Constantin Spînu: Manipulările apelează la fricile primare ale noastre, ca ființe sociale

Publicat de prosavioleta, 1 ianuarie 2025, 16:28

Cristian Dumitrașcu: Domnule general-maior Spînu, bine ați venit.

Constantin Spînu: Vă mulțumesc foarte mult pentru invitație.

Cristian Dumitrașcu: O discuție serioasă, din ce în ce mai serioasă, plecând de la o sintagmă pe care o aveam noi pe un banner aici, „Pe frontul cuvintelor”, este un front al cuvintelor chiar de luat în seamă mai ales în ultima perioadă și nu doar, acest Inforadar, această adresă de internet pe site-ul Ministerului Apărării Naționale, care vine și explică și combate aceste informații false.

Constantin Spînu: Platforma Inforadar. Ea a fost lansată în 2019, Direcția Informare și Relații Publice, al cărei șef eram atunci, împlinea atunci 30 de ani. A fost un produs pe care noi îl gândisem de ceva vreme, era un exemplu pe care îl vedeam de câțiva ani chiar și care a constituit modelul de la care am plecat. Pagina de internet a Alianței Nord-Atlantice are un dosar care se numește „Setting de records straight”- pe românește, noi i-am adaptat traducerea în „Să spunem lucrurilor pe nume”. Am văzut acolo cum a fost construit în timp un dosar tematic pe teme principale de dezinformare răspândite de Rusia în spațiul public în legătură cu Alianţa Nord-Atlantică. Mi s-a părut foarte important ca ele odată să fie transmise ori de câte ori este nevoie și apoi să se constituie într-o bază de date, într-un dosar care să poată fi consultată ulterior ori de câte ori dorești să verifici un anumit tip de informații. Acest dosar există pe pagina de internet a Alianței Nord-Atlantice, el a fost, vă spuneam, modelul nostru după care am dezvoltat platforma Inforadar, acum se numește Detectorul Dezinformării. I-am stabilit ca obiectiv principal acela de a fi un instrument prin care să putem să semnalăm cu promptitudine ori de câte ori detectăm în spațiul public, nu neapărat online, informații incorecte sau informații manipulate, care au potențialul de a crea confuzie cu privire la activitatea și imaginea instituției militare. Am început modest în 2019, dar în timp aceste semnalări s-au acumulat. Metoda de lucru în care am abordat această, să spunem, expunere a dezinformării, a fost cumva aliniată metodei celor de la NATO, de la „Setting de records straight”, în sensul în care nu ne luăm la trântă cu actorii dezinformării, deși în multe situații îi bănuim sau chiar îi putem identifica foarte precis, însă ni s-a părut mult mai important să ne concentrăm pe dezinformare, pe informația…

Cristian Dumitrașcu: Pe conţinut..

Constantin Spînu: Pe conținut, și să ne facem parteneri utilizatorii. Cei care doresc cu adevărat să se lămurească sau să se intereseze, nu trebuie neapărat, nu avem pretenția că putem să convingem pe toată lumea, dar ceea ce propunem noi oricărui utilizator care deschide pagina de internet a Ministerului Apărării Naționale, mapn.ro, și accesează secțiunea Inforadar, propunem argumente. Noi semnalăm dezinformarea, spunem: Informația aceasta este falsă sau este manipulată și iată argumentele. Ori de câte ori putem, și cam toate postările noastre sunt construite așa, oferim și posibilitatea să mergi la o altă sursă, unde să vezi informația reală, de unde a fost manipulată, de unde a fost extrasă sau contextul, pentru că sunt legi care sunt citate și care sunt citate incorect sau sunt informații care au mai fost transmise și care pot să lămurească situația. Nu rugăm pe nimeni să ne creadă pe cuvânt. Chiar dacă Armata este una dintre instituțiile cu un grad mare de încredere în rândul populației, noi nu folosim în mod incorect acest potențial, acest statut. Oferim cititorului sau utilizatorului posibilitatea să se documenteze singur. Mi se pare foarte important, pentru că asta are și o valență de educație. Cei care se simt exasperaţi sau, eu ştiu, se simt afectați, de foarte multe ori am primit întrebări de la persoane care mă cunoșteau și pe care le-am trimis către platforma Inforadar, pentru că mi s-a părut mai important să vadă acolo decât să mă creadă pe mine, cu care ne cunoșteam dinainte. Agenția Media a Armatei, spre exemplu, este un partener foarte important pentru noi, pentru Direcția Informare și Relații Publice și pentru acest efort de combatere a dezinformării, ceea ce facem noi acum la Pro Patria. Ați avut foarte multe poziționări și pe secțiunea de radio, la „Jurnal Militar”, relația „Observatorului Militar”, redactorul-şef  Florin Șperlea și excelenta lui echipă de reporteri au publicat în repetate rânduri studii și articole pe acest subiect, pe care noi l-am preluat în platforma Inforadar, pentru că ne ajutăm, ne potențăm unii pe alții, nu putem să facem lucrurile astea de unii singuri. Și în această ecuație aș adăuga și presa tradițională, bine intenționată, profesionistă, care n-are niciun contract cu noi, dar care a înțeles în timp că suntem o sursă care răspunde solicitărilor, suntem o sursă care se angajează în dialog, că suntem o sursă oficială, care are interesul să explice cei care ne contactează din ce în ce mai des. Iar ultimele săptămâni, pentru că noi așa am început discuția de astăzi, au fost săptămâni care ne-au confirmat că ceea ce am gândit prin lansarea platformei Inforadar și prin lansarea acestui concept, a acestui proiect de combatere a dezinformării, a avut și elemente care s-au confirmat în timp.

Cristian Dumitrașcu: Uitați, sunt pe Inforadar, publicat în 7 decembrie. Noi dezinformări – și aici este un caz special și dumneavoastră și profesioniștii care se ocupă de Inforadar au semnalat aici noi încercări de dezinformare în mediul online, în special pe platforma TikTok, prin diferite înregistrări ale unor deplasări de tehnică militară. Când colo, ele erau din altă zi, în alt loc, dar era foarte, foarte bine jucată să spun, sau bine, bine, comunicată, într-o perioadă complicată, ceva legat de turul de scrutin pentru alegerea președintelui, lumea era foarte tensionată și foarte mulți s-au simțit ca la Revoluție, cum e vorba.

Constantin Spînu: Da, e adevărat, contextul pune totul, contextul face, de fapt, toate conexiunile pe care ulterior le putem descifra. Noi suntem militari, nu avem atribute și nici nu avem competențe și nici nu ne permite statutul să facem aprecieri cu privire la mediul politic și la activitatea politică, dar contextul este important și nu-l putem ocoli. Erau mai multe seturi de imagini care au fost folosite în această campanie, să spun, în acea perioadă, dar principalul videoclip pe care noi l-am semnalat atunci era filmat foarte aproape de noi, aici, pe Calea 13 septembrie, pe traseul de, spunem noi în limbaj militar, de afluire sau defluire – ele sunt în sunt antonime – deci deplasarea tehnicii din bazele militare către Piața Presei Libere, de unde urmau să pornească la ora 10:00 în defilarea către Arcul de Triumf. Evident că trebuie să ajungi pe stradă și vedeți acolo în videoclip o parte din blindatele care au fost văzute la ora 10:00 pe sub Arcul de Triumf. Sunt blindate, chiar tancuri ale Armatei României, dar și ale partenerilor și aliaților noștri. Erau acolo, am văzut mașinile de luptă poloneze, cele ale luxemburghezilor, MRAP-urile, mașinile blindate, cele pe care le-am și comentat după aceea la paradă. Sigur, diferența era de câteva zile. E foarte greu să verifici ca simplu utilizator, să-ți dai seama când au fost filmate și din ce context au fost extrase.

Cristian Dumitrașcu: Dar apoi, foarte interesant – mă iertați că vă întrerup. Foarte interesant, imediat după acest filmuleț au mai fost publicate, la o zi, ați consemnat-o aici, în 8 decembrie, dezinformări virale în mediul online cu tehnică militară, de data asta care nu mai era românească și care nu era din România.

Constantin Spînu: Da, ăsta este un alt subiect predilect pe care noi l-am văzut încă de dinainte de izbucnirea războiului din Ucraina. Suntem o țară de flanc a NATO. Exerciții și dislocări de tehnică sunt în toate țările NATO de pe flancul estic, în general în toate țările NATO, dar noi suntem aici pe flancul estic. Avem la nord Polonia, un pic mai la nord, avem la sud Bulgaria, suntem vecini și cu Ungaria. Există în permanență o mișcare dintr-un sens sau în altul, de la nord către sud, de la sud către nord de tehnică și de trupe. Asta înseamnă să fii parte dintr-o alianță, asta ne și dorim să avem, cât mai multe soluții de mobilitate militară. Şi noi am văzut crescând aceste subiecte. Dacă vă uitați pe Inforadar, există acolo o secțiune, Arhiva temelor, și vedeți că ne apropiem de 80 și ceva de teme. Vedeți că la începuturile platformei Inforadar apar astfel de dezmințiri, astfel de încercări de dezinformare cu tehnică militară, cu trupe, dar care erau puse în contextul care era atunci, acum 4 ani, acum 5 ani. Se spunea fie că sunt în drum către Ucraina pentru a amplifica războiul și a luat parte la război, se spunea chiar despre faptul că România calcă suveranitatea Moldovei și trimite tehnică în Moldova – găsiți astfel de dezmințiri, când, în realitate, erau fie exerciții pe teritoriul național al României, fără nicio legătură cu Republica Moldova, sau exerciții în Republica Moldova, pentru că avem astfel de exerciții în fiecare an, noi și alți aliați și parteneri ai Republicii Moldova, care, chiar dacă este o țară neutră, poate să își desfășoare exerciții pentru pregătirea și instruirea propriei armate și suntem invitați, și noi îi invităm pe ei la astfel de exerciții. Din acest context sunt extrase astfel de filmări, de fotografii, care sunt după aceea montate într-un alt context. Eu nu aş da foarte mare credit celor care se ocupă cu propagarea acestor dezinformări. Să ştiţi că nu sunt foarte sofisticați, nu sunt foarte atenți la detalii, lucrurile sunt ușor de sesizat pentru cine dorește să le sesizeze. Însă, în ceea ce priveşte metoda lor, să ştiţi că şi cantitatea are o calitate a ei: cu cât dezinformezi mai mult, cu cât prezinţi mai mult, oricât de gogonate ar fi minciunile astea, o parte dintre ele vor rămâne. Pentru că nu avem timp, suntem într-un secol al super-vitezei, n-avem timp. Şi, să recunoaștem, să nu fim ipocriți, nici eu, nici dumneavoastră, nici cei care ne urmăresc, toți suntem utilizatori de facebook, de, eu știu, instagram, chiar tik-tok, nu verificăm toate informațiile pe care le dăm mai departe către prietenii noștri. Sau pe whatsapp, pe whatsapp este un festival de distribuiri de ani de zile, glumițe-uri, mm-uri, cum le spune, nu le verifici sau alte articole pe care le consideră interesante prietenii noștri pentru a ni le trimite, le dăm și noi mai departe, nu facem de fiecare dată verificarea lor, pentru că, de fapt, ăsta este ritmul vieții noastre.

Cristian Dumitrașcu: Spuneți că nu pot fi creditați 100% cei care transmit informațiile și le fac într-un fel poate nu atât de complicat, adică mai pe înțelesul oamenilor, însă noi trebuie să ne gândim la cei care stau în spatele lor. Aceia sunt decreditaţi, pentru că, iată, a fost un tir în această perioadă la care facem referire, nu au slăbit deloc.

Constantin Spînu: Nu și nici nu ne așteptăm să slăbească. Ați văzut și din rapoartele desecretizate de Consiliul Suprem de Apărare a Țării, unde se spune cu subiect și predicat că sunt campanii aliniate unor acțiuni desfășurate chiar de actori statali, care au o agendă contrară suveranității României și o agendă contrară coeziunii NATO. Același lucru îl spunem și noi, de la Ministerul Apărării Naționale, şi postările noastre din ultima vreme fac referire la acest context, context denumit de Uniunea Europeană FIMI – Foreign Information Manipulation and Interference. Deci, există, știm cine sunt, vedem ce se întâmplă. Există, evident, master-narativele din spate, adică poveștile majore, subiectele majore…

Cristian Dumitrașcu: Din care se extrag toate…

Constantin Spînu: … pe care au interesul să le propage și să le mențină în dezbaterea publică nu doar din România, așa am început dezbaterea, suntem parte a spațiului occidental. Să știți că astfel de încercări sunt prezente și detectate peste tot.

Cristian Dumitrașcu: Înainte de final, nu pot să nu vă întreb despre, poate, cea mai „periculoasă”, sigur, cu ghilimele de rigoare, știre falsă pe care ați combătut-o, și spun periculoasă pentru că ea a avut tracțiune foarte mare în mediul online. Aveți aici, pe InfoRadar, o ștampilă marcă înregistrată „Fake News”. Chiar îi invit pe cei care ne privesc să intre și să vadă. E, aici este așa: „Alertă” – ați considerat-o dvs.. „În data de 13  decembrie” și aici spune: „Guvernul are azi 12.12.2024, pe ordinea de zi proiecte de lege inițiate de MApN privind: controlul utilizării spațiului aerian național, operațiuni militare pe timp de pace” și în aceste proiecte de lege se prevedea transferul comenzii Armatei României către ofițeri străini. A făcut mare vâlvă această știre. Foarte mulți oameni au fost speriați, precum spuneați că ați fost întrebat de diferiți oameni, așa am fost și noi întrebați, că știu că lucrăm aici, și erau îngrijorați și erau foarte serioși, „Domnule, e adevărat?”.

Constantin Spînu: Vă aduceți aminte de „Nu ne vindem țara” din anii ’90?

Cristian Dumitrașcu: Ceva.

Constantin Spînu: Da, deci nu ne lăsăm armata sub comanda străinilor, noi suntem români. Sunt manipulări într-un context relaxat. Dacă am fi avut această dezbatere acum 15 ani, acum 20 de ani, am fi putut chiar să facem și glumițe pe acest subiect. Din păcate, lucrurile sunt cât se poate de… le-aș spune chiar grave, pentru că manipulările de genul acesta, chiar dacă sunt grosolane, apelează la fricile primare ale noastre, ca ființe sociale. Deci ne e teamă de necunoscut, suntem afectați în mod direct de senzația de nesiguranță. Și atunci evident că te revolți când auzi o astfel de știre: „Cum să ne predăm armata? Să ne punem armata sub comandă străină? Noi ce mai suntem aici?”.

Cristian Dumitrașcu: Și de aici până la decizia altui stat de a intra în război România nu mai e decât un pas.

Constantin Spînu: Evident, da, suntem cu un pas aproape de război. Noi am fost foarte prompți, dar să știți că nu e pentru prima dată când vedem acest narativ. Acum a devenit cu adevărat important, pentru că legea, după ce a parcurs toate etapele de avizare interinstituționale, împreună cu instituțiile coinițiatoare, instituțiile avizatoare, este un proces laborios. Ce înseamnă, pe scurt? Transferul de autoritate este un concept care există de când există armate în istorie. Orice operație, orice acțiune militară care se desfășoară în context internațional, avem două, trei sau patru armate care nu se duc cu toate efectivele armatei unei țări, trimit acolo un pluton, o companie, un batalion. Se constituie o structură multinațională, dar care trebuie să acționeze ca orice structură militară. Și ea trebuie să aibă o linie de comandă, un comandant, care poate să fie unul dintre comandanții țărilor care au trimis acolo efective. Facem asta de 30 de ani, cel puțin după 1990 toate efectivele militare trimise de Armata României, la început în misiuni ONU, apoi în misiuni de coaliție și ulterior și și în prezent misiuni sub egida NATO sau a Uniunii Europene, sunt organizate la fel. Sunt structuri militare de sine stătătoare, care au în componență plutoane, batalioane, brigăzi, diferite eșaloane din diferite țări și care au o structură de comandă. Comandantul este dintr-o țară, locțitorul lui din altă țară, şeful de stat major… Deci se face o structură de comandă militară, altfel nu funcționează nici o operație militară nicăieri în lume. Pentru asta, pentru a avea un comandant unic, țările care își trimit efective acolo trec printr-o procedură care se numește transfer de autoritate. Facem și noi asta de 30 de ani de zile. Avem în legislația internă definit transferul de autoritate pentru situațiile în care trimitem contingente, detașamente de militari în teatrele de operație.

Cristian Dumitrașcu: Chiar acum vom prelua comanda în Bosnia şi Herţegovina.

Constantin Spînu: În Bosnia-Herţegovina, deci, de la 1 ianuarie, generalul maior Barbu va conduce întreaga forță a Uniunii Europene care acționează în Bosnia-Herţegovina ca forță de pace. Şi toate țările care contribuie cu trupe la această forță de pace fac transfer de autoritate către misiunea EUFOR, al cărei comandant este român.

Cristian Dumitrașcu: E de văzut în mediul online de la Sarajevo, din ianuarie încolo…

Constantin Spînu: Absolut.

Cristian Dumitrașcu: … dacă apar astfel de narative.

Constantin Spînu: Nu vor apărea. De ce? Pentru că nu servesc celor care doresc să servească.

Cristian Dumitrașcu: Vă mulțumesc tare mult. Sunt convins că a fost utilă această întâlnire, știind cât de mulți oameni au fost îngrijorați și și vor mai fi. Refacem această dezbatere, pentru că eu cred că dacă apăreți cu pozițiile astea adevărate, oficiale mai des, este o șansă în plus pentru ca oamenii să nu ia de bun chiar orice vine.

