Academia Navală „Mircea cel Bătrân” a găzduit conferința doctrinară a Forțelor Navale Române
Publicat de prosavioleta,
26 noiembrie 2024, 08:50
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Academia Navală „Mircea cel Bătrân” a găzduit, miercuri și joi, conferința doctrinară a Forțelor Navale Române. Ediția din acest an a fost dedicată proiectării unei strategii maritime pentru Marea Neagră și definirii rolului sistem fără pilot în conflictele moderne. Cu detalii vine de la Constanța Olivia Bucioacă. Olivia Bucioacă: Conferința internațională anuală pe tema securității la Marea Neagră a fost organizată de Forțele Navale Române, iar la Constanța au venit pentru a lua parte la dezbateri și reprezentanți ai forțelor navale din statele aliate. După începerea războiului din Ucraina, mediul de securitate regional a suferit numeroase schimbări, care au impus o adaptare rapidă a strategiilor de apărare pentru a răspunde eficient la amenințările din spațiul maritim. Conferința din acest an a oferit un cadru de discuții pe subiecte de interes, cum ar fi protecția infrastructurii critice, pericolele de navigație din Marea Neagră, utilizarea sistemelor fără pilot și dotarea cu echipamente moderne. Șeful Forțelor Navale Române, viceamiralul Mihai Panait. Mihai Panait: Este cea de-a treia ediție de desfășurare a Conferinței Doctrinare, în încercarea de a găsi cel mai bun curs de acțiune pentru adaptarea doctrinei maritime la realitățile prezente. Am încercat să găsim cele mai bune instrumente în dezvoltarea noilor tehnologii și noilor concepte pentru a adapta această doctrină.
Olivia Bucioacă (realizator rubrică): Ministerul Apărării Naționale a trimis către Parlament solicitarea de aprobare pentru achiziția a încă 44 de vehicule amfibii de asalt americane de tip AAV-7 care se vor adăuga celor 21 deja contractate. Valoarea estimată a contractului, fără TVA, este de 210 milioane de dolari. Acest tip de vehicul militar este folosit de infanteria marină a Armatei Statelor Unite ale Americii. În România, noile achiziții vor intra în dotarea singurei structuri cu acest specific, Regimentul 307 Infanterie marină din Babadag. Decizia este una importantă, deoarece armata nu dispune în prezent de vehicule amfibii, iar relieful și impactul acestuia asupra acțiunilor militare impun acest lucru.
Olivia Bucioacă (realizator rubrică): Croaţia intenţionează să reintroducă serviciul militar obligatoriu la 17 ani, după ce a renunțat la recrutarea tinerilor în armată. Ministrul apărării din această țară a declarat că un proiect de lege în acest sens va fi prezentat în curând în Parlament. Adrian Gâtman vine cu detalii. Adrian Gâtman: Serviciul militar va avea o perioadă de două luni și se adresează cetățenilor cu vârste între 18 și 27 de ani. Este de așteptat ca primii recruți în baza noii legi să-și înceapă serviciul la 01/01/2025. Potrivit proiectului de lege, oricine are posibilitatea de a amâna serviciul militar pentru a-și finaliza mai întâi studiile. Mai mult, croații pot refuza serviciul militar din motive de conștiință, dar ar trebui să efectueze un serviciu civil alternativ. Și președintele Serbiei, Alexander Vucic, a anunțat planuri similare pentru țara sa. Acolo, serviciul militar va avea o durată de 75 de zile.
Olivia Bucioacă (realizator rubrică): Secretarul de stat pentru politica de apărare, planificare și relații internaționale, Simona Cojocaru, a condus delegația Ministerului Apărării Naționale la lucrările Reuniunilor Comitetului de coordonare și Comitetului director Politico-Militar ale procesului reuniunilor Miniștrilor apărării din Europa de Sud-Est. Ședințele au avut loc la Constanța, în contextul exercitării de către România a președinției rotaționale a acestei inițiative regionale de cooperare în domeniul apărării. În cadrul discuțiilor, țara noastră a avansat propuneri pentru conectarea Brigăzii din Europa de Sud-Est la actualul context geostrategic. SEEBRIG este elementul militar al inițiativei, format din unități ale celor șase țări afiliate: Albania, Bulgaria, Grecia, Macedonia de Nord, România și Turcia.
Olivia Bucioacă (realizator rubrică): Șeful Forțelor Terestre Române, generalul locotenent Ciprian Marin s-a întâlnit, marți, la București, cu omologul său finlandez, generalul locotenent Pasi Tapio Välimäki, aflat la prima vizită oficială în țara noastră de la aderarea țării sale la Alianța Nord-Atlantică. Cei doi oficiali au discutat despre creșterea cooperării, identificarea unor noi domenii de interes, schimbul de experiență și eforturile de sincronizare a planurilor naționale și regionale conform angajamentelor internaționale. Generalul finlandez a susținut în capitală un discurs în fața tinerilor ofițeri din forțele terestre, în cadrul conferinței ”Liderii viitorului”. Evenimentul se află la prima ediție și este dedicat celor mai buni ofițeri cu gradele de locotenent și căpitan, selecționați în programul pentru evoluția liderilor din Forțele terestre, derulat cu începere din acest an. Programul a fost creat pentru realizarea coeziunii și schimbului de experiență între generații, iar ofițerii nominalizați în cadrul acestui grup vor participa la proiecte desfășurate în Forțele terestre, cum ar fi întâlniri cu lideri militari naționali și internaționali, participarea ca observatori la exerciții militare majore, participarea la cursuri și stagii de pregătire organizate de partenerii internaționali.
Olivia Bucioacă (realizator rubrică): România va beneficia de un împrumut direct în valoare de 920 de milioane de dolari, în urma semnării la București a acordului privind împrumutul din fondul pentru finanțare militară al Statelor Unite ale Americii. Suma va contribui la accelerarea programelor majore de înzestrare a Armatei, inclusiv prin achiziționarea de echipamente militare americane. Din totalul împrumutului, 700 de milioane de dolari vor merge la Ministerul Apărării Naționale, iar restul la Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului pentru compania Romarm. Acordul prevede dobânzi mai mici decât cele la care se împrumută statul român, de obicei. În context, ministrul român al apărării, c, s-a întâlnit cu directorul Agenției Americane de Cooperare pentru Securitatea Apărării, Michael Miller, semnatarul acordului din partea Statelor Unite. Ministrul Tîlvăr a subliniat, în cadrul întrevederii, importanța Parteneriatului Strategic româno-american în asigurarea securității regionale și întărirea flancului estic aliat. Acordul de împrumut va oferi acces Armatei Române la tehnologii și echipamente de ultimă generație, a mai arătat Angel Tîlvăr.
Olivia Bucioacă (realizator rubrică): Statele Unite ale Americii vor acorda României un împrumut de două miliarde de dolari. Fondurile vor fi direcționate către modernizarea și înzestrarea armatei, pentru consolidarea capacității de apărare a țării. Decizia vine în contextul semnării unei declarații comune la summitul NATO de la Washington, prin care aliații acordă sprijin Ucrainei în fața Federației Ruse. România a fost de acord să trimită un sistem de rachete Patriot în Ucraina, într-un efort de consolidare a securităţii regionale. Ţara noastră a semnat săptămâna trecută un acord bilateral de securitate cu Ucraina, care cuprinde facilitarea proiectelor de infrastructură şi logistică, esenţiale pentru redresarea pe temen scurt, mediu şi lung a ţării vecine. Acordul prevede şi susţinerea industriei de apărare a Ucrainei, pentru a întări capacităţile forţelor de securitate şi apărare.
