Brumărel

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 1 octombrie 2018, 15:01

Luna octombrie este denumită popular „brumărel” (începe a bruma, cad brumele mici). Este vremea specifică de trecere de la toamnă la iarnă, când începe să brumuiască.

(varianta audio a rubricii)

Octombrie

este necăjos şi suflă rece,

Pasul leneş nu se trece,

El pe unde merge pârleşte

Şi copacii verzi nu-i iubeşte.

Golanii să-i vadă, nu-i place,

Cu leneşii el n-are pace.

Face pe leneşi să plângă

Şi la pieptu-i să se strângă.

Tremură de-a lui frică

Şi pielea l-o urzică![1]

   Se crede că dacă în octombrie va fi frig şi ger, ghenarie şi făurar vor fi cu vreme blândă. „Vântul lui octombrie este vânt bogat”[2]. Cum bogată în nunţi se anunţă şi luna lui brumărel. Este momentul cel mai bun pentru făcut masa mare de nuntă, cu vinul abia „aşezat”, cu murăturile puse din vreme şi ţuica de prune (fără „frunte”) numai bună să fie făcută roşie luni după nuntă. Vântul e aducător de veste „cu prirostrii”, pentru că el aleargă să se-nsoare. Legenda spune că vântul „e un flăcău frumos şi zburdalnic, care trăieşte în văzduh cu mamă-sa. El este neînsurat şi caută, de când e lumea, să se-nsoare. Când aleargă prin lume, atunci zicem noi că bate vântul, el umblă după însurătoare. Când osteneşte şade acasă şi se odihneşte şi-şi caută în gospodărie, ca orice om, de treburile lui. Apoi îl apucă din nou dorul însurătorii…”[3] Şi toamna îl apucă şi se grăbeşte, pentru că ştie şi el îndemnul:

Însoară-te până nu-ţi trece vremea.

Iar vremea e bună la tinereţe:

Însurătoarea de tânăr e ca gustarea de dimineaţă.

Text și lectură: Gabriela Rusu-Păsărin, realizator emisiuni, Departamentul Studiourilor Teritoriale, Societatea Română de Radiodifuziune

[1]Tudor,  Pamfile, op. cit., p. 179.

[2] E. Niculiţă-Voronca, op. cit., I, p. 290.

[3] Legendele românilor, vol. I, Legendele Cosmosului, Bucureşti, Editura Grai şi Suflet, Cultura Naţională, 1994.

Vladimir Putin intenţionează să participe la nunta ministrului de externe al Austriei

Publicat de Camelia Teodosiu, 16 august 2018, 12:10

Președintele Vladimir Putin se va întâlni, sâmbătă,  cu cancelarul german Angela Merkel, la castelul Meseberg, reședința guvernului german din landul Brandenburg. Întâlnirea anterioară dintre cei doi lideri a avut loc la Soci, pe 18 mai, și atunci au discutat despre situația din Donbas și Crimeea, precum și despre proiectul „North Stream – 2“.

Aşa cum publică NEZAVISIMAIA GAZETA, printre subiectele majore, abordate atunci, agenţia germană de ştiri N-tv se referă la marea politică mondială. Potrivit purtătorului de cuvânt al guvernului german Stefan Seibert, pe ordinea de zi sunt probleme referitoare la stadiul relațiilor ruso-germane, conflictul sirian, situația din estul Ucrainei și problemele legate de energie. Seibert crede că va fi o „conversație amănunțită”. În același timp, el a subliniat că, pentru Germania, este important „să se menţină rolul Ucrainei în tranzitul gazului rusesc spre Europa.“

În drumul său spre Berlin, Vladimir Putin, intenţionează  ca, pe 18 august, să participe şi la nunta ministrului de externe al Austriei, Karin Kneissl, a confirmat secretarul de presă al şefului statului rus, Dmitri Peskov.

„Da, în drumul său spre Berlin se va opri şi în Austria, la nunta şefei diplomaţiei austriece” – a declarat Peskov. La rândul său, consilierul preşedintelui rus Iuri Uşakov a anunţat că invitaţia de participare la nuntă a fost făcută în timpul vizitei lui Vladimir Putin la Viena, iar acum, cu deplasarea la Berlin, s-a ivit ocazia de a participa. „Ne vom opri şi o vom felicita” – a declarat Uşakov.

Ceremonia de căsătorie a ministrului austriac de externe Karin Kneissl va avea loc în sudul landului Stiria, sâmbătă, 18 august, printre podgorii. Iniţial, nunta era planificată să se desfăşoare în oraşul Gamlitz, însă ulterior a fost luată hotărârea schimbării locului de desfăşurare a evenimentului.

Publicaţia Kronen Zeitung a anunţat că, în timpul ceremoniei, securitatea va fi asigurată de ofiţeri ai subunităţii speciale austriece „Kobra”, care primesc instrucţiuni privind protecţia ministrului austriac de externe şi a viitorului ei soţ, Wolfgang Meilinger.