Constantin Spînu: Să vă audă Dumnezeu! Noi sperăm că ceea ce facem este relevant și ajută.

Cristian Dumitrașcu: Vă mulțumesc tare mult.

România a semnat acordul de cooperare în domeniul apărării cu Regatul Unit al Marii Britanii

Publicat de Gabriel Stan, 18 noiembrie 2024, 15:53

Adrian Gîtman (realizator rubrică): România și Marea Britanie au, începând de miercuri, un acord de cooperare în domeniul apărării, care va întări parteneriatul dintre cele două țări.

Documentul a fost semnat la Londra de miniștrii Apărării Angel Tîlvăr și, respectiv, John Healey. Acordul vizează domenii precum achiziția și dezvoltarea capabilităților militare, planificarea resurselor, comunicații și informatică, exerciții și operații internaționale sub mandat ONU, controlul armamentelor formale și educație militară.

Înțelegerea va permite și consolidarea unor noi proiecte, cum este Centrul Regional de Instruire Maritimă în România, destinat pregătirii militarilor ucraineni, la care participă și Marea Britanie.

Ministrul român al Apărării a adresat în acest cadru părții britanice invitația de a participa la inițiativa trilaterală dintre România, Bulgaria și Turcia, Grupul de Luptă Contra Minelor din Marea Neagră – MCM BlackSea, începând cu anul viitor.

Misiuni internaționale

Publicat de prosavioleta, 22 iulie 2024, 16:39

Ciprian Panga (realizator rubrică): Prima oprire din această săptămână o facem în Marea Mediterană, unde Gruparea Navală Permanentă NATO de Luptă Contra Minelor 2, sub comandă românească, își continuă misiunea alături de parteneri. Puitorul de mine și plase 274 „Viceamiral Constantin Bălescu” are rolul de navă – comandant și, împreună cu vânătorul de mine TCG Enez, au desfășurat diverse activități în comun, menite să întărească cooperarea și interoperabilitatea dintre forțele navale. Gruparea Navală Permanentă 2 își desfășoară misiunile în principal în Marea Mediterană, dar navele sale pot fi dislocate și în alte regiuni maritime.
Locotenent-comandorul Bogdan Iosif (comandantul Puitorului de mine și plase 274 „Viceamiral Constantin Bălescu”): Până în acest moment, nava -comandant a grupării SNMCMG2 a desfășurat o serie de activități din spectrul misiunilor de bază ale grupării NATO. Vorbim despre exercițiile desfășurate cu navele din subordine, vânătoarele de mine Enez și Gaieta, aparținând forțelor navale turcești, respectiv italiene. Vorbim despre promovarea securității maritime, prin activități de patrulare și prezență navală în bazinul Mării Mediterane.
Ciprian Panga (realizator rubrică): Din Marea Mediterană mergem în Balcanii de Vest, mai exact în Kosovo, unde Armata României a suplimentat efectivele militare pentru misiunea NATO KFOR cu o structură de nivel companie, generată de Batalionul 191 Infanterie „Colonel Radu Golescu”, companie dislocată în baza militară Villaggio Italia, din regiunea Kosovo. Principala misiune este asigurarea unui climat de securitate sigur și stabil, precum și libertatea de mișcare pentru toți cetățenii din această regiune, conform rezoluției 1244 a Consiliului de securitate al ONU.
Căpitanul Florin Petrași (comandantul companiei): Sunt sigur că a fost un efort destul de mare pentru toate structurile care au fost angrenate pentru a aduce toate mijloacele tehnice și tot echipamentul necesar desfășurări misiunii. Momentan suntem preocupaţi cu activitățile administrative pentru desfășurarea în cele mai bune condiții a misiunilor. Vom fi focusați în principal pe misiuni de patrulare, vehicule check point-uri și posturi de observare până la momentul actual din informațiile primite.
Ciprian Panga (realizator rubrică): Rămânem tot la militarii din forțele terestre și ajungem în Polonia, pe flancul estic al Alianței Nord-Atlantice, unde detașamentul de apărare antiaeriană Sky Guardians îşi continuă misiunea şi se instruiește  în comun alături de aliați din cadrul Grupului de luptă NATO. Pe lângă toate exercițiile tactice desfășurate, aceștia au participat și la un exercițiu de orientare și deplasare în teren, parte din programul de pregătire al militarilor, indiferent de armă și specialitate.
Locotenentul Valentin Alexandru (ofițerul de informare și relații publice al detașamentului): În ultima perioadă, militarii detașamentului de apărare anti-aeriană Sky Guardians au executat exerciții de orientare în teren în poligoanele de instrucție din Polonia. Aceste exerciții au constat în identificarea locațiilor pe hartă și deplasarea prin diferite procedee între punctele de control marcate pe traseu. Acest tip de exercițiu combină efortul fizic și mental, fiind necesară o condiție fizică bună dar şi capacitatea de analiză rapidă a situației.

Primul memorandum de cooperare în domeniul apărării între România și Irlanda a fost semnat

Publicat de prosavioleta, 15 aprilie 2024, 13:35

Olivia Bucioacă (realizator rubrică): Secretarul de stat pentru politica de apărare, planificare și relații internaționale, Simona Cojocaru, a primit luni, 8 aprilie, vizita secretarului general al Ministerului irlandez al Apărării, Jacqui McCrum. Cei doi oficiali au semnat primul memorandum de cooperare în domeniul apărării între cele două țări. Documentul va oferi cadrul necesar pentru creșterea interoperabilității și capacității de dislocare în misiunile și operațiile internaționale ale Organizației Națiunilor Unite și Uniunii Europene. În cadrul întâlnirii au mai fost abordate subiecte de interes comun referitoare la situația de securitate și la eforturile comunității internaționale pentru asigurarea păcii și stabilității la nivel regional și global.

Misiuni internaționale

Publicat de Gabriel Stan, 8 aprilie 2024, 17:22

Edi Nicola (realizator rubrică): Prima oprire din această săptămână o facem în Polonia, unde la nivelul detașamentului de apărare antiaeriană „Gheparzii Transilvani”, din cadrul grupei de luptă NATO, au început activitățile specifice de predare-primire a funcțiilor, a tehnicii și echipamentelor militare din dotare.

Detalii ne oferă locotenentul Maria Dohotar, ofițerul de informare și relații publice al detașamentului de apărare antiaeriană „Gheparzii Transilvani”, rotația a XIV-a: Săptămâna aceasta a fost plină de activități la nivelul detașamentului nostru, în special pe partea de predare-primire a misiunilor și atribuțiilor specifice din cadrul battle grupului NATO, în paralel cu predare-primirea tehnicii și a echipamentelor militare din dotare, către noii noștri colegi din detașamentul de apărare antiaeriană, rotația a XV-a „Sky Guardians”.

Edi Nicola (realizator rubrică): Coborâm Balcanii de Vest, acolo unde, alături de militarii detașamentelor românești care participă la misiunea NATO a forțelor din Kosovo, se află și elementul național de sprijin. Rotația a II-a generat de Brigada 122 Logistică „Muntenia” din București.

Aceasta asigură din octombrie anul trecut, suportul logistic pentru participanții la misiune. În același timp, este pregătit să intervină și atunci când militarii din țară urmează să fie trimiși într-un timp foarte scurt în Balcani.

Pe lângă activitățile specifice, aceștia sunt implicați și în competiții sportive între națiunile participante.

Căpitanul Florin Sîrbu, ofițer de stat major în cadrul ENS: Sunt organizate activități sportive, turnee de fotbal, de volei, în care au fost invitate toate celelalte națiuni dislocate în baza din Kosovo. Chiar pot să spun că românii au obținut locul I la turneul de fotbal în care au fost implicate șapte națiuni, cu echipele lor.

Edi Nicola (realizator rubrică): Rămânem tot în Balcani, unde, dincolo de sarcinile pe care le au de îndeplinit într-un teatru de operații, participanții la EUFOR ALTHEA au parte și de momente în care spiritul competitiv iese la iveală, mai ales când se află într-un mediu multinațional.

Militarii români s-au angrenat într-o competiție sportivă de renume din orașul Mostar, care a constat într-o alergare pe o distanță de 21 km, unde au obținut rezultate foarte bune.

Datorită prezenței lor și a acțiunilor pe care le desfășoară în aria de responsabilitate, Bosnia și Herțegovina este în prezent un loc mai sigur.

Locotenentul Artur Diaconeasa, comandant pluton: Specificul misiunii este unul destul de punctual. Activitatea este doar în zona asta de protecție a forței. Ne-am făcut o imagine destul de bună în acest teatru de operații. În majoritatea cazurilor ne executăm foarte bine misiunile.

Edi Nicola (realizator rubrică): Din Europa, mergem pe continentul african, unde rezoluția Consiliului de Securitate ONU privind femeile, pacea și securitatea se aplică și în cadrul misiunii de consiliere strategică și educație pentru forțele armate ale Republicii Centrafricane.

Militarii români, care fac parte din pilonul educațional în baza militară din Bangui, au reușit să implementeze valorile fundamentale ale Uniunii Europene privind drepturile omului, dar și egalitatea de gen.

Maiorul Alina Stoian, consilier de gen: Activitatea mea se concentrează pe sprijinirea pilonului de educație și consiliere strategică în domenii non-operaționale precum: drepturile omului, drept internațional umanitar, dreptul conflictelor armate, integrarea perspectivei de gen în activitățile militare, protecția civililor, protecția copilului.

Misiuni Internaționale

Publicat de gabrielasaksa, 16 octombrie 2023, 11:45

Teodora Mazere (realizator rubrică): Primele vești le primim din Republica Centrafricană, unde generalul de brigadă Cornel Tonea-Bălan a preluat comanda misiunii de instruire a Uniunii Europene de la omologul său, generalul de brigadă Lino Goncalves. Instituită în aprilie 2016, această misiune este angajată în reforma sectorului apărării din Republica Centrafricană.Colegii noștri din cadrul echipei românești participă la procesul de pregătire al militarilor din țara gazdă prin activități de consiliere la nivel strategic, cât și prin organizarea și conducerea cursurilor de carieră și educație militară pentru ofițeri, subofițeri și personal de specialitate. Detalii despre pașii premergători unei misiuni internaționale, ne oferă generalul de flotilă aeriană, Cătălin Băhneanu, locțiitorul comandantului Comandamentului Forțelor Întrunite.
Cătălin Băhneanu: Toate procesele pleacă de la selecție. Chiar aș putea spune că întâi este asumarea misiunii, după care selecția personalului. Urmează apoi o evaluare a celor selectați pentru misiunile respective, iar aici începe detalierea misiunile sub ONU, UE, OSCE, coaliție au un anumit tipic, misiunile sub NATO, au un alt tipic. De regulă, misiunile NATO sunt colective, cu subunități organice, celelalte sunt individuale.

Teodora Mazere (realizator rubrică): Ne îndreptăm spre continentul european și poposim în Bosnia și Herțegovina, mai precis că în Camp Butmir din Sarajevo, acolo unde compania românească de manevră Althea a predat responsabilitatea și misiunea partenerilor din Țările de Jos. La începutul anului 2022, România suplimenta contribuția la operația EUFOR Althea, cu 164 de militari, în vederea îmbunătățirii nivelului de protecție a forței pe timpul executării misiunilor în acest teatru de operații.
Teodora Mazere (realizator rubrică): Trecem granița spre sud-est și ajungem în Kosovo, acolo unde țara noastră și-a asumat angajamentul de a contribui cu forțe și mijloace tehnice la efortul comun de menținere a păcii în această regiune. În cadrul misiunii NATO KFOR, 65 de militari formează detașamentul românesc care acționează în cadrul Batalionului 2 multinațional. Alături de celelalte structuri militare dislocate în Kosovo, Batalionul multinațional are ca principală misiune asigurarea unui climat de securitate sigur și stabil, precum și a libertății de mișcare pentru toți cetățenii. Cu detalii vine maiorul Narcis Grigoraș, ofițer în cadrul modulului românesc din Batalionul 2 multinațional, dislocat în Kosovo.
Narcis Grigoraș: Ne desfășurăm activitatea întrunit, pe celule, în schimburi, astfel încât să fim capabili de a acționa 24 h în mod continuu, în eventualitatea prevenirii oricăror incidente care ar putea apărea. Partenerul ne apreciază, colegii cu care ne desfășurăm activitatea se pot baza pe noi. Suntem aici să executăm o misiune și asta vom face.

Teodora Mazere (realizator rubrică): Din Balcani, ajungem pe flancul estic al Alianței Nord-Atlantice, mai precis în Polonia, unde militarii dobrogeni se apropie cu pași repezi de sfârșitul misiunii, locul lor fiind luat, la începutul lunii noiembrie, de militarii turdeni din Batalionul 3 Potaissa. Până la momentul bilanțului, Gheparzii de Fier au participat zilele acestea la un exercițiu în care au fost angrenate forțe din cadrul grupului de luptă, cât și din unități ale națiunii gazdă. Cu detalii vine Edi Nicolae.
Edi Nicola ( reporter ): Exercițiul a avut ca obiectiv principal augmentarea unei structuri poloneze cu personal din cadrul grupului de luptă. Pe durata întregii acțiuni, militarii din cadrul elementelor de comandă i-au înlocuit pe omologii națiunii-gazdă, conform unor jocuri de război bazate pe scenarii fictive, create pentru a dezvolta interoperabilitatea la nivel NATO.

Misiuni Internaționale

Publicat de gabrielasaksa, 18 septembrie 2023, 16:06

Ciprian Panga (realizator rubrica): Căpitanul Alin Lucian Șerban, ofițerul de informare și relații publice al detașamentului.

Alin Lucian Șerban: Săptămâna aceasta, am continuat cu admiterea teoretică și practica personalului și, de asemenea, cu verificarea, din punct de vedere operativ, a tehnicii militare în vederea desfășurării exercițiului cu trageri de luptă reale, /…/ ”Gheparzii de fier” 23.5. Scopul principal al acestui exercițiu este de a ne perfecționa din perspectiva coordonării tuturor activităților desfășurate la nivel întrunit și va constitui un punct de plecare pentru activitatea colegilor noștri din cadrul Batalionului 3 Apărare Antiaeriană ”Potaissa” de la Turda, prin prisma executării primelor trageri înturnite din cadrul battle grupului, în momentul dislocării lor aici, în Polonia.

Ciprian Panga (realizator rubrica): Din Europa, ajungem în Asia de Sud, mai exact la granița dintre Pakistan și India, unde doi ofițeri români își desfășoară activitatea în cadrul celei mai vechi misiuni ONU, cea de monitorizare a acordului de încetare a focului dintre cele două state. Misiunile observatorilor români se desfășoară pe durata unui an de zile, iar despre modul de executare a acestora ne vorbește căpitanul Adrian Stoian, observator în cadrul echipei Organizației Națiunilor Unite.

Adrian Stoian: Aici, în primul rând, nu ești înarmat, mergi pur și simplu să evaluezi situația de securitate din zonă și foarte diferit este faptul că iei contact direct cu populația, nu ai, precum în misiunea din Afganistan, securitate întotdeauna cu tine; nu, aici pur și simplu ești în zona de responsabilitate, execuți anumite recunoașteri în zonă, iei contact direct cu oamenii și oamenii pot transmite informații cu privire la securitatea din zonă, cu incidentele sau probleme care au apărut pe parcursul timpului.

Misiuni internaționale

Publicat de Gabriel Stan, 31 iulie 2023, 13:56

Teodora Mazăre (realizator rubrică): După 28 de zile petrecute pe mare, Nava-școală Mircea se întoarce luni în Portul Constanța.

Cei 67 de studenți din anul II de la Academia Navală Mircea cel Bătrân și 12 studenți de la academii partenere din Bulgaria, Germania, Polonia, Turcia, Letonia, Spania și Italia și-au pus în practică cunoștințele dobândite.

Au luat parte la ședințe de navigație cu sextantul, atât ziua, cât și noaptea, iar antrenamentele în arboradă au fost la ordinea zilei.

Pe perioada celor patru săptămâni, velierul a acostat în porturile Pireu, Taranto și Izmir, obiectivul marșului fiind acela de a le forma viitorilor ofițeri deprinderile specifice carierei alese.

Tot luni, 31 iulie, este ultima zi misiune în Lituania pentru detașamentul Carpathian Vipers.

Timp de patru luni de zile, contingentul format din patru aeronave F-16 și 100 de militari aparținând Bazei 86 Aeriană de la Borcea au asigurat serviciul de poliție aeriană întărită în Lituania, în cadrul celei de-a 62-a rotații a misiunii de apărare a integrității spațiului aerian al Țărilor Baltice.

Pe perioada petrecută în Lituania, aeronavele F-16 au fost alertate de Centrul de Operații Aeriene NATO din Germania de peste 20 de ori, rezultând aproximativ 50 de ieșiri ale avioanelor.

La final de misiune ne vorbește căpitanul Lucian Popa, șeful logisticii detașamentului Carpathian Vipers: Detașamentul român și portughez va preda misiunea de poliție aeriană aliaților italieni, care vor asigura în următoarele patru luni securitatea spațiului aerian al Țării Baltice.

Planificarea redislocării contingentului român de patru avioane de luptă F-16 este deja în plină desfășurare.

Operațiunea logistică specifică redislocării este un efort considerabil și presupune organizarea minuțioasă a transporturilor militarilor și echipamentelor militare.