Olivia Bucioacă (realizator rubrică): Președintele Klaus Iohannis a semnat decretul pentru promulgarea legii privind aprobarea Ordonanței de Urgență a Guvernului numărul 28 din acest an, pentru modificarea și completarea legii privind statutul cadrelor militare. Potrivit actului normativ, persoanele care urmează să devină cadre militare pe filiera indirectă la admiterea într-o instituție de învățământ pentru formarea ofițerilor, a maiştrilor militari sau a subofițerilor în activitate încheie cu Ministerul Apărării Naționale contracte cu durata de opt ani de la numirea lor în funcție, potrivit normelor stabilite prin ordin al ministrului apărării naționale. Ministerul Apărării arată că modificarea a fost necesară deoarece numărul demisiilor personalului din armată s-a dublat în anul 2021 față de anul 2020. În anul 2022 a crescut la peste 2.700 de militari, iar în anul 2023 s-a menținut la cote ridicate. Peste 6.000 de militari au părăsit armata în 2023, prin demisii sau pensionare.
Olivia Bucioacă (realizator rubrică): Două aeronave ale Forțelor Aeriene Române, un C-27 Spartan configurat pentru stingerea incendiilor și un Hercules C-130 pentru sprijin logistic, au sprijinit forțele de intervenție din Republica Macedonia de Nord pentru stingerea incendiilor de pădure. Misiunea s-a desfășurat în urma unei hotărâri emise de Comitetul Național pentru Situații de Urgență. Forțele Aeriene Române au mai executat în ultimii ani astfel de misiuni pentru stingerea mai multor incendii de pădure din țara noastră, în județele Mehedinți, Alba, Hunedoara și Buzău, dar și în Franța, Republica Slovenia și Grecia.
Olivia Bucioacă (realizator rubrică): Navele militare din compunerea Grupului Operativ pentru Combaterea Minelor Marine din Marea Neagră, au fost în escală timp de 3 zile în Portul Constanța pentru refacerea capacității de luptă.
La ceremonia organizată cu acest prilej a fost prezentă și Simona Cojocaru, Secretar de stat pentru politica de apărare, planificare și relații internaționale în Ministerul Apărării Naționale. Simona Cojocaru: Doresc să profit de această ocazie pentru a-mi exprima aprecierea față de echipajele navelor din Turcia, Bulgaria și România. Profesionalismul lor este foarte apreciat și a contribuit la succesul acestei misiuni. Efortul nostru comun va asigura libertatea de navigație atât pentru navele comerciale, cât și pentru cele militare în partea de est a zonei euroatlantice și va spori cooperarea și interoperabilitatea între forțele noastre. Olivia Bucioacă (realizator rubrică): Cele patru nave ale grupării, o navă de sprijin logistic de comandament și un vânător de mine din Turcia, un alt vânător de mine din Bulgaria și Dragorul maritim 30 “Sublocotenent Alexandru Axente” al Forţelor Navale Române au început la 1 iulie misiunile specifice de monitorizare și cercetare împotriva minelor în raioane maritime din Marea Neagră. Până la sfârșitul acestui an, comanda grupului este asigurată de Forțele Navale Turcești. Yusuf Karagulle: Sunt comandantul grupării de combatere a minelor în Marea Neagră. De la activarea grupului, am realizat o integrare robustă a forţelor participante şi am crescut nivelul de cooperare existent între forţele noastre navale. Grupul este acum pregătit să desfăşoare toată gama de misiuni în ceea ce priveşte ameninţările reprezentate de minele marine în derivă. Olivia Bucioacă (realizator rubrică): Gruparea navală a desfăşurat şi activităţi de menţinere a siguranţei căilor de navigaţiei în cadrul exercițiului multinațional BREEZE 24, organizat de Forțele Navale ale Bulgariei. Principalul scop al grupului operativ este menținerea în siguranță a traficului maritim în Marea Neagră prin misiuni de supraveghere, recunoaștere și neutralizare a minelor marine și prin operații de căutare și salvare pe mare.
Olivia Bucioacă (realizator rubrică): Ministrul Apărării Naționale, Angel Tîlvăr, s-a întâlnit miercuri cu echipa de comandă și cu personalul din Statul major al Forţelor Terestre. Șeful Forțelor Terestre Române, generalul-locotenent Ciprian Marin, l-a informat pe ministrul apărării despre principalele obiective și proiectele acestei categorii de forțe ale armatei și a afirmat că instruirea militarilor se face în acord cu ceea ce presupune mediul de securitate actual. Angel Tîlvăr a apreciat modul în care își îndeplinesc misiunile militarii din forțele terestre și i-a asigurat că resursa umană este o prioritate pentru conducerea ministerului.
Olivia Bucioacă (realizator rubrică): Statele Unite ale Americii fac o demonstrație de forță și își testează capacitatea de a interveni rapid în Europa. Navete de luptă, armament și mii de soldați americani au traversat Atlanticul spre Europa pentru exercițiul NATO Defender 24. Exercițiul se desfășoară până la sfârșitul acestei luni, cu participarea a peste 17.000 de militari din Statele Unite și 23.000 din 20 de țări aliate și partenere. Antrenamentele avut loc în cadrul a trei exerciții distincte: Saber Strike, Immediate Response și Swift Response, la care Armata Română participă cu 2.300 de militari, într-un scenariu care cuprinde și operații de desant aerian. Defender 24 este complementar Steadfast Defender, cel mai mare exercițiu militar al Alianței de la Războiul Rece și demonstrează capacitatea Statelor Unite de a desfășura rapid forțe în Europa pentru a apăra interesele de securitate al Americii și fiecare centimetru din teritoriul NATO, a declarat generalul Terrell Williams, comandant al Forțelor Terestre Americane pentru Europa și Africa și al Comandamentului Terestru Aliat.
Olivia Bucioacă (realizator rubrică): Acordul României cu Republica Moldova privind cooperarea în domeniul militar a fost modificat. Guvernul a aprobat noi prevederi prin care cele două părți se vor sprijini, în condiții de reciprocitate, în toate aspectele referitoare la pregătirea și participarea la misiuni și operații în cadrul coalițiilor multinaționale sub egida Organizației Națiunilor Unite, OSCE, NATO sau Uniunii Europene. Cooperarea în acest domeniu include sprijinul logistic, transportul, serviciile de telefonie și internet, sprijinul financiar, medical și evacuarea în situații de urgență. Sprijinul și serviciile se vor acorda în aceleași condiții ca și cele aplicabile propriului personal participant la misiuni sau operații desfășurate în afara teritoriului statelor celor două părți, se mai arată într-un comunicat al Guvernului României.