Amintim că, în ajunul vizitei sale la Moscova, din luna martie anul curent, Karin Kneissl a declarat că în perioada preşedinţiei Austriei a Consiliului UE, ea se va pronunţat pentru dialogul cu Moscova, cu scopul restabilirii încrederii între Uniunea Europeană şi Rusia, informează agenţia de ştiri TASS (Rusia).

Radio Reșița – Mereu la înălțime, cărășeanul Flaviu Cernescu, explorează limitele umane

Publicat de Camelia Teodosiu, 14 decembrie 2017, 12:30 / actualizat: 15 decembrie 2017, 16:11

Flaviu Cernescu este bănățeanul ale cărui aventuri au trecut de granițele României și au ajuns cap de afiș pe primele pagini ale publicațiilor din lume.

Flaviu Cernescu este originar din Bocșa, Caraș-Severin, are 35 de ani și de mic a fost pasionat de ”explorare”; a început cu escaladarea cireșului din curtea casei și a ajuns până la …356 de metri. Un an de metri!

Următoarea sa pasiune a fost bicicleta, dar a mai făcut un pas în explorarea acestui ”domeniu” în jurul vârstei de 20 de ani.  Astfel, a reununțat la o roată și la șa începând să se plimbe cu monociclul prin oraș. După o anumită perioadă,cea mai mare cucerire, în acest mod, a fost plimbarea cu monociclul pe marginea barajului Vidraru, la 166 de metri înălțime.

Nu s-a oprit aici: a sărit de pe diferite clădiri, le-a escaladat, apoi s-a lăsat ”cucerit” de disciplina Parkour; a făcut acrobații cu bicicleta, s-a cățărat pe cele mai înalte turnuri, coșuri de fum scoase din uz, a jonglat, le-a traversat, a sfidat limitele.

Despre toate acestea Flaviu spune că: ”toate aceste nebunii sunt nebunii doar pentru anumite categorii de oameni, pentru că dacă mergi mai departe ele devin normalitate”.

Dacă doriţi să aflaţi mai multe despre bănăţeanul care a traversat desculț, pe o coardă, distanța de 50 de metri între două turnuri din Reșița, vă invităm să ascultaţi emisiunea România de nota 10 realizată de Cristina Corocan.

Brumărel

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 2 octombrie 2017, 05:00

Luna octombrie este denumită popular „brumărel” (începe a bruma, cad brumele mici). Este vremea specifică de trecere de la toamnă la iarnă, când începe să brumuiască.

(varianta audio a rubricii)

Octombrie
este necăjos şi suflă rece,
Pasul leneş nu se trece,
El pe unde merge pârleşte
Şi copacii verzi nu-i iubeşte.
Golanii să-i vadă, nu-i place,
Cu leneşii el n-are pace.
Face pe leneşi să plângă
Şi la pieptu-i să se strângă.
Tremură de-a lui frică
Şi pielea l-o urzică!

Se crede că dacă în octombrie va fi frig şi ger, ghenarie şi făurar vor fi cu vreme blândă. „Vântul lui octombrie este vânt bogat” . Cum bogată în nunţi se anunţă şi luna lui brumărel. Este momentul cel mai bun pentru făcut masa mare de nuntă, cu vinul abia „aşezat”, cu murăturile puse din vreme şi ţuica de prune (fără „frunte”) numai bună să fie făcută roşie luni după nuntă. Vântul e aducător de veste „cu prirostrii”, pentru că el aleargă să se-nsoare. Legenda spune că vântul „e un flăcău frumos şi zburdalnic, care trăieşte în văzduh cu mamă-sa. El este neînsurat şi caută, de când e lumea, să se-nsoare. Când aleargă prin lume, atunci zicem noi că bate vântul, el umblă după însurătoare. Când osteneşte şade acasă şi se odihneşte şi-şi caută în gospodărie, ca orice om, de treburile lui. Apoi îl apucă din nou dorul însurătorii…” Şi toamna îl apucă şi se grăbeşte, pentru că ştie şi el îndemnul:
Însoară-te până nu-ţi trece vremea.
Iar vremea e bună la tinereţe:
Însurătoarea de tânăr e ca gustarea de dimineaţă.

Text şi lectură: Gabriela Rusu-Păsărin, realizator în Grupul Operativ al Departamentului Studiourilor Regionale, Societatea Română de Radiodifuziune

E vremea nunților

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 3 octombrie 2016, 05:00

E vremea nunților și fiecare moment al acestui ceremonial practicat mai ales toamna, din septembrie până la Lăsatul Postului de Crăciun este important. Intrarea într-o nouă etapă a vieţii este o intrare fastuoasă, pentru care se organizează acte rituale specifice. Viitorii miri trec simbolic pe sub arcada triumfului dragostei asupra efemerului, pe sub cupola confecţionată special în sâmbăta nunţii.