Teodora Mazăre (realizator rubrică): Din Lituania traversăm granița și ajungem Polonia, acolo unde militarii dobrogeni, membri ai contingentului Iron Cheetahs și-au depășit limitele în cadrul unui marș de 25 de km. Nu a fost o simplă plimbare prin pădure, pe parcursul acestei curse ei fiind nevoiți să treacă prin mai multe situații tactice.

Cu detalii vine căpitanul Gabriela Nohai, ofițerul de informare și relații publice al celui de-al 13-lea detașament românesc dislocat în cadrul Grupului de luptă din Polonia, în vederea asigurării securității pe flancul nord-estic al Alianței: Pe parcursul activității, care a durat aproximativ șapte ore, am avut de rezolvat diverse incidente, precum respingerea unui atac al inamicului, și am aplicat procedurile standard operare existente la nivelul detașamentului privind reacția la descoperirea unor dispozitive explozive improvizate.

Teodora Mazăre (realizator rubrică): Din Polonia ajungem în Balcanii de Vest, mai precis în Bosnia și Herțegovina, unde Elementul Național de Sprijin rotația II-a și-a început mandatul. Acest detașament va asigura sprijinul logistic personalului și structurilor românești participante la operația EUFOR ALTHEA.

Ultimele vești de astăzi le primim de pe continentul asiatic, unde doi militari români acționează în cadrul misiunii ONU de observare și monitorizare din India și Pakistan.

Deschisă în luna ianuarie 1949, este cea mai lungă misiune a ONU, având drept obiectiv monitorizarea acordului de încetare a focului dintre India și Pakistan în statul indian Jammu și Kashmir.

Îl ascultați pe căpitanul Adrian Stoian, observator în cadrul echipei Organizației Națiunilor Unite: Aici ne folosim doar de șoferii pe care-i avem, care fac parte din armata pakistaneză, și cu ajutorul lor reușim interacțiunea cu civilii, ne ajută într-adevăr cu traducerea, dar și cu păreri cu privire la ce ar fi bine să facem din punct de vedere cultural.

Angel Tîlvăr: Întâlnirea a fost dedicată discutării evoluțiilor de securitate în contextul războiului de agresiune condus de Rusia în Ucraina. Rusia trebuie oprită în acest război de agresiune, iar Ucraina și poporul ucrainean trebuie să primească sprijinul care să le permită să o facă

Publicat de Gabriel Stan, 20 februarie 2023, 16:00

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Ministrul Apărării Naționale, Angel Tîlvăr, a participat săptămâna trecută la trei întâlniri ale liderilor lumii libere, așa cum este deja cunoscută sintagma folosită de Maia Sandu, președintele Republicii Moldova. Și nu întâmplător fac această trimitere, într-o perioadă în care retorica rusă este din ce în ce mai agresivă la adresa fraților de peste Prut.

Spuneam despre cele trei întâlniri din această săptămână ale liderilor NATO și din Uniunea Europeană, dar și din ONU. Ultima dintre ele este chiar acum în desfășurare în Germania, Conferința de Securitate de la München, care a început ieri și se va termina duminică.

Iar pe ministrul român al apărării l-ați putut asculta aseară la „Agenda globală”, cu o declarație exclusivă pentru Radio România Actualități, pe care mi-a acordat-o și din care am aflat cât de importantă este pentru Alianță, pentru Uniunea Europeană și pentru ONU, cum spuneam, zona noastră, zona Mării Negre, în contextul geopolitic actual.

La „Subiectul săptămânii” vă propun un alt interviu, realizat tot cu ministrul Tîlvăr și tot în exclusivitate pentru Radio România Actualități, despre primele două întâlniri importante ale săptămânii: reuniunea grupului de contact pentru Ucraina și reuniunea miniștrilor apărării din țările membre NATO, ambele desfășurate la Bruxelles.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Ce este nou față de întâlnirile trecute, cu atât mai mult cu cât, iată, v-ați întâlnit cu ministrul ucrainean al apărării? Este un plus de speranță pentru ei? Sunt lucruri importante care s-au hotărât acum?

Angel Tîlvăr: Sunt lucruri care vin în linia determinării pe care alianța, pe care aliații, dar și lumea democratică au dovedit-o atunci când am putut vedea, şi eu am făcut lucrul acesta și înainte de a fi ministru al apărării, atunci când, ca senator, am fost acolo în calitate de președinte al Comisiei pentru afaceri europene, este clar că Rusia trebuie să fie oprită în acest război de agresiune, iar Ucraina și poporul ucrainean trebuie să primească sprijinul care să le permită să o facă.

Întâlnirea a fost dedicată discutării evoluțiilor de securitate în contextul războiului de agresiune condus de Rusia în Ucraina, dat fiind faptul că se va împlini un an de când agresiunea neprovocată și ilegală a Rusiei împotriva Ucrainei a început.

Omologul meu ucrainean, cu care ne-am văzut și la Ramstein, dar și în alte formate, fie înainte de a fi ministrul apărării, eu am fost la Kiev și m-am întâlnit cu Oleksii și acolo. El ne-a informat asupra evoluțiilor privind apărarea suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei și a făcut o evaluare și o prezentare clară a nevoilor specifice din mai multe perspective.

Noi, în România, așa cum foarte bine știți, încă din primele zile am condamnat această agresiune și ne-am raportat față de vecinii noștri ucraineni, oferind sprijin multidimensional, cu accent pus pe componenta de management al crizei refugiaților. Am putut vorbi de o anumită criză, dată fiind amploarea procesului de trecere a frontierei de către vecinii noștri ucraineni, atunci când hub-ul de la Suceava a devenit un model la nivel internațional în ceea ce privește felul în care o țară cum este România înțelege să își utilizeze arhitectura instituțională pentru a oferi sprijin unor oameni care au plecat din casele lor ca urmare a unui act de agresiune.

Nu în ultimul rând, așa cum știți, dar o repet pentru ascultătorii noștri, România a făcut în așa fel încât prin noi să treacă aproximativ 13 milioane de tone de cereale, care au mers în locuri unde era nevoie de a preveni, ştiu eu, foametea, foamete care ar fi generat poate o altă…

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Altă criză globală, sigur.

Angel Tîlvăr: Exact, exact. Și dacă tot vorbeam de ajutor umanitar, cred că peste 2 milioane de oameni care au tranzitat România și care au dus și la modificări în ceea ce privește legislația românească, au fost în jur de 20 de modificări, care să le permită vecinilor noștri să stea aici, să lucreze, să studieze, să beneficieze de asistență medicală sau persoane care aveau nevoie de asistență socială în sine au putut să o facă și ca urmare a modificărilor pe care statul român din punct de vedere legislativ le-a făcut.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): După această întâlnire, a urmat reuniunea miniștrilor apărării. Înțeleg că au fost alte discuții, mai puțin tehnice sau mai mult legate de partea militară.

Angel Tîlvăr: Evident, a existat și o componentă de abordare în ceea ce privește evoluțiile din această perspectivă, dar în primul rând s-au dat mesajele potrivite și au fost discuții potrivite care să țină de felul în care urmează să ne poziționăm, pentru că unul din atributele pe care lumea democratică l-a evidențiat a fost acela că suntem solidari, că există coeziune între noi.

Iar faptul că România este de partea bună a istoriei, că atât în format NATO, dar și în format al Uniunii Europene putem contribui pentru a transforma Europa și în zona în care ne aflăm într-o zonă de pace, de stabilitate și, de știu eu, condiții care să permită desfășurarea vieții de zi cu zi în condiții normale cred că nu este puțin lucru.

Evident că discuțiile au oferit perspectiva fiecărui stat asupra situaţiei cu care ne confruntăm, dar pot să vă spun că nu am sesizat divergențe sau abordări diferite vizavi de principalele căi de urmat. Prin asta înțeleg continuarea sprijinului unei ţări suverane care este victima unei agresiuni, abordarea poziţiei geografice, în care este și România, din perspectiva rezilienței, iar noi, ca români, avem dorința și încercăm să promovăm și încurajăm discuții care să vizeze Marea Neagră, pe care ni-l dorim, la rându-i, ca un spațiu de pace, de comerț liber și de sigurață, Marea Neagră căpătând și după summit-ul de la Madrid, apărând pe conceptul strategic NATO.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Presupun că în ochii oficialilor Uniunii Europene și în ochii oficialilor NATO, pentru că ați folosit termenul de reziliență, noi suntem un pic mai importanți decât alți membri ai Alianței, fiind aici lângă război.

Angel Tîlvăr: Evident. Poziția de proximitate în care ne aflăm evident că ne particularizează, dat fiind faptul că avem o graniță foarte lungă cu Ucraina și, nu în ultimul rând, Insula Șerpilor, care a fost pentru scurt timp, din fericire, subiect de conflict armat, de agresiune, nu se află la distanță foarte mare de gurile Dunării.

Evident că fluxul mare de refugiați care au trecut prin România ne particularizează în raport cu alte țări, care se află la distanță mai mare, dar încercăm ca tot ce facem să facem în linie și în consultare permanentă cu aliații noștri, pentru că aici este vorba de un concept strategic și de o abordare unitară în raport cu valorile în care credem și de la care nu ne vom abate și în raport și cu obligațiile și cu drepturile pe care le avem ca membri ai Alianței și ai Uniunii Europene.

Dar lucrurile se petrec planificat, în acord unii cu ceilalți. Acesta este și motivul pentru care întâlnirile de tipul celei la care am participat își au rostul și sunt absolut lucrative și firești. Este foarte important ca să vorbim aceeași limbă și să avem aceeași viziune și să ne pregătim în același mod.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Este așadar un mesaj echilibrat, un mesaj de optimism despre parteneriat și despre o planificare. Oare ați vorbit cu cei de acolo cam cât se așteaptă până când vine placea?

Angel Tîlvăr: Pacea va fi la îndemâna și la decizia celor care au pierdut teritorii și care sunt agresați și care suferă ororile unor acte de violență pe care nu ni le imaginam până acum ceva timp, deci, ei vor decide, pentru că ei au teritorii care le-au fost smulse, ei au plătit un tribut în victime umane, au infrastructura civilă atacată, viața socială este perturbată, deci, decizia de a discuta pe acest subiect aparține exclusiv Ucrainei.

Noi nu facem altceva decât ca, alianță defensivă – și nu întâmplător spun acest lucru -, să asigurăm o anumită pregătire și o anumită abordare care să permită Alianței să-și îndeplinească funcția pentru care a apărut, și anume aceea de a asigura pacea în țările care fac parte din alianță.

Vizavi de ajutorul pe care îl primim, mi-aș permite să vă spun că, în egală măsură, și noi ajutăm, deci nu este vorba de a fi ajutați, cât de a fi parte dintr-un format care garantează eficacitatea pregătirii și rezilienței. Deci nu trebuie să prezentăm România ca primind ajutor, ci ca parte dintr-o structură care generează pace și care garantează pace.

Vizavi de optimismul despre care vorbeați, nu este vorba de a fi optimist sau pesimist, este vorba de a spune cetățenilor țării noastre că la acest moment viața socială și economică în România se poate desfășura normal și că arhitectura de securitate a statului român funcționează așa cum a făcut-o întotdeauna.

Dar faptul că există în secolul acesta, în mileniul acesta, un loc nu departe de România în care o țară agresează o altă țară, agresează ilegal teritorii, nu este un lucru care să nu preocupe comunitatea internațională – din care, evident, facem și noi parte.

Şi aici trebuie să vă spun că pe această zonă, pe flancul estic și în regiunea Mării Negre, România este un pivot important, este un partener de nădejde pentru Alianță și intenționăm să rămânem așa.

Dar din perspectiva preocupărilor pe care dumneavoastră le-ați evocat, eu din nou repet că nu este cazul ca viața economică și socială din România să poată fi îngrijorată sau să nu se poată desfășura normal, pentru că avem lucrurile în analiză în permanență, iar cei care sunt în drept să se ocupe de aceste lucruri o fac.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Domnule ministru, vă mulțumesc și vă mai aşteptăm la radio!

Angel Tîlvăr: Și eu vă mulțumesc și vă doresc mult succes!

Misiuni internaționale

Publicat de Gabriel Stan, 30 ianuarie 2023, 16:57

Edi Nicola și Violeta Proșa (realizatori rubricā): Prima oprire din această săptămână o facem pe continentul american, mai precis, în Texas, acolo unde 61 de cursanți internaționali, din 51 de state partenere, participă la cursul de „Sergeant Major”, ce pregătește viitorii lideri, de care corpul subofițerilor și armata are nevoie.

În ce condiții ajung militarii români la acest curs, aflăm de la plutonierul ajutant principal Valentin Stanciu, subofițerul de comandă al Batalionului 284 Tancuri – Cuza Vodă.

Valentin Stanciu: Pentru ca un subofițer să ajungă la United States Army Ranger Academy ar trebui, în primul rând, să-și facă treaba foarte bine.

Să fie dispus la unele sacrificii, mă refer aici să stea departe de casă – 13 luni, să fie dispus să lucreze într-un mediu academic, să oferi armatei, oamenilor, celor care te înconjoară, cunoștințele pe care tu ți le însușești pe parcursul acestui an.

Edi Nicola și Violeta Proșa (realizatori rubricā): Traversăm Atlanticul și mergem pe continentul african, unde Armata României participă la misiunea sub egida ONU în Congo cu un număr de şapte ofițeri, care încadrează atât funcții de ofițer de stat major, cât și funcții de observatori militari.

Prioritățile strategice ale mandatului MONUSCO sunt: asigurarea protecției civililor, sprijinirea, stabilizarea și întărirea instituțiilor din Republica Democrată Congo.

Din comandamentul misiunii situate în orașul Goma, analistul de informații locotenent-colonelul, Iustin Gavrilă: Sunt multe, foarte multe ramificații, foarte multe implicații. Este foarte greu să înțelegi toate legăturile intergrupări, intertribale, interstatale.

Este o adevărată nebunie în această zonă și este greu de evaluat ce se va întâmpla, în eventualitatea în care misiunea ONU s-ar închide. Chiar după 20 și atâția de ani de existența prezenței internaționale, aici, putem spune că e totul haos.

Edi Nicola și Violeta Proșa (realizatori rubricā): De pe cel de-al doilea continent ca mărime de pe Terra, revenim mai aproape de case și ne oprim în Polonia, unde zilele trecute, pe platoul bazei de instrucție din Bemowo Piskie, a avut loc ceremonia de predare-primire a misiunii pentru partenerii croați.

Locotenentul Tomislav Brajković, după cele șase luni de zile petrecute în cadrul grupului de luptă: Aceasta a fost a treia misiune a mea în Polonia.

Am avut parte de o colaborare excelentă cu aliații noștri, cu fiecare parte a grupului de luptă.

Aici avem misiunea de a ne antrena, astfel încât să creștem eficiența sistemelor de apărare pe care le avem.

Ne-am îndeplinit și obiectivele până acum în fiecare rotație, deci sunt convins că și aceasta se va desfășura fără probleme.

ONU: La fiecare 4,4 secunde, a murit un copil sau un tânăr în 2021!

Publicat de Andra Radu, 11 ianuarie 2023, 10:49 / actualizat: 16 decembrie 2024, 20:17

Se estimează că cinci milioane de copii au murit înaintea împlinirii vârstei de cinci ani și alte 2,1 milioane de copii și de tineri cu vârste cuprinse între 5 și 24 de ani și-au pierdut viața în 2021, potrivit ultimelor estimări publicate de Grupul interinstituțional al ONU pentru estimarea mortalității copiilor (UN IGME, după denumirea în limba engleză).

Într-un alt raport, Grupul constată faptul că, în aceeași perioadă, 1,9 milioane de bebeluși s-au născut fără viață. În mod tragic, multe dintre aceste decese ar fi putut fi evitate prin asigurarea unui acces echitabil la servicii medicale de calitate vizând sănătatea mamei, a nou-născutului, a copilului și a adolescentului.

„Mult prea mulți părinți se confruntă zilnic cu trauma pierderii propriului copil, uneori chiar înainte de prima suflare a acestuia.O dramă atât de mare, care poate fi prevenită, nu ar trebui considerată niciodată ca fiind inevitabilă. Se pot înregistra progrese printr-o voință politică mai puternică și prin investiții țintite pentru asigurarea unui acces echitabil la asistență medicală primară fiecărei femei și fiecărui copil”, a afirmat Vidhya Ganesh, directorul Diviziei de Analiză, Planificare și Monitorizare a Datelor din cadrul UNICEF.

Rapoartele prezintă anumite rezultate pozitive și o scădere a riscului de deces la toate vârstele la nivel mondial după anul 2000. Rata globală a mortalității copiilor sub cinci ani a scăzut cu 50% de la începutul secolului, în timp ce rata mortalității copiilor cu vârste mai mari și a tinerilor s-a diminuat cu 36%, iar rata copiilor născuți morți a scăzut cu 35%. Este posibil ca acest lucru să se datoreze creșterii investițiilor pentru dezvoltarea sistemelor de asistență medicală primară în beneficiul femeilor, al copiilor și al tinerilor.

Cu toate acestea, progresele s-au redus semnificativ din 2010, iar 54 de țări nu vor reuși să atingă ținta din cadrul obiectivelor de dezvoltare durabilă privind mortalitatea copiilor sub cinci ani. Agențiile avertizează că, dacă nu se iau măsuri prompte în vederea îmbunătățirii serviciilor de sănătate, aproape 59 de milioane de copii și de tineri vor muri până în 2030 și aproape 16 milioane de bebeluși se vor naște fără viață.