Olivia Bucioacă (realizator rubrică) : Aflat într-o vizită în România, ministrul britanic pentru forțele armate Leo Docherty a avut o întrevedere cu secretarul de stat în Ministerul Apărării Naționale Simona Cojocaru și cu șeful Statului Major al Apărării generalul Gheorghiță Vlad. Agenda întâlnirii a inclus subiecte privind relațiile de cooperare militară, asigurarea securității euroatlantice, dar și o serie de elemente care vor sta la baza pregătirii viitoarelor decizii la summitul NATO de la Washington, din iulie. Referindu-se la securitatea din regiunea Mării Negre, Simona Cojocaru a arătat că, în contextul războiului de agresiune al Federației Rusia în Ucraina, regiunea țării noastre este de importanță strategică pentru întreaga securitate europeană și euroatlantică. Ideea a fost confirmată de ministrul Leon Doherty în baza de la Mihail Kogălniceanu, acolo unde s-a întâlnit cu piloții britanici care execută misiuni de poliție aeriană Leo Docherty: Sunt o serie de lucruri pe care le putem decide bilateral, dar și în cadrul NATO, pentru a ne asigura că flancul estic este întărit și tocmai de aceea noi am luat măsuri semnificative în ceea ce privește poliția aeriană. Contribuția noastră pe cerul României și deasupra Mării Negre, în ansamblu, este însemnată. Este o mare problemă în prezent în ceea ce privește minele și nevoia de a avea măsuri potrivite pentru anihilarea acestora și lucrăm intens împreună pentru acest lucru.
Olivia Bucioacă (realizator rubrică): România ar putea ceda Ucrainei unul dintre sistemele sale de apărare aeriană Patriot. Este o ipoteză avansată de președintele Klaus Iohannis în urma vizitei sale în Statele Unite ale Americii. Decizia nu poate fi luată decât în urma consultării Consiliului Suprem de Apărare a Țării. România are patru astfel de sisteme, dintre care unul a fost deja testat, iar celelalte trei sunt în stadii avansate de operaționalizare. În varianta luării unei astfel de hotărâri, sistemul pentru Ucraina ar fi unul dintre aceste ultime trei, a precizat Klaus Iohannis. Klaus Iohannis: Este o discuție destul de intensă despre cine poate să ofere sisteme Patriot Ucrainei. România dispune de astfel de sisteme și atunci, sigur, am fost întrebați și noi. Şi președintele Biden a adus această chestiune în discuție și am spus că sunt deschis.
Va trebui să discut eu acasă, în CSAT, să vedem cum putem să punem problema, ce putem să oferim și, evident, ce putem să primim, în schimb, pentru că este inacceptabil să rămână România fără apărare antiaeriană
Olivia Bucioacă (realizator rubrică): Conducerea Ministerului Apărării Naționale s-a întâlnit, joi, cu reprezentanții structurilor asociative ale personalului militar în rezervă și în retragere. Discuțiile au vizat probleme punctuale, cum ar fi corelarea componentei corespunzătoare soldei de grad din pensia militară cu solda de grad a militarilor în activitate, modul de stabilire a impozitului lunar pentru pensiile militare de stat, creșterea calității asistenței medicale și situația ajutoarelor stabilite la trecerea în rezervă sau direct în retragere. Ministrul apărării, Angel Tâlvăr, și șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, au stabilit cu delegația asociațiilor de rezerviști o serie de măsuri privind îmbunătățirea dialogului între instituția militară și structurile militarilor în rezervă, iar consultările dintre părți să aibă un caracter periodic, pentru a putea asigura eficiență eforturilor de soluționare a problemelor ridicate.
Olivia Bucioacă (realizator rubrică): Ziua Victoriei în Europa, Ziua Europei și Ziua Independenței Naționale a României au fost marcate prin ceremonii militare în municipiile reședințe de județ și localitățile din țară unde sunt monumente dedicate acestor evenimente. În capitală, festivitățile au avut loc la Monumentul Eroilor patriei din fața Universității Naționale de Apărare. la 10 Mai 1877 moțiunea privind proclamarea independenței de stat a României, adoptată de Adunarea Deputaților și de Senat, a devenit lege prin promulgarea ei de către domnitorul Carol I. Ziua Independenței Naționale a României este sărbătorită începând din anul 2022, la data de 10 Mai, în urma adoptării Legii numărul 189 din 08/07/2021 și este zi de sărbătoare națională.
Olivia Bucioacă (realizator rubrică): Forțele Aeriene Române participă până pe 19 aprilie la Exercițiul multinațional INIOCOS 24. Acesta este organizat de Forțele Aeriene Elene și are loc în Baza militară Andravida din Grecia. Detașamentul românesc este format din 40 de militari și trei aeronave F-16 din cadrul Bazei 86 Aeriană Borcea. Potrivit organizatorilor, în exercițiu sunt implicate forțe aeriene din 14 state, care au posibilitatea instruirii și integrării operaționale în scenarii de luptă complexe și realiste. Exercițiul și misiunile de zbor planificate reprezintă un prilej excelent pentru ridicarea nivelului de pregătire și interoperabilitate a personalului participant, precizează și Forțele Aeriene Române
Olivia Bucioacă (realizator rubrică): Detașamentul Forțelor Aeriene Regale ale Marii Britanii, dislocat în România pentru misiunile de poliție aeriană întărită, a fost certificat în cadrul unei ceremonii care a avut loc marți în Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu. 220 de militari britanici, piloți și personal tehnic, cu șase aeronave Eurofighter Typhoon vor executa în următoarele patru luni misiuni de poliție aeriană în comun cu Forțele Aeriene Române, sub comandă NATO. Aceasta este cea de-a cincea rotație la Mihail Kogălniceanu a Forțelor Aeriene Regale Britanice, după misiunile executate în 2017, 2018, 2021 și 2022.
Comandorul Nicolae Crețu (comandantul Bazei 57 aeriene): Sosirea detașamentului britanic este menită a răspunde cerințelor planificatorilor la nivelul NATO. Este extrem, extrem de important pentru noi faptul că arătăm astăzi că, împreună, parteneri români, americani, francezi, spanioli, britanici putem să lucrăm în fiecare zi, putem să participăm la exerciții și putem să executăm misiuni în cazul detașamentului britanic, acela de asigurare a suveranității spațiului aerian al României, ca parte a spațiului aerian al NATO.
Olivia Bucioacă (realizator rubrică): Este în plină desfășurare în aceste zile Exercițiul multinațional Sea Shield 24, organizat de Forțele Navale Române. Peste 2.200 de militari din 13 state aliate și partenere iau parte la antrenamente în Marea Neagră, în zona costieră, pe fluviu și în Delta Dunării. Secvențele de instruire au în vedere combaterea activităților ilegale, controlul maritim și fluvial, căutare și salvare pe mare, acordarea asistenței unei nave aflate în dificultate și asigurarea securității la nivelul infrastructurii critice. Exercițiul are și un caracter interinstituțional, prin participarea altor structuri ale Sistemului Național de Apărare. Sea Shield 24 este cel mai important exercițiu din acest an al Forțelor Navale Române, ne-a declarat viceamiralul Mihai Panait, șeful statului major al acestei categorii de forțe.
Viceamiralul Mihai Panait: Sea Shield 2024 se află la cea de-a noua ediție. Scenariul exercițiului este axat pe pregătirea în toate domeniile de luptă, ceea ce înseamnă că avem proceduri operaționale de verificat, de testat, de dezvoltat în mediul antisubmarin, în mediul luptei la suprafață și antiaeriene, la Marea Neagră și în zona de responsabilitate fluvială, de asemenea.
