Cum ne afectează surplusul de grăsime?

Publicat de Andra Radu, 25 octombrie 2021, 08:30

Funcțile omului sunt cuprinse din trăsură, cai, vizitiu și stăpân. Doar stăpânul din om poate face ca omul să slăbească sau să elimine grăsimea, afirmă psihologul Alexandru Pleşea, cunoscut opiniei publice drept Antrenorul Minții.

„În această metaforă, vizitiul trăsurii este inteligența noastră, știe unde vrea să ajungă trăsura – corpul nostru. Însă cu cât mai grea e trăsura, cu atât mai anevoios este și drumul. Caii sunt emoțiile noastre, ei trag trupul în direcțiile dorite, spre realizări, împliniri, satisfacții. Vizitiul are abilitatea de a ne drămui viața prin pădurea urbană.

Oricât de puternici sunt caii – curajoase emoțiile noastre, vizitiul – deștept, inteligent și creativ, ambii se vor confrunta cu greutatea trăsurii, a corpului nostru: osiile neunse, bagaje în plus, rugină, lipsa curățeniei din ea, articulațiile, și așa mai departe. Aici apare Stăpânul, cel care a comandat trăsura, a cumpărat caii și a angajat vizitiul să lucreze. Stăpânul este Voință și Cunoașterea ta despre ține și toate”, explică psihologul Alexandru Pleșea.

Mai mult decât atât, specialistul afirmă că „trăsura” sau corpul nostru este afectat de grăsime doar în timp, prin:

• Sistemul cardiovascular care trebuie să lucreze sub presiune și un timp mai îndelungat – probleme vasculare.
• Plămânii lucrează mai greu să pompeze aerul – probleme respiratorii.
• Sistemul endocrin are de furcă constant cu procesarea dulciurilor – probleme hormonale.
• Arterele sunt mai încărcate și nu mai pompează sânge, în mod natural, spre inima.
• Pancreasul suferă de la orice dulce. În timp, apare diabetul, iar pancreasul nu se poate înlocui. Donatori sunt foarte rari.
• Grăsimea intră și în creier, apar atacurile cerebrale, deficiență de somn, depresia și toate afectează FIZIC creierul, mintea, rațiunea.
• Oasele, coloana, spatele, genunchii, încheieturile – suferă de la lipsa de nutrienți din corp, în special calciu.
• Simțurile dau rateuri. Nu mai simțim plăcerea unui masaj, unei melodii, îmbrățișări.
• Inflamarea și intoxicarea corpului de la zahăr / grăsimi îl fac pe om vulnerabil și arțăgos de la orice lucru mic – probleme relaționale.
• Declansatorii stărilor de nervozitate locuiesc în extra-grăsimea din corp.
• Zgomotul urban și gălăgia inutilităţilor din jur modifică reacțiile stimul – răspuns din creier.

Având extra grăsime în corp, omul este încătușat în reacțiile pe care nu și le dorește.

Leptina, estrogenii, androgenii sunt hormoni care sunt micşorati în cantitate de extra grăsime, extra zahăr, iar în cantitate mică, afectează memoria, concentrarea, creativitatea, funcțiile sexuale.

Izolarea, necesară omului

Publicat de Andra Radu, 16 aprilie 2020, 11:46

Izolarea, acest necesar spre liniștea și relaxarea fizică, ne-a oprit să mai construim în afară și ne-a determinat să învățăm să construim în interiorul nostru; cel puțin pe o parte dintre noi, iar pentru cei mai rezistenți dintre noi, vom învăța în timp din aceasta experiență ciudată.

În opinia psihologului Alexandru Pleşea, cunoscut opiniei publice drept Antrenorul Minţii, de când ne trezim și până când ne culcăm, puterea izolării ne ține mai atenți la noi decât înainte, așadar putem spune că există și părți benefice în această „mare” de întuneric în care ne regăsim cu toții de câteva încoace.

„Izolarea este un moment greu pentru noi, dar din discuțiile pe care le-am avut cu mulți prieteni și cunoștințe, am observa un lucru destul de interesant: oamenii au învățat să-și folosească din timp pentru a-și construi sinele interior și mai puțin timp alocă pentru construirea realității exterioare.

Cred cu tărie că, după terminarea perioadei de izolare, vom ieși cu toții mai învățați, mai recunoscători pentru ceea ce Viața ne oferă și mai iubitori de oameni și de comunicarea reală cu aceștia. Este destul de greu de recunoscut, mai ales din cauza circumstanțelor sumbre, însă cred că viața după izolare va fi mai frumoasă ca oricând”, explică psihologul Alexandru Pleșea

Cum ne organizăm timpul în … izolare?

