Exercițiul Neptune Strike 2024

Publicat de Gabriel Stan, 4 noiembrie 2024, 12:09

Sorina Vrînceanu (realizator rubrică): În perioada 24-31 octombrie, NATO a desfășurat exercițiul Neptune Strike 2024 pe întregul continent european, de la Marea Mediterană centrală și Adriatică, până la Mările Nordului și Baltică.

În această perioadă, NATO a preluat controlul operațional al unor capacități avansate de război maritim puse la dispoziție de mai mulți aliați, printre care s-au numărat portavioane și grupuri de atac expediționare desfășurate în diverse domenii operaționale.

În total, aproximativ 20 de nave de suprafață și submarine, alături de Forțele pentru Operații Speciale și numeroase aeronave, au participat la exercițiu, fiind susținute de aproximativ 15.000 de membri ai personalului.

Printre națiunile participante la acest exercițiu NATO s-au numărat: România, Albania, Belgia, Canada, Finlanda, Germania, Grecia, Italia, Lituania, Țările de Jos, Norvegia, Portugalia, Spania, Suedia, Turcia, Regatul Unit și Statele Unite ale Americii, demonstrând capacitatea impresionantă a aliaților de a colabora prin NATO pentru descurajare și apărare comună.

Bugetul alocat pentru apărare a crescut în cadrul NATO în 2024

Publicat de prosavioleta, 8 iulie 2024, 20:38

Adrian Gîtman (realizator rubrică): 23 de țări NATO din cele 32 vor atinge ținta de două procente din Produsul Intern Brut pentru cheltuielile de apărare în anul 2024, potrivit unei statistici publicate de Alianța Nord-Atlantică. Acest lucru arată faptul că aliații europeni își asumă partea lor de responsabilitate comună în cadrul NATO, a declarat liderul alianței, Jens Stoltenberg. Polonia se află în fruntea clasamentului cu 4,12 procente, urmată de Estonia, cu 3,43 și Statele Unite ale Americii, cu 3,38 procente. Letonia și Grecia sunt și ele peste pragul de 3%. Croaţia, Portugalia, Italia, Canada, Belgia, Luxemburg, Slovenia și Spania sunt țările care au alocat sub 2% din PIB pentru apărare. Germania, Olanda, Norvegia și Turcia se numără printre țările care au atins pragul de două procente pentru prima dată, România are estimat un buget de 2,25% din PIB pentru acest an. Din totalul cheltuielilor pentru apărare, țara noastră va cheltui 30 de procente pentru înzestrare, 43 pentru personal, 15 pentru operațiuni și mentenanță și aproape 11 procente pentru infrastructură.

Ceremonie de recepţie a primelor trei aeronave F-16 achiziționate din Norvegia

Publicat de Gabriel Stan, 4 decembrie 2023, 12:38

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Primele trei aeronave F-16 din totalul de 32 achiziționate de România de la Norvegia au ajuns, miercuri, în țară. Ele au aterizat în Baza 86 Aeriană de la Borcea, unde a avut loc o ceremonie de recepție în prezența oficialilor români, norvegieni și americani.

Avioanele sunt livrate în stare operațională, resursa disponibilă a acestora asigurând operarea lor pentru o perioadă de tranziție de minim 10 ani către avioanele ge generația a 5-a – am aflat de la generalul-maior Leonard Baraboi, locţiitorul șefului Statului Major al Forțelor Aeriene: Un pas considerat necesar pentru a ajunge la F-35, noua coloană vertebrală a Forțelor Aeriene NATO. De la MiG-ul-21, pentru a trece la F-35 trebuia ceva de tranziție. La nivelul Forțelor Aeriene s-a găsit această soluție, astfel încât trecerea va fi graduală.

Adrian Gîtman (realizator rubrică): În prezent, Forțele Aeriene Române au în dotare 17 avioane F-16, care formează prima escadrilă de aeronave de acest tip.

Alte două escadrile vor fi constituite din cele 32 de unități cumpărate din Norvegia cu 388 de milioane de euro.

În baza de la Borcea au ajuns joi și patru aeronave F-16 din Turcia și 80 de militari pentru misiuni de poliție aeriană întărită împreună cu Forțele Aeriene Române.

România este cu un pas mai aproape de primirea avioanelor F-16

Publicat de Gabriel Stan, 17 iulie 2023, 11:29

Adrian Gîtman (realizator rubrică): România este cu un pas mai aproape de primirea avioanelor F-16 cumpărate din Norvegia. Departamentul de Stat al Statelor Unite ale Americii a aprobat achiziția unor echipamente cu care vor fi modernizate cele 32 de aeronave.

Pachetul are o valoare de 105 milioane de dolari și face parte dintr-o procedură obligatorie. Tehnologia va fi asigurată de producătorul Lockheed Martin, iar modernizarea și mentenanța se vor face în România, la Aerostar Bacău.

Potrivit șefului Statului Major al Forțelor Aeriene Române, generalul locotenent Viorel Pană, primele avioane din cele 32 vor ajunge în țara noastră până la sfârșitul anului: Ne așteptăm ca a doua escadrilă din dotarea forțelor aeriene, să  înceapă să execute misiunile de la jumătatea anului viitor încolo, după 2025. 2025-2026 ar fi toate cele trei escadrile executând misiuni pe cele trei baze aeriene.

Semnarea Declarației comune privind formalizarea Coaliției de antrenare a forțelor aeriene ale Ucrainei, în vederea operării aeronavelor F-16

Publicat de Gabriel Stan, 17 iulie 2023, 11:06

Adrian Gîtman (realizator rubrică): România a semnat, la Summitul NATO de la Vilnius, Declarația comună privind formarea coaliției de antrenare a forțelor aeriene ale Ucrainei în vederea operării aeronavelor F-16.

Țara noastră s-a alăturat unui grup important de state aliate, format din Belgia, Canada, Luxemburg, Danemarca, Norvegia, Polonia, Portugalia, Olanda, Suedia și Marea Britanie.

Semnarea declarației vine în contextul în care, în ședința de săptămâna trecută, Consiliul Suprem de Apărare a Țării a aprobat înființarea în România a unui centru de instruire pentru personalul din Forțele Aeriene Române care operează aeronave F-16, facilitate care, într-o fază ulterioară, va putea fi deschisă participării personalului navigant din statele aliate și partenere, inclusiv Ucraina.

La reuniunea NATO din Lituania, președintele Klaus Iohannis a cerut mai multe trupe aliate în țara noastră: Am decis să constituim în România, alături de Olanda și de alți parteneri internaționali, un hub regional de antrenament pentru piloții români de F-16, dar acest hub va fi accesibil și pentru piloții aliați și pentru cei ucraineni.

Solicitarea noastră, a celor de pe flancul estic, a fost ca aceste grupuri de luptă să fie mărite la nivel de brigadă. Va fi o prezență militară pregătită pentru orice moment.

Continuă procesul de modernizare a Forțelor Aeriene Române

Publicat de Gabriel Stan, 18 aprilie 2023, 11:13

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Procesului de modernizare a Forțelor Aeriene Române va continua prin achiziționarea de avioane de ultimă generație F-35, a decis Consiliul Suprem de Apărare a Țării, în ședința de marți, desfășurată la Palatul Cotroceni.

Performanțele acestor aeronave permit realizarea și menținerea superiorității aeriene, condiție obligatorie pentru asigurarea suveranității în spațiul aerian național. Tranziția către avioanele de generație a cincea se face cu ajutorul F-16 „Fighting Falcon”.