Olivia Bucioacă (realizator rubrică): Secretarul de stat pentru politica de apărare, planificare și relații internaționale, Simona Cojocaru, a primit luni, 8 aprilie, vizita secretarului general al Ministerului irlandez al Apărării, Jacqui McCrum. Cei doi oficiali au semnat primul memorandum de cooperare în domeniul apărării între cele două țări. Documentul va oferi cadrul necesar pentru creșterea interoperabilității și capacității de dislocare în misiunile și operațiile internaționale ale Organizației Națiunilor Unite și Uniunii Europene. În cadrul întâlnirii au mai fost abordate subiecte de interes comun referitoare la situația de securitate și la eforturile comunității internaționale pentru asigurarea păcii și stabilității la nivel regional și global.
Olivia Bucioacă (realizator rubrică): Palatul Cercului Militar Național din Capitală a găzduit miercuri evenimentul „România-NATO 20 de ani”. Manifestarea a fost organizată de Ministerul Apărării Naționale pentru a marca cele două decenii de apartenență a țării noastre la Alianţa Nord-Atlantică. La eveniment au participat președintele Klaus Iohannis, președintele Senatului, Nicolae Ciucă, premierul Marcel Ciolacu, personalități politice și militare din țară și din statele aliate. Klaus Iohannis a arătat în discursul său faptul că România este astăzi atât beneficiar, cât și contributor de securitate în cadrul Alianței, iar regiunea țării noastre este extrem de importantă în contextul geopolitic actual.
Klaus Iohannis: Beneficiem astăzi de cele mai solide garanții de securitate din istoria României pe care ni le oferă Articolul 5 al Tratatului Nord-Atlantic. La rândul nostru, respectăm angajamentele asumate la nivel aliat și contribuim la întărirea securității comune și apărării colective. Actualul context generat de război de la granițele noastre sporește relevanța României ca pilon de securitate și stabilitate regional.
Olivia Bucioacă (realizator rubrică): Republica Moldova va trece la un nou program individual de parteneriat cu NATO. Alianța Nord-Atlantică a inițiat un proces de reformare a parteneriatelor sale, introducând conceptul: „Un partener, un plan”, care prevede ca mai multe programe și instrumente de cooperare cu fiecare stat partener să fie încorporate într-un singur cadru. Amănunte ne aduce în continuare, Adrian Gâtman.
Adrian Gâtman: Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova va negocia prevederile noului document, care vor ține cont de schimbările din contextul regional de securitate și de desfășurare a conflictului militar din Ucraina.
Olivia Bucioacă (realizator rubrică): Dorinţa părţilor de a-şi consolida legăturile vine ca urmare a presiunilor din partea Moscovei, a afirmat premierul moldovean Dorin Recean, într-o discuție cu secretarul general NATO, Jens Stoltenberg. Moldova și-a exprimat disponibilitatea de a participa la misiuni internaționale și exerciții militare care să îi consolideze capacitățile și interoperabilitatea. Într-o declarație acordată pentru Europa Liberă, președintele Parlamentului, Igor Grosu, spunea că în Republica Moldova nu există premise acum, pentru a iniția dezbateri tranșante în societate și în mediul politic despre o eventuală aderare la NATO. Ultimele date din barometrul opiniei publice arată că doar 26,5% dintre moldoveni ar vota pentru aderarea Republicii Moldova la NATO, iar 54% ar vota împotrivă.
Olivia Bucioacă (realizator rubrică): Concernul german Rheinmetall va prelua, cu o participație de 72,5 procente, uzina românească Automecanica Mediaș. După unitățile de producție deschise în Ungaria și Lituania, producătorul german va construi în țara noastră vehicule militare. Potrivit unui comunicat al companiei, la Mediaș vor fi fabricate camioane și remorci pentru uz militar. Pe termen mediu, potențialul anual de vânzări va fi de aproximativ 300 de milioane de euro. Directorul executiv al Rheinmetall, Armin Papperger, a declarat că preluarea va contribui la consolidarea capacităților defensive ale Uniunii Europene și NATO în flancul estic al Europei. Parteneriatul dintre compania germană și fabrica din România a început acum doi ani, de când operează împreună Centrul de Întreținere și Reparații pentru Vehicule Militare de la Satu Mare. -*Finlanda, țară care a aderat de curând la Alianța Nord-Atlantică, va participa la misiunile NATO de scut aerian în România și regiunea Mării Negre. Anunțul a fost făcut de ministrul finlandez al Apărării, Antti Kaikkonen,, care a declarat că vor fi puse la dispoziție opt aeronave de vânătoare și un detașament compus din circa 100 de militari. Misiunea aliaților finlandezi va începe în luna iunie și va include Poliție Aeriană, Patrulare și Instrucție în comun cu Forțele Aeriene Române și Bulgare. Pe lângă trimiterea de aeronave la misiunea din zona țării noastre, Finlanda va avea în acest an și un vânător de mine pentru misiunile NATO din Marea Baltică, în lunile aprilie și mai.
Olivia Bucioacă (realizator rubrică): Ministerul Apărării Naționale a demarat o nouă campanie de recrutare pentru posturile de soldați și gradați profesioniști. Pentru această serie sunt disponibile 5.100 de locuri în cele 41 de județe din țară și în municipiul București. Înscrierile se fac până la sfârșitul acestei luni direct la sediile unităților militare sau la birourile informare-recrutare de pe raza localității de domiciliu. Candidații trebuie să aibă cetățenie română, vârsta cuprinsă între 18 și 45 de ani și să fie absolvenți cel puțin ai primilor doi ani de studiu din învățământul liceal. Generalul de brigadă Constantin Spînu, consilier al ministrului Apărării Naționale.
Constantin Spînu: Armata Română, ca orice altă armată din lume, are nevoie în permanență să recruteze resursă umană. Este prima serie a acestui an. Vom avea mai multe serii. Acum, tinerii au la dispoziție, până pe 1 martie, cei care doresc să urmeze o carieră militară și să o înceapă ca soldat profesionist în Armata României, se pot înscrie direct la poarta unității la care doresc să se încadreze, însă pot să meargă și la centrele militare județene de sector, zonale, la birourile de informare-recrutare pentru obținerea de date suplimentare. Colegii mei îi așteaptă acolo pentru a le oferi aceste date.
Olivia Bucioacă (realizator rubrică): Miniştrii apărării din țările NATO s-au întâlnit de joi, la Bruxelles, unde au discutat despre măsurile de consolidare a posturii aliate de descurajare și apărare. Noile planuri de apărare a țărilor NATO – aprobate la Summit-ul de la Vilnius din luna iulie a anului trecut – sunt exersate în această perioadă în cadrul celui mai mare exercițiu al Alianței, din ultimele trei decenii, „Steadfast Defender”, a declarat secretarul general NATO, Jens Stoltenberg. Oficialul NATO a mai arătat că în 2024 se așteaptă ca un număr record de state aliate să depășească plafonul de două procente din Produsul Intern Brut pentru apărare.