„Este extrem de nedrept că șansele de supraviețuire ale unui copil sunt condiționate doar de locul în care s-a născut și că există inegalități atât de mari în ceea ce privește accesul copiilor la serviciile medicale menite să salveze vieți. Copiii de pretutindeni au nevoie de sisteme performante de asistență medicală primară care să răspundă nevoilor lor și ale familiilor lor, astfel încât să aibă cel mai bun start în viață și speranțe de viitor, indiferent de locul în care s-au născut”, a declarat dr. Anshu Banerjee, director pentru sănătatea mamei, a nou-născutului, a copilului și a adolescentului și pentru probleme legate de îmbătrânire în cadrul Organizației Mondiale a Sănătății (OMS).

Potrivit rapoartelor, șansele de supraviețuire ale copiilor variază în continuare extrem de mult în funcție de locul în care se nasc aceștia, situația fiind cea mai grea în Africa Subsahariană și în Asia de Sud. Cu toate că doar 29% dintre copiii născuți vii la nivel global se află în Africa Subsahariană, regiunea a însumat 56% din totalul deceselor survenite în rândul copiilor sub cinci ani în 2021, iar Asia de Sud a înregistrat 26% din totalul acestor decese. Copiii născuți în Africa Subsahariană sunt expuși celui mai mare risc din lume de mortalitate în timpul copilăriei – de 15 ori mai mare decât riscul prezentat de copiii din Europa și America de Nord.

De asemenea, numeroase mame din aceste două regiuni se confruntă cu pierderea dureroasă a copiilor lor la naștere, 77% dintre copiii născuți morți în 2021 provenind din Africa Subsahariană și Asia de Sud. Aproape jumătate dintre copiii născuți morți au fost în Africa Subsahariană. Riscul ca o femeie să nască un copil fără viață este de șapte ori mai mare în Africa Subsahariană decât în Europa și America de Nord.

„În spatele acestor cifre, se află milioane de copii și de familii cărora li se neagă dreptul fundamental la sănătate. Avem nevoie de voință politică și de leadership pentru finanțarea susținută a serviciilor de asistență medicală primară, una dintre cele mai eficiente investiții pe care le pot realiza statele și partenerii de dezvoltare”, a afirmat Juan Pablo Uribe, director global pentru sănătate, nutriție și populație în cadrul Băncii Mondiale și directorul Mecanismului Global de Finanțare.

Potrivit estimărilor (valori medii), România a avut în 2021 o rată a mortalității în rândul copiilor sub cinci ani de 6,88 la 1.000 de nașteri. Rata a fost mai mare în cazul băieților (7,48 la 1.000 de nașteri) decât în cel al fetelor (6,28 la 1.000 de nașteri). În România, rata mortalității infantile în 2021 a fost de 5,63 la 1.000 de nașteri, în vreme ce mortalitatea neonatală a fost de 3,48 la 1.000 de nașteri.

Accesul la servicii medicale de calitate și disponibilitatea acestora reprezintă în continuare o chestiune de viață și de moarte pentru copiii din lumea întreagă. Cele mai multe decese survenite în rândul copiilor au loc în primii cinci ani de viață, jumătate dintre ele producându-se în prima lună de viață. În cazul acestor bebeluși, nașterea prematură și complicațiile apărute în timpul travaliului sunt principalele cauze ale decesului.

De asemenea, peste 40% dintre decesele copiilor survin în timpul travaliului, majoritatea acestora putând fi prevenite prin accesul femeilor la îngrijiri de calitate pe tot parcursul sarcinii și în timpul nașterii. În cazul copiilor care supraviețuiesc mai mult de 28 de zile, bolile infecțioase precum pneumonia, diareea și malaria reprezintă cea mai mare amenințare.

Deși COVID-19 nu a provocat în mod direct creșterea mortalității în rândul copiilor – în condițiile în care copiii prezintă un risc mai mic de deces din cauza acestei boli decât adulții – este posibil ca pandemia să fi crescut riscurile ce pot periclita pe viitor șansele de supraviețuire ale copiilor.

Rapoartele subliniază, în special, preocupările cauzate de întreruperea campaniilor de vaccinare, a serviciilor de nutriție și a accesului la asistență medicală primară, care ar putea pune în pericol sănătatea și bunăstarea copiilor pentru mulți ani de acum încolo. În plus, pandemia a determinat cea mai mare scădere continuă a vaccinărilor din ultimele trei decenii, expunând nou-născuții și copiii cei mai vulnerabili la un risc mai mare de deces cauzat de o serie de boli care pot fi prevenite.

Rapoartele notează și lipsa datelor, ceea ce ar putea compromite în mod serios impactul politicilor și al programelor menite să crească șansele de supraviețuire și bunăstarea copiilor.

„Noile estimări reflectă progresele remarcabile realizate la nivel global după anul 2000 în ceea ce privește reducerea mortalității în rândul copiilor sub cinci ani. În ciuda acestor succese, trebuie depuse mai multe eforturi pentru a elimina diferențele mari care persistă la nivelul țărilor și regiunilor, mai ales în Africa Subsahariană, în ceea ce privește supraviețuirea copiilor. Vom putea reduce aceste inegalități și vom putea pune capăt deceselor evitabile survenite în rândul nou-născuților și al copiilor din întreaga lume doar dacă îmbunătățim accesul la servicii medicale de calitate, în special în timpul nașterii”, a afirmat John Wilmoth, director, Divizia Populație din cadrul Departamentului pentru Probleme Economice și Sociale al ONU.

Misiuni internaționale

Publicat de Gabriel Stan, 3 ianuarie 2023, 13:32

Edi Nicola (realizator rubrică): Militarii detașamentului de apărare aneriană „Sky Guardians”, dislocați în baza de instrucție din Bemowo Piskie, Polonia, se apropie cu pași repezi de jumătatea misiunii.

Pe lângă activități specifice sfârșitului de an, zilele trecute au fost prezenţi la simulatorul de tragere cu armamentul de infanterie din Giżycko, l-a invitația aliaților polonezi.

Această oportunitate le-a oferit militarilor prilejul să se instruiască atât la nivel individual, cât și de grupă, conform unor scenarii cu grade de dificultate diferite.

Traversăm Atlanticul și ne oprim în Statele Unite ale Americii, acolo unde militari din 51 de state partenere participă la cursul de „Sergeant major” care are ca scop desăvârşirea ca subofițer de comandă.

Cursul se desfășoară în baza militară Fort Bliss din Texas și reprezintă ultima formă de pregătire din cariera militară. Din Texas transmite plutonierul adjutant principal, Valentin Stanciu.

Valentin Stanciu: Se pune foarte mare accent pe deconectarea de mediul academic. Când sunt acele weekenduri, luni de patru zile sau în cadrul vacanței, încerc să le petrec înțelegând aspectele sociale și culturale ale Statelor Unite ale Americii și nu numai, interacționând și cu ceilalți studenți din cadrul academiei.

Este o inegalabilă experiență să stai de vorbă cu oameni din Australia până în nordul Statele Unite, din Canada.

Edi Nicola (realizator rubrică): De pe continentul american facem un salt pe continentul contrastelor, mai precis în Asia, unde doi ofițerii români își desfășoară activitatea în cadrul celei mai vechi misiuni ONU, cea de monitorizare a acordului de încetare a focului dintre India și Pakistan.

Posturile field sunt situate pe ambele părți ale liniei de control, cu şapte locații pe teritoriul Pakistanului, respectiv cinci în India. Mandatul observatorilor români este de un an de zile.

Căpitanul Adrian Stoian, observator militar: Cel mai recent acord verbal pe care îl au, și repet, acord verbal este de anul trecut.

În urma acelui tratat se pare că India și Pakistan au ajuns la un acord de încetare a focului, iar după acest acord nu au mai fost incidente majore.

Au fost incidente minore, dar care au fost rezolvate de cele două state intern, fără implicarea Națiunilor Unite.

Edi Nicola (realizator rubrică): De-a lungul existenței sale, Organizația Națiunilor Unite a desfășurat peste 70 de operații de menținere a păcii la care au participat în total un milion de militari.

Armata României participă la misiunea sub egida ONU, în Congo, cu un număr de şapte ofițeri care încadrează atât funcții de ofițeri de Stat major, cât şi funcții de observator militar. Din comandamentul misiunii, situat în orașul Goma, locotenent-colonelul Iustin Gavrilă.

Iustin Gavrilă: Există o inițiativă lansată, în care comunitatea ţărilor africane de est creează forțe întrunite, provenite din aceste state Burundi, Rwanda, Uganda, Tanzania, Kenya care să fie deja dislocate pe teritoriul estului Congo, să înceapă să performeze alături de Armata Națională Congo și să fie pregătite în eventualitatea în care MONUSCO se retrage. Şi atunci va exista un alt organism pur african care să preia atribuțiile acestei misiuni internaționale a ONU.

Misiuni internaţionale

Publicat de Gabriel Stan, 19 decembrie 2022, 11:30 / actualizat: 16 ianuarie 2023, 16:01

Ciprian Panga (realizator rubrică): Din luna iulie a anului 1992 Ucraina a contribuit activ cu personal militar și de poliție în operațiunile ONU de menținere a păcii.

Căștile Albastre au reprezentat Ucraina în 6 misiuni ale Națiunilor Unite: misiunea din Congo, Sudanul de Sud, Cipru, Kosovo, Abyei și Mali.

Contingentul național al Ucrainei din MONUSCO a fost cel mai mare ca număr și includea Unitatea 18 de elicoptere a Forțelor Armate ale Ucrainei.

Cele opt elicoptere ucrainene reprezentau aproximativ o treime din flota ONU din Congo, iar retragerea acestora a îngreunat misiunile ONU în această țară.

Locotenent colonel Gavrilă Iustin, observator militar în misiunea din Congo: La apelul președintelui au retras personalul și tehnica ucraineană din toate misiunile ONU în care participau și cel puțin pentru MONUSCO această retragere a ucrainenilor a fost o lovitură destul de mare, pentru că aveau personal plus elicoptere, vitale pentru desfășurarea operațiunilor MONUSCO în Congo, dar fiind nevoie de ele în Ucraina pentru apărarea țării, tot ce a însemnat ucraineni și tehnică a plecat prin martie și de atunci MONUSCO încă nu are soluții cu ce să acopere acest gol în misiunea noastră.

Ciprian Panga (realizator rubrică): Traversăm continentul african spre nord, până în Balcanii de Vest, mai precis în baza militară Camp Butmir Sarajevo din Teatrul de operații Bosnia și Herțegovina, acolo unde militarii din componența Batalionului 26 Infanterie ‘Neagoe Basarab’, dar și ai Batalionului 22 Infanterie ‘Romanați’, execută împreună, pentru o perioadă de 6 luni, misiuni specifice, în scopul menținerii unui climat de securitate și stabilitate în zonă.

Căpitanul Aurelian Ghivici, comandantul Companiei de Manevră Althea: Cu plutonul de la Caracal relaționăm foarte bine, chiar colaborăm zilnic, ne ajutăm reciproc, iar având în vedere că întreg personalul Companiei Manevră ALTHEA face parte dintr-o brigadă multinațională care, printre altele, execută și exerciții în comun cu parteneri străini, nu ne este deloc necunoscut acest aspect.

N-am avut probleme până acum. Temperaturile sunt destul de asemănătoare cu cele din România, însă iarna vine pentru toți, dar suntem militari și frigul nu este un impediment în executarea misiunilor.

Ciprian Panga (realizator rubrică): Din Balcanii de Vest ajungem în Orientul Mijlociu, mai exact în Irak, acolo unde militarii români și-au încheiat misiunea desfășurată pe durata unui an de zile în cadrul Comandamentului NATO Mission Irak din Bagdad.

Colonelul Vasile Bătinaș a îndeplinit funcția de consilier superior pe probleme de evaluare a capacității operaționale din cadrul diviziei de consiliere a Ministerului Apărării, în același timp fiind liantul Statului Major al Apărării în relația cu cele două misiuni aflate în desfășurare pe teritoriul Irakului: NATO Mission Irak și Operation Inherent Resolve.

La finalul misiunii, acesta a fost felicitat pentru modul în care și-a îndeplinit sarcinile de către comandantul NATO Mission Irak, generalul locotenent Giovanni Iannucci, precum şi de ambasadorul României în Irak, Excelența Sa Radu Octavian Dobre.

Colonel Vasile Bătinaș, la finalul misiunii din Irak: În domeniul în care am lucrat, cel al evaluării capacității operaționale a forțelor armatei irakiană, am avut un progres important, iar la final efortul echipei pe care am condus-o a fost unanim apreciat.

Mă întorc cu bucuria de a-mi revedea familia, colegii, prietenii, dar și cu acel regret de a lăsa în urmă relația de prietenie construită cu mulți colegi din cadrul misiunii.

Ziua internaţională a voluntarilor, celebrată pe 5 decembrie!

Publicat de Andra Radu, 5 decembrie 2022, 15:54 / actualizat: 16 decembrie 2024, 20:17

Ziua internaţională a voluntarilor (International Volunteer Day – IVD) este celebrată, în fiecare an, la 5 decembrie.

În 2022, tema zilei este „Solidaritate prin voluntariat” şi subliniază că pentru viitorul planetei, locuitorii săi trebuie să acţioneze împreună. Nu este un moment în care să fie solitari, ci împreună, în solidaritate unul cu celălalt, se arată pe site-ul Programului ONU pentru Voluntariat (UNV), https://www.unv.org/.

Programul ONU pentru Voluntariat este coordonatorul acestei zile ce recunoaşte şi promovează munca neobosită, nu doar a voluntarilor ONU, ci şi a voluntarilor de pe tot globul.

Creşterea inegalităţilor în întreaga lume arată că oamenii trebuie să lucreze împreună pentru a găsi soluţii comune. Voluntarii, uniţi prin solidaritate, dezvoltă soluţii la provocările urgente de dezvoltare şi pentru binele comun. Voluntariatul este locul în care compasiunea întâlneşte solidaritatea. Ambele împărtăşesc aceleaşi valori fundamentale – sprijinindu-se reciproc dintr-o poziţie de încredere, modestie, respect şi egalitate.

Misiuni internaționale

Publicat de Gabriel Stan, 5 decembrie 2022, 14:42

Gabriel Stan (realizator rubrică): Miercuri, 30 noiembrie, conducerea Ministerului Apărării Naționale a organizat o videoconferință la care au participat reprezentanții echipelor de comandă ale structurilor care acționează în mai multe zone de pe glob, în misiuni externe.

În acest moment, România are aproximativ 500 de militari dislocați în afara granițelor țării, care execută misiuni sub egida NATO, ONU sau OSCE, iar despre importanța acestor misiuni a vorbit șeful Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu.

Daniel Petrescu: Rămân foarte importante activitățile dumneavoastră, contribuie la o situație stabilă în zona în care sunteți, dar contribuie și la consolidarea profilului strategic al țării noastre în cadrul Alianței și al Uniunii Europene.

Transmiteți militarilor aprecierea mea și a colegilor din Statul Major al Apărării pentru ceea ce faceți!

Sărbătoriți Ziua Națională așa cum o face de fiecare dată, în spirit românesc! Vă doresc ”La mulți ani” și toate cele bune! Succes în misiune!

Gabriel Stan (realizator rubrică): Una dintre misiunile la care participă militarii români este și cea din Polonia, acolo unde, timp de aproximativ șase luni, militarii Detașamentului de apărare antiaeriană Sky Guardians, structură generată de Batalionul 288 Apărare Antiaeriană Milcov din Focșani, sunt dislocați în Baza de Instrucție Bemowo Piskie, unde se instruiesc într-un mediu multinațional, alături de aliații americani, britanici, croați și polonezi.

Chiar dacă săptămâna aceasta a fost una extrem de încărcată, militarii participând la activități de instruire în cadrul unor exerciții, aceștia au sărbătorit joi, 1 Decembrie, Ziua Națională a României, alături de colegii din grupul de luptă.

Maior Florian Ion, comandantul Detașamentului de Apărare Antiaerian Sky Guardians: Am sărbătorit Ziua Națională alături de ceilalți militari din grupul de luptă NATO. A fost organizată o ceremonie în care au fost premiați și câștigătorii competițiilor sportive ce au avut loc la începutul săptămânii.

Pentru cinci dintre militarii rașamentului a fost o zi specială, deoarece au fost avansați în gradul următor. A fost cu adevărat o atmosferă de sărbătoare. Nu am fost alături de cei dragi, însă ceilalți militari din battlegroup ne-au făcut să ne simțim ca acasă.

Gabriel Stan (realizator rubrică): Părăsim continentul european și ajungem în Orientul Mijlociu, mai exact în Irak, acolo unde, ca urmare a solicitării Guvernului irakian, începând cu anul 2018, se desfășoară misiunea NATO Mission Irak, o misiune de consiliere, instruire și consolidare a capacităților statului gazdă.

Ziua Națională a României a fost sărbătorită și în această parte a lui de către militarii care sunt dislocați în Baza UNION Trade din Bagdad, aceștia participând la activitatea organizată de Ambasada României în Irak.

Colonel Vasile Botinaș, consilier superior pe probleme de capacitate de luptă în cadrul NATO Mission Iraq: În după-amiaza zilei de 1 decembrie, am participat la o activitate organizată de Ambasada României în Irak, unde au fost invitați foarte mulți români care își desfășoară activitatea în Bagdad.