România are deja 17 astfel de aeronave și a achiziționat recent alte 32 din Norvegia. Consiliul Suprem de Apărare a Țării a mai convenit continuarea demersurilor actuale, alături de aliați și parteneri, pentru promovarea securității și stabilității în regiunea Mării Negre.

Tot în această săptămână, Ministerul Apărării Naționale a solicitat aprobarea prealabilă a Parlamentului pentru inițierea procedurilor de atribuire aferente mai multor programe de înzestrare a Forțelor Navele Române.

Potrivit documentului oficial, se are în vedere achiziția de submarine, vânătoare de mine și modernizarea navelor purtătoare de rachete.

Cinematografia nordică, celebrată la TIFF 2023!

Publicat de Andra Radu, 25 ianuarie 2023, 15:16

Festivalul Internațional de Film Transilvania (9 – 18 iunie 2023, Cluj Napoca) anunță Focus Nordic, un program complex, cel mai mare de acest fel din istoria TIFF, dedicat unei cinematografii europene bogate, diverse și inovatoare, cea din țările nordice: Suedia, Danemarca, Finlanda, Norvegia și Islanda. Programul marchează o colaborare cu Festivalul de Film Göteborg (Suedia), dar și cu institute de film din toate cele cinci țări.

În 2023, TIFF continuă tradiția colaborării cu alte mari evenimente de cinema din lume și propune un carte blanche curatorilor Festivalului de Film de la Göteborg (27 ianuarie – 5 februarie 2023), care vor contribui la selecția de filme din Focus Nordic.

Cu o istorie de peste 40 de ani, festivalul de la Göteborg este cel mai important eveniment de profil din regiune și oferă cinematografiei nordice o platformă generoasă și sonoră de promovare printr-o competiție dedicată și programe pentru industrie.

„Festivalul de Film de la Göteborg este dedicat susținerii și promovării internaționale a filmelor și a cineaștilor nordici. Este o plăcere și o onoare să cooperăm cu un festival precum TIFF. Profităm de această oportunitate pentru a propune publicului o selecție interesantă din cinematografia nordică contemporană, care este extrem de variată”, spune Jonas Holmberg, Directorul Artistic al Festivalului de Film de la Göteborg.

Sursa foto: https://tiff.ro/

Pe lângă acest parteneriat, organizatorii TIFF anunță colaborări cu Swedish Film Institute, Danish Film Institute, Finnish Film Foundation, Norwegian Film Institute și Icelandic Film Centre pentru definitivarea programului Focus Nordic, care va include proiecții de film, cine-concerte, dar și invitați speciali, evenimente sau expoziții.

Astfel, Focus Nordic va include peste 25 de filme, multe fiind proiectate în premieră pentru țara noastră. Printre primele titluri confirmate se numără hipnotizantul Sisu (Finlanda, 2022), regizat de Jalmari Helander.

Plasat în 1944, filmul spune povestea unui fost soldat care descoperă o cantitate considerabilă de aur în pământurile înghețate ale Laponiei, dar planurile lui sunt întrerupte violent de o unitate de naziști în retragere spre Germania. Aici începe o luptă intensă între finlandezul care pare de neclintit și răzbunătorii naziști.

Comparat de critici cu Inglourious Basterds (r. Quentin Tarantino, 2009) pentru subiect, ritm și umor, Sisu a avut premiera la Festivalul Internațional de Film Toronto 2022 și a fost multi-premiat la Festivalul de Film de la Sitges 2022: „Fără să-și piardă substanța, filmul e plin de momente hilare și imagini splendide […] E o călătorie în care regizorul reușește să mențină și să intensifice forța de la început, creând un film captivant și bizar” (Cineuropa).

Sursa foto: https://tiff.ro/

Comedia neagră Driving Mum (r. Hilmar Oddsson, Islanda, 2022) va avea premiera națională la TIFF, în Focus Nordic. Vrând să îi îndeplinească ultima dorință a mamei sale, un bărbat de vârstă mijlocie pleacă într-o călătorie cu aceasta, chiar dacă ea nu mai este în viață. Aventura neobișnuită se dovedește a fi una inițiatică, plină de revelații și de umor. Driving Mum a câștigat Marele Premiul al Festivalului de Film Tallin Black Nights 2022.

Din selecția Festivalului Internațional de Film de la Cannes 2022, unde a concurat pentru premiul Un Certain Regard, spectatorii vor putea urmări satira Sick of Myself (r. Kristoffer Borgli, Norvegia, 2022). Când iubitul ei devine cunoscut ca artist contemporan și primește atenție de la o lume întreagă, o tânără din Oslo e cuprinsă de gelozie și începe să facă gesturi extreme ca să atragă, la rândul ei, atenția și simpatia oamenilor.

Tot de la Cannes, în cadrul Focus Nordic spectatorii vor avea ocazia să revadă și Triangle of Sadness / Triunghiul Tristeții (r. Ruben Östlund, Suedia, 2022), marele câștigător al Premiului Palme d’Or, triplu nominalizat la Oscar, inclusiv pentru Cel mai bun Film.

Mai multe detalii despre Focus Nordic și programul TIFF 2023 vor fi anunțate în curând.

O nouă reuniune NATO va avea loc la Bruxelles

Publicat de Gabriel Stan, 9 ianuarie 2023, 14:27

Bogdan-Silviu Răducan (realizator rubrică): Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a atenționat joi că este periculos de subestimat Rusia și ambițiile președintelui rus Vladimir Putin în contextul războiului din Ucraina, transmite Reuters, preluată de Agerpres.

Rușii au dat dovadă de o mare disponibilitate de a tolera pierderile și suferința, a declarat Stoltenberg la o conferință de afaceri în Norvegia.

Nu avem indicații că președintele Putin și-a schimbat planurile și obiectivele în Ucraina, așa încât este periculos să subestimăm Rusia, a conchis secretarul general al NATO.

Comitetul militar al NATO va avea o reuniune pe 18 și 19 ianuarie la Bruxelles pentru a analiza evoluția războiului pornit în februarie anul trecut de Rusia împotriva Ucrainei, precum și pentru a lua în discuție alte chestiuni de importanță strategică.

Germania va prelua comanda forţei de intervenţie rapidă a NATO

Publicat de Gabriel Stan, 3 ianuarie 2023, 12:43 / actualizat: 3 ianuarie 2023, 14:39

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Germania va conduce în 2023 forța întrunită cu nivel de reacție foarte ridicat a Alianței Nord-Atlantice.

Pe măsură ce războiul ilegal al Rusiei în Ucraina continuă să amenințe pacea și securitatea în Europa, hotărârea NATO de a proteja și apura fiecare centimetru din teritoriul aliat trebuie să fie fără îndoială.

Ca răspuns de primă linie, această forță este o componentă esențială a apărării noastre colective, a transmis Alianța Nord-Atlantică. Germania preia comanda de la Franța, care a fost la conducere în 2022.

Efectivele forței vor cuprinde aproximativ 11.500 de militari din nouă țări membre NATO: Belgia, Cehia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Germania, Țările de Jos, Norvegia și Slovenia.

Forța întrunită, cu un nivel de reacție foarte ridicat, a fost înființată în anul 2014 ca parte a întăririi forței de răspuns a NATO în urma anexării Crimeii de către Rusia și a crizelor din Orientul Mijlociu.

Structura este elementul forței de răspuns a NATO cu cel mai înalt nivel de pregătire. Statele aliate se schimbă la conducere printr-o rotație anuală.

Misiuni internaționale

Publicat de Gabriel Stan, 8 august 2022, 15:37

Teodora Mazere (realizator rubrică): Lansată în anul 2013, sub umbrela Organizației Națiunilor Unite, operația MINUSMA din Mali are drept obiective principale protecția populației civile și a centrelor urbane, asistența umanitară, cât și sprijinirea autorităților locale, în vederea conservării obiectivelor culturale.