Jens Stoltenberg: De la momentul luării angajamentului pentru investiții în anul 2014, aliații europeni și Canada au contribuit cu peste 600 de miliarde de dolari pentru apărare. În acest an așteptăm ca 18 state aliate să atingă plafonul de două procente din Produsul Intern Brut pentru cheltuielile de apărare. În 2024, țările NATO din Europa vor investi în apărare un buget total de 380 de miliarde de dolari. Pentru prima dată, această sumă va reprezenta 2% din Produsul Intern Brut combinat.
Olivia Bucioacă (realizator rubrică): La Cartierul General NATO a avut loc și o nouă reuniune a Grupului de Contact pentru Ucraina, condus de Statele Unite, dar și o întâlnire a Consiliului NATO-Ucraina. România a fost reprezentată la toate aceste reuniuni de secretarul de stat în Ministerul Apărării Naționale, Simona Cojocaru.
Olivia Bucioacă (realizator rubrică): Reprezentanţii celor 50 de state care fac parte din Grupul de Contact pentru Ucraina au transmis un mesaj de solidaritate şi unitate în continuare a sprijinului pentru ţara vecină. Reuniunea grupului a avut loc marţi, prin sistemul de videoconferinţă, şi a fost condusă de secretarul american al apărării, Lloyd Austin. În intervenţia sa, ministrul român al apărării, Angel Tîlvăr, a punctat eforturile ţării noastre în ceea ce priveşte instruirea militarilor ucraineni în cadrul misiunii europene EUMAM şi operaţie INTERFLEX, coordonată de Marea Britanie. Ministrul apărării a subliniat şi rolul important al Centrului European de Instruire F-16 din România, facilitate care ar urma să primească pentru pregătire şi piloţi ucraineni. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a arătat că, în afara contractelor în derulare, Alianţa a semnat achiziţia a circa 200.000 de proiectile calibru 155mm, în valoare de 1,2 miliarde de dolari pentru refacerea stocurilor ţărilor care furnizează ajutorul Ucrainei.
Olivia Bucioacă (realizator rubrică): Vânătorul de mine M270, intrat recent în serviciul Forţelor Navale Române, a executat, joi, prima misiune specifică de monitorizare şi de cercetare împotriva pericolelor de navigaţie în Marea Neagră. Nava a fost integrată astfel în pachetul de forţă pus la dispoziţie pentru desfăşurarea de acţiuni de cercetare a spaţiului maritim din proximitatea litoralului românesc pentru identificarea minelor marine aflate în derivă. La misiuni au mai luat parte nava maritimă hidrografică ‘Căpitan comandor Alexandru Cătineanu’, o navă purtătoare de rachete, un remorcher maritim şi un elicopter IAR 330 Puma Naval. Misiunea se înscrie în seria acţiunilor desfăşurate în mod sistematic în zona maritimă de responsabilitate a Forţelor Navale. Am aflat de la comandantul vânătorului de mine, locotenent comandorul Denis Giubernea.
Denis Giubernea: Exerciţiul de antrenament pe mare a avut mai multe obiective, creşterea capacităţii de luptă a navei şi echipajului, concomitent cu instruirea celui de-al doilea echipaj şi executarea cercetării anti-mină pe drumurile recomandate şi pasele de acces din zona de responsabilitate a Forţelor Navale. Consider că am avut o zi de un real succes. Echipajul Vânătorului de mine s-a comportat exemplar, condiţiile hidrometeorologice ne-au au fost favorabile, iar toate activităţile au fost desfăşurate în siguranţă.
Olivia Bucioacă (realizator rubrică): Guvernul a aprobat scoaterea la concurs a 115 posturi vacante de medici și asistenți medicali pentru unitățile sanitare subordonate Ministerului Apărării Naționale. Măsura este necesară în vederea asigurării activității medicale conform standardelor medico-militare și normelor din structurile rețelei sanitare a armatei. Suplimentarea personalului medical în instituția militară este justificată și de situația geopolitică existentă, care implică prezența unui număr semnificativ, estimat în creștere, pe teritoriul țării noastre a unor militari din țările membre NATO. Posturile vacante sunt bugetate și se încadrează în cheltuielile de personal aprobate în buget.
Olivia Bucioacă (realizator rubrică): România a achiziționat cu 150 de milioane de euro două elicoptere H215M Airbus cu capabilități de luptă antinavă la suprafață pentru Forțele Navale Române. Aparatele vor opera de la bordul Fregatelor ‘Regina Maria’ și ‘Regele Ferdinand’. În suma respectivă sunt incluse suportul logistic integrat pentru operarea aeronavelor și a sistemelor de armament, instruirea personalului navigant și asigurarea stocurilor de muniție pentru sistemele de luptă. Potrivit contractului, modernizarea și mentenanța celor două elicoptere vor fi realizate la IAR Brașov. Airbus Helicopters susţine că aeronava are posturi de pilotaj care asigură un plus de siguranță chiar și în cele mai dure condiții. Fiecare aparat poate transporta până la 22 de militari sau poate ridica încărcături externe de până la patru tone. Viteza standard de zbor este de 250 km/h, iar raza de acțiune depășește 650 km fără rezervoare suplimentare la o altitudine de peste 3.200 m
Steadfast Defender 24 – Cel mai important exercițiu NATO
Foto: Foto: The Whidbey Island-class dock landing ship USS Gunston Hall (LSD 44) departed Naval Station Norfolk, January 24, 2024, commencing operations for Steadfast Defender 2024, NATO’s largest exercise in decades. Steadfast Defender will demonstrate NATO's ability to deploy forces rapidly from across the Alliance to reinforce the defence of Europe.
Olivia Bucioacă (realizator rubrică): NATO lansează cel mai mare exercițiu militar de la încheierea războiului rece. În cadrul Steadfast Defender 24 se vor stimula scenarii care își propun să demonstreze capacitatea NATO de a consolida zona de responsabilitate a forțelor aliate din Europa. Adrian Gîtman a urmărit subiectul și vine cu detalii. Adrian Gîtman: Exercițiul va arăta că NATO poate desfășura și susține operațiuni complexe timp de mai multe luni, în orice condiții, pe mii de kilometri din nordul Atlanticului până în Europa Centrală și de Est, se arată într-un comunicat de presă al alianței. Steadfast Defender este compus dintr-o serie de exerciții militare individuale mai mici, în care vor fi implicate 50 de nave militare, 80 de avioane și peste 1100 de vehicule de luptă. Manevrele se vor desfășura până la sfârșitul lunii mai și vor implica militari din toate cele 31 de țări membre NATO, a declarat generalul american Christopher Cavoli, comandatul suprem al Forțelor Aliate din Europa. „Steadfast Defender 24 va fi cel mai mare exercițiu NATO din ultimele decenii, cu participarea a aproximativ 90.000 de militari, a tuturor celor 31 de aliați și a partenerilor din Suedia. Alianța își va demonstra capacitatea de a consolida zona euroatlantică prin dislocarea forțelor din America de Nord. Această consolidare va avea loc în cadrul unui scenariu de conflict emergent, simulat împotriva unui adversar din vecinătate”. Olivia Bucioacă (realizator rubrică): Generalul Christopher Cavoli s-a aflat pe 22 și pe 23 ianuarie la București, pentru reuniunea oficialilor americani din regiune. În context, generalul american s-a întâlnit la sediul Ministerului Apărării Naționale cu șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, cu care a discutat, printre altele, despre proiectele de modernizare a bazelor aeriene de la Câmpia Târzii și Mihail Kogălniceanu.
