Reprezentanţii creditorilor OLTCHIM s-au întalnit luni la Bucureşti pentru a modifica planul de reorganizare şi procedura vînzare a combinatului aflat în insolvenţă. Întalnirea este decisivă şi pentru viitorul angajaţilor.
Aceasta pentru că propunerile de modificare prevăd că noii proprietari nu vor mai fi obligaţi să-i preia şi pe cei 2000 de salariaţi. Doar jumătate dintre ei vor avea şansa să fie reîncadraţi la societăţile care vor cumpăra activele Oltchim.
Creditorii susţin că modificarea planului de reorganizare este necesară pentru ca societatea să nu mai poată fi obligată de Comisia Europeană să returneze un ajutor primit de la stat, ajutor care este acum investigat de executivul comunitar.
Rolul radioul public românesc în tezaurizarea folclorului (I)
Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin,
15 noiembrie 2016, 06:00 / actualizat: 15 noiembrie 2016, 9:13
Cântecul este o poveste cu inflexiuni de miracol tăinuitor de neuitare. Radioul este cutia magică, aceea de unde se propagă sunetele dătătoare de bucuria vieții. Dorim să vă aducem pe calea undelor mărturii despre valoarea cântecelor ce nu se uită și despre rolul radioului public în transmiterea acestora spre încântarea sufletului ca valori de patrimoniu cultural imaterial.
Un prim popas în Oltenia lui Tudor…Tudor Gheorghe:
Interviu cu Tudor Gheorghe
Să ascultăm din fonoteca radioului public cântece ce amintesc de satul de altădată:
De unde vii tu, fă lele – din Fonoteca Societății Române de Radiodifuziune
Frică mi-e că mor ca mâine – din Fonoteca Societății Române de Radiodifuziune
Un nou popas, de această dată în Maramureș:
Interviu cuAngela Buciu
Mocirliță cu trifoi – din Fonoteca Societății Române de Radiodifuziune
V-am oferit în această ediție două repere ale folclorului românesc autentic, voci de neuitat, povești ale cântecelor pentru a argumenta încă o dată că în timp radioul public românesc a constituit o galerie de aur a interpreților de muzică populară în numele dragostei pentru valoarea culturală perenă.
Proiectul Rețeaua de biciclete E Bike Net este finanțat în cadrul programului Interreg V Romania Bulgaria 2014-2020, având ca partener lider de proiect o organizație din Bulgaria, Agenția de dezvoltare regională si centrul de afaceri din Vidin, camera de comerț și industrie din Vidin și doi parteneri din Romania, Patronatul local al întreprinderilor mici și mijlocii din Calafat și Asociația Română pentru Industrie Electronică si Software, ARIES, Oltenia.
Este un proiect inovativ în ceea ce privește cooperarea teritorială între Romania și Bulgaria care iși dorește să stimuleze și să dezvolte mobilitatea regională, în ceea ce privește transportul în regiunea transfrontalieră Romania Bulgaria.
Care sunt principalele activități în cadrul acestui proiect aflăm tot de la dl Silviu Bratu.
În primul rând în cadrul acestui proiect ca primă activitate a fost realizarea unui studiu în ceea ce privește rețeaua E Bike, studiu în cadrul căruia am identificat principalele conexiuni de transport cu infrastructura rețelei TNT și cu cea a rețelei dezvoltate de proiect. Astfel fiecare din cele 32 de noduri secundare și terțiare din regiunea transfrontalieră am identificat o listă de servicii a tuturor mijloacelor de transport, trenuri, hoteluri, restaurante astfel încât oamenii să-și poată identifica itinerariul lor folosind o bicicletă electrică.
După identificarea acestei rețele trecem la punerea ei în construcție prin dotarea unor operatori cu biciclete electrice. Această selecție a operatorilor se va face pe baza unei metodologii elaborate în cadrul proiectului fiind dotați cu biciclete electrice mai mulți operatori din Romania și Bulgaria.
În Romania operatori vor fin în Giurgiu, Călărași, Turnu Severin Constanța și Craiova câte 10 biciclete, Alexandria, Medgidia, Caracal, Mangalia, Roșiori, Turnu Măgurele, Năvodari, Slatina și Oltenița câte 5 biciclete. În Bulgaria: 10 biciclete / Dobrich, Ruse, Veliko Tarnovo, Pleven și Vrațsa , 5 biciclete Gorna Oryahovitsa, Svistov, Mezdra, Balchik, Lom, Montana, Cherven Bryag, Dulovo, Oryahovo, Silistra, în Vidin – 20 biciclete.
