Cătălin Tomescu: China a devenit jucător global. Lumea deja trece la societatea bipolară la nivel global

Publicat de prosavioleta, 3 ianuarie 2024, 09:49

Cristian Dumitrașcu: Domnule general locotenent, bine ați venit la „Interviul săptămânii”.
Cătălin Tomescu: Mulțumesc de invitație.
Cristian Dumitrașcu: Am să vă rog să trecem un pic în revistă acest an din nou complicat – 2023.
Cătălin Tomescu: Un an greu, după părerea mea. Dacă mă întrebați de evenimentele fundamentale, principala mutare, zic eu, a făcut-o China. Lumea aia unipolară care s-a creat după 1989-1990, după primul război din Golf, destrămarea Tratatului de la Varșovia, destrămarea URSS-ului ș.a.m.d., care a fost un fenomen geopolitic la scară globală care a dus la crearea lumii unipolare, respectiv Statele Unite ca cea mai mare putere politică, economică și militară – și încă mai este. Deja acuma, din punctul meu de vedere, lumea deja trece la societatea bipolară la nivel global. Bineînțeles că există mai multe teorii cu cele cinci clustere, ș.a.m.d. – nu vreau să contrazic pe nimeni, n-am o problemă, fiecare vede din unghiul lui de vedere -, dar, în opinia mea, China deja a ieșit la rampă și nu mai poate fi desconsiderată sau trebuie luată în seamă. Și cred eu că s-a dovedit că a fost luată în seamă prin organizarea summitului de la San Francisco între președintele Statele Unite și președintele Chinei, care numai organizarea acestui summit la nivel de vârf reprezintă o recunoaștere a partenerului, că altfel nu se organiza. Că e bine sau că e rău, nu știu. Personal mă bucur că s-au întâlnit, pentru că situația la conflicte – și o să ajungem și acolo – nu e roză și nu se întrevăd linii de oprire, prin urmare, eu salut, bine, cu umila mea poziție, vă dați seama, faptul că cei doi lideri au decis să se întâlnească. Nu o să știm rezultatele foarte curând. E ca un fel de summitul de la Yalta, de acum 80 de ani. Prin urmare, China a devenit jucător global – politic, economic, financiar și al controlului resurselor strategice importante. Am lăsat la urmă ‘militar’. De ce? Pentru că au spus-o și analiștii militari americani și oameni cu funcții de răspundere în America. Am urmărit pe unul din liderii armatei americane spunând că ei prevăd 2035-2040 perioada în care ei consideră că China va putea deveni o amenințare militară pentru ei. De aceea am lăsat ultima și sunt de acord cu treaba asta, chinezii nici nu au avut în proiecție până acum 15 ani să devină o putere militară. Ei au fost axați mai mult pe domeniul politic, economic, financiar și al resurselor. De aia au și revenit la nivel global.
Al doilea punct ar fi conflictul Federației Ruse și Ucraina. Încă o dată, nu intrăm cu operație specială ș.a.m.d., problemă de semantică și de lege. Dar ideea e că timpul a lucrat în favoarea rușilor. Dacă ați observat poziția rușilor din ultimele două-trei luni, începând cu nereușita contraofensivei, o să vedeți că sunt foarte liniștiți, Putin e chiar jovial, nu mai are nici boli, nu mai are nimic, chiar se ține de vizite în plan extern; de asemenea, inclusiv Medvedev nu mai tot amenință cu arma nucleară, cum când erau la greu tot o vânturau ideea asta, că avem arme nucleare și putem să apelăm la ele, acuma sunt liniștiți. De unde vine liniștea asta? Pentru că și-au dat seama că ei sunt cu cărțile mari. Industria de apărare le produce armamentul de toate categoriile, de toate calibrele, inclusiv acum, de curând, au dat la apă două submarine nucleare de atac, unul din ele în clasa Borei, care e clasa superioară. Ce să vă spun? În plan politic le-a ieșit, a fost admis la anumite forumuri în plan internațional, în care au fost prezenți 60 de șefi de state. Rușii arată foarte mulțumiți de ei. Putin – citeam în ultima lui luare de cuvânt – el a spus că ar vrea ca, că vorbim de limitele acceptabile, aici revin, el a zis: domnule, eu aș vrea ca Ucraina să se retragă cu trupele ei din cele patru provincii, în Crimea nu a ajuns, vă aduceți aminte când spuneam Crimea e nu că mult prea tare, eu nu m-aș fi apucat de ea. Ideea este că el a spus că să se retragă forțele armate din cele patru provincii din teritoriile care sunt încă controlate de forțele ucrainene şi el ar fi mulțumit. Deci să rămână cu cele patru și Crimea. Zaharova, purtătoarea de cuvânt, și mai mulți lideri politici ai lor spun: domnule, nu ar fi momentul să mergem înainte. Am spus-o de mult: el va viza tot timpul Marea Neagră, nordul