Olivia Bucioacă (realizator rubrică): Ziua Unirii Principalelor Române a fost sărbătorită miercuri în toată țara. Ministerul Apărării Naționale împreună cu autoritățile centrale și locale a organizat pe 24 ianuarie ceremonii militare cu ocazia împlinirii a 165 de ani de la Unirea Moldovei cu Țara Românească. În București, festivitatea a avut loc la Monumentul domnitorului Alexandru Ioan Cuza din Dealul Patriarhiei Române. Tot în capitală s-a desfășurat o ceremonie în cadrul căreia au fost decorate drapelele de luptă ale Statului Major al Forțelor Terestre și Diviziei 2 Infanterie Getica. La Iași, manifestările au avut loc în Piața Unirii și la mormântul domitorului Unirii, aflat în biserica Mănăstirii Trei Ierarhi. Defilarea militarilor a fost însoțită de survolul avioanelor și elicopterelor Bazei 95 Aeriană Bacău. Și la Focșani, Ziua Unirii Principatelor Române a fost marcată printr-o ceremonie desfășurată în Piața Unirii, iar ziua s-a încheiat cu retragerea cu torțe a militarilor din garnizoană.
Olivia Bucioacă (realizator rubrică): Comanda Forței NATO de Reacție Rapidă a fost preluată de la 1 ianuarie de Marea Britanie. Forța întrunită cu nivel de reacție foarte ridicată a fost constituită în anul 2014, după ce Rusia a anexat peninsula ucraineană Crimeea și a fost desfășurată prima dată pentru apărarea colectivă a Alianței, după ce Rusia a atacat Ucraina în februarie 2022. Nouă state membre ale Alianței contribuie cu trupe în cadrul acestei forțe, ale cărei efective terestre numără circa şase mii de militari. Comanda este deținută prin rotație de statele participante și se schimbă în fiecare an. Până la sfârșitul lui 2023, comanda Forței a fost exercitată de Germania.
Olivia Bucioacă (realizator rubrică): O nouă reuniune a consiliului NATO – Ucraina este anunțată pentru data de 10 ianuarie. Secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg, se va întâlni cu oficialii statelor membre pentru a lua decizii în urma recentului val de atacuri aeriene ale Federației Ruse asupra teritoriului ucrainean. Reuniunea va avea loc la solicitarea Kievului, a menționat un purtător de cuvânt al NATO, citat de Reuters. Între 29 decembrie și 2 ianuarie, Rusia a executat unele dintre cele mai puternice atacuri cu drone și rachete asupra Ucrainei de la începutul războiului. Într-o declarație dată marți seară, președintele Volodimir Zelenski a menționat că, în ultimele 5 zile, trupele ruse au lansat aproximativ 500 de drone și rachete asupra țării sale.
Olivia Bucioacă (realizator rubrică): Ministerul Apărării Naționale a aprobat strategia privind pregătirea Armatei României pentru abordarea schimbărilor climatice și tranziția energetică. Acesta este un demers subsumat eforturilor mai largi ale instituției militare de a-și îmbunătăți capacitatea de adaptare și reziliență. Strategia propune o țintă orientativă de reducere cu 50% a emisiilor de gaze cu efect de seră până în anul 2040 și are un calendar de implementare cu obiective specifice pe termen scurt, mediu și lung. În ultimii ani, tema schimbărilor climatice în domeniul apărării s-a aflat atât pe agenda NATO, cât și a Uniunii Europene. În marja summitului de la Vilnius, din luna iulie a anului trecut, România a semnat memorandumul de înțelegere privind alăturarea, ca națiune sponsor, la Centrul de Excelență NATO în domeniul schimbărilor climatice și securității, găzduit de Canada.
Olivia Bucioacă (realizator rubrică): România, Germania, Olanda și Spania au încheiat un acord pentru cumpărarea a o mie de rachete pentru sistemele Patriot. Luna trecută, Ministerul Apărării Naționale a anunțat că va achiziționa 200 de astfel de rachete, în valoare de un miliard de euro. Achiziția se va face prin divizia specializată a Alianței Nord-Atlantice. NATO a precizat că achizițiile multinaționale în spiritul inițiativei europene de scut aerian oferă economii și sprijină extinderea capacității de producție a noilor rachete pentru a satisface cererea în creștere. România a plătit 4 miliarde de dolari pentru patru sisteme de rachete Patriot, care au intrat deja în dotarea Forțelor Aeriene. Alte trei sisteme vor ajunge la Forțele Terestre Române. Sistemul Patriot poate intercepta rachete, avioane sau drone aflate la o distanță de peste 300 de km.
Olivia Bucioacă (realizator rubrică): Turcia a decis să nu permită accesul în Marea Neagră pentru cele două nave dragor pe care Marea Britanie le-a donat Ucrainei pentru detectarea și neutralizarea minelor marine. Autoritățile de la Ankara au informat țările aliate că vor interzice navelor britanice să folosească Strâmtorile Bosfor și Dardanele pentru a ajunge în Marea Neagră, atât timp cât războiul ruso-ucrainean continuă. Turcia a invocat Convenția de la Montreux din 1936, care prevede că navele de luptă ale părților necombatante pot tranzita strâmtorile în timp de război, cu precizarea că Ankara are ultimul cuvânt, având dreptul să ia deciziile pe care le consideră potrivite. Cele două nave vânători de mine britanice fac parte dintr-un pachet de sprijin maritim promis înainte ca Rusia să invadeze Ucraina. Ele sunt din aceeași clasă Sandown ca cele două vânătoare de mine achiziționate de România de la Marina Regală a Marii Britanii.
Olivia Bucioacă (realizator rubrică) – România va beneficia și în anul 2024 de prezența militarilor din țările aliate, ca măsură de întărire a flancului estic al NATO. Mai mult, țări, precum Italia, Slovenia și Spania, și-au anunțat intenția de a trimite soldați în țara noastră, a declarat ministrul apărării, Angel Tîlver, pentru Antena 3. Angel Tîlvăr: Pe lângă militari americani pe care îi avem la Mihail Kogălniceanu, avem la Cincu militari din Franța, 1700, împreună cu militari din Luxemburg și din Belgia. Mă aștept ca la jumătatea lunii să avem o prezență militară și din partea Sloveniei. Din discuțiile pe care le-am avut cu ministrul Apărării din Italia sper să avem 200 de militari italieni. Totodată, Spania va contribui și cu militar pe teritoriul nostru. Olivia Bucioacă (realizator rubrică): Referitor la perspectivele pentru anul 2024, ministrul Tîlvăr a mai precizat că țara noastră este ferită de orice conflict militar pentru că România are în prezent garanții de securitate cum nu am mai avut până acum.
Adrian Gâtman (realizator rubrică) : Un proiectil găsit în mare în timpul lucrărilor de lărgire a plajei, în zona Eforie Nord, a fost neutralizat marți de scafandrii militari. Statul Major al Forțelor Navale informează că o grupă de scafandri specializați în lupta împotriva dispozitivelor explozive din cadrul Centrului 39 Scafandri a executat o misiune de distrugere a unui proiectil rămas probabil din cel de-al Doilea Război Mondial.