Acomodarea la condițiile climatologice reprezintă una dintre provocările oricărui militar dintr-o misiune internațională. Maiorul Marcela Dumitrașcu acționează, pe durata unui an de zile, alături de parteneri locali și internaționali, în zona Timbuktu din Mali.

Maior Marcela Dumitrașcu: M-am adaptat destul de ușor la mediul de, aici, chiar dacă locuiesc într-o bază militară fără prea multe facilități, cu cazarea în containere. Aici, temperatura pe timp de vară poate ajunge la 50 de grade, pe timp de iarnă, aproximativ 35 grade. Îngreunează misiunile din teren, mai ales când trebuie să port și vestă antiglonț, și casca.

Este destul de cald, dar de obicei mă adaptez în orice mediu, inclusiv cu toți colegii, fie ei militari, polițisti sau civili de aici. Cooperăm foarte bine, avem misiuni în comun. Chiar mă înțeleg foarte bine cu toți.

Teodora Mazere (realizator rubrică): De pe pământul african pârjolit de soare ajungem în Polonia, unde militarii celui de-al 11-lea detașament românesc acționează în cadrul grupului de luptă, în vederea asigurării prezenței înaintate consolidate pe Flancul nord-estic al Alianței.

Zilele acestea, artileriștii antiaerieni au primit vizita echipei de recunoaștere, coordonată de Comandamentul Forțelor Întrunite.

Tot în această perioadă, militarii turdeni au participat la un exercițiu tactic cu trageri de luptă de nivel secție și baterie cu sistemele antiaeriene Ghepard. Maistrul militar principal Radu Mureșan, membru în echipa de recunoaștere care se află zilele acestea în Polonia, ne oferă mai multe detalii.

Radu Mureșan: Am avut ocazia de a asista la o secvență de antrenament a militarilor români în poligonul South Hills, alături de partenerii americani și britanici. Atât echipajele ‘gheparzilor’ noștri, cât și cele ale partenerilor au reușit să se sincronizeze și să răspundă prompt la comenzile primite.

Ei au arătat, astfel, nivelul de instruire în comun atins până în prezent. Pentru toți cei care fac parte din această echipă de recunoaștere a fost o șansă de a vedea condițiile de desfășurare, dar și modul de abordare a acestui tip de exercițiu în cadrul grupului de luptă NATO din Polonia.

Teodora Mazere (realizator rubrică): Iar din Polonia ajungem pe însoritul pământ elen, mai precis, la Atena, acolo unde șapte militari rezerviști voluntari, membri ai Asociației Ofițerilor în Rezervă din România, reprezintă pentru prima dată țara noastră la competiția militară internațională dedicată rezerviștilor.

Peste 250 militari participă anual la acest concurs aplicativ desfășurat pe durata a trei zile, ce vizează abilității militare. Colonelul în rezervă Marin Alniţei, membru în consiliul director al Asociației Ofițerilor în Rezervă din România:

Colonel (r) Marin Alniţei: Competiția este deosebit de grea, alergare cu obstacole, înot, marș militar cu orientare, determinarea distanței și un scenariu cu victime din coaliție pentru care trebuie să intervină medical, triaj, acordarea primului ajutor și Medevac, alături de alte 36 de echipe din 10 țări membre NATO și partenere: SUA, Marea Britanie, Germania, Olanda, Norvegia, Suedia, Finlanda, Elveția, România și Estonia, care va deține noua președinție a CIOR.

Suspendarea activităților de zbor cu aeronavele MiG-21 LanceR

Publicat de Gabriel Stan, 18 aprilie 2022, 14:57

Anca Făgăraș (realizator rubrică): Aeronavele MiG-21 Lancer ale Forțelor Aeriene Române au fost suspendate de la zbor printr-un ordin al șefului Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu.

Măsura a fost luată având în vedere incidența considerabilă a evenimentelor și accidentelor de aviație înregistrate pe timpul exploatării acestui tip de aeronavă soldate cu mai multe victime și pagube materiale.

Serviciul de Luptă Poliție Aeriană al Aviației Militare Române va fi executat în continuare cu aeronavele F-16 aflate în dotare, sprijinite de aeronavele aliate dislocate în România în cadrul misiunii de Poliție Aeriană Întărită sub comandă NATO.

În același timp au fost accelerate demersurie pentru achiziționarea celor 32 de aeronave F-16 din Norvegia, care vor constitui alte două escadrile ale Forțelor Aeriene Române.

Întrevederea ministrului apărării naționale cu o delegație ambasadorială

Publicat de Gabriel Stan, 11 aprilie 2022, 13:40

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Ministrul apărării naţionale, Vasile Dîncu, s-a întâlnit marţi cu ambasadorii Suediei, Danemarcei, Estoniei, Lituaniei şi cu adjuncţii Ambasadelor Finlandei şi Norvegiei.

Discuţiile s-au axat pe provocările cu care se confruntă statele europene şi pe impactul agresiunii Rusiei pentru arhitectura de securitate europeană. Ministrul Dîncu a subliniat necesitatea continuării consolidării posturii aliate de la Marea Baltică la Marea Neagră şi a reiterat susţinerea necondiţionată a Ucrainei.

Tot în această săptămână, ministrul apărării a primit vizita preşedintelui Comisiei de afaceri externe, apărare şi forţe armate din Senatul Franţei, Christian Cambon. Ministrul Dîncu a aprecizat şi în acest cadru angajamentul substanţial al Franţei în ceea ce priveşte consolidarea prezenţei aliate pe flancul estic al NATO prin dislocarea în România a peste 650 de militari francezi din cadrul Batalionului 27 Vânători de Munte, componentă a forţei de Răspuns a NATO cu nivel de reacţie foarte ridicat.

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Iar miercuri, într-o videoconferință organizată de Turcia și la care au mai participat miniștrii apărării din Bulgaria, Georgia, Polonia, România și Ucraina, Vasile Dîncu a adus în atenție creșterea amenințărilor din Marea Neagră, restricționarea libertății de navigație și pericolul generat de minele maritime aflate în derivă.