Mării Negre. El ar vrea cele patru provincii să continue până la Odesa; că nu i-a ieşit Odesa, e altă problemă, e o problemă de strategie, au greșit, și bine că au greșit. Dar vreau să spun ca idee, vorbind tehnic,  vorbind militar. Problema este că mai sunt care vântură ideea asta, că ar trebui să luăm nordul Mării Negre, că de acolo vin resursele, de acolo vine controlul gurilor Dunării, de acolo vin multe – n-aș vrea să se ajungă acolo. Personal am spus că Odesa nu se ia fără debarcare şi îmi mențin ideea iar ca să ajungă la Odesa îi trebuie minim șase divizii, chiar dacă le-ar avea, dar sigur o divizie cu pierderi și nu știu dacă își permite să piardă 20.000 de oameni, cam cât are o divizie de luptă la ruși.
Preşedintele ucrainean, linia lui directoare este să-i scoată afară din țară. Personal sunt de acord cu el, că e ţara lui și e atacată. Ideea este că dacă își menține acest obiectiv, care, din punctul meu de vedere, e cel mai înalt posibil, nu știu dacă va fi realizabil în cursul anului 2024, cu tot sprijinul. Încă o dată, rămân la ideea că timpul îi favorizează pe ruși. Nu știu dacă coeziunea politică la nivelul UE și la nivelul NATO va rămâne aceeași, nu știm dacă sprijinul american va fi la fel. Uitați că sunt probleme încă, nu intrăm în detalii, dar, pentru ascultători, sunt…
Cristian Dumitrașcu: Vin alegerile…
Cătălin Tomescu: … ce argumente am. Poate și dânșii ar trebui, liderii ucraineni ar trebui să se gândească și ei la cât să coboare linia și să treacă la negociere cu Federația Rusă. Știu că sună urât, știu că a fost un război barbar, știu că omenirea nu trebuie să conducă ăla cu mai mulți mușchi trebuie să-l bată pe ăla cu mai puțin mușchi, că nu așa merge treaba, dar, din păcate, cred că ar trebui să se meargă pe o negociere între cele două părți, susținute de cele două mari puteri şi alți jucători, nu intru în detalii, dar cumva să se oprească pentru că nu cred că să mai poate elibera tot teritoriul și ca nu cumva să se prelungească să le vină rușilor o idee să nu cumva să se dezvolte ofensiva.
La al treilea punct de discuție pentru 2023, s-a iscat conflictul din Israel, când am fost atacați pe 7 octombrie de către forțele Hamas. Acțiunea a fost pregătită bine. Nu poți să desfășori o asemenea acțiune împotriva unui stat ca Israel fără să ți-o pregătești cu un an-doi, sprijinită, ticluită cu consilieri militari serioși. Că e atac terorist este că e purtat de o organizație teroristă, dar acel atac a fost organizat militar. Doar în durata conflictului. Păi, Israelul are o armată serioasă. Ei sunt în război de… era să zic de când s-au născut. Am tot respectul pentru poporul lor, dar țara aceasta este una dintre cele mai bine pregătite țări din punct de vedere militar din toate punctele de vedere: din punct de vedere al teritoriului, a populației, mobilizare, tehnică de luptă, ce vreți dvs. şi am multe argumente în sprijinul ideii ăsteia. Prin urmare, uitați-vă că încă se luptă cu ei, care normal ar fi trebuit să-i distrugă într-un timp mai scurt. Ce înseamnă asta? Tot la fel, a fost bine pregătit. Acolo au fost zeci de mii de soldați, toate tunelurile alea, tot sistemul de comandă și control – lupta nu se duce fără comandă și control. Ca să reziști atâta trebuie să ai sistem de comandă şi control. Deci acolo a fost pregătită militar, nu terorist. Terorist a fost tipul de atac, încă o dată, și organizația, structura care a asigurat luptătorii, dar n-are nicio legătură cu o acțiune pregătită, cum te-ai duce să pui o bombă într-un metrou. Acolo au fost și sunt oameni pregătiți milita.
Cristian Dumitrașcu: De către?
Cătălin Tomescu: N-aș putea spune ce consilieri au avut. Pot să fie consilieri de-ai lor, militari, pot să fie și străini, pot să… Se vorbește de implicarea iraniană, se vorbește de mai multe țări care i-ar putea sprijini, Hezbollah, în partea cealaltă, în Liban – n-aș face o afirmație dacă există o țară terță. Ce pot să spun eu, ca, să zic, expert militar, este că sigur a fost pregătită din timp de către militari și susținută logistic cu echipamente, muniție. Păi ucrainenii au terminat muniția după două luni de război și o țară întreagă și cu putere militară și cu industrie de apărare… Păi ăștia cum mai au muniţie acum? Aia a fost adusă acolo, a fost depusă cu un an de zile, luni de zile, pentru că și pe-acolo nu puteai să aduci dinspre Israel, dinspre mare. Să nu uităm că Israelul, încă o dată, e țară serioasă pe domeniul de securitate și apărare și în multe alte domenii, dar aici chiar știu ce vorbesc. Că dacă au fost surprinşi sau nu sunt surprinși ne mai trebuie vreo două emisiuni ca să elucidăm treaba asta. Ideea fundamentală este că a fost pregătit, asta spun. Nu m-aş hazarda să zic neapărat că au fost rușii, probabil au fost, dar sigur nu vor avea nicio șansă. Deci dacă se gândește cineva că poate să-i dovedească pe Israel, din punctul meu de vedere nu are dreptate. Şi aici, ca și în conflictul de la graniță cu Federația Rusă și Ucraina, problema va fi aceeași: cum se va finaliza? Care sunt premisele de pace?
