Workshop internaţional despre Alzheimer la Universitatea Ovidius!

Publicat de Andra Radu, 26 octombrie 2021, 15:00

Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei (FPSE) din cadrul Universităţii Ovidius din Constanţa (UOC) organizează astăzi, 26 octombrie 2021, workshopul internaţional de psihologie „Interdisciplinary Summit on Alzheimer’s Disease”, informează lect. univ. dr. Floricica Mariana Călin, directorul Departamentului Psihologie, asistenţă socială şi ştiinţe ale educaţiei din cadrul facultăţii.

Evenimentul este parte a proiectului de cercetare transculturală „Covid-19 Pandemic Collaborative Program, Targeting the Elderly Population”, derulat sub egida colaborării interinstituţionale în domeniul cercetării ştiinţifice, între UOC şi The Chicago School of Professional Psychology, statuată în anul 2019.

Workshopul este susţinut de dr. Michael Jonathan Stevens, profesor de psihologie la The Chicago School of Professional Psychology, coordonator al proiectului de cercetare din partea instituţiei americane iar întâlnirea este programată online, de ora 18:00, pe platforma Webex, la adresa: https://ovidius.webex.com/meet/mariana.calin.

„Workshopul se va axa pe maladia Alzheimer, prezentată din perspectiva specialiştilor americani, cu accent pe simptomatologia bolii, factorii declanşatori, factorii agravanţi, impactul asupra calităţii vieţii persoanelor afectate, importanţa diagnosticării precoce şi variante de tratament şi terapii specifice. Manifestarea ştiinţifică se adresează cadrelor didactice şi studenţilor din cadrul FPSE şi The Chicago School of Psychology, medicilor şi specialiştilor din echipa multidisciplinară a proiectului, precum şi colaboratorilor pe programe de practică şi voluntariat ai specializării psihologie”, precizează lect. univ. dr. Floricica Mariana Călin.

Proiectul de cercetare transculturală „Covid-19 Pandemic Collaborative Program, Targeting the Elderly Population” se desfăşoară în perioada 2020-2022 şi are o abordare multidisciplinară (din perspectivele psihologică, medicală şi socială) a efectelor pandemiei asupra calităţii vieţii vârstnicilor, având ca rezultate elaborarea unor materiale universitare cu caracter de noutate, bazate pe studiile şi rezultatele obţinute în cadrul cercetării, precum şi organizarea unor ateliere de lucru pe tema traumei generate de pandemia de Covid-19, pe baza expertizei partenerilor americani.

Obiectivele urmărite în primul sunt:

• identificarea şi compararea impactului medical şi psihosocial generat de către pandemie de Covid-19, asupra calităţii vieţii românilor şi americanilor de vârsta a treia;
• identificarea şi compararea factorilor de risc şi a celor de protecţie socială şi medicală împotriva maladiei, atât în ceea ce-i priveşte pe români, cât şi pe americanii vârstnici;
• identificarea şi compararea impactului Covid asupra îngrijitorilor profesionişti români şi americani, care lucrează cu vârstnici;
• evaluarea celor mai bune modele de sănătate publică, în ceea ce priveşte sănătatea mintală a vârstnicilor şi pandemia de coronavirus în România şi in SUA, studiu comparativ.

Frumuseţea nu este un mit!

Publicat de Mihaela Costache, 13 octombrie 2015, 17:00

Creierul recunoaşte frumuseţea în mod automat.
70 % dintre femeile care au participat la un sondaj despre frumusețe și fericire au declarat că „se simt mai frumoase atunci când sunt mulţumite de ele”. Toţi cei care cred în ideea de frumusețe, respectiv că fiecare, în felul său, poate fi frumos, vor fi surprinşi neplăcut de rezultatele obținute de oamenii de ştiinţă austrieci.