1. Sfânta trezire de dimineață este binecuvântarea faptului că încă o zi ne mângâie existența, iar ca semn de recunoștință putem saluta cu deplină conștiinciozitate, Soarele.

2. Ne putem îndemna să ne punem trupul în mișcare timp de 15 minute, cu privirea ațintită spre geam către viața de afară: exerciții ușoare, ne întindem mușchii și flexăm ușor toate încheieturile.

3. Putem practica exerciții de respirație conștiente, deoarece acestea sunt producătoare de energie pentru ziua ce urmează.

4. O oră putem aloca timp pentru cititul unei cărți de mult uitată în bibliotecă.

5. 12 ore de tele-muncă – putem observa că de acasă muncim mai ușor, mai relaxați și chiar suntem mai productivi.

6. Opt ore de somn, ascultând muzică de relaxare și visând la o lume mai bună.

Izolarea este un bun necesar omului și un rău adus societății

„Societatea este compusă din alergătură, mișcarea și devotamentul oamenilor să-și ridice materia prin ea. Societatea beneficiază de grabă și rutină oamenilor, oferindu-le un vis care dispare pe măsură ce omul se apropie de sfârșit, acesta văzându-și viață din trecut, prin regrete sau victorii.

Măsura societății este omul, care doar prin propria lui putere poate face pentru el un bine acumulând, crescând, învățând și dăruind sufletului sau doar din ce are, știe și face. Doar așa alții pot învață de la el”, conchide psihologul Alexandru Pleşea, cunoscut opiniei publice drept Antrenorul Minţii.

Bunul simț – forma prin care omul se depășește pe el însuși!

Publicat de Andra Radu, 8 octombrie 2019, 14:22

Natura lucrurilor este dată de interpretările omului, iar principiile noastre, poftele, dorințele, plăcerile, senzațiile, toate au caracter schimbător în funcție de interese. Mai mult decât atât, bunul simț este o stare a sufletului, trupului îi aparțin senzațiile și poftele, iar minții, inteligența.

În opinia psihologului Alexandru Pleşea, cunoscut opiniei publice drept Antrenorul Minţii, lucrurile fizice nu sunt date să atingă sufletul, acestea fiind în afara lui și rămân neclintite, pentru că lucrurile nu au simțăminte; însă oamenii și le atribuie prin atașament și le dau viață, iar interiorul omului devine sensibil și schimbător când lucrurile se strică sau dispar. Acest fapt înțeles ar salva mulți oameni de la depresie și anxietate.

„Zâmbetul, recunoștința și răbdarea sunt atributele bunul simț, iar cu ele putem pleca la orice drum în viață. Ele conduc omul prin toate obstacolele, furtunile, dezamăgirile. Ele sunt ca un extra-organ pe care noi trebuie să-l purtăm cu noi. Prin ele experimentăm liniștea vieții fără să mai fim tulburați de orice furtună din exterior. Astfel, mintea rămâne curată, limpede și atentă la ce are în față, nu la ce este în depărtare. Bunul simț, acest limbaj al sufletului crește până la ultima suflare, e o virtute care se dezvoltă doar din voință proprie. Bunul simț ne lipsește când suntem nemulțumiti. Observăm că toți suntem în căutare de o casă mai mare, o mașină mai mare, un job mai bine plătit, bani mai mulți, și lucrurile exterioare nu se vor sfârși niciodată, însă semnul care ne arată cât de mult bun simț avem, este în modestia și mulțumirea interioară și atunci când le avem și atunci când le pierdem, astfel rămânem imperturbabili”, explică psihologul Alexandru Pleșea.

Bunul simț este forma prin care omul se depășește pe el însuși

Răbdarea este o formă de bun simț pe care o experimentăm mai mult decât altele. Ea susține cauza dragostei pentru ceilalți, oferă timp și ajută la deschiderea inimilor și minților celor care o experimentează.

„Noi, oamenii, existăm unii pentru alții și bunul simț se observă când răbdăm pe cel de aproape, când îl ajutăm, când îi facem dreptate, când simțim ce simte el. Toți oamenii fac rău la un moment dat, de multe ori fără voie, răul fiind interpretat de către cei care nu înțeleg situația, iar aici gândește-te un pic, mulți s-au dușmănit, s-au bănuit, s-au înșelat, urât, luptat și toți și-au găsit sfârșitul, ajungând cenușă, așa sfatul meu pentru voi este să ne liniștim un pic și să oferim bunul simț sufletului nostru, cât și sufletului celor din jur, că doar toți venim din aceeași sursă”, conchide psihologul Alexandru Pleșea, cunoscut opiniei publice drept Antrenorul Minții.