Am avut plăcerea de a transmite ambasadorului României în Irak, Excelența Sa domnul Radu Octavian Dobre, Emblema de Merit Partener pentru Apărare clasa a II-a, acordată de șeful Statului Major al Apărării, domnul general Daniel Petrescu.

Ștefan Ciochinaru: Când se va termina acest război, rolul ONU și al dreptului internațional vor trebui revizuite. Va trebui să preia în custodie centralele nucleare, care sunt o amenințare pentru toată lumea

Publicat de Gabriel Stan, 21 noiembrie 2022, 14:53

La „Subiectul săptămânii” a fost realizată o analiză a situației geopolitice internaționale, cu accent pe războiul ruso-ucrainean. Cristian Dumitrașcu a realizat interviul cu profesorul de relații internaționale, Ștefan Ciochinaru.

Cristian Dumitraşcu (realizator rubrică): Domnule profesor, bun venit la „Jurnal militar”!

Ștefan Ciochinaru: Bine v-am găsit!

Cristian Dumitraşcu (realizator rubrică): Nu ne-am mai auzit de ceva vreme, dar, iacătă, avem motive destule să discutăm despre ce se întâmplă pe scena internațională. Aș spune, chiar de la început, una caldă, una rece.

Să spunem că întâlnirea dintre Biden și liderul chinez se poate trece la cea caldă, iar apoi, criza ucraineană continuă. Avem și cele două rachete căzute în Polonia.

Ștefan Ciochinaru: Să începem cu cea caldă – și este de o importanță extraordinară. Constat că sunteți singurii în mass-media care ar fi decelat corect importanța întâlnirii dintre președintele Biden și președintele Xi, care s-a soldat cu, aș zice, un pas mic în relațiile bilaterale, dar un pas uriaș în cele internaționale.

Pentru că la sfârșitul acestei întâlniri, președintele Chinei, Xi Jinping, a declarat – și vă citez aproape cu ghilimele: „China nu caută să schimbe ordinea internațională actuală”. Și închid aici acest citat de o importanță uriașă, pentru că practic, președintele Xi Jinping a semnalat în felul acesta că țara sa, China, iese din acea alianță revizionistă care s-a ambiționat să schimbe ordinea lumii, o ordine bazată pe reguli și care era compusă din Rusia, Iran, Coreea de Nord și – se presupunea – și China.

Cristian Dumitraşcu (realizator rubrică): Da, foarte important. Iată că s-a tot vorbit în presa internațională despre eliminarea, practic, din cursa asta geopolitică mondială a Rusiei, de fapt.

Ștefan Ciochinaru: Da, pentru că s-a mai convenit acolo ceva și anume, s-a convenit să se renunțe la orice amenințare nucleară în relațiile internaționale.

Cristian Dumitraşcu (realizator rubrică): Ăsta cred că este un pas foarte mare pe care l-a făcut America, pe de o parte, și, iată, China a acquiesat.

Ștefan Ciochinaru: Și, iată, și China și asta conferă lumii o gură de oxigen, o liniște de care era foarte mare nevoie în relațiile internaționale.

Cristian Dumitraşcu (realizator rubrică): Interesant, de asemenea, felul în care s-a poziționat..

Ștefan Ciochinaru: Erdogan…

Cristian Dumitraşcu (realizator rubrică): … pentru că se pare că a avut iar o poziție diferită.

Ștefan Ciochinaru: Da, președintele Turciei face un balet diplomatic, aș zice, extrem de interesant, maximizând la maximum situația geopolitică a țării sale și încercând să intermedieze între lumea liberă și Rusia, între țările din Asia Centrală, Orient și Occident.

Nu este surprinzător, este un curs politic pe care președintele Erdogan l-a adoptat de la începutul acestui conflict și în felul acesta reușind să capitalizeze în planul politicii internaționale foarte mult.

Cristian Dumitraşcu (realizator rubrică): Întorcându-ne la Ucraina noastră cea de toate zilele, iată că se fac în curând nouă luni.

Ștefan Ciochinaru: Se fac nouă luni, nouă luni în care am strâns foarte multe întrebări. Sunt sunt numeroase interogațiile, domnule Dumitrașcu, pe care le ridică acest mare război din secolul 21. Sunt numeroase.

De ce sunt bombardate școlile și spitalele? De ce sunt bombardate cartierele de locuințe, de ce sunt amenințate centralele nucleare și barajele de acumulare, de ce sunt detonate silozurile alimentare, de ce NATO interzice Ucrainei bombardarea în adâncime a pozițiilor rusești, dar Rusia poate bombarda până la granița cu NATO, și, iată, prin accident și dincolo de ea.

Eu cred că atunci când se va termina acest război, pentru că se va termina, rolul ONU și al dreptului internațional vor trebui revizuite. Și vă dau un singur exemplu: de ce, de exemplu, în conflictele viitorului, ONU să nu preia în custodie centralele nucleare, care sunt o amenințare pentru toată lumea, nu doar pentru cei care se află în dispută pe front?

De ce în astfel de situații nu s-ar putea institui o zonă de interdicție, o fâșie de 100 de kilometri la frontiera cu țările nebeligerante? Atunci, astfel de accidente, cum a fost cel al căderii rachetei în Polonia, nu ar mai fi posibile. Deci primejdia de escaladare a războiului ar fi înlăturată. Și sunt numeroase astfel de probleme pe care acest război le ridică.

Cristian Dumitraşcu (realizator rubrică): Către finalul interviului, după toate cele care s-au întâmplat în această săptămână – și iată, a fost și întâlnirea miniștrilor apărării din NATO la Bruxelles – lucrurile par a se îndrepta către o rezolvare, către un final. Sau încă nu vedem luminița de la capătul tunelului?

Ştefan Ciochinaru: Părerea mea este că în acest moment nu se mai joacă pe front, ci se joacă pe frontul din interiorul Rusiei, de la Moscova.

Acolo s-a constituit, de fapt, în ultima lună, luna octombrie, s-a constituit așa, pe nesimțite, o troică, un nou centru de putere rusesc, format din bucătarul Prigojin, generalul terorist Surovikin și aventurierul Kadîrov.

Acești trei oameni, dintre care doi au armate particulare, atenție, au intrat în dispută directă cu armata rusă, cu ministrul apărării, Șoigu, care încă este susținut de Vladimir Putin. În momentul de față are loc o luptă pentru putere fără niciun fel de menajamente înăuntrul Rusiei. Acolo este, cred eu, adevăratul front în momentul de față, cu toate că, sigur, ce se întâmplă în Ucraina continuă să îmbrace culori dramatice. Recentul bombardament…

Cristian Dumitraşcu (realizator rubrică): Teribil.

Ştefan Ciochinaru: Aproape 100 de rachete Kalibr a însemnat o desfășurare de mare forță și, din câte am înțeles de la specialiștii militari, rușii ar mai avea aproape cam tot 100 de rachete Kalibr în rezervă, dar ar fi ultimele.

Cristian Dumitraşcu (realizator rubrică): Da, ceea ce cumva, logistic, s-ar putea ca aici să se…

Ştefan Ciochinaru: Ceea ce cumva conturează răspunsul la întrebarea dumneavoastră. Așa este.

Cristian Dumitraşcu (realizator rubrică): Vă mulțumesc tare mult. Interesantă perspectiva asta. Am mai văzut așa ceva în 1917 în Rusia.

Ştefan Ciochinaru: Este, observația dumneavoastră este extrem de pertinentă. Retrăim acea perioadă. Se apropie cu pas vertiginos o perioadă revoluționară în Rusia, poate chiar insurecțională, poate chiar de război civil.

Cristian Dumitraşcu (realizator rubrică): Vă mulțumesc tare mult pentru momentele, pentru minutele acordate.

Sunt convins că erați așteptat de mulți ascultători care de fiecare dată ne-au dat semnale că vă mai vor aici, la „Jurnal militar”, cu analizele dumneavoastră.

Ne mai auzim aici, la Radio România Actualități și în toate posturile teritoriale ale Radio România. Vă mulțumesc și ne mai auzim la radio.

Ştefan Ciochinaru: Cu multă plăcere și un îndemn pentru ascultătorii dumneavoastră: să țină aproape un aparat de radio cu tranzistor pentru a asculta Radio România în caz de Doamne ferește.

Cristian Dumitraşcu (realizator rubrică): Vă mulțumesc! O zi bună!

Ştefan Ciochinaru: O zi bună!

Ziua mondială a dezvoltării informaţionale

Publicat de Andra Radu, 24 octombrie 2022, 11:01 / actualizat: 16 decembrie 2024, 20:17

Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU) sărbătoreşte anual, la 24 octombrie, Ziua internaţională a dezvoltării informaţionale („World Development Information Day”).

Aceasta a fost stabilită de Adunarea Generală a ONU în anul 1972, prin Rezoluţia 3038 (XXVII), pentru a sublinia rolul central al dezvoltării în activitatea organizaţiei.

Adunarea Generală ONU a decis celebrarea Zilei internaţionale pentru dezvoltarea informaţională la aceeaşi dată cu sărbătorirea Zilei Naţiunilor Unite, care a fost şi data adoptării, în 1970, a Strategiei internaţionale de dezvoltare pentru a doua decadă a Naţiunilor Unite pentru dezvoltare.

S-a considerat astfel că îmbunătăţirea diseminării informaţiilor şi a mobilizării opiniei publice, în special în rândul tinerilor, ar duce la o mai mare conştientizare a problemelor dezvoltării, promovând astfel eforturi în sfera cooperării internaţionale pentru dezvoltare.

Tehnologiile informaţiei şi comunicaţiilor au potenţialul de a oferi noi soluţii la provocările de dezvoltare, în special în contextul globalizării, şi pot stimula creşterea economică, competitivitatea, accesul la informaţii şi cunoştinţe, eradicarea sărăciei şi incluziunea socială, care vor putea ajuta la accelerarea integrării tuturor ţărilor, în special a acelora în curs de dezvoltare în economia globală.

Pe site-ul ONU dedicat Zilei internaţionale pentru dezvoltarea informaţională, se menţionează: „Tehnologiile informaţiei şi comunicaţiilor deţin potenţialul pentru noi soluţii la provocările dezvoltării, în special în contextul globalizării, şi pot stimula creşterea economică, competitivitatea, accesul la informaţii şi cunoştinţe, eradicarea sărăciei şi a incluziunii sociale (…)” (Rezoluţia ONU 65/141).

Scopul principal al acestei zile este de a informa sau de a educa şi motiva publicul larg spre găsirea soluţiilor pentru probleme cu care se confruntă domeniul comercial şi procesul de dezvoltare.

S-a considerat că printr-o mai bună răspândire a informaţiei, prin mobilizarea opiniei publice, mai ales a tinerilor, problemele legate de dezvoltare vor fi înţelese mai bine, promovându-se şi necesitatea unei cooperări internaţionale pentru dezvoltare.

Raport ONU: Regres major în privința sănătății femeilor, copiilor și adolescenților!

Publicat de Andra Radu, 19 octombrie 2022, 12:18 / actualizat: 16 decembrie 2024, 20:17

Un nou raport al ONU arată că sănătatea femeilor și a copiilor a avut de suferit în întreaga lume, întrucât consecințele conflictelor, ale pandemiei de COVID-19 și ale crizei climatice converg cu efectele devastatoare asupra viitorului copiilor, tinerilor și femeilor.

Datele prezentate în raport indică un regres critic al tuturor măsurilor majore luate pentru bunăstarea copiilor și al multor indicatori esențiali ai Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă (ODD).

De la ultimul Raport de progres Every Woman Every Child (Fiecare femeie, fiecare copil), publicat în 2020, insecuritatea alimentară, foametea, căsătoriile în rândul copiilor, riscurile privind actele de violență comise de partener, precum și depresia și anxietatea adolescenților s-au accentuat.

Aproximativ 25 de milioane de copii au rămas nevaccinați sau nu au fost vaccinați conform schemelor complete de imunizare, cu 6 milioane mai mult decât în 2019, ceea ce sporește riscul de a contracta boli mortale sau invalidante.

Milioane de copii au fost privați de participarea școlară în timpul pandemiei, mulți pentru o perioadă de timp care a depășit un an, pe când aproximativ 80% dintre copiii din 104 state și teritorii s-au confruntat cu pierderi în învățare din cauza închiderii școlilor. De la începutul pandemiei, 10,5 milioane de copii și-au pierdut un părinte sau un îngrijitor din cauza COVID-19.

„Promisiunile pe care nu le-am respectat au la bază eșecul nostru în a rezolva inegalitățile profunde care au condus la crize mondiale, de la pandemia de COVID-19 până la conflicte și urgențe climatice. Raportul descrie consecințele acestor crize asupra femeilor, copiilor și adolescenților, de la rata mortalității materne la pierderile din învățământ și până la malnutriție severă”, a spus Antonio Guterres, secretarul general al Organizației Națiunilor Unite.

Raportul prezintă dovezi multiple care arată că șansele copiilor și adolescenților de a duce o viață sănătoasă depind în mod esențial de locul nașterii lor, expunerea la conflict și contextul economic al familiilor lor. De exemplu:

• Un copil născut într-o țară cu venituri mici are, în medie, o speranță de viață la naștere de aproximativ 63 de ani, spre deosebire de 80 de ani într-un stat cu venituri ridicate. Acest decalaj devastator de 17 ani s-a modificat insuficient în ultimii ani. În 2020, 5 milioane de copii au murit înainte de a împlini 5 ani, în mare parte din cauze care pot fi prevenite sau tratate. În același timp, majoritatea deceselor materne, ale copiilor și ale adolescenților și a nașterilor de copii morți sunt concentrate în doar două regiuni: Africa sub-sahariană și Asia de Sud.
• Peste 45 de milioane de copii s-au confruntat cu malnutriție acută în 2020, o afecțiune care le amenință viața și care îi face pe copii vulnerabili în fața întârzierilor de dezvoltare și a bolilor. Aproape trei sferturi dintre acești copii trăiesc în state cu venituri medii inferioare. În 2020 un număr copleșitor de 149 de milioane de copii sufereau de retard de creștere. Africa este singura regiune în care numărul copiilor cu retard de creștere a sporit în ultimii 20 de ani de la 54,4 milioane în 2000 la 61,4 milioane în 2020.
• Primele șase țări cu cele mai mari cifre de persoane strămutate intern, Afghanistan, Republica Democrată Congo, Etiopia, Sudan, Republica Arabă Siriană și Yemen se numără și printre primele 10 state afectate de insecuritate alimentară.
• O femeie din Africa sub-sahariană are o probabilitate de 130 de ori mai mare să moară din cauze care țin de sarcină sau de naștere decât o femeie din Europa sau America de Nord. Serviciile de îngrijire pre și post natală și de asistență calificată la naștere sunt departe de a fi accesibile tuturor femeilor din statele cu venituri mici și medii, expunându-le riscului decesului și dizabilităților.
• Milioane de copii și familiile lor se confruntă cu o stare precară a sănătății fizice și mintale în urma dezastrelor umanitare recente din Afghanistan, Etiopia, Pakistan, Somalia, Ucraina și Yemen. În 2021, un număr record de 89,3 milioane de persoane din întreaga lume au fost alungate din propriile case de război, violență, persecuție și abuzuri asupra drepturilor omului.

Raportul face apel către comunitatea globală pentru a corecta această traiectorie devastatoare și pentru a respecta promisiunile făcute femeilor, copiilor și adolescenților în enunțul Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă.

Același raport recomandă în mod special statelor să continue investițiile în servicii de sănătate, pentru a aborda toate crizele și precaritatea alimentară și pentru a împuternici femeile și tinerii din întreaga lume.

Ştefan Ciochinaru: Rusia, în momentul de față, nu este în condiția de a deschide un al doilea front, de a ataca un teritoriu NATO. Abia reușește să facă față în Donbas, unde a avut nevoie de două luni ca să traverseze un râu și după două luni și jertfe uriaşe a pierdut în două zile tot teritoriul

Publicat de Gabriel Stan, 26 septembrie 2022, 11:00

În această săptămână, invitat la rubrica tradițională a fost analistul profesor de relații internaționale Ștefan Ciochinaru. Alături de Cristian Dumitrașcu au încercat să întoarcă pe toate părțile declarația lui Vladimir Putin și mobilizarea generală din Rusia.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Domnule Ştefan Ciochinaru, bine ați venit la Radio!

Ştefan Ciochinaru: Bine v-am găsit!

Cristian Dumitrașcu (realizator): Ne-am auzit în urmă cu ceva timp, în plină criză a Taiwan-ului, ați afirmat niște lucruri atunci care s-au confirmat. Nu credeam atunci că vom ajunge în momentul în care, iată, în Rusia s-a dat, ca să spunem așa, colocvial, mobilizare generală.

Deși în mediile diplomatice acest lucru era de așteptat, cum o vedeți acum, la doar câteva zile de la discursul lui Vladimir Putin?

Ştefan Ciochinaru: Putin a fost îmbrâncit să treacă Rubiconul. E recunoașterea faptului cu operațiunea specială, cum a numit-o el, a eșuat și acum trebuie să recunoască că poartă un război împotriva Ucrainei, că resursele pe care le-a avut pentru operațiunea specială sunt epuizate și că este nevoie de carne de tun, pentru că, sigur, el a vorbit despre o mobilizare parțială doar a rezerviștilor, însă din sursele aflate la fața locului am putut afla în cursul zilei de astăzi că de fapt are loc o mobilizare generală a tuturor celor între 18 și 65 de ani.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Vom mai reveni la simbolistica acestei mobilizări parțiale, dar de fapt, generale. S-a mai întâmplat un lucru important pe frontul de est: acest schimb de prizonieri, printre care eroii de la Azovstal, care au fost trimiși în Turcia, am înțeles.