„Frumusețea nu este o chestiune de gust, ea există în mod obiectiv”, au subliniat cercetătorii, al căror studiu a apărut în revista „Nature”. „Frumusețea ne oferă informații despre vârstă, fertilitate, sănătate, iar creierul nostru este obișnuit să o identifice”, susţin ei, adăugând că „ființele umane sunt obsedate de frumuseţe”. „Și, cu o astfel de obsesie, este clar că există ceva mai adânc decât un fenomen cultural”, a afirmat antropologul vienez Karl Grammer.

Povestea despre frumusețe nu a început cu actrițele, nici cu modelele şi manechinele, iar nevoia de astăzi de a vorbi despre „imperfecțiunile” manechinelor nu înseamnă că frumusețea poate să fie relativizată. Deşi recunoaște că toate acestea pot avea o influenţă, deși foarte mică, asupra înţelegerii frumuseţii, Grammer subliniază că „judecata estetică” este un amestec complex de factori genetici, culturali și obiectivi care au nevoie de foarte mult timp pentru a evolua.

Pro Istoria Fest revine la Cetatea Enisala

Publicat de Mihaela Costache, 11 august 2015, 07:20

Cel mai amplu festival itinerant de promovare a obiectivelor cultural-istorice şi turistice din Romania readuce muzica bună şi tradiţiile locale la poalele Cetăţii Enisala.

Cea de a doua ediţie Pro Istoria Fest va avea loc în zilele de 28 şi 29 august, sub forma unui festival adresat iubitorilor de muzică şi de activităţi în aer liber de toate vârstele. Farmecul festivalului va fi sporit de peisajul superb care înconjoară cetatea şi de Lacul Razelm.

În programul Pro Istoria Fest 2015 îi regăsim în data de 28 august pe Nicu Alifantis & ZAN, Mircea Vintilă, Alexandra Uşurelu şi Zoli Toth Project, iar în data de 29 august pe Mircea Baniciu & Band, Marius Baţu, Alina Manole şi grupul Folk Frate!.

Mai mult, spectatorii vor fi întâmpinaţi în cele două zile de festival cu spectacole de folclor local şi teatru de păpuşi. Pro Istoria Fest pune la dispoziţia participanţilor activităţi pentru toate vârstele: ateliere de modelaj, sculptură, pictură şi împletituri, tenis de masă, tir cu arcul, înălţare de zmee, pinata şi multe alte jocuri. Cântecele se vor auzi până târziu în noapte în jurul focului de tabară pregătit de organizatori.

Pro Istoria Fest face parte dintr-o serie de proiecte al căror start a fost finanțat din fonduri europene prin Programul Operațional Regional, Axa 5 — Dezvoltarea durabilă și promovarea turismului, domeniul principal de intervenție, 5.3 — Promovarea potențialului turistic și crearea infrastructurii necesare, în scopul creșterii atractivității României ca destinație turistică.

„Tunelul iubirii” din Caraş-Severin, inclus pe lista comorilor ascunse din Uniunea Europeană

Publicat de Stefania Grigore, 5 august 2014, 15:00

O cale ferată abandonată care asigura cândva legătura dintre oraşele Oţelu-Roşu şi Caransebeş este acum una dintre locaţiile vizate de Uniunea Europeană, alături de alte peste 20 de obiective, fiind inclusă pe lista comorilor ascunse.

Vegetaţia care s-a dezvoltat în jurul şinelor a transformat acest tronson într-un adevărat obiectiv romantic, internauţii denumindu-l simbolic „Tunelul iubirii”.
Această locaţie apare anul acesta pe lista comorilor ascunse, alături de alte 28 de locuri mai puţin cunoscute din Europa, întocmită de Parlamentul European.

Proiectul de promovare a acestor locuri intitulat „Redescoperă Europa” a fost lansat anul trecut cu ajutorul aplicaţiei mobile Foursquare.
Lista include locaţii şi obiective despre care legislativul european spune că este foarte probabil să nu fi auzit nimeni niciodată.

Un castel de nisip, un buncăr sovietic secret, un sat muzeu, fenomene geologice, sunt doar câteva dintre propunerile, reprezentând o serie de atracţii turistice inedite din spaţiul UE.
Anul trecut, pe această listă a figurat şi Transfăgărăşanul.