Agenda Parlamentului European, 12 – 18 februarie 2018
Publicat de Camelia Teodosiu,
12 februarie 2018, 16:48 / actualizat: 20 februarie 2018, 11:17
Săptămâna aceasta, în perioada 12 – 18 februarie, principalele subiecte, pe ordinea de zi, a Parlamentului, sunt:
Controlul frontierelor/Bulgaria. (De luni până miercuri)
Comisia pentru Libertăți civile va efectua o vizită în Bulgaria pentru a vedea cum funcționează operațiunile Frontex la granița cu Turcia. Membrii comisiei vor vizita regiunea punctului de trecere a frontierei „Kapitan Andreevo”, unde Frontex sprijină autoritățile naționale în efectuarea controalelor la frontieră și colectarea de informații. Se vor întâlni, printre altele, cu ministrul de Interne Valentin Radev, cu reprezentanții Poliției de Frontieră, cu organizațiile internaționale, precum și cu ONG-urile. O conferință de presă este programată miercuri.
Fondul Africa Trust /Senegal. (De marţi până vineri)
O delegație a Comisiei pentru dezvoltare va vizita Senegalul pentru a evalua modul în care Fondul fiduciar de urgență al UE pentru Africa, creat pentru a aborda cauzele fundamentale ale migrației, lucrează la fața locului. Ei vor vizita proiecte finanțate de UE care oferă locuri de muncă semnificative pentru tineri și se vor întâlni cu autoritățile locale, cu reprezentanții societății civile, precum și cu migranții care s-au întors si încearcă să construiască o nouă viață în țara lor, cu sprijinul UE.
Drepturile omului / Myanmar și Bangladesh. (De luni până vineri)
Subcomisia pentru drepturile omului va vizita Myanmar și va merge la granița cu Bangladesh pentru a obține o primă impresie despre evoluţiile actuale în regiune. Delegația include membri ai comisiilor pentru afaceri externe și comerț internațional și delegația UE-ASEAN. Aceștia vor vizita taberele Rohingya și vor întâlni ONG-urile internaționale care lucrează în statul Rakhine, organizațiile societății civile din Myanmar, liderii religioși și politici, precum și mass-media.
Jurnalul președintelui.
Președintele PE, Antonio Tajani, va susține marți o conferință de presă despre „Viitorul Europei”, la Universitatea Johns Hopkins SAIS Europe din Bologna.
Intenţia Primăriei de a majora unele taxe şi impozite nemulţumeşte societatea civilă constănţeană.
Mai multe ONG-uri, asociaţii profesionale şi organizaţii patronale organizează un protest pentru a-şi exprima nemulţumirea.
Acţiunea va avea loc pe platoul din faţa Prefecturii Constanţa, mâine, începând cu ora 17.00.
Impozitul pe clădiri şi taxa de habitat se numără printre taxele pe care autorităţile locale vor să le mărească.
Astfel, potrivit proiectului postat pe site-ul primăriei, impozitul pe clădiri ar urma să fie cu 25% mai mare, iar taxa de habitat va creşte de la 3 la 7 lei, pe lună, de persoană.
Drepturile sexuale și reproducătoare ale femeilor sunt „în pericol”, a avertizat Consiliul Europei.
Într-un raport publicat marți, instituția alcătuită din 47 de state europene și însărcinată cu protejarea drepturilor omului a declarat că „în ultimii ani, au apărut în Europa amenințări resurgente la adresa drepturilor sexuale și reproducătoare ale femeilor.”
Îngrădirea dreptului la avort
Între acestea se numără propuneri de interzicere aproape totală a avortului în Lituania, Slovacia, Spania, Polonia și Rusia. Deși respinse în urma valurilor de indignare publică, acele propuneri oferă „o exemplificare solidă privind amploarea și natura reacției adverse contra progresului drepturilor femeilor și egalității sexelor în unele părți ale Europei”, se afirmă în raport.