În satul Frăţila, comuna Bulzeşti, judeţul Dolj, viitorii miri şi rudele lor merg prin sat pentru a invita tinerii să participe la confecţionarea curcubeului. Oferă prăjituri şi băutură şi se întorc însoţiţi de cei ce au acceptat invitaţia.

Ei vor împodobi coroana, care va fi aşezată ca un curcubeu deasupra porţilor curţii părinteşti, acolo unde va avea loc masa mare, petrecerea. Tinerii aduc flori, crenguţe de brad şi împodobesc curcubeul. După ce cununa-curcubeu va fi aşezată deasupra porţii, se face o horă în care joacă doar cei ce au aranjat curcubeul. După terminarea jocului, tinerii miri, ţinându-se de braţ, păşesc pe sub această cupolă îndreptându-se spre răsărit, apoi spre apus.

Drumul lor simbolizează trecerea prin viaţă, unul alături de celălalt. Odată „curcubeul” înălţat, ginerele şi părinţii mirilor merg prin sat pentru a chema la nuntă.

Ginerele îi va îmbia să bea ţuică dulce din plosca, pe care o poartă ca semn de ”veste”. Tinerii vor reveni la casa mirelui după lăsarea serii pentru a petrece până spre zorii zilei de duminică.

Semnificaţia curcubeului poate fi mult mai profundă. Curcubeul este „cale şi mediere între lumea de aici, de jos şi cea de dincolo, ascunsă în spatele înaltului cerului. El este puntea pe care o folosesc zeii şi eroii, între cele două lumi”[1].El uneşte cele două jumătăţi separate (Platon) pentru a reda unitatea de la începuturi. În mentalitatea tradiţională românească curcubeul pe cer semnifică apropierea unui eveniment fericit. Aceste semnificaţii pot motiva dorinţa familiilor tinerilor de a avea poarta împodobită cu o coroană de flori şi crengi de brad (semn al tinereţii). Trecerea pe sub arcada verde va reprezenta prima „trecere” a tinerilor. A doua se va face sub arcada bisericii la cununia religioasă.

Astăzi simbolistica s-a extins şi asupra altor momente ale căsătoriei. La ieşirea de la cununia civilă, participanţii formează din flori o arcadă, pe sub care tinerii căsătoriţi coboară treptele. Se aruncă cu confeti. La biserică se aruncă boabe de grâu, petale de trandafiri, simbolizând ploaia de bucurie a începutului de drum.

Text și lectură: Gabriela Rusu-Păsărin

[1] Jean Chevalier, Alain Gherbrant, Dicţionar de simboluri, vol. I, Bucureşti, Editura Artemis, 1993, p. 420.

Festivalul „Qatlama” la Techirghiol

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 30 septembrie 2016, 10:58

Festivalul „Qatlama” la Techirghiol

UDTTMR împreună cu Organizaţia de Femei a filialei Techirghiol, coordonată de doamna Aitul Ismail, au iniţiat a doua ediţie a   Festivalului „Qatlama”, cu ocazia Zilelor localităţii Techirghiol în data de 21 august 2016.

Festivalul a avut loc întrun cadru natural superb, la Grădina Botanică şi a reunit peste 100 de femei, atât din filiala Techirghiol, cât şi de la filialele Constanţa, Valu lui Traian, Amzacea, Topraisar şi Tuzla.

Acţiunea a debutat cu prezentarea semnificaţiei şi istoricului produsului tradiţional tătăresc „Qatlama”, susţinută de către preşedintele filialei Techirghiol Nail Duagi, „Qatlama este un produs care se face numai ocazional, cu prilejul nunţii. Partea băiatului, atunci când trimite cadourile de logodnă la familia fetei, trimite şi qatlama – din care trebuie să guste toate domnişoarele candidate la măritiş. Qatlama este de fapt un produs dulce, un desert format din mai multe foi foarte subţiri aşezate unele peste altele. Foile sunt îndoite astfel, încât să formeze un pătrat. Sunt prăjite în ulei foarte încins sau băgate la cuptor cu mult ulei. În mijlocul pătratului se pune zahăr şi katlamaua tăiată în două este oferită fetelor pentru a se putea mărita”, a mărturisit domnul Nail Duagi.

Membrele Organizaţiilor de Femei mai sus amintite au preparat produsul „qatlama” după reţeta transmisă nativ de la mame şi bunici. La finalul acţiunii, filialelor participante şi doamnelor care au pregătit „qatlama” le-au fost acordate diplome de participare. „Qatlama-ul” preparat de către doamnele din cadrul Organizaţiilor de Femei din Techirghiol, cât şi de la filialele, Constanţa, Valu lui Traian, Amzacea Topraisar şi Tuzla, a fost gustat şi apreciat de toţi participanţii la eveniment. Atmosfera de festival a fost întregită de programul artistic oferit de ansamblurile folclorice „Cansu”, „Techir” şi de grupul de dans modern.

Ghiulşen Ismail-Iusuf

Radio România Constanţa, redacția Minorităţi