Rațiuni care stau la baza deciziei achiziționării avioanelor F-16 din Norvegia

Publicat de prosavioleta, 21 decembrie 2021, 18:50

Cristian Dumitrașcu (realizator): Domnule general, bună dimineața și bun venit la „Jurnal militar”!
General Ștefan Dănilă: Bună dimineaţa şi bun găsit tuturor ascultătorilor dumneavoastră!
Cristian Dumitrașcu (realizator): Un subiect al săptămânii foarte fierbinte, un subiect care suscită interes şi foarte multe controverse, chiar în Parlament. Dumneavoastră sunteți unul dintre oamenii de la decizia din momentul în care a fost achiziționată prima flotă de F-16 și mi-ați mărturisit înainte că v-aţi fi dorit avioane de luptă multirol noi.
General Ștefan Dănilă: Da. Prima escadrilă de F-16 s-a contractat în perioada 2013-2014, de fapt atunci s-a aprobat o lege în Parlament pentru achiziția acestor avioane. Din păcate, mulţi mi-au atribuit mie această achiziție de avioane în uz, avioane din Portugalia. În acel moment, într-adevăr, a fost o soluție, dar a fost unica soluţie pentru noi pentru achizițiile de F-16. Atunci când s-a discutat legea în Parlament nu m-a întrebat nimeni ce părere am, iar decizia de fapt a fost luată de prim-ministrul de atunci, domnul Victor Ponta. E adevărat că în acel moment exista o hotărâre a CSAT care spunea că România ar trebui să achiziţioneze 32 de avioane noi, hotărâre aprobată la sfârșitul anului 2011. Din păcate, guvernele care au fost în 2011-2012 nu au reușit să identifice fondurile pentru achiziția aceasta. Era și perioada de criză. Imediat după ce s-a terminat criza, în 2012, nu a fost posibilă o achiziţie de avioane noi și, odată cu disponibilizarea unor fonduri prin cedarea unor frecvențe, am reușit să facem această achiziție de F-16 din Portugalia. A fost o soluție de moment. Acum controversele care apar privind achiziţia de F-16 din Norvegia sunt tardive, în condițiile în care noi deja avem o escadrilă de F-16 Block AB MLU, adică modernizate. Cea mai eficientă soluție este să continuăm cu următoarele escadrile, următoarele două escadrile care să fie din aceeași categorie, pentru a păstra lanțul logistic același, să nu avem două canale de logistică sau două procese de mentenanță, pentru că blocuri diferite înseamnă avioane diferite.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Este un amănunt foarte important, pentru că sunt o mulţime de păreri, după cum spuneam, și de controverse din punctul ăsta de vedere, în care oamenii spun că ar fi fost mai bine să luăm noi.
General Ștefan Dănilă: Şi eu spun că cele mai bune avioane pentru noi sau cea mai bună soluţie ar fi fost să avem avioane noi. Şi acum spun că o achiziție de avioane F-16 noi ar fi o soluție, încă o soluție viabilă pentru România, dar decizia ar fi trebuit luată cu ceva mai mulți ani urmă, în condițiile în care avioanele noi sosesc de la data contractării sau în următorul an de la data contractării încep să sosească câte cinci, maximum șase avioane pe an, am avea 30 de avioane în minimum șase ani de la momentul contractării, consider că este deja târziu. Adică aviația de vânătoare în România, aviaţia de luptă în România are nevoie neapărat în momentul ăsta, cât mai rapid, de încă o escadrilă operațională. Nu se mai poate face poliție aeriană cu MIG 21. Este mult forțată această menținere în activitate, menținere în operare a MIG-21. Pe de altă parte, avem piloți, avem personal tehnic pregătit la care ar trebui să renunțăm, dacă am opri MIG-ul 21 de la zbor și nu am avea altceva să punem în loc. Achiziţia unor avioane care deja sunt în operare este o soluție de trecere rapidă pe avioane de luptă, în condițiile în care situaţia de securitate în jurul României nu este tocmai roză şi nu putem să renunțăm acum la pregătirea personalului în aviația de luptă.

Cristian Dumitrașcu (realizator):  Să mai spulberăm un mit: se tot vehiculează prin spațiul public faptul că un avion care are 40 de ani, cum ar fi cele din Norvegia, ar fi o adevărată pacoste pentru România şi…
General Ștefan Dănilă: Pentru cei care folosesc aceste idei îi invit la Fetești sau îi rog pe cei de la Forţele Aeriene să-i invite la Fetești, să le prezinte avioanele care au într-adevăr 40 de ani, să le vadă cum sunt menținute – pentru că aceste avioane trec printr-un ciclu de lucrări periodice care fac să fie bine verificate, bine întreținute și să vadă cum se prezintă. Credeți-mă că aceste avioane sunt bine întreținute. Deci din acest punct de vedere putem să spunem că piloții se urcă în avioane, nu cu teamă, cum spuneau unii răuvoitori, ci se urcă în avioanele respective cu încredere.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Din ce știu, domnule general, ați fost și pilot de vânătoare, dar și pilot de transport, spre finalul carierei…
General Ștefan Dănilă: Am fost pilot pe MIG 21, MIG 21 Lancer, am făcut parte din prima grupă de trecere pe MIG-21 Lancer și pot să vă spun că de atunci, de când făceam trecerea, se spunea că este o etapă de trecere către altceva, deja de la sfârșitul anilor ’90 trebuia să ne gândim ce avioane de luptă vom lua. Suntem mult întârziați în privința achiziției de avioane de luptă și din cauza asta e necesar să luăm acum, cât mai repede, avioane pentru a ne menține o capacitate suficientă de apărare aeriană, urmând ca în următorii zece ani să se ia o decizie privind viitorul aviației, pentru că trebuie achiziționate. România are nevoie de cel puțin două escadrile de aviație de luptă pentru a face poliția aeriană, adică serviciu de luptă de pace.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Ar putea să fie și răspunsul pentru cei care vin cu argumentul total nefondat care spune că am fi putut să luăm două avioane noi și nu zece vechi?
General Ștefan Dănilă: Şi ce să facem cu ele? Cu două avioane nu ai…
Cristian Dumitrașcu (realizator): Oricât de noi ar fi…
General Ștefan Dănilă: Nu este eficient.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Exact.
General Ștefan Dănilă: Mă uitam la achiziția bulgarilor: opt avioane nu înseamnă o achiziție eficientă, pentru că o escadrilă are, dacă vreți, în componența ei și în felul în care este gândită logistica acestei escadrile, un minim de 12 avioane înseamnă o logistică cu o planificare și cu echipamente care să fie utilizate eficient. Dacă avem mai puțin de 12, deja trebuie să intre într-un pachet mai mare și, probabil, vor fi afiliaţi la un pachet de avioane mai mare, în așa fel încât să se asigure logistica lor și mentenanța. Nu este eficientă. Deci de la 16 avioane în sus putem să gândim un sistem de mentenanță mai apropiat, adică să nu apelăm la alte state pentru a face mentenanța de nivel complex, de nivel Depot, cum se va face la F-16, cum s-a făcut la MIG-ul 21 sau cum se va face la F-16, la Aerostar.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Invitat la „Subiectul săptămânii” a fost generalul în rezervă Ștefan Dănilă, fost șef al Statului Major al Apărării. Domnule general, vă mulțumesc și vă mai așteptăm la radio.
General Ștefan Dănilă: Cu mare plăcere. Şi eu mi-aș dori avioane noi, dar nefiind soluția materială pentru achiziția acestor avioane, atunci piloţii militari, aviația militară va ști să le folosească cu eficienţă pe cele care vor fi achiziționate din Norvegia.

Campionatul European de Atletism pe echipe Liga I, ediţia 2021 va avea loc la Cluj!

Publicat de Andra Radu, 16 iunie 2021, 11:00

Primul campionat european de atletism organizat în România va avea loc pe Cluj Arena, în perioada 19-20 iunie.

„Cluj Arena, stadionul emblemă al Clujului şi al întregii Transilvanii, va găzdui în perioada 19-20 iunie 2021 o nouă competiţie sportivă majoră: Campionatul European de Atletism pe echipe – Liga I, ediţia 2021. (…) Competiţia care va avea loc în acest weekend va aduce la Cluj-Napoca 12 dintre cele mai puternice echipe europene ale momentului: Belarus, Belgia, Cehia, Elveţia, Estonia, Finlanda, Grecia, Norvegia, Olanda, România, Suedia şi Turcia”, se arată într-un comunicat trimis de Consiliul Judeţean Cluj.

În cadrul celor două zile de concurs vor fi programate 20 de întreceri masculine şi tot atâtea feminine. Echipele vor fi mixte şi vor concura pentru a se clasa la final pe un loc cât mai bun în clasament.