Ştefan Ciochinaru: Da, știm foarte bine că rușii nu fac cadouri niciodată, deci dacă au eliberat acești prizonieri înseamnă că prizonierii pe care îi vor elibera ucrainenii sunt cel puțin la fel de importanți.

Dar aici nu trebuie omis nici meritul medierii turce, a președintelui Erdogan în particular, care a reușit să convingă Moscova că e bine, e umanitar, e până la urmă normal în astfel de condiții să se petreacă acest schimb de prizonieri.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Revenind la discursul lui Vladimir Putin, sigur, lumea se așteaptă de la noi, de la redacția Ora Armatei, de la emisiunea Jurnal Militar, să vorbim lucrurile în cel mai tehnic, dar și cel mai adevărat stil posibil.

Suntem cu toții îngrijorați în momentul în care, iată, se vehiculează din nou amenințarea nucleară, mai ales că au fost nominalizate și țări europene, printre care și România. Cum o priviți? Este o schemă mai mult diplomatică sau este cumva Vladimir Putin scăpat de sub control?

Ştefan Ciochinaru: Sunt două paliere aici. O dată este pentru uzul intern, pentru că, dacă vă amintiți, Putin a evocat pericolul la care este expusă Rusia.

Rusia este amenințată de către Occident, este amenințată independența și suveranitatea Rusiei și atunci rușii au arme și nu glumesc, sunt gata să le folosească pentru a se apăra. Este o ficțiune totală. Nimeni nu a amenințat Rusia.

Dimpotrivă, Rusia este cea care a invadat o țară suverană, membră a Organizației Națiunilor Unite, încălcând în felul acesta principiile de bază ale ONU. Rusia este cea care a amenințat Occidentul cu folosirea armei nucleare. Aduceți-vă aminte de de ditirambele care spuneau că Londra va fi înecată…

Cristian Dumitrașcu (realizator): Așa e.

Ştefan Ciochinaru: Că Bonn-ul va fi distrus, că Parisul nu va mai exista. Cât despre Polonia, România, țările baltice, ce să spunem? Nici nu se mai puneau la socoteală în această distrugere generală.

Ei bine, acum Putin inversează discursul. El spune că trebuie să se apere, deși nu-l atacă nimeni, deși nici măcar Ucraina nu a atacat Rusia. Și se feresc în continuare ucrainenii să lovească pe teritoriul rus, cu excepția unor depozite de materiale militare de la granița cu Ucraina.

Și acolo vorbim de necesități militare stricte. Putin ce face? Putin mobilizează, bun, poate să mobilizeze milioane de soldați. Rămâne de văzut dacă va reuși, pentru că milioanele astea deocamdată fug peste graniță.

Dar cum o să-i antreneze, cu ce o să-i echipeze, ce fel de arme le va pune în mână? Pentru că Rusia nu mai are nimic din toate astea.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Din punctul nostru de vedere, al românilor, este limpede că militar stăm cel mai bine din toată istoria, nu doar istoria recentă, că avem grupuri de luptă, că avem apărare antirachetă la Deveselu, dar, iată, și sistemul franțuzesc de la Kogălniceanu.

Cum vedeți dumneavoastră, în afară de latura militară, diplomația statului român cu privire la această situație? Suntem în pericol?

Ştefan Ciochinaru: Domnule Dumitraşcu, eu cred că statul român face exact ceea ce trebuie să facă și se comportă exact așa cum trebuie să se comporte un bun aliat înăuntrul unei organizații, unei alianțe militare. Nici mai mult, nici mai puțin.

Pe de altă parte, nici Armata Română nu mai este ceea ce era în 1990, când vorbeam de o armată pe bază de recrutare, de civili. Vorbim de o armată profesionistă, de o armată dotată în momentul de față mult mai bine decât altădată.

Dumneavoastră sunteți specialist militar, dar dacă nu mă înșel, cred că avem un număr dublu sau triplu de Himars față de Ucraina și vedem ce face Ucraina cu un număr mai mic de Himars.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Aşa este!

Ştefan Ciochinaru: Nu am avea niciun fel de emoții cu privire la vreun pericol rus, cu atât mai mult cu cât cred că Rusia, în momentul de față, nu este în condiția de a deschide un al doilea front, nu este în condiția de a ataca un teritoriu NATO.

Ea abia reușește să facă față acolo, în Donbas, unde, vă aduceți aminte, a avut nevoie de două luni ca să traverseze un râu și după două luni și jertfe uriaşe, iată, a pierdut în două zile tot teritoriul.

Noi am fost victimele unei formidabile mașinării de propagandă, care ne-a prezentat permanent armata rusă ca pe cea mai puternică, mă rog, a doua cea mai puternică armată din lume, o forță formidabilă, care în două ore, aduceți-vă aminte, în două ore e la București.

Toate astea nu făceau altceva decât să născocească o fantasmă militară, a cărei victimă a căzut însuşi Putin. Putin a ajuns să creadă că el chiar are o astfel de armată, Putin a ajuns să creadă că el va fi primit cu flori în Ucraina, Putin a ajuns să creadă că la Kiev nu e vorba de un regim legitim al ucrainenilor, ci de niște neonaziști.

Și atunci a luat niște decizii aberante, s-a trezit într-o capcană din care acum nu mai poate să iasă și a ajuns exact ca Hitler. Din bârlogului de la Kremlin, Putin, acum, dă ordine directă generalilor ruși de pe front. Este aberant, inutil să spun că acești ofițeri ruși de pe front sunt profund nemulțumiți de deciziile care le sunt impuse de la Kremlin.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Așa stând lucrurile, să sperăm că finalul e aproape, că finalul rușilor, că finalul lui Vladimir Putin este mai aproape decât ne închipuim. Mulțumim tare mult!

Invitat la „Subiectul săptămânii” a fost profesorul de relații internaționale Ștefan Ciochinaru. Domnule Ciochinaru, vă mulțumesc și vă mai așteptăm la radio!

Ştefan Ciochinaru: Cu multă plăcere! O zi bună!

Cristian Dumitrașcu (realizator): O zi bună!

Misiuni internaționale

Publicat de Gabriel Stan, 25 iulie 2022, 12:48

Edi Nicola (realizator rubrică): Aproximativ 400 de elevi militari din Polonia, Lituania, Estonia și Letonia participă în această perioadă la cel de-al șaptelea raliu central al claselor militare de la Irish.

Pe platoul bazei militare din Bemowo Piskie a fost prezent și ministrul apărării naționale din Polonia, care i-a recompensat pe cei mai buni dintre ei.

Elevii vor pune în practică activități specifice din cinci blocuri de formare diferite, o secvență din pregătire fiind reprezentată de cunoașterea modului de instruire a militarilor Grupului de luptă din Polonia și a echipamentelor folosite.

Din Europa ne mutăm în Africa, unde România și-a reafirmat angajamentul pentru asigurarea unui climat de pace și securitate globală. Iar continuarea participării la misiunile ONU a contribuit la creșterea profilului României ca furnizor de securitate.

Maiorul Marcela Dumitrașcu se află în misiunea ONU MINUSMA din Mali în regiunea Timbuktu. Ofițerul român a fost decorat de către MINUSMA Force Commander cu Force Commander Cohen și Force Commander’s Commendation. Din Mali, maiorul Marcela Dumitrașcu.

Marcela Dumitrașcu: Ne întorceam de la o misiune de promovare a mandatului MINUSMA, eu aveam armament, ceilalţi trei colegi sunt civili şi nu au armament cu ei.

Au tras cu mitraliere. Au venit inclusiv în faţa maşinii şi au tras în parbriz, au încercat să mă facă să opresc mașina, dar am reușit să îi depășesc și să continui drumul până în apropierea bazei. Mașina are un blindaj foarte bun și de aceea mă și aflu astăzi aici. Eu mă consider norocoasă.

Edi Nicola (realizator rubrică): Ne mutăm pe mare, unde peste 300 de marinari militari ai Forțelor Navale Române participă cu trei nave la Exercițiul Multinațional „Breeze 22”, care are loc în Bulgaria.

Conducerea acestuia este asigurată de Forțele Navale Bulgare și se desfășoară atât în apele sale teritoriale, cât și în apele internaționale.

Obiectivul principal al exercițiului multinațional este consolidarea la nivel tactic între personalul naval și unitățile participante. Comandantul fregatei „Regele Ferdinand”, comandor George-Victor Durea.

George-Victor Durea: Am putut să exersăm lupta în toate mediile, de la antisubmarin până la antiaerian, având parte de sprijinul aviație bulgare.

Am reușit să ne ridicăm nivelul de pregătire și să integrăm personalul nou numit în funcție pentru a-şi desăvârși abilitățile dobândite în funcțiile anterioare.

Edi Nicola (realizator rubrică): Rămânem tot pe mare și ne îmbarcăm la bordul navei-școală „Mircea”, care a mai încheiat o etapă de navigație și după o săptămână și 850 de mile marine parcurse se află în escală în Portul Alexandria din Egipt.

În ultimele zile instrucția a continuat la bord, în principal în arborada navei, pentru că s-a navigat cu vele în Mediterană în drum spre Alexandria, dar a crescut și numărul orelor alocate pregătirii tactice, pentru că se apropie examenele de la finalul stagiului de practică. Colegul nostru Bogdan Dinu de la „Jurnal Militar Constanța”.

Bogdan Dinu: După mai bine de 45 de zile putem spune că instrucția în arboradă a atins nivelul dorit de comandă a navei, dar și de instructorii de la Academia Navală „Mircea cel Bătrân”.

În ultima săptămână au debutat și o serie de ateliere de familiarizare a studenților cu viața la bord – şi vorbesc aici despre utilizarea sifleei sau despre nodurile marinărești. Studenții au primit și unii dintre ei chiar au finalizat deja lucrările de matelotaj.

Fac parte integrantă din viitorul examen de practică marinărească, care se va desfășura în ultima săptămână a acestui marș internațional de instrucție, iar nivelul la care au ajuns este unul bun.

Misiuni internaționale

Publicat de prosavioleta, 13 iulie 2022, 07:54

Teodora Mazere (realizator rubrică): Artileriștii antiaerieni din cadrul celei de-a XI-a rotații din Polonia alături de aliații din cadrul grupului de luptă au primit zilele trecute vizita premierului și a ministrului apărării din țara gazdă. Cu această ocazie, militarii români alături de partenerii americani, britanici și polonezi au desfășurat un  exercițiu demonstrativ. Tot în aceasta perioadă s-a derulat pentru prima dată și concursul militar aplicativ Gepards Legacy.

Căpitanul Liviu Burtică, ofițerul de informare și relații publice al Detașamentului de Apărare Antiaeriană -,, Gheparzii Transilvani”: Cele mai bune grupe, formate din 6 membrii, s-au aliniat la startul acesteia.  Concurenții au trebuit să parcurgă probe diferite pe un traseu de 15 km în care și-au dovedit abilitățile profesionale dobândite dar și rezistența și pregătirea fizică. În clasamentul final al competiției, două echipe românești au urcat pe podium.

Teodora Mazere (realizator rubrică): Din baza din Bemowo Piskie ajungem pe puntea  Navei Școală Mircea care își continuă cel de-al doilea marș internațional de instrucție. Pregătirea cadeților de la bord continuă  atât în arboradă cât și prin exerciții, cum a fost cel de abandon al navei desfășurat la un nivel foarte apropiat de realitate. Pe lângă instrucție au fost și antrenamente de tras la rame cu cele două bărci. Deși este un velier, pregătirea la bord se desfășoară și pentru cei cu specializarea electromecanică, ei efectuând carturi la sala mașinilor.

Student caporal Alexandru Mihai Dan: Trebuie să ne echipăm corespunzător pentru că este gălăgie foarte mare, este mult ulei. A fost primul meu contact cu ceva ce ține de specializarea mea, nu știam nimic legat de motoare, nimic legat de fluide. Cadrele, ofițerii, maiștrii, soldații gradați, m-au ajutat foarte mult să înțeleg tot ce se întâmplă, m-au îndrumat și acum încep să-mi pun bazele a ceea ce urmează să studiez mai departe. Cred că m-au pregătit și i-au pregătit și pe colegii mei pentru ceea ce urmează să facem noi în cariera noastră.

Teodora Mazere (realizator rubrică): Nava școală Mircea se află în escală în portul Valletta din Malta până pe data de 13 iulie după care se va îndrepta spre ultimul port din acest marș de instrucție, și anume Alexandria din Egipt.

Tot către continentul african ne îndreptam și noi atenția, mai precis spre Sudanul de Sud, acolo unde un grup format din șapte militari români participă la misiunea UNMIS ce are drept obiectiv asigurarea sprijinului pentru procesul de pace și consolidarea pe termen lung a statului de drept și a dezvoltării economice. Deplasarea în zonele de securitate se face cu ajutorul patrulelor iar  detalii despre specificul organizării acestei activități ne oferă Colonelul Dan Ruja, observator ONU în Sudanul de Sud.

Colonelul Dan Ruja: Înainte de fiecare patrulă, această structură de securitate trebuie să-și dea un aviz referitor la nevoia de a folosi forța de protecție a batalionului acesta de protecție. Există și zone în care patrula se poate deplasa fără ei și nu s-au semnalat incidente. Culmea, cele mai recente incidente au vizat chiar membrii acestei forțe de protecție care, bineînțeles, sunt înarmați.

Nivel copleșitor al încălcărilor grave ale drepturilor copiilor în situații de conflict!

Publicat de Andra Radu, 29 iunie 2022, 12:12 / actualizat: 16 decembrie 2024, 20:17

Între 2005 și 2020, Organizația Națiunilor Unite a verificat peste 266.000 de încălcări grave ale drepturilor copiilor comise de părțile implicate în peste 30 de situații de conflict din Africa, Asia, Orientul Mijlociu și America Latină, a transmis azi UNICEF într-un nou raport.

Aceste cifre sunt doar o mică parte din încălcările presupuse a fi fost comise, devreme ce, printre altele, constrângerile legate de securitate și rușinea, durerea și teama copilului și a familiei supraviețuitoare împiedică deseori raportarea, documentarea și verificarea încălcărilor grave ale drepturilor copiilor care trăiesc în contexte de conflict armat.

Raportul – 25 de ani de copii și conflict armat: Acțiuni pentru a proteja copiii în situație de război – a arătat că între 2005 și 2020:

• peste 104.100 de copiii au fost identificați ca fiind uciși sau mutilați în situații de conflict armat;
• peste 93.000 de copii au fost recrutați și folosiți de părțile implicate în război;
• cel puțin 25.700 de copii au fost răpiți de părțile implicate în conflict;
• părțile implicate în conflict au violat, au căsătorit forțat, au exploatat sexual și au comis alte forme de violență sexuală împotriva a cel puțin 14.200 de copii.

Organizația Națiunilor Unite a verificat peste 13.900 de incidente de atacuri în școli și spitale și a verificat nu mai puțin de 14.900 de incidente de refuz al accesului la ajutor umanitar pentru copii din 2005.

„Acest raport prezintă în termeni cât se poate de sumbri eșecul lumii de a-și proteja copiii de cele mai grave încălcări ale drepturilor acestora în situații de conflict armat”, a spus Catherine Russell, directorul executiv UNICEF.

„Încălcările grave sunt devastatoare pentru copii, familii și comunități și lovesc baza societății, îngreunând restabilirea și menținerea păcii, securității și stabilității. Trebuie să refuzăm acceptarea încălcărilor drepturilor copiilor ca pe un dat al războiului”.

Pe baza datelor colectate timp de șaisprezece ani în Raportul anual privind copiii și conflictul armat al Secretarului General, raportul ilustrează impactul conflictelor armate asupra copiilor, prin prezentarea tendințelor privind încălcările drepturilor copiilor în lume și de-a lungul timpului.

Raportul examinează felul în care informațiile privind modelele documentate de încălcări grave ale drepturilor copiilor sunt folosite pentru a răspunde la nevoile copiilor și cum cooperarea cu părțile implicate în conflict, atât actorii statali cât și cei non-statali, conduce la încetarea și prevenirea încălcărilor grave.

Numărul anual de cazuri de încălcare a drepturilor copiilor verificate a crescut din 2005, depășind 20.000 într-un an pentru prima dată în 2014 și ajungând la 26.425 în 2020. Între 2016 și 2020, numărul zilnic global de încălcări verificate a ajuns la un număr alarmant de 71 de cazuri.

Numărul crescut de încălcări ale drepturilor copiilor observate în ultimii ani evidențiază impactul  dramatic asupra copiilor pe care le au conflictul armat și crizele privind protecția copiilor din ce în ce mai complexe și prelungite.

Raportul notează că mulți copii suferă în urma încălcărilor multiple ale drepturilor lor, sporindu-le astfel vulnerabilitatea. De exemplu, răpirea este deseori combinată cu sau duce la alte încălcări, în special recrutarea și folosirea violenței sexuale. Copiii, în special fetele, care au fost răpite și/sau asociate cu părți aflate în conflict sunt expuse unui risc crescut de violență sexuală, inclusiv viol, exploatare sexuală și căsătorie forțată.