Aici este toată esența. Conflictul în sine va fi rezolvat clar. Israelienii vor mătura tot ce există acolo. Eu nu spun că au dreptate sau nu, deocamdată vorbim tehnic.
Cristian Dumitrașcu: Analizați tehnic puterea militară.
Cătălin Tomescu: Absolut. Problema este că sunt convins că armata israeliană și liderul Netanyahu nu vor accepta să mai rămână picior de luptător acolo, că e Hamas, că e terorist, că nu e terorist, cine luptă împotriva lor acolo sigur ori pleacă…
Cristian Dumitrașcu:… ori e lichidat…
Cătălin Tomescu: … ori va fi arestat ori e lichidat, cu consecințele și pentru armata israeliană. Dar sigur se va termina, nu în foarte mult timp. Problema fundamentală va fi ce urmează după. Pacea, exact ca în Federația Rusă și Ucraina, ajungem la nivelul de pace, corect, cum o scriem, cine o scrie, cine o stabilește, cine să fie de acord?
Cristian Dumitrașcu: E important cine o stabilește.
Cătălin Tomescu: Dacă la Federația Rusă și Ucraina avem doi lideri, două țări, două conduceri care trebuie să cadă de acord, aici cu cine negociezi? Cu Hamasul exclus. Cu Hezbollahul exclus.
Cristian Dumitrașcu: Şi atunci?
Cătălin Tomescu: Cu liderii palestinieni, care nu mai au lideri? Cine va stabili viitorul? Aici va fi marea problemă.
Cristian Dumitrașcu: Deci, e un pic mai complicat decât în cazul…
Cătălin Tomescu: Păi, v-am spus că e mai complicat. Acolo sunt doi lideri. Problema fundamentală este că aici cine va stabili liniile cumva trebuie să ajungă la o soluție. Acolo să nu uităm că, în afară de băieții răi, ca să spun așa, sunt probabil câteva sute de mii, probabil chiar un milion or mai fi rămas, nu știu, n-am date concrete, de oameni normali, familii normale, cu copii, cu bătrâni, care n-au nicio treabă nici cu terorismul, nici cu nimeni, ei vor să trăiască liniștiți, da, cum vor să trebuiască şi israelienii. Cum să trăiești tot timpul cu amenințarea că îţi cade o ploaie de rachete în cap? Cum să îți trimiți copiii la școală ș.a.m.d.? Și palestinienii au și ei argumentele lor. Bă, dar țara noastră unde e, că noi am fost aici? Problema e foarte complicată. Gândiți-vă conflictul ăsta e de 70 de ani, nu putem să rezolvăm nici în 10 minute și nu se poate rezolva, cum să spun eu, după ureche, cum li se pare lor bine. Aici cumva trebuie luată rescrisă cartea de la început, dai la prima pagină din nou, pui geografia pe masă, pui harta pe masă. Vedem toate elementele, începând de la demografie, începând de la zone. Toate chestiile astea trebuie analizate de către cei care vor participa la la negocierile de pace acolo, pentru că din punctul meu de vedere cel mai greu lucru pentru 2024 va fi să se găsească o soluție. Cam astea ar fi principalele trei elemente fundamentale din punctul meu de vedere pentru 2023: faptul că China a devenit jucător global; conflictul între Federația Rusă și Ucraina, din punctul meu de de vedere, nu poate să aibă o soluționare militară, în sensul că, indiferent ce resurse ar veni, practic, pe ucraineni îi vor ajuta să obţină succese limitate și să își păstreze o mare parte din teritoriu, dar nu cred că vor fi suficiente sau mai are capacitatea necesară de a-i scoate pe ruși afară din toate teritoriile sau provinciile cucerite și anexate; și al treilea, conflictul israeliano-palestinian. Sunt multe alte elemente, dar m-aş opri la astea trei, pe care le consider eu fundamentale pentru anul 2023.
Cristian Dumitrașcu: Domnule general Tomescu, vă mulțumesc foarte mult. Să aveți un an mai bun, să fie cu sănătate!
Cătălin Tomescu: Mulțumesc frumos!
Cristian Dumitrașcu: Vă mai așteptăm la „Jurnal militar”.
Cătălin Tomescu: Mulțumesc de invitație. Le urez tuturor celor care ne ascultă, tuturor românilor, un an bun, sănătate în primul rând, cu pace, să-și îndeplinească toate aspirațiile împreună cu familiile lor!