Sursa foto: Federaţia Română de Atletism/Facebook

„În ceea ce priveşte accesul spectatorilor, acesta se va face pe la Tribuna a II-a, începând cu ora 16:00. Participarea este permisă, potrivit Hotărârii Guvernului nr. 531/2021, cu modificările şi completările ulterioare, doar persoanelor vaccinate, celor care se află în perioada cuprinsă între a 15 şi a 90 a zi ulterioară confirmării infectării cu SARS-CoV-2 sau care prezintă rezultatul unui test RT-PCR nu mai vechi de 72 de ore, ori a unui test antigen în condiţiile stabilite prin metodologia aprobată prin ordin comun al Ministerului Tineretului şi Sportului şi Ministerului Sănătăţii”, se mai arată în comunicat.

„Alegerea noastră drept gazdă a acestei prime competiţii europene de pistă pe care România o găzduieşte este o reconfirmare a renumelui pe care Clujul l-a câştigat în ultimii ani în ceea ce priveşte organizarea în condiţii optime a întrecerilor sportive la cel mai înalt nivel. Deja suntem, iată, la a doua competiţie atletică majoră care are loc în acest an pe Cluj Arena, iar în perioada următoare vor mai fi şi altele, printre care Campionatele Internaţionale ale României şi Cupa României la atletism”, a declarat Alin Tişe, preşedintele CJ Cluj.

România nu s-a calificat în finala Eurovision 2021!

Publicat de Andra Radu, 19 mai 2021, 08:33

Reprezentanta României, Roxen, cu piesa „Amnesia”, nu s-a calificat în finala celei de-a 65-a ediţii Eurovision 2021, în urma primei semifinalei a concursului cântecului european, ce a avut loc marţi seara.

În finala Eurovision 2021, după prima semifinală, s-au calificat reprezentanţii următoarelor ţări: Norvegia, Israel, Rusia, Azerbaijan, Malta, Lituania, Cipru, Suedia, Belgia, Ucraina.

Alţi zece artişti se vor califica din a doua semifinală, celor 20 de finalişti urmând să li se alăture, în actul final din 22 mai, reprezentanţii ţării gazdă şi ai Big Five, cele cinci ţări fondatoare Eurovision – Franţa, Germania, Italia, Spania şi Marea Britanie.

În cea de-a doua semifinală a concursului, care va avea loc joi, vor intra San Marino, Estonia, Republica Cehă, Grecia, Austria, Polonia, Republica Moldova, Islanda, Serbia, Georgia, Albania, Portugalia, Bulgaria, Finlanda, Letonia, Elveţia, Danemarca.

Artiştii finalişti au fost aleşi în urma votului publicului – prin telefon, SMS sau aplicaţia online oficială – şi al juriilor de specialitate din ţările participante, ponderile fiind egale.

Fără carantină sau autoizolare pentru românii care se întorc din 17 state europene!

Publicat de Andra Radu, 15 iunie 2020, 16:47

Comitetul Național pentru Situații de Urgență a decis ca românii care sosesc din 17 state europene să nu mai intre în carantină sau autoizolare. De asemenea, zborurile către şi dinspre respectivele ţări se vor relua. Statele europene sunt Austria, Bulgaria, Cehia, Cipru, Croaţia, Elveţia, Germania, Grecia, Islanda, Letonia, Liechtenstein, Lituania, Malta, Norvegia, Slovacia, Slovenia și Ungaria.

Zborurile se vor relua în condiţiile stabilite de starea de alertă şi de măsurile care se aplică pe durata acesteia, pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19.

Hotărârea a intrat în vigoare astăzi, de la ora 0:00.

Lista va fi actualizată săptămânal, în fiecare zi de luni, de către Institutul Naţional de Sănătate Publică.

Este posibil ca noi ţări să fie introduse pe listă sau altele eliminate, în funcție de situația epidemiologică.

Începe Festivalul Internațional de Arte Vizuale – VSLO!

Publicat de Andra Radu, 21 august 2019, 16:25

Lectori din România, Grecia, SUA, Suedia, Polonia şi Norvegia vor fi prezenţi la ediţia aniversară a Festivalului Internaţional de Arte Vizuale – VSLO, care se va desfăşura în perioada 23 august – 1 septembrie, la Vama Veche.

Cea de-a zecea ediţie a evenimentului va avea un program variat, cu numeroase workshopuri şi seminarii gratuite de fotografie, film, pictură şi sculptură, care se vor desfăşura în locaţiile partenere – La Frontiera, Papa la Şoni şi Acolo – Vama Veche.

Potrivit organizatorilor, oferta de cursuri practice este generoasă, cuprinzând workshopuri de fotografie de acţiune, de produs, de street photography, fotojurnalism sau fotografie de scenă şi teatru.

Cele mai cunoscute nume ale fotografiei românești se regăsesc și anul acesta pe afișul VSLO, alături de importanți fotografi europeni și americani: Vlad Eftenie, Cătălin Săvulescu, Vali Bărbulescu, Marian Sterea, Andrei Ciobică, Florin Ghioca, Cornel Lazia, Paul Păun, Dragoș Cristea și Andrei Apostol vor susține cursuri și seminarii alături de Marek Czarnecki, Chris Suspect, Olav Urdahl, Jeanette Hägglund, Spyros Papaspyropoulos, Michail Moscholios și Jens Krauer.

La VSLO va fi prezentată expoziția semnată Jeanette Hägglund, o călătorie în lumea fotografiei dedicată arhitecturii, descoperind „Secret”-ul liniilor și al culorilor incredibile. Din Norvegia, Ane Dahl Kistengard propune o expoziție fără ezitare – „There is no time for hesitation!”, cu fotografii care taie răsuflarea privitorilor.

Lumea subacvatică li s-a deschis lui Andrei Ciobică și George Stănculeanu, iar aceștia, la rândul lor, au fotografiat-o cu achipamente specifice, arătând o aventură neașteptată în vernisajul „Unexpected Adventure”.

„Act Angry” este titlul expoziției pe care fotograful oficial al Teatrului Național din București, Florin Ghioca, o vernisează pe 28 august la VSLO.

De asemenea, la un an după ce a părăsit acestă lume, celebrului fotograf Sorin Radu i se organizează un vernisaj in memoriam.

Workshopuri de pictură susținute de artistul plastic Daniel Prapone

De la deprinderea tehnicilor de pictură ale Marilor Maeștrii până la acuarelă, cărbune, ulei sau șpaclu, de la cubism la pointilism, cursul de pictură le va oferi participanților un venisaj colectiv la finalul festivalului.

Sculptură în pietre de mare

Artistul Mircea Tocaci va fi prezent în perioada 25-31 august la VSLO, în încercarea de a da formă trăirilor, reacțiilor și percepțiilor pe care oamenii le au în momentul prezent.

Programul concertelor și pieselor de teatru:

• vineri, 23 august, la Papa la Șoni, trupa Bosquito va deschide seria recitalurilor;
• pe 24, 25 și 26 august trupa Nightloosers va susține trei concerte în stilul binecunoscut. „Cinste lor!”
• pe 29 august, în același loc, trupa Basska revine cu un super-recital;
• pe 30 august cei de la Phaser incing atmosfera nocturnă din Vama Veche.

Seria de concerte se încheie în chiar ultima zi din august, cu Adam Haraszti Projekt, un proiect înființat în 2015 la Londra, abordând un stil variat, de la jazz la soul și hip-hop. De asemenea, pe 28, 29 și 30 august, la Famagusta vor avea loc trei spectacole performance de teatru, o trilogie semnată Paul Cimpoieru.

Pericolul incendiului de la Catedrala Notre-Dame a fost eliminat

Publicat de Andra Radu, 16 aprilie 2019, 10:45

Incendiul masiv care a afectat catedrala Notre-Dame a distrus acoperişul şi turla, dar zidurile exterioare şi cele două clopotniţe nu s-au prăbuşit.