Olivia Bucioacă a urmărit subiectul și vine cu detalii de la Constanța. Olivia Bucioacă ( reporter ):Elementul de muniție a fost descoperit în cadrul lucrărilor de înnisipare desfășurate în zona plajei Belona din Eforie Nord. Ca urmare a apelului la serviciul de urgență 112, specialiștii EOD s-au deplasat din Portul Militar Constanța, cu o ambarcațiune rapidă, până în raionul în care a fost descoperit dispozitivul exploziv. Proiectilul a fost transportat într-o locație sigură, unde a fost neutralizat conform procedurilor specifice.
Secția scafandri de luptă EOD din compunerea Divizionului 175 Nave Scafandri de Luptă este unica structură din România destinată să intervină pentru neutralizarea dispozitivelor explozive neexplodate sub apă.
Adrian Gâtman (realizator rubrică): Primul sistem de rachete sol-aer Patriot intrat în dotarea Forțelor Aeriene Române a fost testat miercuri, în poligonul de la Capu Midia de militarii Regimentului 74 PATRIOT Mihai Bravu. Verificarea sistemului s-a făcut printr-un exercițiu tactic cu trupe și trageri reale. Olivia Buceoacă a fost prezentă în poligon și vine cu detalii.
Olivia Bucioacă (reporter): Exercițiul a presupus antrenamente cu ținte aeriene marcate. Scenariul a inclus și atacuri simulate ale unor aeronave F-16 asupra instalațiilor Patriot. Pe timpul exercițiului a existat și o problemă tehnică de comunicații, care a arătat însă performanțele sistemului, acesta comutând automat tragerea pe un alt lansator.
Colonelul Virgil Toșa, comandantul Regimentului 74 Patriot: Prin trageri reale, rachetiștii își validează toate procedurile. Acest exercițiu a însemnat încununarea muncii celor cinci ani de când ne-am înființat ca regiment.
Adrian Gâtman (realizator rubrică): România a plătit aproape patru miliarde de dolari pentru șapte sisteme Patriot, în cea mai recentă configurație disponibilă. Patru dintre ele sunt deja recepționate de Forțele Aeriene, iar celelalte trei vor intra în dotarea Forțelor Terestre Române până în anul 2026.
Ministerul Apărării Naţionale susține lupta împotriva pandemiei de Covid-19 oferind suport spitalelor militare!
Publicat de Gabriel Stan,
18 octombrie 2021, 19:03
Îl ascultăm pe colonelul medic Alexandru Keresztes, comandantul Spitalului Militar de la Brașov, spitalul unde este director medical colonelul Dan Derioiu, cel pe care l-am ascultat adineauri.
Ciprian Panga, de la „Jurnal militar Brașov”, a realizat interviul cu Alexandru Keresztes, îl ascultăm.
Colonel Alexandru Keresztes:Suntem într-o situație neplăcută datorită numărului mare de pacienți care se prezintă. De când am deschis sectorul de COVID din Spitalul Militar, inițial, cu cinci paturi de terapie intensivă și cinci paturi pentru forme moderat severe, am fost nevoiți să creștem capacitatea, astfel încât am crescut de la 10 la 14 paturi.
Avem în vedere o variantă de creștere și a acestui număr, dar va fi necesară o suplimentare a capacității de stocare a oxigenului sau o creștere a ritmului de aprovizionare din partea firmei care ne furnizează oxigenul lichid.
Încercăm să analizăm în permanență, ne-am luat toate măsurile de siguranță, am achiziționat o serie întreagă de senzori de fum, de incendiu pe senzor, pentru măsurarea concentrației de oxigen în încăperile unde pacienții beneficiază de un debit crescut de oxigen și, sigur, toate se plasează în această nevoie crescută de a ne lua toate măsurile pentru siguranța și securitatea actului medical, atât pentru pacienți, cât și pentru colegii noștri care lucrează în sectorul COVID.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Trecem la Constanța, să îl ascultăm pe colonelul medic Aurel Trană, comandantul Spitalului Militar de Urgență Dr. Alexandru Gafencu. Colega noastră de la „Jurnal miliar Constanța”, Olivia Bucioacă, l-a intervievat și, de asemenea, îl va difuza luni seara, de la 21:00, la Radio Constanța, în varianta integrală.
Vă propun acum un fragment mai scurt din interviul cu Aurel Trană. Ne spune domnia sa că au redeschis sistemul modular medical de izolare și tratament, prescurtat SMIT, chiar cu două zile mai devreme decât ceea ce se stabilise deja, pentru că a fost nevoie să preia pacienții evacuați în urma incendiului de la Spitalul de Boli Infecțioase. Ascultăm.
Colonel Aurel Trană:Într-adevăr, am deschis în regim de urgență pe data de 1, când s-a întâmplat această tragedie de la Spitalul de Boli Infecțioase, am pregătit cu absolut tot ce era necesar; astfel cred că am fost de mare ajutor.
Într-adevăr, spitalul a fost, inițial, conceput ca un spital care să asigure suport pentru pacienți COVID forme ușoare, maxim medii, dar realitatea este, de fapt, realitatea din România, e, de fapt, alta.
Nu prea mai sunt în spitale cazuri ușoare, cazurile internate sunt cazuri medii, care pot deveni severe, vorbesc acum de SMIT. Am pus la punct, intern, o procedură prin care să putem să manageriem cât se poate de bine cazurile grave până le găsim un loc într-o Secție de Terapie Intensivă la alt spital. Aș putea spune că ne descurcăm.
Capacitatea totală este de 100 de locuri. Momentan, nu ne mai putem plânge de lipsă de personal, pentru că au fost detașați de la Spitalul de Boli Infecțioase colegi cu experiență, colegi de la care mai și învățăm multe, pentru că sunt cei mai experimentați în privința tratamentului acestei boli. Sunt detașați, pe o perioadă limitată, la noi, patru medici, 15 asistente și patru infirmiere.
Încurajez lumea să facă ce trebuie pentru sănătatea lor și pentru sănătatea familiilor lor.
Andrei Stoica: Pot să spun că există o latură mai delicată, dar noi suntem militari, trebuie să respectăm anumite regulamente. Ziua trebuie să fii militar, iar seara trebuie să fii sportiv şi acest lucru nu trebuie să te împiedice cu nimic.
Reporter: Gabriel Stan – Cât de greu este să te împarţi intre viaţa de militar şi cea de civil, ţinând cont că în ambele părţi dai...
Publicat de prosavioleta,
13 octombrie 2021, 00:06
Olivia Bucioaca (reporter): Bună seara, domnule colonel Marius Gheorghescu, și bine ați venit la Jurnal militar Scutul Dobrogei!
Colonel Marius Gheorghescu, comandantul Regimentului 307 Infanterie Marină „Heracleea”: Bună seara dumneavoastră și ascultătorilor dumneavoastră!
Olivia Bucioaca (reporter): Domnule colonel, Regimentului 307 Infanterie Marină a participat la exercițiul bilateral româno-ucrainean de pe Dunăre, RIVERINE 21, ediția a IV-a și a II-a organizată de România. Directorul exercițiului a precizat faptul că cel mai important aspect a fost participarea infanteriei marine alături de marinari. Ce înseamnă pentru infanteriștii marini acest lucru, această primă participare la exercițiu?