Bicicletele electrice au o autonomie de 70 de km și viteza maximă de deplasare va fi setată la 25 de km/oră pentru a se evita accidentele.
Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin,
6 iunie 2016, 11:00 / actualizat: 24 iunie 2016, 7:26
Începe săptămâna lui Ispas. Ispas nu se uită. El este cel ce se crede că a asistat la Înălţarea Domnului la cer. De la Paşti până în ajun de Ispas oamenii se salută: Hristos a înviat! Adevărat a-nviat! În ziua de Ispas îşi spun însă: Hristos s-a înălţat! Adevărat s-a-nălţat! În ziua de Ispas oamenii trebuie să fie veseli, pentru că şi Ispas a fost un om vesel.
A şasea joi după Paşti, când e Înălţării Domnului la cer, în calendarul popular este consemnată sărbătoarea numită Paştele cailor sau Joia Iepelor. Pentru un ceas şi doar o dată în an caii se satură de păscut iarbă.
Când se satură, caii dau din cap. De aceea se spune că nu prea ştii când e Paştele lor, e atunci când se satură. În ziua de Ispas, de Paştele cailor, pe vremuri era ziua soroacelor, când se încheiau înţelegerile, afacerile de mai apoi. Şi cum românul nu-şi prea ţine cuvântul, nu respectă învoiala, expresia ”La paştele cailor” se foloseşte cu sens de ”niciodată”.
Cum întotdeauna există o speranţă pentru îndreptarea răului, Joia Iepelor poate însemna şi data la care se lichidau înţelegerile ce ar fi trebuit împlinite la Sfântul Gheorghe: plata datoriilor, chiria caselor. „Nu-ţi plătesc acu’ (de Sîngiorz), ci la Paştele cailor (adică de Ispas)”. Dar Sf. Gheorghe e o sărbătoare cu dată fixă, 23 aprilie, Paştele cailor e o sărbătoare cu dată mobilă, a şasea joi după Paşti. Iată şi socoteala /De unde nu se face procopseala!
De Ispas pe vremuri, în Oltenia, se mergea în Frăsinet. Bolnavii erau pregătiţi din ajunul Ispasului, îmbăiaţi şi îmbrăcaţi în haine noi. Acolo se alegea locul pentru punerea mesei ursitorilor. Se crede că ele, cele trei, s-au supărat pe om, care de supărarea lor s-a-mbolnăvit. Acum, de Ispas, era momentul împăcării cu ele, cu ursitorile. Se aşeza masa cu o turtă mare de pâine, vase noi, pahare noi, cu vin, rachiu, apă, lumânări şi tămâie. Faţă de ofrandele puse pe masa de ursitori a copilului abia născut, se constată existenţa lumânărilor şi a tămâiei ce amintesc de starea de boală, cumpănă între viaţă şi moarte. Vrăjitoarea (căci, în lipsa moaşei, vrăjitoarea e necesară pentru a chema ursitorile), îngenunchia lângă bolnav şi spunea un descântec, având o mână pe fruntea bolnavului şi o alta pe prăseaua cuţitului înfipt la rădăcina frăsinelului.
Urma veghea de noapte, timp magic în care floarea frăsinelului avea menirea de a indica viitorul bolnavului, însănătoşirea sau plecarea în Lumea fără Dor.
Ispasul, Înălțarea, este zi de bucurie, iar ziua de sâmbătă, cunoscută și ca Nedeea de Ispas, încheie săptămâna cu joc și voie bună. Pe vremuri se adunau neamurile și petreceau cu mâncare și băutură pe săturate. Pe vremuri!
Romania primeste 8,5 milioane de euro din Fondul de Solidaritate al Uniunii Europene
Publicat de Andrei Cretoiu,
19 august 2015, 07:30 / actualizat: 20 august 2015, 7:06
România va primi un ajutor de 8,5 milioane de euro din Fondul de Solidaritate al Uniunii Europene, în urma aprobării Deciziei Comisiei de către Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene.
Comisarul european pentru politici regionale, Corina Crețu, a propus acordarea acestui ajutor încă din luna aprilie a acestui an, când a fost transmisă această propunere celor două instituții europene. Către cine se îndreaptă acest ajutor, ne spune responsabilul networking al Centrului de Informare EUROPE DIRECT Craiova, Carmen Oprescu.
