Persoanele longevive au gene speciale!

Publicat de Andra Radu, 6 mai 2021, 08:31

Persoanele care trăiesc până la 105 ani şi mai mult au gene speciale, potrivit unui studiu recent.

Cercetătorii din Italia au comparat genomul oamenilor foarte în vârstă cu cel al persoanelor sănătoase care au peste 70 de ani.

Oamenii de ştiinţă au analizat mai îndeaproape trei gene care sunt legate de îmbătrânire. Ei au descoperit că persoanele foarte vârstnice aveau mult mai puţine mutaţii decât persoanele din grupul de comparaţie.

În plus, s-a constatat că persoanele în vârstă aveau mai multe variante genetice în genomul lor, care le protejează ADN-ul de anumite semne de deteriorare.

Cercetătorii văd acest lucru ca o dovadă a faptului că o viaţă lungă depinde nu numai de cât de sănătos trăim, ci şi de ce gene avem.

În care ţări europene există mai mulţi oameni de ştiinţă şi ingineri?

Publicat de Camelia Teodosiu, 2 octombrie 2018, 11:21

Spania este pe locul al patrulea, cu peste 1,3 milioane de oameni de ştiinţă şi ingineri

Numărul de oameni de ştiinţă şi ingineri care lucrează în Uniunea Europeană a crescut de la an la an. În 2017, a crescut cu 2% faţă de 2016, potrivit unei analize realizate de Institutul de Studii Economice (IEE), pe baza datelor Eurostat. Numărul total s-a ridicat la 16,5 milioane de persoane, anul trecut, cu o creştere foarte semnificativă faţă de 2008, când cifra ajungea la numai 11 milioane. În termeni generali, numărul de oameni de ştiinţă şi de ingineri, pe ţări, depinde de obicei de mărimea totală a populaţiei. Cu toate acestea, Regatul Unit şi Germania – care ocupă primele două locuri – au împreună 38% din numărul total de oameni de ştiinţă şi ingineri din UE, deşi participarea lor la populaţia europeană totală nu atinge 30%. În continuare, Franţa se remarcă având 10% din totalul cercetătorilor şi inginerilor care lucrează în UE. Spania ocupă locul al patrulea. În Spania sunt mai mult de 1,3 milioane de savanţi şi ingineri, ceea ce reprezintă 8% din totalul european. În urma Spaniei se clasează Polonia cu 7%, Italia cu 6%, Olanda cu 4%. Suedia, România şi Belgia au 3%, în timp ce cifra scade la 2% în Portugalia.

Procentul pe ţări: Regatul Unit 19%, Germania 19%, Franţa 10%, Spania 8%, Polonia 7%, Italia 6%, Suedia 3%, România 3%, Belgia 3%, Portugalia 2%.

Congresul anual al Academiei Româno-Americane de Știinţe şi Arte, din S.U.A., la Craiova

Publicat de adinaiftime, 19 iulie 2017, 11:00

În perioada 19-22 iulie, Universitatea din Craiova este gazda celui de-al 41-lea congres anual al Academiei Româno-Americane de Știinţe şi Arte, din S.U.A. – cel mai important centru academic al oamenilor de ştiinţă din diaspora română. Evenimentul, prezidat de prof. univ. dr. Ruxandra Vidu, are ca temă „Știinţa şi arta în epoca modernă” şi oferă posibilitatea tinerilor din ţară şi străinătate să susţină lucrări ştiinţifice în cadrul mai multor secţiuni. Academia Româno-Americană de Știinţe şi Arte – ARA – din S.U.A., continuă să unească în rândurile sale pe cei mai onorabili oameni de ştiinţă şi de cultură din întreaga lume.

Printre membri s-au aflat și profesorul şi filozoful Mircea Eliade, scriitorul şi dramaturgul Eugen Ionescu, profesorul George Emil Palade – cu Premiul Nobel în fiziologie şi medicină în anul 1999. În anul 2015, Congresul ARA a avut loc la Institutul Naţional de Fizică Nucleară din Frascati-Roma (Italia), iar în 2016 – la Montreal (Canada). Promovând la nivel internaţional realizările oamenilor de ştiinţă din diaspora română şi nu numai, ARA îşi aduce contribuţia la stimularea cercetării ştiinţifice din diverse domenii de activitate.

Mii de specii de bacterii în locuințe

Publicat de Mihaela Costache, 28 august 2015, 09:00

Potrivit unor studii recente, există în medie peste 9.000 de specii diferite de microbi în praful din locuinţe.

Oamenii de ştiinţă din cadrul Universităţii din Colorado, SUA, au descoperit că locuinţele adăpostesc în jur de 2.000 de specii diferite de fungi, 7.000 de varietăţi de bacterii şi cu mult mai multe când există şi animale de companie.

Bacteriile fungice, potrivit rezultatelor cercetărilor, sunt mai des întâlnite în casele locuite de femei.

Doctorul Noah Fierer, şeful echipei de cercetări, a declarat că majoritatea bacteriilor sunt inofensive, iar unele ar putea fi chiar benefice, informează corespondenţii BBC.

Oamenii de știință nu vor roboți ucigași

Publicat de Mihaela Costache, 29 iulie 2015, 07:20

Apel împotriva dezvoltării roboților ucigași!

Mii de oameni de știință, printre care laureatul premiului Nobel pentru Fizică, Frank Wilczek, au lansat un apel pentru interzicerea armelor ofensive autonome, cu inteligență artificială.

Ei spun că, în caz contrar, va fi inevitabilă o cursă globală a înarmării.

Spre deosebire de armele nucleare, acestea noi se pot obține cu materii prime care nu sunt greu de procurat, astfel ca va fi doar o problemă de timp până când vor apărea pe piața neagră și vor ajunge în mâinile teroriștilor, susțin cercetătorii.

Cei care sunt în favoarea armelor autonome, le-au descris drept a treia revoluție în practica războiului, după praful de pușcă și armele nucleare.

Ei spun că este benefică o înlocuire a militarilor cu mașini, reducându-se astfel numărul de victime pentru cel care utilizează „roboți” în luptă.

De altfel numeroși cercetători și profesori, de la universități prestigioase din întreaga lume, cum ar fi Harvard, Berkeley, Cambridge, Berlin, Paris sau Liege, susțin că tehnologia inteligenței artificiale a ajuns în punctul în care dezvoltarea unor asemenea sisteme „este fezabilă nu în termen de decenii, ci în anii care vor urma”.

Oamenii de știință care se opun armelor autonome recunosc potențialul considerabil pe care inteligența artificială îl are „în beneficiul omenirii”, dar care nu trebuie „discreditat” prin conceperea unor mijloace de luptă.