În Armenia, Macedonia, Georgia, Rusia și Slovacia au fost introduse noi prevederi legale precum „perioade obligatorii de așteptare” și consiliere tendențioasă, care, conform OMS, nu servesc niciunui scop medical dar subminează în schimb luarea unor decizii de către femei. Letonia, Lituania și România au venit și ele cu propuneri similare.
Și chiar și atunci când avortul e legal, femeile nu sunt întotdeauna în măsură să aibă acces la servicii medicale, din cauză că medicii le refuză din motive de conștiință. În Italia aproximativ 70% din personalul medical refuză să acorde îngrijiri în cazurile de avort, fiind astfel îngrădite drepturilor sexuale și reproducătoare ale femeilor.
Atacarea apărătorilor drepturilor omului
Raportul evidențiază de asemenea amenințarea existentă la adresa apărătorilor drepturilor omului: „Recenta introducere a reglementărilor restrictive și a politicilor care afectează societatea civilă în general, cum ar fi cele în vigoare acum în Ungaria și Federația Rusă, a avut implicații directe și concrete pentru apărătorii drepturilor omului și organizațiile societății civile care lucrează spre beneficiul sănătății și drepturilor sexuale și reproducătoare ale femeilor.”
Legea Ungariei privind „ONG-urile finanțate din străinătate” le cere tuturor organizațiilor care primesc donații ori burse de la donatori non-ungari să-și declare finanțarea cheltuielilor – într-o încercare de a submina credibilitatea ONG-urilor cu o agendă progresistă.
Reka Safrani de la o organizație ungară de lobby pentru femei a primit burse de la Fundația Societate Deschisă a lui George Soros. Ea spune că de fapt a profitat de pe urma legii, întrucât mulți donatori au trecut la acțiune din solidaritate, însă ea cunoaște multe alte ONG-uri mai mici care lucrează cu femei care au trebuit să treacă de la angajare la voluntariat din cauza tăierilor de fonduri operate de guvern – lucru care inevitabil le afectează pe beneficiarele lor, adică pe femeile care au nevoie de ajutor.
România de nota 10 se construieşte odată cu noi înşine şi cu tot ce “ţine de noi” prin implicarea şi promovarea valorilor educaţionale, culturale, politico-administrative…elemente care constituie fundamente puternice pentru dezvoltarea democraţiei unui stat de drept.
În scopul creării unei platforme de dialog continuu, Asociația“Ține de Noi”împreună cu Fundația Hanns Seidel – România au propus un proiect prin care își doresc să stabilească posibile formule de cooperare, proiecte comune și legături între membrii societății civile.
Astfel, au fost compilate planurile unui număr important de ONG-uri, relevante la nivel național, iar la cerere documentul poate fi partajat către persoanele interesate, cu condiția să fi oferit informații utile despre propria organizație, în cadrul acestui plan.
De asemenea, Răzvan Orăşanu, Preşedintele Asociației“Ține de Noi” caută parteneriate stabile și relevante cu scopul de a identifica zone comune pentru proiectele de interes ale societăţii civile. Asociația “Ține de Noi” este o organizație nouă care își propune să creeze comunități active în domeniul politicilor publice economice, educaționale și în domeniul energiei și constituirea unui spațiu de dezbatere în societate legat de problemele guvernării României. Obiectivul principal este de a crea în jurul acestei organizații un adevarat laborator de idei orientate spre societate și un nucleu pentru politici publice viitoare.
Pentru cei care nu îl cunosc, şi doresc să afle cine este de fapt Răzvan Orăşanu, Preşedintele Asociaţiei „Ţine de Noi”, adresăm invitaţia de a asculta emisiunea realiztă de Camelia Teodosiu.
Editorialul publicat în Financial Times, referitor la atacurile susţinute împotriva lui Soros, evidenţiază derapajele Ungariei privind nerespectarea valorilor Uniunii Europene şi consecinţele acestor acţiuni asupra cetăţenilor.