Reportaj: Războiul din Ucraina: Normalitatea este atunci când nu cade vreo rachetă pe casă sau peste tine

Publicat de Gabriel Stan, 15 august 2022, 13:18

Jurnaliștii Radio România Actualități, Mario Balint și Alexandru Buzică sunt prezenți din nou, în această perioadă în Ucraina pentru a aduce ultimele informații despre situația de acolo.

Aflați în orașul Odesa, cei doi reporteri au intrat în direct în emisiunea Vești de Acasă, de la Radio România Internațional, de vineri 12 august 2022 și ne-au împărtășit din experinețele trăite în aceste zile.

Cei doi ne-au prezentat situația critică a populației din Ucraina și au adus argumente la știrile care apar atât de des în mass-media din România.

Vă invit să ascultați mărturiile celor doi în legătură cu situația din Ucraina.

Situaţia umanitară în sudul Ucrainei, la Mikolaiv, se degradează pe zi ce trece. Orașul, care avea o populație de 450.000 de locuitori înainte de război, acum are cu 60% mai puțin, pentru că majoritatea au ales să fugă din cauza bombardamentelor neîncetate care afectează regiunea.

Convoi umanitar al Crucii Roşii Române pentru Ucraina!

Publicat de Andra Radu, 1 aprilie 2022, 10:05

Două TIR-uri încărcate cu peste 23 de tone de alimente neperisabile, produse de igienă și cazarmament au fost trimise joi, 31 martie, spre regiunea Odesa de către Crucea Roşie Română – Filiala Alba.

Au donat atât companii, cât şi persoane fizice, precum şi autorităţi publice locale şi unităţi de învăţământ. Demersul iniţiat în judeţul Alba a fost susţinut şi de alte două filiale de Cruce Roşie din România, Gorj şi Vâlcea, care au trimis, la rândul lor, materiale de primă necesitate.

De asemenea, o caravană medicală mobilă a fost transportată către Episcopia Basarabiei de Sus, care are în jurisdicţie şi parohii româneşti din Ucraina. Aceasta a fost donată de Asociaţia Filantropia Ortodoxă Alba Iulia – filiala Sighişoara şi o asociaţie din judeţul Sibiu Caravana este dotată cu patru cabinete medicale: interne, oftalmologie, ORL şi cardiologie.

De asemenea, reprezentanţii protopopiatului Blaj au transportat zilele trecute 1.500 de kilograme de alimente şi 500 de kilograme de articole de îmbrăcăminte, pături şi produse igienico-sanitare, la Mănăstirea Dumbrava, unde sunt cazaţi refugiaţi ucraineni.

Numărul refugiaților cazați în stațiunile din sudul litoralului este în creștere!

Publicat de Andra Radu, 15 martie 2022, 15:02

Numărul refugiaților cazați în stațiunile din sudul litoralului este în continuă creștere, astfel că, la sfârșitul săptămânii trecute erau aproape 800 de persoane, față de aproximativ 200, câte erau în urmă cu o săptămână.

În cea mai mare parte este vorba despre bătrâni, femei și copii, care au fugit din calea războiului, venind în România de la Odesa sau alte localități ucrainene, din apropierea graniței cu România.

În Mangalia, cei mai mulți refugiați sunt cazați în unitățile hoteliere din stațiuni, dar unii dintre aceștia sunt găzduiți și de persoane fizice la domiciliile lor.

Astfel, autoritățile locale recomandă persoanelor fizice și juridice, care cazează refugiați, să anunțe Poliția Națională Mangalia, la numărul de telefon 0241502425 și Poliția din Neptun, la numărul de telefon 0241731549, pentru o centralizare cât mai precisă a datelor din teren, iar în caz de forță majoră să apeleze numărul unic de urgență 112.