Vestea bună este că pericolul a fost eliminat, dar nu se ştie cum va rezista structura edificiului, a declarat marţi dimineaţa Laurent Nunez, secretar de stat în Ministerul de Interne al Franţei, citat de AFP şi Reuters.

Structura catedralei a fost salvată, precum și două turnuri. Pagubele au fost importante, însă 30% dintre operele din patrimoniul UNESCO au fost salvate.

Echipele de urgenţă au salvat şi valoroase lucrări de artă şi obiecte religioase, inclusiv „coroana de spini” purtată de Iisus înainte de crucificare, dar și o mantie, pe care Ludovic al IX al Franţei ar fi purtat-o când a adus coroana de spini la Paris.

Cauza incendiului este încă necunoscută, iar autorităţile îşi continuă ancheta, a adăugat el. La această oră au loc 15 audieri. Este vorba despre muncitorii care lucrează la refacerea turlei.

”La ora 08:00 (06:00 GMT, 09:00 ora României) va avea loc o întrunire cu experţi, arhitecţi ai construcţiilor din Franţa pentru a încerca să stabilim dacă structura este stabilă şi dacă pompierii pot intra pentru a-şi continua misiunea”, a informat Nunez presa.

Preşedintele francez, Emmanuel Macron, a declarat că „Vom reconstrui Notre-Dame”. Acesta a lansat un apel un apel internaţional de strângere de fonduri pentru refacerea catedralei.

Un miliardar francez a anunţat că va dona 100 de milioane de euro pentru reconstrucţia catedralei, care atrage 13 milioane de turişti anual.

Reacțiile pe care acest incendiu le-a provocat au apîrut imediat.

Mesajele s-au înmulţit luni seară, după incendiul care a devastat Catedrala Notre-Dame din Paris, notează AFP. Acestea au venit din partea Germaniei, Marii Britanii, Statelor Unite, Belgia, Uniunea Europeană, Spania, Italia, Austria, Norvegia și România.

De asemenea, Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Cultură, UNESCO, a transmis următorul mesaj :”alături de Franţa pentru salvarea şi reabilitarea acestui patrimoniu inestimabil”.

Vaticanul şi-a exprimat tristeţea luni seară în timp ce un incendiu devasta Catedrala Notre-Dame din Paris, ”simbol al creştinătăţii, în Franţa şi în lume”.

”Suntem alături de catolicii francezi şi populaţia Parisului. Ne rugăm pentru pompierii şi pentru toţi cei care fac tot posibilul pentru a înfrunta această situaţie dramatică”, a adăugat purtătorul de cuvânt al Vaticanului într-un comunicat

Jan Garbarek se întoarce după 12 ani la Gărâna Jazz Festival

Publicat de Dan Boanţă, 10 martie 2019, 15:59

Gărâna Jazz Festival, ediţia cu numărul 23, se va desfăşura anul acesta între 11 si 14 iulie. Principalul nume care va concerta pe scena din Poiana Lupului va fi legendarul saxofonist norvegian Jan Garbarek.

Ajuns la cea de-a 23 ediţie, festivalul de jazz de la Gărâna, una dintre cele mai importante manifestări de acest gen din Europa, îşi va deschide porţile pe data de 11 iulie. Vor fi din nou, ca în fiecare an, patru zile de muzică bună şi libertate.

Principalul nume invitat să cânte în acest an este saxofonistul norvegian Jan Garbarek, care se întoarce după 12 ani pe scena din Poiana Lupului.

“Printre cei mai valoroși artiști de muzică jazz, Jan Garbarek și-a folosit ultimii 50 de ani de carieră muzicală pentru a transforma tot ce e dificil într-un limbaj simplu, clar și curat. Nominalizat la premiile Grammy, premiat cu Norwegian Arts Council Award și Willy-Brandt -Award, Garbarek își asumă un stil unic, inspirat de improvizația anilor ’60 și ’70, de folclorul norvegian și de cele mai exotice influențe culturale. Muzica e armonioasă și migrează de la liniște la extaz, e în același timp simplă și complexă, ludică și intensă”, arată organizatorii, citataţi de debanat.ro.

Jan Garbarek revine la Gărâna alături de pianistul și compozitorul german Rainer Brüninghaus, basistul de origine braziliană Yuri Daniel și percuționistul indian Trilok Gurtu. Recitalul va avea loc joi, 11 iulie, în deschiderea festivalului.

La ediția din 2019, concertele din cadrul Gărâna Jazz Festival se vor desfășura pe trei scene: în Poiana Lupului, Biserica Catolică din satul Văliug și Hanul La Răscruce, locul în care a avut loc prima ediție a festivalului, în urmă cu 23 de ani.

Mai multe detalii despre cazare, transport și experiența la Gărâna sunt disponibile pe www.garana-jazz.ro.

Nopţi/Vino, Doamne! – Valeriu Sterian

Publicat de Andrei Cretoiu, 22 decembrie 2017, 07:21

Pe 25 decembrie 1989, piesa „Nopţi”, cenzurată încă de la apariţia ei , răsuna la „Televiziunea Română Liberă”.

Valeriu Sterian a întreprins un turneu în Norvegia şi a înregistrat, la Oslo, alături de un grup de muzicieni şi prieteni, melodia care a dobândit o formă nouă, de baladă rock, adaptată evenimentelor (realizase şi o filmare, cu secvenţe din timpul revoluţiei). „Nopţi” a devenit primul hit liber al României şi a intrat în conştiinţa publicului drept „Vino, Doamne!”.

În 1991, Valeriu Sterian, după ce înfiinţase Compania de Sunet S.R.L. (pentru a-şi produce albumele), a lansat „Vino, Doamne!”, primul dintr-o serie de 3 materiale discografice axate pe lupta împotriva regimului neocomunist al lui Ion Iliescu.

Controalele la frontierele interne din spaţiul Schengen au fost prelungite cu încă trei luni

Publicat de Andrei Cretoiu, 2 noiembrie 2016, 11:47

Refugiaţii  au schimbat radical regulile în Uniunea Europeană. Astfel că pentru protejarea spaţiului Schengen au fost înăsprite controalele la frontierele externe.

Comisarul European pentru migrație, afaceri interne și cetățenie, Dimitris Avramopoulos:

În ultimele luni am făcut paşi importanţi pentru protejarea frontierelor Uniunii Europene. Spațiul Schengen este o realizare istorică la care nu trebuie să renunțăm. Facem tot ce putem pentru a reveni cât mai curând la o funcționare normală. Păstrarea spaţiului Schengen este principala noastră prioritate. De aceea, crearea Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă este atât de importantă. Odată operaţională, se va ocupa și mai eficient de problemele legate de migrație și securitate. Dar din păcate mai avem de lucru.

Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă, care a fost lansată în această toamnă, va fi total operațională abia în ianuarie 2017.

Dat fiind faptul că Europa se confruntă cu cel mai important aflux de migranţi de la al Doilea Război Mondial, Comisia Europeană a recomandat prelungirea cu încă trei luni a controalelor temporare la anumite frontiere interne din spațiul Schengen. Deși situația s-a stabilizat treptat, nu sunt încă îndeplinite integral condițiile care ar permite revenirea la o funcționare normală, spune comisarul european pentru migraţie, afaceri interne şi cetăţenie, Dimitris Avramopoulos:

Comisia Europeană a propus prelungirea controalelor temporare pentru o perioadă ce nu ar trebui să depăşească trei luni. Înainte de a opta pentru menţinerea controalelor, statele membre în cauză ar trebui să analizeze dacă există măsuri alternative care să conducă la acelaşi rezultat şi să le comunice Parlamentului şi Comisiei Europene. Statele membre care continuă verificările vor trebui să revizuiască săptămânal necesitatea, frecvenţa, locul şi durata controalelor, să adapteze intensitatea controalelor la nivelul de ameninţare la care se raportează şi să le elimine treptat, dacă este cazul.