Raportul arată că acte grave de violență împotriva copiilor au fost comise de toate părțile implicate în conflict, atât statale cât și non-statale. Între 2012 și 2020, actori statali, inclusiv forțele și coalițiile naționale și internaționale au fost responsabile de cel puțin 26% dintre toate actele de violență. În comparație, actorii non-statali au reprezentat aproximativ 58% dintre toate actele comise verificate, subliniind importanța cooperării cu toate părțile implicate în conflict, inclusiv actori non-statali, pentru a putea opri și preveni actele de violență împotriva copiilor.

Pentru a spori responsabilitatea, părțile implicate în conflict enumerate în raportul anual al Secretarului general privind copiii și conflictele armate dezvoltă și implementează planuri de acțiuni specifice, concrete, precum și acțiuni de realizat într-un termen precis pentru a stabili măsuri sustenabile care să protejeze copiii împotriva impactului războiului.

Între 2005 și 2021, părțile implicate în 17 situații de conflict au semnat 37 de planuri de acțiune. Circa 70% dintre planurile de acțiune au fost semnate de actori nestatali, iar celelalte 30% de state. Raportul prezintă mai multe exemple, evidențiind valoarea și efectul crucial pe care planurile de acțiune le au prin faptul că determină schimbări în bine pentru copii, atât pe termen imediat, cât și pe termen lung.

Numărul din ce în ce mai mare de actori armați nestatali, dezvoltarea și utilizarea unor noi mijloace și metode de purtare a războiului, utilizarea dispozitivelor explozive improvizate și a altor arme explozive, în special în zone populate, sunt doar câțiva din multitudinea de factori care contribuie la apariția unor provocări fără precedent la adresa protecției copiilor în situații de conflict armat.

De asemenea raportul a constatat și că:

• Copiii din familii mai sărace și copiii cu statut sau caracteristici specifice, printre care se numără copii refugiați, strămutați intern și indigeni, dar nu numai, continuă să fie expuși unor riscuri sporite de a li se încălca grav drepturile.
• Datele disponibile defalcate pe sexe arată că situațiile confirmate de încălcare gravă a drepturilor au afectat predominant băieții. De exemplu, în 2020, băieții au reprezentat 73% din totalul victimelor copii, vasta majoritate fiind victime ale recrutării și exploatării (85% băieți), răpirii (76% băieți) uciderii și mutilării (70% băieți). Prin comparație, fetele au reprezentat o pătrime (26%) din totalul victimelor copii, dintre care 98% fiind supuse violului și altor forme grave de violență sexuală.
• Între 2016 și 2020, 82% dintre cazurile confirmate în care copiii au fost uciși sau răniți – sau aproximativ 41.900 de copii – au avut loc în cinci situații: Afganistan (30%), Israel și Statul Palestina (14%), Siria (13%), Yemen (13%) și Somalia (9%).
• Utilizarea armelor explozive, în special în zone populate, și a celor cu efect pe suprafețe mari reprezintă o amenințare persistentă la adresa copiilor și familiilor acestora. Doar în 2020, 47% din totalul copiilor uciși și mutilați, adică peste 3.900 de copii, au fost victime ale armelor explozive și reziduurilor explozive ale războaielor.

Noțiunea „copii cu statut sau caracteristici specifice” cuprinde printre alții, copii cu dizabilități, copii refugiați și strămutați intern, copii din grupuri religioase sau etnice minoritare, copii care nu se identifică binar ca gen și copii de diverse orientări sexuale.

Există insuficiente date defalcate pe sexe pentru a examina tendințele în timp. Doar datele pentru 2019 și 2020 oferă informații suficiente.

Este important de remarcat că sporirea în timp a numărului de cazuri de încălcări ale drepturilor copiilor confirmate evidențiază faptul că mecanismul de monitorizare și raportare s-a consolidat din ce în ce mai mult de-a lungul anilor.

Elaborarea ghidurilor privind monitorizarea și raportarea, cursurile și activitățile de dezvoltare a capacității desfășurate de ONU și de partenerii săi privind documentarea încălcărilor grave ale drepturilor, precum și campaniile de conștientizare în rândul familiilor și comunităților privind riscurile la care sunt expuși copiii, au contribuit la consolidarea mecanismului și au permis culegerea mai multor informații referitoare la  cazurile de încălcare gravă a drepturilor copiilor.

Deși a crescut în timp, capacitatea generală a ONU de a documenta și verifica incidentele care implică abuzuri grave a fluctuat de la an la an, de la situație la situație și de la un abuz la altul. În acest context și pe baza informațiilor de mai sus, comparațiile directe între situații, ani sau forme de abuz trebuie realizate cu rezervă.

„UNICEF și partenerii noștri sunt hotărâți să își continue activitatea menită să prevină încălcările grave ale drepturilor copiilor”, a spus Russell.

„Întrucât mai mulți copii sunt în prezent afectați de conflicte, violență și crize decât oricând de la al Doilea Război Mondial, aceste demersuri nu au fost niciodată mai urgente”.

Recomandările raportului, având la bază dovezile și analizele prezentate, urmăresc să mobilizeze toate părțile interesate, inclusiv părți în conflicte, state și membri ai Consiliului de Securitate al ONU, pentru a proteja efectiv și sustenabil copiii și pentru a accelera acțiunile la nivel local, național, regional și global.

Pe lângă apelul adresat părților în conflict și statelor de a își respecta obligațiile asumate în contextul dreptului internațional umanitar și drepturilor omului, raportul cuprinde recomandări cu privire la:

• modalități prin care să se ofere copiilor afectați de conflict servicii de îngrijire și intervenție adecvate;
• modalități de îmbunătățire a defalcării și analizării datelor, cu scopul de a îmbunătăți capacitatea de reacție și prevenție;
• modalități de sprijinire a Grupurilor Operative naționale pentru Monitorizare și Raportare pentru a accelera acțiunile și a îmbunătăți relațiile dintre acestea și guverne;
• modalități de îmbunătățire a relațiilor cu părțile în conflict, cu scopul de a elabora planuri de acțiune și de a proteja sustenabil copiii.

Ziua Mondială a Refugiatului

Publicat de Andra Radu, 20 iunie 2022, 15:13 / actualizat: 16 decembrie 2024, 20:17

Astăzi este Ziua Mondială a Refugiatului, marcată încă din anul 2001, la inițiativa ONU. Sloganul sub care se desfăşoară Ziua refugiatului în anul 2022 este „Whoever. Wherever. Whenever. Everyone has the right to seek safety” (Oricine. Oriunde. Oricând. Toată lumea are dreptul de a căuta siguranţă) şi este un apel la dreptul fiecărei persoane de a căuta siguranţă – oricine ar fi acesta, de oriunde ar veni şi oricând ar fi nevoit să fugă.

Potrivit Agenţiei ONU pentru refugiaţi (UNHCR), cel puţin 82,4 milioane de oameni din întreaga lume au fost obligaţi să-şi abandoneze casa. Printre aceştia se află aproape 26,4 de milioane de refugiaţi, dintre care aproximativ jumătate au sub 18 ani.

Cu acest prilej, la Romexpo, în Capitală, sunt inaugurate astăzi două cabinete destinate refugiaţilor, unul de asistenţă medicală primară, celălalt pentru servicii de sănătate mintală.

Primul cabinet va furniza servicii de medicină de familie, ginecologie, planificare familială şi sănătatea reproducerii, iar celălalt, consiliere psihologică şi psihoterapie individuală şi de grup.

Materialele de informare despre utilizarea antibioticelor, despre vaccinare şi despre drepturile pacienţilor privind serviciile medicale vor fi disponibile în limbile ucraineană, română şi engleză.

Cele două cabinete au fost înfiinţate cu sprijinul Biroului Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, din România, în colaborare cu Ministerul Sănătăţii. În Bucureşti se află cel mai mare număr de refugiaţi din Ucraina, majoritatea, femei şi copii.

La Constanţa, săptămâna trecută s-a aflat o echipă a agenţiei ONU pentru refugiaţii din România, pentru a evalua situaţia celor 4.000 de refugiaţi ucraineni prezenţi în judeţ.

Misiuni internaționale

Publicat de Gabriel Stan, 6 iunie 2022, 15:21 / actualizat: 30 ianuarie 2023, 17:04

Teodora Mazere (realizator rubrică): Potrivit Cartei Organizației Națiunilor Unite, ONU are misiunea de a asigura pacea mondială, respectarea drepturilor omului, cooperarea internațională și respectarea dreptului internațional.

Misiunea Organizației Națiunilor Unite în Sudanul de Sud a început în iulie 2011 când republica a devenit oficial cea mai nouă țară din Africa, după ce s-a separat de Sudan.

Şapte militari români participă la misiunea „UNMISS” din Sudanul de Sud, într-un context în care situația de securitate se degradează de la o zi la alta, semnalându-se frecvent jafuri armate, tâlhării și răpiri.

Colonelul Dan Ruja, observator ONU în Sudanul de Sud: Nu sunt prea optimist. Se pare că și agresiunea împotriva Organizației Națiunilor Unite a început să crească, au fost raportate din ce în ce mai frecvente incidente în care tinerii atacă cu pietre diverse convoaie ONU.

Chiar aici la mine s-a întâmplat primul incident de acest fel, un soldat din batalionul de protecție a fost lovit. Un altul a păţit ceva similar. Folosesc pietre, dar loviturile pot fi destul de periculoase. Problema este că devin din ce în ce mai agresivi.

Teodora Mazere (realizator rubrică): De pe continentul african facem prima escală în Polonia, unde Gheparzii transilvani acționează în cadrul grupului de luptă NATO, în vederea asigurării prezenței înaintate consolidate pe flancul nord-estic al alianței.

La o lună și jumătate de la dislocarea în Polonia, militarii turdeni își perfecționează deprinderile atât în cadrul ședințelor de tragere cu armamentul individual, cât și în cadrul exercițiilor multinaționale.

În altă ordine de idei, pe 1 iunie, alături de ceilalți militari din bază, au marcat „Ziua globală a alergării”, cum altfel decât printr-o alergare de 5 km pentru a încuraja pe toată lumea să facă mișcare.

Capitan Liviu Burtică, ofițerul de informare și relații publice al detașamentului românesc dislocat în Polonia: Scopul ședințelor de tragere a fost de a perfecționa deprinderile militarilor în identificarea și executarea focului în cel mai scurt timp asupra obiectivelor fixe care apar prin surprindere sau se demască pe timp de noapte prin lumină difuză.

Teodora Mazere (realizator rubrică): Din Polonia coborâm în Bosnia și Herţegovina, unde 134 de militari români acționează de trei luni de zile în cadrul Batalionului Multinațional al misiunii EUFOR Althea. Militarii români, dislocaţi în Camp Butmir, din Sarajevo, desfășoară misiuni în sprijinul autorităților locale, având drept obiectiv menținerea unui climat de securitate și stabilitate.

Într-un momentul de răgaz dintre două misiuni i-au omagiat pe eronii neamului și au avut ocazia de a sărbători, într-un mod tradițional, Înălțarea Domnului.

Locotenent Andrei Murariu, comandantul companiei de infanterie din cadrul rezervei intermediare pentru operația EUFOR Althea: Sunt trei mari etnii şi fiecare are o religie separată. Cei de etnie bosniacă religia islamică, cei de etnie croată religia catolică, iar sârbii sunt ortodocși.

Cu ocazia sărbătorilor s-a încercat și limitarea misiunilor pentru a nu incomoda sau crea tensiuni în rândul populației civile, iar militarilor li s-a acordat timp suficient pentru a ține legătura cu familia și cu cei dragi și a reface capacitatea de luptă. Tradiționalele ouă roșii au fost nelipsite aici, ne-a bucurat foarte mult.

Misiuni internaționale

Publicat de Gabriel Stan, 2 mai 2022, 16:23

Doi ofițeri români își desfășoară pe continentul Asiatic, cea mai lungă misiune a ONU, având drept scop monitorizarea acordului de încetare a focului dintre India și Pakistan. Structura și personalul acestei misiuni constă în 44 de observatori militari ai Națiunilor Unite, având două sedii, la Islamabad în Pkistan și New Delhi în India.

Posturile Field sunt situate pe ambele părți ale liniei de control, cu 7 locații pe teritoriul Pakistanului, respectiv 5 în India.

Locotenent-comandor George Ţarălungă, observator ONU în Pakistan şi India: Retoricele politice de diferite teme din ultima perioadă au creat o stare destul de tensionată și volatilă. Totuși situația de securitate este în general calmă, dar imprevizibilă. Cred că cea mai mare provocare rămâne evoluția situației din Afganistan.

Deocamdată nu există semnale că profilul de securitate din zonă s-ar modifica brusc, dar nu poți să știi niciodată cum evoluează lucrurile.

De pe cel mai întins și cel mai populat continent facem un salt pe continentul american și ne oprim în Statele Unite ale Americii, unde Comandamentul Central totalizează în prezent 47 de națiuni.

Acest comandament cu sediul la Tampa, Florida, conduce activităţi şi operaţii militare cu aliaţii şi partenerii, pentru a spori securitatea şi stabilitatea regională din zona de responsabilitate, membrii NATO asigurând echipe de legătură în cadrul comandamentului, care participă la procesele de planificare a operaţiilor.

Colonelul Paul Dumitru, seful echipei de legatura din cadrul Comandamentului Central de la Tampa: Mai devreme sau mai târziu trebuie să înțelegem și toată lumea să fie de acord că armata nu este numai un consumator de resurse este și un producător de securite și securitatea pleacă simplu și prozaic vorbind de la faptul că dimineața când se trezește cetățeanul româniei, dacă primește apă la robinet și mergând cu toate aspectele vieții pe care noi le credem de-a gata, ele sunt produsul muncii tuturor și se datorează în mică măsură și nouă.

De la Tampa, Florida revenim mai aproape de casa, mai precis în Polonia unde militarii Detașamentului de Apărare Antiaeriană rotația a XI-a ,,Gheparzii Transilvani” continuă misiunea în cadrul grupului de luptă pentru asigurarea prezenței consolidate în flancul nord-estic al Alianței.

Exercițiul de debut a fost derulat în zona de instrucție Bemowo Piskie și a aliniat la start pe lângă militarii Grupului de Luptă din Polonia şi militari germani și canadieni din compunerea grupurilor de luptă din Letonia, Estonia şi Lituania precum şi militari polonezi din cadrul Brigăzii 15 Mecanizate.

Capitanul Liviu Burtică – ofițerul de informare și relații publice al detașamentului: Misiunea noastră a debutat în forță cu executarea unui exercițiu fără trageri reale. Marea majoritate a militarilor se află pentru a doua oară în Polonia, experiența misiunii anterioare fiind un avantaj, ușurând acomodarea celor aflați pentru prima dată la acest tip de misiune sau chiar la prima misiune internațională.

Ultima oprire din această ediție o facem pe Nava Școală „Mircea”. Ambasadorul Onorific în Serviciul României își continuă misiunea începută în urmă cu mai bine de o lună de zile pe mările și oceanele lumii.

La bordul velierului sunt instruiți elevii din anul I de la Școala Militară de Maiștri a Forțelor Navale, „Amiral Ioan Murgescu”. În portul Castello din Spania echipajul a avut timp să se recupereze, instrucția cadeților contiunând la bord.

Pe lângă lucrările de mentenanță obișnuite, cadeții au efectuat cursuri în cazarma 3, pregătind asfel evaluarea finală.

Comandorul Mircea Târhoacă, comandantul navei-școală „Mircea”: Această ultimă etapă înainte de a intra în portul Napoli este o etapă care ne ajută să realiză obiectivele noastre de practică. Vremea este bună, facem tot ceea ce trebuie pentru ca elevii care urmează să participe la rolul de întindere a velelor să le cunoască foarte bine în timp util și cu performanțe maxime.

Ziua Internațională de Conștientizare a Autismului

Publicat de Andra Radu, 2 aprilie 2022, 20:30 / actualizat: 16 decembrie 2024, 20:17

Ziua internaţională de conştientizare a autismului este marcată în fiecare an la 2 aprilie, ca urmare a deciziei Adunării Generale a ONU, prin Rezoluţia 62/139, adoptată la 18 decembrie 2007. Anul acesta, tema Zilei internaţionale de conştientizare a autismului face referire la educaţia incluzivă de calitate pentru toţi.

Rata autismului în toate regiunile lumii este ridicată, iar lipsa înţelegerii are un impact enorm asupra persoanelor cu autism, a familiilor lor şi a comunităţilor.

În 2008 a intrat în vigoare Convenţia privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi, care reafirmă principiul fundamental al drepturilor universale ale omului pentru toţi. Scopul acesteia este de a promova, proteja şi asigura exercitarea deplină şi egală a tuturor drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale de către toate persoanele cu dizabilităţi, şi de a promova respectul pentru demnitatea lor.

Convenţia privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi reprezintă un instrument vital pentru promovarea unei societăţi incluzive, care să se preocupe de toţi, ca şi pentru garantarea faptului că toţi copiii şi adulţii cu autism vor putea duce o viaţă împlinită.

Sursa foto: https://helpautism.ro/

Asociaţia Help Autism a lansat la începutul anului 2021 programul pilot „Help Home” – primul program personalizat din România dedicat exclusiv adolescenţilor cu autism, după cum anunţa un comunicat de presă al acestei asociaţii. Potrivit comunicatului, 1 din 54 de copii este afectat de autism.