Exercițiul multinațional „Sea Breeze 21”

Publicat de Gabriel Stan, 13 iulie 2021, 10:58

Cristian Dumitrașcu (realizator): Începem cu interviul de la Constanța, pe care l-am realizat cu contraamiralul de flotilă Valentin Iacoblev și asta pentru că Forțele Navale Române au participat, între 28 iunie și 10 iulie, adică astăzi, la exercițiul multinațional „Sea Breeze 21”, organizat de Forțele Navale ale Statelor Unite ale Americii și cele ale Ucraina aici în apele internaționale ale Mării Negre și în raioane de instrucție terestră din zona Odesa.

Amiralul Iacoblev este comandantul Flotei 56 Fregate și mi-a vorbit despre etapele de pregătire a exercițiului „Sea Breeze”, dar și despre ce va fi anul acesta la Ziua Marinei.

Amiralul Valentin Iacoblev: Întotdeauna participarea la activități de instrucție pe mare presupune o pregătire minuțioasă din partea echipajelor cu privire la nave, exerciții, antrenamente, astfel încât personalul, echipajul navei să poată acționa în condiții corespunzătoare în funcție de situațiile de instrucție sau, după caz, de situațiile reale care pot apărea. Prin urmare, da, ne pregătim.

Un astfel de exercițiu pentru fiecare tip de navă începe undeva cu trei luni înainte, timp în care se verifică starea de funcționare a tehnicii, se verifică încă o dată și încă o dată până când suntem mulțumiți.

Bineînțeles, personalul se concentrează pe exercițiile normale și firești care se execută în cadrul postului de luptă, serviciului de luptă și cu nava, bineînțeles, la sfârșit, deci sunt o serie întreagă de activități peste care nu trecem, nu vrem să trecem și nu vom trece niciodată.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Dumneavoastră aveți experiența comandantului de fregată care a participat la multe exerciții și spuneați mai devreme că trebuie verificat încă o dată și încă o dată. Asta vine și din experiența dumneavoastră nu?

Amiralul Valentin Iacoblev: Da, de acord face parte din experiența pe care am dobândit-o în timp și consider că este modul normal și firesc de a proceda în continuare.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Lecţii învăţate sunt întotdeauna după un astfel de exerciţiu?

Amiralul Valentin Iacoblev: Da! Procesul de lecții învățate este un proces cu care noi lucrăm în mod normal, dar din punct de vedere al pregătirii navelor, sunt acele rutine, tehnice, operaționale pe care trebuie să le desfășurăm, astfel încât totul să fie funcțional.

În schimb, din această situație legată de contextul pandemic, am convingerea personale că cei mai mulți dintre noi am învățat foarte mult.

Am putut observa că oamenii sunt mult mai grijulii, am putut înțelege că împreună, cei de la bordul navelor, reușesc să gestioneze lucrurile foarte bine din această perspectivă, lucru care pe mine mă încântă efectiv.

Singurul lucru pe care şi-l dorește orice comandant de navă în momentul în care pregătește o astfel de activitate este să-și pregătească nava cât mai bine și echipajul, iar când se înapoiază, să raporteze misiune îndeplinită.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Mulțumesc mult, domnule contraamiral. Acum, dacă tot v-am prins, mai ai o lună până la Ziua Marinei. Sunteți gazdă în fiecare 15 august. Cum va fi anul ăsta?

Amiralul Valentin Iacoblev: Din păcate pentru publicul larg, și în acest an se manifestă în continuare restricțiile legate de COVID-19, fapt ce nu ne permite încă să desfășurăm activitățile așa cum publicul a fost învățat și ne dorim și noi.

De asemenea, Ziua Porților Deschise, o activitate care întotdeauna ne-a permis și am realizat o apropiere mai bună față de publicul constănțean, de vizitatorii, de cei veniți în vizită în Constanța, din acest punct vedere ne concentrăm pe acest lucru.

Cu public, dar cu înțelegerea din partea publicului că nu vom intra cu toții în port, va fi o forma de eșalonare a personalului, astfel încât să nu avem foarte, foarte mulți oameni care să formezi aglomerare la un moment dat. Şi atunci vom coordona acest aspect și în continuare ne vom prezenta așa cum am făcut-o dintotdeauna, la standarde cât mai înalte.

La Subiectul săptămânii s-a mai discutat despre exercițiul Sea Breeze alături de șeful Statului Major al Forțelor Navale, contraamiralul Mihai Panait, și cu șeful de Stat Major al Comandamentului Forțelor Întrunite, contraamiral de flotilă Marian Săvulescu

Contraamiral Mihai Panait: Sea Breeze pot spune că face parte din planul de măsuri de consolidare a securității pe flancul estic al NATO și al Uniunii Europene, prin dezvoltarea unor exerciții comune cu statele partenere, având ca obiective principale consolidarea cooperării militare și a interoperabilității între forțele navale participante.