Acest ajutor financiar va sprijini populația afectată de inundațiile produse în primăvara şi vara anului trecut. Prima inundație, din mai 2014, a afectat 30 de județe din România și a distrus rețele vitale de transport, apă, energie și telecomunicații, precum și case și ferme. Cetățenii au trebuit să fie evacuați și fermierii au pierdut recolte și animale. Multe școli, spitale, clădiri publice și bunuri culturale au fost inundate. În lunile iulie și august 2014, precipitațiile abundente, inundațiile și alunecările de teren au afectat din nou peste 126.000 de locuitori din cinci județe ale regiunii Olteniei, în sud-vestul României. Aceste inundații devastatoare au provocat incertitudine și teamă cu privire la viitorul fermierilor care și-au pierdut întreaga producție. Tot din acest motiv, copiii nu au mai putut merge la școală și sute de familii și-au văzut locuințele distruse. Pentru toți acești oameni care au arătat atât de mult curaj, autoritățile au luat o decizie înțeleaptă: au apelat la solidaritatea europeană. Cine poate apela la Fondul de solidaritate al Uniunii Europene ne spune tot dna Carmen Oprescu Acesta este unul dintre cele mai puternice simboluri ale solidarității în caz de nevoie. Ajutorul financiar acordat din acest Fond va sprijini comunitățile, contribuind la acoperirea costurilor operațiunilor de recuperare, precum și la acoperirea parțială a costurilor de salubrizare a zonelor afectate, de refacere a infrastructurii și restabilire a serviciilor. Din păcate, un dezastru sau o situație de criză pot apărea în orice moment. Nu putem întotdeauna preveni astfel de situații dramatice, însă ne putem pregăti, putem reduce pagubele și, cel mai important, putem crește siguranța cetățenilor noștri. Din acest motiv politicile de gestionare a riscurilor și dezastrelor sunt atât de importante.
Toate acestea constituie motive pentru multe dintre programele co-finanțate prin intermediul Fondurilor structurale și de investiții europene pentru perioada 2014 – 2020, care își propun să investească în prevenirea inundațiilor și reducerea impactului schimbărilor climatice, acțiuni pentru care există o nevoie stringentă, după cum a subliniat comisarul european pentru politici regionale, Corina Crețu.
Pacienţii Spitalului Judeţean de Urgenţă Vâlcea vor beneficia, în scurt timp, de un nou tomograf.
Reprezentanţii Consiliului Judeţean Vâlcea au încheiat procedura de achiziţie a computerului-tomograf, sursa de finanţare fiind asigurată din fondurile bugetului judeţului Vâlcea prin Consiliul Judeţean şi ale Ministerului Sănătăţii, în valoare de 650 mii lei din partea fiecarei instituţii. Computerul achiziţionat este cel mai performant din zona Olteniei, după cum a precizat conducerea firmei ofertante cu care s-a încheiat contractul.
Colega noastră, Tatiana Maria Rotaru, s-a întâlnit cu interpreta de muzică populară, Rozica Petra, pentru a afla amănunte despre frumusețea și originile costumului popular oltenesc, din zona etnografică Dolj.
În episodul de astăzi, costumul tradițional din zona Dăbuleni:
Corabia va deveni prima localitate dunăreană din Oltenia cu port turistic. Autorităţile locale au obţinut o finanţare europeană pentru a moderniza zona, astfel încât navele de croazieră să acosteze pe malul românesc. În acelaşi timp, Consiliul Judeţean Olt vrea să preia Portul Comercial Corabia de la Ministerul Transporturilor pentru a-l moderniza, tot cu fonduri europene. Lucrările de amenajare a Portului Turistic Corabia sunt în plină desfăşurare. Proiectul pe fonduri europene are o valoare de aproximativ 15,4 milioane de lei. Autorităţile judeţene şi locale speră ca din toamnă portul să devină funcţional.
Vremea va deveni în general frumoasã şi se va încãlzi uşor. Totuşi, dimineaţa, pe arii restrânse în Oltenia, Transilvania şi Moldova va mai fi ger. Cerul va fi variabil spre senin, cu unele înnorãri la începutul intervalului în regiunile sudice unde izolat va mai fulgui. Vântul va sufla slab pânã la moderat, cu uşoare intensificãri în sudul Moldovei, Dobrogea şi Bãrãgan. Temperaturile maxime vor fi cuprinse, în general, între -5 şi 5 grade. Dimineaţa, în zonele joase de relief, izolat se va semnala ceaţã
Presiunea atmosferica va fi uşor variabilã
Și nu uita că poti asculta programele Radio Romania Regional și online aici
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