De asemenea, statele membre vor avea, de asemenea, obligaţia de a furniza rapoarte lunare detaliate cu privire la controalele efectuate şi la necesitatea lor. Prelungirea controalelor temporare se referă la graniţele terestre şi maritime dintre Germania, Austria, Suedia, Danemarca și Norvegia. Eliminarea ar putea duce la o intensificare a migranţilor.

Programul MEDIA al CE reprezintă un sprijin pentru filmele participante la Berlinală

Publicat de Andrei Cretoiu, 17 februarie 2016, 09:30

Programul MEDIA al Comisiei Europene reprezintă un sprijin pentru multe din filmele participante la Berlinală.

La mijlocul săptămânii trecute, la Berlin a început primul mare festival cinematografic al anului.

Berlinala, cum mai este denumit evenimentul de către artiști, se află anul acesta la cea de-a 66 ediție și aduce în fața iubitorilor celei de-a 7-a arte 23 de producții internaționale în selecția oficială, dintre care 19 premiere mondiale și două filme de debut.

Trofeul ”Ursul de Aur” va fi decernat în cadrul unei gale speciale sâmbătă, 20 februarie.

Dar, la Festivalul de Film de la Berlin sunt prezentate și filme în afara competiției, precum și filme aparținând unor mari cineaști în cadrul secțiunii „ Berlinala Special”.

În cadrul ediției din acest an a Berlinalei, a fost selectat, între cele 44 de filme din cadrul secţiunii Forum și lungmetrajul independent românesc „Ilegitim”, în regia lui Adrian Sitaru.

Pe de altă parte, merită menționat că nu mai puţin de 20 de filme participante la ediţia din acest an a Berlinalei au beneficiat de sprijin din partea Uniunii Europene prin programul MEDIA al Comisiei Europene dedicat cinematografiei.

La ediția din acest an a Berlinalei, ziua de luni 15 februarie a fost dedicată Europei Creative și în cadrul unui Forum al Filmului European a fost sărbătorită împlinirea a 25 de ani de existență a programului MEDIA al UE.

Programul MEDIA este, de fapt, un subprogram al programului Comisiei Europene- Europa creativă.

Așa cum îi arată numele, programul MEDIA încurajează industria audiovizuală, sprijină crearea și distribuția de filme, precum și formarea profesională și inovarea în acest domeniu, în scopul de a spori diversitatea și competitivitatea internațională a cinematografiei europene și a industriei audiovizuale.

Pe de altă parte, Forumul European de Film a fost inițiat de către Comisia Europeană în anul 2014 și oferă un spațiu pentru un dialog structurat între reprezentanții Comisiei și deținătorii de interese din sectorul audiovizual.

La ediția din acest an, dezbaterile au avut drept temă centrală modalitățile de adaptare la noile realități digitale.

Participanții la Forum au prezentat noi soluții și servicii pentru a spori accesul la conținutul audiovizual european în toată Europa.

Prezent la manifestare, comisarul european pentru societate și economie digitală, germanul Günther Oettinger a subliniat, cu acest prilej, că mass-media audiovizuale și, în special, filmele reprezintă unul dintre cele mai bune moduri de a prezenta diversitatea culturală a Europei, bogăția patrimoniului, creativitatea și excelența artistică.

Mai mult, oficialul european a ținut să atragă atenția că industriile culturale stimulează inclusiv creșterea economică în UE:

„Industriile culturale și creative din Europa reprezintă un motor impresionant de creștere economică. Ultimele studii estimează că acest sector aduce aproximativ 4,5% din PIB-ul UE și oferă locuri de muncă pentru aproximativ 7-8 milioane de oameni.”

De asemenea, merită reținut că din anul 1991, prin programul MEDIA au fost investite 2,4 miliarde de euro în opere audiovizuale.

În prezent, la programul MEDIA participă 33 de țări: cele 28 de state member UE, plus Elveția, Islanda, Liechtenstein, Norvegia și, cea mai recentă țară care s-a alăturat schemei, Bosnia Herțegovina.

UE a lansat Corpul Medical European pentru a sprijini mobilizarea de echipe şi echipamente medicale

Publicat de Andrei Cretoiu, 16 februarie 2016, 09:30

Statele membre cat si alte tari europene care vor sa participe la acest proiect au decis sa constituie echipe medicale specializate pentru a face fata situaţiilor de urgenta.

Corpul medical va include echipaje medicale de urgenta, echipe de experti in sanatate publica si coordonare medicala, laboratoare de biosecuritate mobile, planuri de evacuare şi echipe de sprijin logistic.

Comisarul responsabil pentru ajutor umanitar si gestionarea situatilor de criza, Christos Stylianides spune ca obiectivul acestui corp medical este de a crea un mecanism care sa raspunda mai rapid si mai eficient atunci cand apare o criza la adresa sanatatii oamenilor.

Globalizarea, intensificarea transporturilor, incalzirea globala si milioanele de oameni care traiesc in saracie, fara ingrijire sanitara sau norme de igiena, toate acestea intretin conditii favorabile pentru ca virusurile sa se raspandeasca si sa genereze pandemii, spune si comisarul pentru sanatate si siguranta alimentara Vytentis Andriukaitis.

El povesteste cum a fost in Sierra Leone in 2o14 impreuna cu comisarul Stylianides si a vazut cum medicii de acolo se luptau sa salveze vietile oamenilor. La intoarcerea in Europa autoritatile comunitare s-au confruntat cu dificultatea de a mobiliza rapid echipaje medicale pregatite sa faca fata situatiei. Dislocarea imediata a echipelor medicale s-a confruntat cu mari probleme, la fel si chestiunile legate de logistica si management care s-au dovedit o mare provocare. Pentru a lupta impotriva unor astfel de crize avem nevoie imediat de echipe multisectoriale, inzestrate cu abilitatile necesare, capabile sa lucreze impreuna, mai spune Andriukaitis.

„Aceasta este una din lectiile de baza pe care am invatat-o din criza Ebola. Necesitatea colaborarii transfrontaliere, transcontinentale si transsectoriale. Ebola ne-a aratat de asemenea ca trebuie ne pregatim sa fim mai bine pregatiti. Dati-mi voie sa va reamintesc doar prezenta pericolului actual al raspandiri pandemice a virusului Zika. Si acest risc trebuie prevenit, amenintarea transmiterii lui intre continente e reala, traim intr-un timp al globalizarii, al calatoriilor intense si transportul oamenilor, animalelor si bunurilor in intreaga lume creeaza conditiile ca virusurile si bacteriile sa calatoreasca si ele cu usurinta”(andriukaitis).

Pentru a face parte din Corpul Medical European trebuie ca echipele sa treaca printr-un proces de certificare care sa asigure indeplinirea unor criterii stricte si sa se pregateasca sa lucreze in cadrul unei operatiuni de reactie internationala. Corpul Medical European este parte din Capacitatea Europeana de Raspuns in Situatii de Urgenta, structura voluntara deja existenta in cadrul Mecanismului European de Protectie Civila.

9 state europene, Belgia, Cehia, Finlanda, Franta, Luxemburg, Germania, Spania, Suedia si Olanda au oferit deja echipaje si echipamente pentru acest proiect.

Mecanismul faciliteaza cooperarea privind capacitatea de reactie in caz de dezastre intre cele 28 de state membre plus Serbia, Macedonia, Muntenegru, Norvegia si Islanda. De asemenea Turcia este in proces de aderare la acest mecanism.