Sea Breeze, alături de celelalte exerciții care se desfășoară în Marea Neagră, și doresc să aduc aici în atenție exercițiul Breeze, Breeze este un exercițiu condus, planificat, coordonat de către forțele navale ale Bulgariei și va începe imediat după Sea Breeze, unde vom avea de asemenea o participare consistentă, cu unități navale, Sea Shield este un exercițiu condus de către forțele navale ale României și este cel mai mare exercițiu de luptă antisubmarin dezvoltat, planificat, condus de către forțele navale române, în anul acesta de instrucție, în 2021, dacă vă aduceți aminte, în aprilie am desfășurat acest exercițiu cu rezultate remarcabile, și alte câteva exerciții, Poseidon sau EPMCM Dive, Riverine sau Summer Storm, conduse sau planificate în cooperare cu partenerii din Alianța Nord-Atlantică.

Contribuim în felul acesta la asigurarea securității pe această regiune deosebit de importantă și încercăm prin ritmul pe care îl impunem să creștem nivelul de pregătire al echipajelor și să consolidăm relația în cadrul angajamentelor euroatlantice ale forțelor navale române, ale Armatei României.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Pentru că aţi spus chiar acum, angajamentele euroatlantice, nu întâmplător v-am invitat pe amândoi, foști colegi, cum am spus, de pe fregată, pe dumneavoastră şi pe domnul Săvulescu.

După modelul NATO, iată că lucrurile se întâmplă foarte interesant printr-o predare de responsabilitate, atunci când se merge în misiune NATO, către Comandamentul Forțelor Întrunite şi aș vrea, domnule Săvulescu, să ne spuneți, pentru ascultători, cum este şi de ce este mai eficient așa.

Contraamiral Marian Săvulescu: În Marea Neagră, teatrul de operații, aici avem responsabilități, vorbim de Comandamentul Forţelor Întrunite, privind coordonarea, conducerea forțelor puse la dispoziție de statul roman.

În câteva cuvinte, vorbim despre generator, Statul Major al Forțelor Navale, care pregătește unitățile navale sau forțe de nivel de grupă, vorbim de specialiștii în distrugeri, EOD-iştii, şi după ce parcurgem procesul de pregătire, certificare și evaluare, avem un proces de transfer de autoritate de la generator către cel care conduce lupta. Revin la întrebarea anterioară și aceste exerciții menţionate de domnul amiral anterior nu sunt de ieri, de astăzi.

Factorul declanşator a fost 1994, semnarea Parteneriatului pentru Pace, și începuturi timide, gen „Cooperative Partner” în Marea Neagră în țările din partea vestică, de la nord la sud, Ucraina, România și Bulgaria. Aceste exerciții s-au dezvoltat de-a lungul anilor. Așa a apărut Sea Breeze, aşa a apărut Breeze, aşa a apărut, ulterior, Poseidon și Sea Shield, exerciții pe care le avem pe radar din 1997.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Vi s-a întâmplat, pe când erați comandanți de navă, să vă întâlniți cu forțe ostile Alianței, domnul Săvulescu?

Contraamiral Marian Săvulescu: În Marea Neagră nu avem nevoie să ne imaginăm OPFOR așa cum spuneaţi mai devreme, el este prezent. Nave ale Federației Ruse monitorizează orice navă militară străină la momentul în care intră la nord de Bosfor și, de asemenea, este parte, să zic așa, făcând urmărirea grupărilor navale pe timpul exercițiilor.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Îmi aduc aminte că, domnule Panait, aţi avut acea misiune în Africa…

Contraamiral Mihai Panait: Operaţia EU NAVFOR Atalanta de luptă împotriva pirateriei, 2012.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Inamic periculos şi acolo.

Contraamiral Mihai Panait: Şi întotdeauna avem, întotdeauna trebuie să fim pregătiți pentru vreme rea, pentru mare rea și să să reușim să contracarăm toate amenințările și toate riscurile.

Este important, spuneați că am performa la bordul navelor și încercăm acum de pe pozițiile pe care suntem să transmitem toată experiența noastră și să îmbunătățim prin lecțiile identificate sau lecțiile învățate procesul de planificare, de pregătire și de execuție cu o permanentă evaluare a tuturor echipajelor navelor, astfel încât pe timpul misiunii să să plecăm foarte bine pregătiți şi să ne întoarcem acasă cu navele și cu echipajele în siguranţă.

Federația Rusă obișnuiește să reacționeze la activitățile pe care NATO le planifică și le execută în Marea Neagră prin prezență navală și aeriană militară în proximitatea raioanelor de desfășurare și a navelor noastre, chiar dacă sunt anunțate din timp zonele în care desfășurăm exercițiile.