Colonel Marius Gheorghescu: Într-adevăr, participarea infanteriei marine la exercițiul bilateral RIVERINE 21, împreună cu forțele similare ale Ucrainei, reprezintă, în primul rând, o recunoaștere a nivelului de instrucție al pușcașilor marini români, de altfel rezultat și în urma multitudinii de exerciții multinaționale la care am participat în trecut. În al doilea rând, infanteria marină este o capabilitate în plină dezvoltare, iar desfășurarea unui exercițiu în comun cu partenerul ucrainean în zona Deltei Dunării reprezintă încă o oportunitate prin care putem împărtăși cunoașterea, antrenamentul și experiența în domeniul acțiunilor tactice fluviale ca desant amfibiu, având în vedere vecinătatea comună cu Dunărea și, mai ales, cu gurile de vărsare la Marea Neagră. O zonă de maxim interes în această perioadă. În cadrul exercițiului, regimentul a angajat un pluton de infanterie marină, executând activități specifice de instruire alături de plutonul de infanterie marină ucrainean, nave de luptă fluviale românești și ucrainene, exercițiul desfășurându-se pe durata a patru zile în raionul din Delta Dunării, Plauru, Pardina și Ceatalchioi. Simultan, vă pot spune că am fost angajat și într-un alt exercițiu, la exercițiul Danube Protector, cu majoritatea forțelor regimentului, din raionul Mahmudia, tot în Delta Dunării, exercițiu în care am desfășurat o serie de activități specifice acțiunilor tactice fluviale pentru securizarea și apărarea forțelor fluviale împotriva forțelor aeroportate ale unui potențial inamic.
Olivia Bucioaca (reporter): Ce ați făcut concret acolo și cu ce scop ați participat la acest exercițiu de antrenament în teren? Știu că a fost o adevărată desfășurare de forțe, așa cum, de altfel, spuneați.
Colonel Marius Gheorghescu: Într-adevăr! O mare parte din forțele Flotilei Fluviale au fost angajate. Au fost și nave fluviale de luptă, nave fluviale logistice, elicoptere. A fost un scenariu deosebit de complex și de dinamic, bazat pe o acțiune fluvială ofensivă cu desant amfibiu, cu nave, cu artilerie navală fluvială, cu evenimente de salvare a răniților prin evacuare aeriană. A fost un scenariu relevant pentru o acțiune tipică a forței fluviale în Delta Dunării.
Olivia Bucioaca (reporter): Nici bine nu v-ați întors de la, iată, aceste exerciții, desfășurate pe Dunăre și infanterișii marini au continuat instrucția. Este vorba despre cel de-al treilea marș, sugestiv intitulat marșul Ploii, de altfel cel mai lung marș din acest an, în condiții meteorologice nu tocmai bune, cu tabără de tip bivuac și, cu siguranță, cu multe obstacole.
Colonel Marius Gheorghescu: Într-adevăr, marșul survine după o perioadă de efort intens. Marșul Ploilor așa cum l-am denumit s-a desfășurat săptămâna trecută, pe durata a două zile consecutive, cu staționare în tabără de tip bivuac pe timpul nopții, pe mai multe itinerare, fiecare cu distanță de aproximativ 60 de kilometri. Marșul a acoperit itinerare din cadrul zonei de responsabilitate a infanteriei marine, în județele Tulcea și Constanța, în afara infrastructurii rutiere bineînțeles, în afara șoselelor, că altfel nu se numește marș. De asemeni, ce aș putea să vă precizez este că marșul tactic reprezintă o parte esențială a instrucției pușcașilor marini, dar și un test de anduranță. În cele din urmă, dincolo de înzestrarea cu automobile tactice, cu transportoare blindate, pușcașii marini, trebuie să fie apți, în primul rând să lupte pe propriile picioare și să își care echipamentul individual, în condiții de austeritate logistică, cum îi spunem noi în zona aceasta a Dobrogei.
Olivia Bucioaca (reporter): Echipament care nu este deloc ușor.
Colonel Marius Gheorghescu: Da, echipamentul pușcașului marin, câteodată atinge și, dacă ar fi să facem un inventar complet, jumătate din greutatea lui, și atunci pe o distanță mare devine chiar o dificultate, dar pentru aceasta suntem în marș, ca să ne instruim.
Olivia Bucioaca (reporter): Sigur! Am amintit și ați amintit de această tabără de tip bivuac. Ce înseamnă mai exact?
Colonel Marius Gheorghescu: Ca să vă spun în câteva cuvinte, este o tabără sub cerul liber. Pușcașii marini au în echipament individual, cort individual, sac de dormit, neopren. Noaptea amenajează tabăra, o securizează și-și pregătesc echipamentul pentru seară. Este un echipament auster, fără sursă de căldură, fără facilități de cazare deosebite, e sub cerul liber, în natură.
Olivia Bucioaca (reporter): Iată a fost și un marș de supraviețuire.
Colonel Marius Gheorghescu: Nu exclud și cealaltă serie de beneficii a marșului. Supraviețuirea în câmpul tactic, cunoașterea și cercetarea în detaliu a zonei de responsabilitate, exersarea deprinderilor de deplasare folosind harta, busola sau alte procedee expeditive și, bineînțeles, reacția la situații neprevăzute.
Olivia Bucioaca (reporter): Cum s-au descurcat pușcașii marini, luând în considerare că alături de cei cu experiență, s-au aflat și infanteriști marini care au ajuns în unitatea dumneavoastră la începutul acestui an. A fost acest marș un test de anduranță, așa cum spuneați?
Colonel Marius Gheorghescu: Da, într-adevăr am avut și răniți după acest marș, militari cărora echipamentul le-a mai jucat sau lipsa lor de experiență le-a mai jucat feste, dar în general pușcașii marini s-au descurcat foarte bine.
Olivia Bucioaca (reporter): Ce urmează pentru infanteria marină?
Colonel Marius Gheorghescu: În următoarea perioadă mai avem o serie de exerciții, nu de aceeași amploare ca până acuma, dar continuăm instrucția până către sfârșitul anului, la un ritm de desfășurare mediu. Avem tragerile de luptă de la Sfântu Gheorghe, tot din raionul Deltei, în care vom executa trageri cu artileria fluvială navală și cu aruncătorul de 82. Avem încă un exercițiu de nivel companie în luna noiembrie în poligonul Babadag și zona limitrofă și alte exerciții, dar de mai mică amploare.
Olivia Bucioaca (reporter): Vă mulțumesc foarte mult pentru toate aceste informații și sperăm să ne vedem curând!
Colonel Marius Gheorghescu: Sperăm și noi și să vă avem în mijlocul nostru în câmpul tactic!
Olivia Bucioaca (reporter): Mulțumesc tare mult!
Colonel Marius Gheorghescu: Și eu vă mulțumesc! La revedere și o seară bună!
Andrei Stoica: Pot să spun că există o latură mai delicată, dar noi suntem militari, trebuie să respectăm anumite regulamente. Ziua trebuie să fii militar, iar seara trebuie să fii sportiv şi acest lucru nu trebuie să te împiedice cu nimic.
Reporter: Gabriel Stan – Cât de greu este să te împarţi intre viaţa de militar şi cea de civil, ţinând cont că în ambele părţi dai...
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