Percepţia asupra calităţii vieţii în oraşele europene | Eurobarometru

Publicat de Andrei Cretoiu, 4 februarie 2016, 09:30

Sondajul s-a desfăşurat în 83 de oraşe europene din toate statele membre ale UE, dar şi în oraşe din Islanda, Norvegia, Elveţia şi Turcia.

Cercetarea se axează exclusiv pe calitatea vieţii, arătând cât de satisfăcuţi sunt oamenii în legătură cu diverse aspecte ale vieţii urbane, precum oportunităţile de ocupare a forţei de muncă, prezenţa străinilor, transportul public şi poluarea din oraşele lor.

Studiul evidenţiază domeniile care merită o atenţie deosebită, majoritatea persoanelor considerând că serviciile de sănătate, şomajul şi educaţia reprezintă principalele trei probleme pentru oraşul lor.

Rezultatele arată că, în ansamblu, europenii sunt foarte mulţumiţi cu privire la oraşele în care trăiesc. În toate, cu excepţia a şase, cel puţin 80 % din respondenţi se declară mulţumiţi de viaţa pe care o duc în comunităţi.

Oslo, Zurich, Aalborg, Vilnius şi Belfast înregistrează cel mai înalt nivel de satisfacţie Sentimentul de siguranţă este domeniul care generează mulţumirea de a trăi într-un oraş. Găsirea unui loc de muncă şi locuinţe la preţuri accesibile sunt doi factori percepuţi ca provocări.

Concluziile cercetării mai arată o tendinţă pozitivă în comparaţie cu anii anteriori: de exemplu, în Budapesta şi în Cracovia, numărul celor care au o percepţie pozitivă asupra transportului public din oraşul lor a crescut cu 20 de procente faţă de 2012.
Oraşele din România în care s-a efectuat sondajul au fost Cluj Napoca, Piatra Neamţ şi Bucureşti.

Mihai Roşioru, ataşatul de presă al Reprezentanţei Comisiei Europene în România: „Principala concluzie pentru România a acestui studio este că marea majoritate a românilor declară că sunt satisfăcuţi să locuiască în aceste trei oraşe. În ceea ce priveşte datele culese, s-au înregistrat evoluţii nesemnificative de-a lungul timpului. Comparativ cu sondajele similare efectuate în anii 2006 şi 2012, în ceea ce priveşte situaţia din Cluj, Piatra Neamţ şi Bucureştiaceasta nici nu s-a îmbunataţit, nici nu s-a înrăutăţit. Repet, vorbim despre percepţia asupra calităţii vieţii, nu despre indicatori care măsoară direct calitatea vieţii, ci percepţia acesteia în rândul locuitorilor din aceste trei oraşe.”

Sondajul ar trebui să ghideze factorii de decizie să urmeze o abordare de ansamblu a dezvoltării urbane durabile.
Reţeaua de dezvoltare urbană este alcătuită din mai mult de 500 de oraşe din întreaga UE responsabile cu implementarea acţiunilor integrate bazate pe strategii finanţate de Fondul European de Dezvoltare Regională în perioada 2014-2020.
15 miliarde de euro vor fi gestionate direct de autorităţile oraşului pentru investiţiile în dezvoltarea urbană durabilă.

Oraşele sunt văzute atât sursă cât şi soluţie la provocările economice, de mediu şi sociale de astăzi. Zonele urbane ale Europei sunt acasa pentru mai mult de două treimi din populaţia UE, ele reprezintă aproximativ 80% din consumul de energie şi generează până la 85% din PIB-ul Europei.

Aceste zone urbane sunt motoarele economiei europene şi trebuie să acţioneze ca un catalizator pentru creativitate şi inovare în întreaga Uniune. Prin urmare, politicile urbane au semnificaţie transfrontalieră, motiv pentru care dezvoltarea urbană este esenţială pentru politica regională a UE.

Un hotel plutitor din sticlă va fi construit în Norvegia

Publicat de Stefania Grigore, 18 august 2014, 14:30

Excentrica structură este proiectată ca locul perfect din care să vezi Aurora Boreală. Amplasat între fiorduri, lânga Tromso, hotelul va avea 86 de camere de lux şi se va putea ajunge la el doar cu barca.

Hotelul este unul de 5 stele, prevăzut printre altele cu spa-uri şi săli de conferinţe. Însă acoperişul de sticlă, prin care vei putea vedea superbele lumini ale nordului, va fi de departe piesa de rezistenţă.

În cazul în care peste ani de zile am vrea să renunţăm la Krystall Snowflake, nu va lăsa nicio urmă de dezastru ecologic, a declarat Koen Olthuis, fondatorul Waterstudio, firmă specializată în structuri ecologice plutitoare.
Hotelul va fi deschis turiştilor înainte de Crăciunul din 2016

Echipa masculină a României a învins Slovacia, în runda a treia a Olimpiadei de șah care are loc la Tromso

Publicat de Stefania Grigore, 5 august 2014, 13:00

Reprezentanții țării noastre s-au impus cu 3-1.
Aceasta este a treia victorie consecutivă obținută de șahiștii români la această competiție, dupã 3,5-0,5 cu Seychelles si 4-0 cu Malta.
După trei runde, pe primul loc la masculin se află Franța, cu 6 puncte, în timp ce România ocupă poziția a 6-a, cu același număr de puncte.

La feminin, România a pierdut în fața Indoneziei.
Lider este echipa Iranului, cu 6 puncte, iar România este pe locul 28, cu 4 puncte.
Actuala Olimpiadă de șah are loc pana pe 14 august, in Norvegia.

Azi începe cea de-a 18-a ediţie a festivalului de jazz de la Gărâna

Publicat de Stefania Grigore, 10 iulie 2014, 12:07

“Gărâna Jazz” este unul dintre cele mai importante festivaluri de jazz din Europa şi reuneşte anul acesta peste cincizeci de artişti de talie internaţională din România, Statele Unite ale Americii, Finlanda, Ungaria şi Norvegia.
Timp de patru zile melomanii vor putea asista la un regal muzical.

Printre artiştii români prezenţi la festival se numără şi dirijorul Pedro Negrescu, care este şi profesor la Universitatea de Arte din Tg. Mureş.

Nationala de handbal a Romaniei si-a aflat adversarele de la Campionatul European din acest an, in urma tragerii la sorti de la Zagreb.

Publicat de Alina Dragomir, 20 iunie 2014, 12:26

Tricolorele vor juca in grupa B, alaturi de Norvegia, Danemarca si Ucraina. Tara noastra a ajuns la turneul final dupa ce a trecut de barajul contra Belarusului. Fetele lui Tadici vor avea adevarate derby-uri in aceasta grupa, daca tinem cont ca Norvegia are in palmares 2 medalii olimpice de aur, 2 titluri mondiale si 5 europene. De asemenea, Danemarca este tripla campioana europeana si olimpica, dar si campioana mondiala. Nici nationala Ucrainei nu sta rau – cu o medalie europeana si un bronz olimpic. Campionatul European de Handbal Feminin va avea loc in perioada 7-21 decembrie, in Croatia si Ungaria.

O expediție de opt biologi încep o expediție in Laponia

Publicat de Andrei Cretoiu, 2 iunie 2014, 10:56

Opt biologi din Jibou încep astăzi o expediţie în Laponia, pentru a studia populaţia Sami din zonă dar şi pentru a căuta urme de ADN ale unor plante îngropate in gheţari.
Coordonatorul expediţiei, Cosmin Sicora realatează

Expediţia, care va dura două sptămâni, include şi vizite la universităţile din Norvegia şi Finlanda