Legislația internațională, dreptul mării, libertatea de navigație în apele internaționale este un drept sfânt din punctul nostru de vedere, al Forțelor Navale, al marinarilor, și sunt toate exercițiile planificate în conformitate cu legislația internațională, cu regulile de angajare și restricțiile internaționale și naționale ale țărilor participante.

Contraamiral Marian Săvulescu: Domnule amiral, dacă îmi permiteţi, aş vrea să intervin. Vizavi de cele 32 de țări, zic așa, oarecum exotice: Brazilia, Japonia, Senegal, Tunisia, până acum nu au fost în Marea Neagră, au reprezentanți, e o chestiune foarte interesantă, noi, care am plecat din copilărie în zona aceasta, să vedem acum în Marea Neagră țări de dincolo de meridiane, participanți cu structuri diferite în acest exerciţiu de importanță pentru noi, de altfel.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Am în față doi oameni foarte importanți din punctul meu de vedere, pe care eu îi prețuiesc deopotrivă. Ați fost comandanții celei mai puternice nave militare românești, cu guri de foc, nu povestim acum că nu avem timp. Se mai pune problema, ca în Al Doilea Război, să fim singuri în fața unui eventual atac?

Contraamiral Marian Săvulescu: Răspunsul meu aici la prima acţiune…

Cristian Dumitrașcu (realizator): Este retorică, sigur.

Contraamiral Marian Săvulescu: … este nu, pentru că, uitați-vă, domnul amiral amintea mai devreme de exercițiile din partea de vest ale Bazinului Mării Negre. Mesajul național, generatorul, Statul Major al Forțelor Navale, și Comandamentul Forțelor Întrunite, unitatea de comandă a NATO, suntem împreună.

Apoi, mai avem în zona respectivă și în afară țări partenere care sunt împreună în acest proces de instruire vizavi de răspunderea la amenințări.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Este o temă falsă, asta am vrut să subliniez la sfârșit. Se tot spune, ce să facem noi cu două fregate – Maria, Ferdinand și Mărășești, de model românesc un pic mai vechi? Generalul Petrescu spunea la o întrebare similară în „Actualitatea militară” mai acum câteva săptămâni același lucru. Ce facem? Păi nu suntem singuri. Acesta a fost mesajul, nu?

Contraamiral Marian Săvulescu: Este adevărat. Datoria noastră este să ne pregătim, şi datoria noastră națională, dar și datoria noastră ca membru în Alianța Nord-Atlantică și este foarte important să încercăm să menținem navele și echipajele într-o formă foarte bună, astfel încât să executăm împreună cu partenerii din Alianța Nord-Atlantică misiunile pe care le primim, atunci când ne întoarcem în porturile de bază, de la mare sau de la Dunăre, să raportăm „misiune îndeplinită”.

Dacă Republica Moldova va alege calea unirii cu România, Transnistria va deveni stat independent

Publicat de Andrei Cretoiu, 13 iulie 2015, 17:20

Dacă Republica Moldova va alege calea unirii cu România, atunci Transnistria, indiscutabil, nu va accepta aceasta şi va deveni un stat absolut independent, a declarat la sfârşitul săptămânii trecute vicepremierul rus Dmitri Rogozin, emisarul Kremlinului în Transnistria, în cadrul unei vizite de lucru la Voronej (sud-estul Rusiei), a relatat agenţia tiraspoleană de presă Novostipmr.ru.

Cu privire la situaţia din Transnistria, oficialul rus a dat asigurări că populaţia din stânga Nistrului ‘va simţi braţul puternic al Rusiei’, ‘iar forţele noastre de menţinere a păcii’ nu vor lăsa de izbelişte Transnistria.

‘În Moldova este o criză permanentă a puterii, nu este clar cu cine poţi vorbi. Dar eu sper într-un dialog cu Chişinăul cu privire la Transnistria. Dacă Moldova, unde majoritatea judecătorilor Curţii Constituţionale sunt cetăţeni ai României, va alegea calea alipirii la această ţară, Transnistria, indiscutabil, nu va accepta aceasta şi va deveni atunci un stat absolut independent’, a avertizat Rogozin, într-un discurs susţinut la o ceremonie în cadrul căreia i-a fost acordat titlul de Doctor honoris causa al Universităţii de Stat din Voronej.

Numirea de către Kiev a fostului preşedinte georgian Mihail Saakaşvili ca guvernator al regiunii Odesa, din sudul Ucrainei, la frontiera cu Transnistria, nu face decât să complice situaţia, a opinat el, proferând insulte la adresa fostului lider georgian.