Guvernul naționalist-populist al Ungariei a umplut deja țara de afișe care-l prezintă pe George Soros, finanțistul miliardar, drept o amenințare la adresa țării fiindcă apără drepturile refugiaților. A lansat un asalt juridic împotriva universității fondate de el la Budapesta și a demonizat ONG-urile susținute de el. Acum, guvernul Fidesz lansează o „consultare națională” a cetățenilor cu privire la presupusul plan al dlui Soros de a inunda Europa cu refugiați. Investitorul filantrop este pus la zid în calitate de bau-bau-șef în cadrul campaniei premierului Viktor Orban pentru obținerea unui al treilea mandat la alegerile din primăvară.
Pentru autoproclamatul partid „iliberal” în care Fidesz s-a transformat, dl Soros constituie ținta ideală, în calitate de simbol al liberalismului. Cu mare parte a opoziției ungare în debandadă și singura competiție mai serioasă la adresa Fidesz venind de la dreapta și mai extremă, americanul de origine ungară îndeplinește rolul inamicului extern împotriva căruia electoratul trebuie să se unească în jurul partidului. Campania purtată împotriva lui de guvernul de la Budapesta este tulburătoare din numeroase privințe.
În primul rând, presupusul „plan Soros” este o „știre falsă”. Dl Soros a scris în favoarea acceptării mai multor refugiați de către UE și a propus măsuri comune. Dar să pretinzi, așa cum o face Fidesz, că el a hipnotizat cumva UE pentru a adopta un plan de a primi un milion de imigranți pe an și de a obliga prin coerciție statele reticente să-i primească, este un basm de groază fabricat.
În al doilea rând, campania împotriva acestui supraviețuitor evreu al Holocaustului are nuanțe subtile de antisemitism. Continua demonizare a dlui Soros și a ONG-urilor sale și confruntarea mai generală a dlui Orban cu UE în privința politicii ei de migrație, reprezintă, luate la un loc, un atac asupra valorilor europene de deschidere, toleranță și respect pentru drepturile omului. De fapt, afișele contra dlui Soros continuă într-o formă voalată atacul Fidesz contra „Bruxelles”-ului – deopotrivă demonizat și el printr-o campanie cu afișe din acest an -, filantropul servind aici drept o reprezentare simbolică a UE.
Dl Orban s-a angajat în aprilie față de Joseph Daul, președintele Partidului Popular European (PPE), grupul politic paneuropean de centru-dreapta de care aparține Fidesz, că va înceta astfel de atacuri la adresa UE. A venit vremea ca PPE să-l expulzeze din grup.
La fel ca în cazul Poloniei, mijloacele UE de a contracara asaltul Ungariei contra regulilor și valorilor europene sunt limitate. Însă privirile se îndreaptă acum, pe bună dreptate, spre fondurile structurale UE, printre ai căror primi beneficiari se numără și Ungaria. O asemenea finanțare UE echivalează cu peste 3,5% din PIB-ul anual – și este responsabilă pentru o mare parte a creșterii economice din ultimii ani, pentru care Fidesz-ul dlui Orban încearcă să-și aroge meritul. Cercetările organizațiilor anticorupție arată că mari contracte de stat, finanțate parțial din bani UE, sunt oferite în mod disproporționat unor indivizi și companii apropiate de Fidesz și de premier.
Suspendarea finanțării UE pentru Ungaria vine la pachet cu riscul unei penalizări nedrepte a ungurilor de rând. Însă cum parchetul Budapestei e condus de un loialist al Fidesz care nu prea pare înclinat să investigheze acuzațiile de corupție, Bruxelles-ul și capitalele UE au o altă opțiune. Având în vedere existența semnelor de întrebare privitoare la distribuirea fondurilor în țară, ele pot amenința cu blocarea fondurilor dacă Ungaria nu va consimți la verificări mai exigente și la nivel mai înalt, operate de exemplu de oficiul anti-fraudă al UE sau de o nouă instituție propusă, Procurorul Public European.
Viitoarele negocieri cu privire la bugetul UE de după 2021 oferă și ele o oportunitate de introducere a unor garanții care să permită blocarea fondurilor pentru țările care violează statul de drept. Membrii UE nu ar trebui să se aștepte să continue să se bucure de roadele statutului de membru dacă ei resping regulile și valorile europene atât de flagrant precum o face astăzi Ungaria.
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.