Declaraţia lui Rogozin survine după o întâlnire avută la 9 iulie la Moscova cu liderul transnistrean Evgheni Şevciuk. Rusia acuză Republica Moldova şi Ucraina de impunerea unei blocade economice împotriva Transnistriei, mai ales după ce Kievul a denunţat o serie de acorduri militare cu Rusia ce permiteau tranzitul militarilor ruşi pe teritoriul său, iar Republica Moldova a întors mai mulţi militari ruşi de pe aeroportul din Chişinău, care intenţionau să se deplaseze în Transnistria.

Rusia dispune de aproximativ 1.500 de militari în Transnistria, dintre care circa 1.400 fac parte din Grupul Operativ de Trupe (GOTR), constituit în urmă cu 20 de ani prin reorganizarea fostei Armate a 14-a a URSS

Brăţara de Vacanţă ajunge la Sulina

Publicat de Andrei Cretoiu, 10 iulie 2015, 12:00

Brăţara de Vacanţă ajunge la sfârşitul acestei săptămâni în Delta Dunării, la Sulina, odată cu Programul de tabere „ARC” 2015.

Voluntarii Crucea Roşie şi echipa Radio Vacanţa vor fi prezenţi vineri în centrul de agrement de la Sulina, unde Brăţara de Vacanţă va fi oferită şi românilor din diaspora aflaţi în tabără prin programul de tabere ARC, ediţia 2015.

Deplasarea echipei Radio Vacanţa şi a voluntarilor Crucea Roşie la Sulina se va realiza cu navele Navrom Delta.

Programul de tabere ARC se derulează în perioada 29 iunie – 3 august, în cadrul Centrului de agrement de la Sulina şi în cadrul Taberei Luminiţa, de la Eforie Nord.

Proiectul este finanţat şi organizat de Departamentului Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni (DPRRP) din cadrul Ministerului Afacerilor Externe al României, în colaborare cu Ministerul Tineretului şi Sportului.

Anul acesta, la programul de tabere ARC participă aproximativ 2.000 de copii şi tineri, etnici români din ţările aflate în jurul graniţelor şi Balcani, respectiv Republica Moldova, inclusiv regiunea transnistreană, Ucraina (regiunile Cernăuţi, Odesa şi Transcarpatia), Ungaria, Serbia (Voivodina şi Valea Timocului), Bulgaria, Albania, Republica Macedonia, precum şi din Italia, Spania, Grecia, Statele Unite ale Americii, Canada sau din Orientul Mijlociu şi Africa.

În cadrul campaniei Copiii nu se pierd, ajung la Radio Vacanţa, prin intermediul proiectului i-tour.ro, au fost realizate şi 25.000 de hărţi cu staţiunile de pe litoral, dar şi cu traseele turistice din Dobrogea, care vor fi distribuite pe plajă şi la recepţiile unităţilor hoteliere.

De la începutul campaniei Copiii nu se pierd, ajung la Radio Vacanta, Bratara de Vacanta şi până în prezent, au fost distribuite peste 3.000 de brăţări de vacanţă, în staţiunile Mamaia şi Eforie Nord.

Pe braţări, părinţii pot trece elemente de identificare pentru a face mai uşoară găsirea copilului dacă se rătăceşte pe plajă: numele copilului, un număr de telefon al părinţilor şi numărul de telefon al Radio Vacanţa.

Exerciţii militare americano-ucrainene încep astăzi în regiunea Liov

Publicat de Andrei Cretoiu, 20 aprilie 2015, 10:25

Ceremonia de inaugurare a exerciţiilor militare americano-ucrainene cu implicare de trupe ‘Fearless Guardian 2015′ se va desfăşura astăzi în regiunea ucraineană Liov, informează agenţia de presă Unian.

La aceste exerciţii vor lua parte 290 de militari din cadrul brigăzii de desant 173 a armatei SUA şi unităţi din cadrul Gărzii Naţionale a Ucrainei.

După cum a precizat ministrul de interne al Ucrainei, Arsen Avakov, la exerciţii vor participa 900 de combatanţi ai Gărzii Naţionale. ‘Trei fluxuri a câte 300 de combatanţi. Trei fluxuri a câte 8 săptămâni. Apoi vor urma exerciţiile comune’, a explicat ministrul.

Este planificat ca la exerciţii să participe unităţi ale Gărzii Naţionale din Kiev, Harkov, Zaporojie, Odesa, Liov, Ivano-Frankivsk şi Viniţa.

Instructorii americani îi vor învăţa pe militarii ucraineni să-şi organizeze apărarea, să depisteze poziţiile combatanţilor, să acorde ajutor medical şi să reacţioneze la tiruri.

După cum a anunţat anterior Unian, la 17 aprilie militari din cadrul brigăzii de desant 173 a armatei SUA au sosit în Ucraina pentru a-i instrui pe militarii ucraineni. (Agerpres/ FOTO wikipedia)