În România se estimează că trăiesc peste 30.000 de persoane cu tulburare de spectru autist (TSA), deşi doar o jumătate se află în evidenţa statului, dintre care 13.905 sunt copii, autismul fiind considerată cea mai răspândită tulburare a copilăriei.

Clădiri-simbol din 15 orașe din țară su fost iluminate în albastru, de Ziua internațională de conștientizare a autismului.

Înaltul Comisariat al ONU pentru Refugiați dorește să deschidă un birou la Iași!

Publicat de Andra Radu, 23 martie 2022, 11:49 / actualizat: 16 decembrie 2024, 20:17

Înaltul Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați intenționează să deschidă un birou la Iași. Decizia a fost luată ieri, după convorbirile purtate între prefectul Bogdan Cojocaru și reprezentantul Agenției ONU pentru Refugiați în România, Desire Bateck.

În cadrul dialogurilor, a fost abordată problematica refugiaților din Ucraina care tranzitează Iașul și care au nevoie de intervenții punctuale privind asistența medicală, alimentară și asigurarea unei cazări temporare.

„Din discuțiile pe care le-au avut și cu autoritățile locale, doresc să deschidă un birou la Iași. Am avut astăzi o primă întâlnire. Am discutat de mai multe activități pe care deja le-am desfășurat pentru refugiații care au ajuns și au tranzitat județul nostru. Erau interesați de modul în care s-au desfășurat acestea. Ne-am asigurat că beneficiază de toate condițiile.

Apoi, celălalt lucru discutat a fost legat de faptul că o parte din cei care tranzitează județul nostru, fiind deja peste 56.000 de ucraineni, o parte din aceștia, cu siguranță, își vor dori să rămână pentru o perioadă mai lungă de timp, iar atunci, Agenția ONU pentru Refugiați va dori să vină în sprijinul autorităților locale și centrale, pentru a putea asigura în continuare integrarea acestora și alte activități necesare, în funcție de modul în care vor evolua lucrurile”, a declarat Bogdan Cojocaru.

Ziua Internaţională a Femeii!

Publicat de Andra Radu, 8 martie 2022, 07:41 / actualizat: 16 decembrie 2024, 20:17

În România, pe 8 Martie este sărbătorită femeia. Până în decembrie 1989 se vorbea de Ziua Mamei, prilej cu care se organizau spectacole dedicate mamelor. După Revoluția din ’89 noțiunea de ziua mamei este înlocuită cu Ziua Femeii.

De 8 Martie, tradiția spune că este bine să purtăm mărțișor pentru a avea parte de noroc tot anul.

Ziua Internaţională a Femeii a fost sărbătorită pentru prima dată la 28 februarie 1909, la New York. Doi ani mai târziu, socialista germană Luise Zietz a propus ca această sărbătoare să devină o sărbătoare anuală care să aducă în atenţie diverse probleme legate de femei, cum ar fi dreptul de vot şi promovarea egalităţii de drepturi pentru femei.

Primele ediţii ale Zile Internaţionale ale Femeii au fost sărbătorite într-un mod cu totul diferit de cel din zilele noastre, sute de demonstraţii având loc în Europa. În timpul acestor demonstraţii, femeile au cerut să li se acorde în sfârşit atât dreptul de vot, cât şi dreptul de a ocupa funcţii publice. Discriminarea sexuală la locul de muncă a fost, de asemenea, o problemă importantă.

Până în 1977, Ziua Femeii a fost sărbătorită mai ales în ţările socialiste. Abia după decizia Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite de a proclama ziua de 8 martie drept Ziua Internaţională a Femeii, sărbătoarea a căpătat popularitate la nivel mondial.

13 februarie – Ziua Mondială a Radioului!

Publicat de Andra Radu, 13 februarie 2022, 13:59 / actualizat: 16 decembrie 2024, 20:18

Ziua Mondială a Radioului (World Radio Day) este sărbătorită în fiecare an pe 13 februarie, de către toate statele membre ale Naţiunilor Unite. A fost aleasă în amintirea primei emisii a postului de radio al Naţiunilor Unite – 13 februarie 1946.

Obiectivele marcării acestei zile sunt de a sensibiliza publicul şi mass-media asupra importanţei radioului şi să încurajeze factorii de decizie să stabilească şi să ofere acces la informaţii prin radio, precum şi pentru a consolida reţeaua şi cooperarea internaţională între radiodifuzori.

Abilitate unică de a ajunge la cea mai largă audienţă face ca radioul să poată modela experienţa diversităţii unei societăţi şi să reprezinte o tribună unde toate vocile să fie reprezentate şi auzite.

Posturile de radio ar trebui să servească diverse comunităţi, oferind o mare varietate de programe, puncte de vedere şi conţinut şi să reflecte diversitatea publicului, arată ONU.

Misiuni internaționale

Publicat de Gabriel Stan, 24 ianuarie 2022, 17:53

Teodora Mazere (realizator rubrică): De-a lungul existenței sale, Organizația Națiunilor Unite a desfășurat peste 70 de operații de menținere a păcii, la care au participat în total un milion de militari. Armata României participă la misiunea sub egida ONU în Congo cu un număr de opt ofiţeri, care încadrează atât funcții de ofițer de Stat Major, cât și funcții de observator militar. Despre specificul acestei misiuni ne vorbește locotenent colonelul Adrian Cârstea, observator militar în Congo.

Adrian Cârstea: Principalele informaţii care ne interesează pe noi sunt cele legate de situaţia de securitate. Urmează şi altele, de situaţii medicale, apă, alte nevoi ale lor, dar cea mai importantă este situația de securitate. Or, pentru a obţine astfel de informaţii, sunt interviuri pe care le ai de regulă cu reprezentanţi ai comunităţii  locale.

Localnicii în misiunea asta se cam feresc să vorbească. Cam asta face un observator militar. Toată ziua patrulează în scopul de a aduna informaţii.

Teodora Mazere (realizator rubrică): Aceasta a fost ultima relatare din Congo a colegului Adrian Cârstea, misiunea lui încheindu-se la finalul acestei luni.

Din Africa ajungem pe bătrânul continent, mai precis în Polonia, acolo unde militarii contingentului românesc, Rotația a 10-a, au organizat în premieră o competiție de orientare ce a presupus simularea unei patrule de cercetare în dispozitivul propriu sau al adversarului. Dezvoltarea lucrului în echipă, orientarea în teren și interacțiunea umană în condiții de luptă au fost principalele obiective ale acestei competiții.

Locotenent Diana Aioanei, ofițerul de informare și relații publice al “Gheparzilor de Fier”: Au fost cinci puncte obligatorii de trecere, desfășurate pe o distanță de 20 de km. Startul s-a luat la momente diferite, iar clasamentul a fost făcut în funcție de cel mai bun timp.

Teodora Mazere (realizator rubrică): Din Polonia coborâm în Balcani, mai precis în Kosovo, unde militarii Elementului Național de Sprijin își exercită atribuțiile în vederea asigurării sprijinului logistic pentru personalul militar român dislocat în misiune. Înființată în luna aprilie a anului trecut, această structură se ocupă de soluționarea aspectelor administrative pentru cei 53 de militari români care acționează în baza din Kosovo.

Căpitan Mihai Socol, ofițer responsabil de Elementul Național de Sprijin din Kosovo: Am sprijinit activitatea comisiei de rotație venită în teatru, pentru a superviza activitatea de predare a funcțiilor de către o parte dintre militarii români, care și-au încheiat misiunea aici, în Kosovo.

Teodora Mazere (realizator rubrică): Traversam Atlanticul  și ajungem în Statele Unite ale Americii, acolo unde desăvârșirea ca subofițer de comandă a militarilor americani se face prin absolvirea cursului de Sergeant Major, acesta reprezentând ultima formă de pregătire din cariera militară.

Programul de studii se întinde pe cinci semestre, iar numărul cursanților internaționali reprezintă 10 procente din numărul subofițerilor americani care urmează această formă de pregătire. Din îndepărtatul Texas transmite plutonierul adjutant principal Florin Bănceanu, unul dintre cursanții programului de formare a subofițerilor de comandă americani.

Florin Bănceanu: Mai putin de 1% din toți militarii Armatei americane cu gradul de Master Sergeant ajung la acest curs, iar după devin eligibili într-un an, doi maxim, trei de a deveni CSM, adică Command Sergeant Major, practic, echivalentul funcțiilor noastre de subofițeri de comandă.

Noul comandant al Bazei 95 Aeriene din Bacău

Publicat de Gabriel Stan, 18 ianuarie 2022, 13:50

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Noul comandant al Bazei 95 Aeriene din Bacău este comandorul Ioan Mischie. Acesta a preluat conducerea bazei de la generalul de florilă aeriană Leonard Baraboi, care a fost numit la comanda Bazei 71 Aeriene de la Câmpia Turzii. Comandorul Ioan Mischie a fost comandantul primului detașament românesc de elicoptere care a activat în misiunea Organizației Națiunilor Unite din Republica Mali, pe continentul african, în perioada octombrie 2019 – martie 2020.

Comandor Ioan Mischie: Îmi va fi de folos experiența acumulată în misiunea internațională, în special în cea din Mali, deoarece acolo am fost responsabil atât cu planificarea și negocierea contractelor cu ONU, cât și de misiune în sine. Practic, a fost o unitate independentă la mii de km depărtare față de România.

Totuși, sunt două stări diferite: aici este pace, am în subordine un colectiv foarte bun, de care trebuie să am grijă, și atunci tempoul va fi mai liniștit, dar în același timp sunt conștient de amenințările de la granița României și de responsabilitatea care vine Bazei 95 Aeriană.

Este o bază cu multe misiuni, este o bază care, spre exemplu, în acest an de instrucție este implicată în patru exerciții internaționale, din care trei peste granițe. Deci, responsabilitățile sunt destul de mari.

Misiuni Internaționale

Publicat de prosavioleta, 21 decembrie 2021, 18:58

Teodora Mazere (realizator rubrică): Spiritul Sărbătorilor de Crăciun se simte și în bazele militare internaționale în care acționează militarii români. Ajuns la cea de-a VI-a ediție, evenimentul caritabil ”Aleargă cu Moș Crăciun” a fost organizat cu intenția de a ajuta 700 de familii din Kosovo aflate în dificultate. Prezent la eveniment, comandantul KFOR,  generalul Ferenc Kajári le-a amintit participanților faptul că obiectivul misiunii KFOR nu este doar de a oferi un mediu sigur și securizat, ci și de a fi aproape de toate comunitățile care trăiesc în Kosovo. Căpitan Ștefan Dalbane, ofițer în cadrul comandamentului KFOR.
Căpitan Ștefan Dalbane: Peste 200  de militari, în frunte cu comandantul KFOR general maior Ferenc Kajári, au participat la eveniment îmbrăcați în costume de Moș Crăciun sau în uniformă militară, purtând și drapelele naționale ale statelor pe care le reprezintă. Eu am alergat împreună cu mai mulți militari ai contingentului român. Dăruind, activitatea ne ajută să simțim și aici atmosfera sărbătorilor.

Teodora Mazere (realizator rubrică): România participă cu un efectiv de șapte militari în sprijinul misiunii ONU de menținere a păcii în Republica Sudanul de Sud. Pe durata unui an de zile, personalul militar este implicat în activități specifice de patrulare, observare, asistență, legătură și consiliere. Una dintre misiunile de bază ale militarilor ONU este de a dezvolta, în parteneriat cu autoritățile locale, proiecte și strategii privind dezarmarea, demobilizarea și reintegrarea socială a foștilor combatanți. Îl ascultați pe locotenent-colonelul Olimpiu Golea, observator militar în Republica Centrafricană.
Locotenent-colonel Olimpiu Golea: Republica Centrafricană a fost colonie franceză. Bineînțeles, toate instituțiile statului vorbesc limba franceză. Este o condiție pentru cei care vin în armată să vorbească limba franceză. Localnicii vorbesc shango. Toată lumea trebuie să cunoască shango și cu partenerii din armata centrafricană limba franceză.
Teodora Mazere (realizator rubrică): Cel de-al 11-lea detașament de apărare antiaeriană constituit în vederea participării la misiunea din Polonia a început pregătirea, urmând ca la începutul lunii aprilie să facă schimbul cu Gheparzii de Fier. Până atunci, militarii dobrogeni care acționează în baza din Bemowo Piskie au participat alături de partenerii americani din compania Cobra la ultima ședință de tragere din acest an cu armamentul ușor de infanterie. Aceste schimburi de experiență au menirea de a menține un nivel ridicat de interoperabilitate între aliații grupului de luptă din Polonia. Locotenent Diana Aioanei, ofițerul de informare și relații publice al Detașamentului de apărare antiaeriană Rotația a X-a.
Locotenent Diana Aioanei: Am executat o tragere cu armamentul ușor de infanterie, la care i-am invitat și pe aliații noștri americani, deoarece acum două săptămâni militarii companiei Cobra ne-au invitat pe noi să executăm trageri cu armamentul lor de infanterie. Ei au executat trageri cu pistolul calibru 9 mm și cu pușcă automată 5.45 mm. Feedback-ul militarilor americani a fost foarte bun și ne-au felicitat.

Misiuni internaționale

Publicat de Gabriel Stan, 14 decembrie 2021, 14:42

Teodora Mazere (realizator rubrică): Desfășurată sub egida Uniunii Europene, pe durata a 100 de zile, operațiunea „IRINI” urmărește respectarea embargoului ONU asupra armelor impus Libiei. România este reprezentată la această misiune de puitorul de mine și plase „Viceamiral Constantin Bălescu”  şi de un detaşament de scafandri de luptă prin incursiune ambarcat.

Participarea Armatei României la operațiunea „IRINI” contribuie la îndeplinirea angajamentelor asumate de țara noastră față de Uniunea Europeană, precum și la asigurarea securității în Marea Mediterană.

Căpitanul Bogdan Oancea, comandantul detașamentului de scafandri de luptă: În primul rând promovăm misiunea, promovăm faptul că suntem aici pentru a furniza securitate în bazinul Mării Mediterane, îi asigurăm că pot apela la noi la orice oră pentru ajutor şi totodată îi încurajăm să ne ţină la curent dacă află ei ceva legat de misiunea de bază, respectarea embargoului impus Libiei.

Teodora Mazere (realizator rubrică): Timp de două săptămâni, o companie din cadrul Batalionului 24 Vânători de Munte, general Gheorghe Avrămescu, a participat în Kosovo la o serie de activităţi de instruire şi coordonare în comun cu partenerii NATO. Obiectivul acestor sesiuni a fost de a spori interoperabilitatea şi de a pregăti forţele pentru misiuni de menţinere a păcii şi stabilităţii în caz de urgenţă în Kosovo.

Locotenent Ionuţ Ciucan, comandantul companiei din rezerva Kosovo Force: Activităţile au constat în recunoaştere în teren atât terestru, cât şi aerian, conferinţe de planificare, precum şi exerciţii demonstrative destinate implementării tacticilor specifice misiunii, care sunt esenţiale asigurării unui răspuns rapid, contribuind în acelaşi timp la antrenarea militarilor români într-un scenariu cât şi mai apropiat de cel real.

Teodora Mazere (realizator rubrică): Începutul săptămânii le-a adus o nouă provocare „Gheparzilor de Fier”, militarii dobrogeni participând la un exerciţiu cu ţinte aeriene marcate, desfăşurat în apropierea bazei de antrenament Bemowo Piskie. Antrenarea secţiilor Ghepard de a aduce acţiuni de luptă într-un mediu complex, cât şi îmbunătăţirea relaţiilor de comandă-control au fost principalele obiective ale exerciţiului.

Locotenent Diana Aioanei, ofiţerul de informare şi relaţii publice al Detaşamentului de Apărare Antiaeriană Rotaţia a X-a: Avioanele F-16 ale aliaţilor polonezi au reprezentat de această dată ţintele reperate ale „Gheparzilor de Fier”. Au zburat la o înălţime considerabilă, făcând imposibilă identificarea lor cu ochiul liber. A fost prima acţiune de acest gen de la dislocarea noastră pe teritoriul Poloniei. Am reuşit să prindem ţintele cu ajutorul tehnicii, pe care o avem în dotare, pentru idenitificarea aparatelor de zbor.

Teodora Mazere (realizator rubrică): După 5 săptămâni de misiune în estul Mării Mediterane şi 5.500 de mile marine parcurse, Fregata „Regina Maria” a ajuns luni, 6 decembrie, în portul militar Constanţa. Nava militară a desfăşurat misiuni NATO de monitorizare a traficului maritim în cadrul Grupării Navale Permanente a Alianţei Nord-Atlantice.

Tot în această perioadă, echipajul fregatei a participat la exerciţiile multinaţionale Dogu Akdeniz 21, organizat de Forţele Navale ale Turciei şi „Niriis” 21 organizat de Forţele Navale ale Greciei.

România, 30 de ani de participare la misiuni ONU de menținere a păcii

Publicat de Gabriel Stan, 14 decembrie 2021, 13:33

Anca Făgăraș (realizator rubrică): România împlinește 30 de ani de participare la misiuni ONU de menținere a păcii. În acest context, secretarul de stat Simona Cojocaru și ambasadorul României la Seul, Cezar Manole Armeanu, au participat prin video conferință, în zilele de 7 și 8 decembrie, la întâlnirea ministerială privind operațiile ONU de menținere a păcii „United for Peace, Together for a Better Future”, organizată de Coreea de Sud.

Oficialii României au exprimat disponibilitatea țării noastre atât pentru participarea la eforturile ONU de stabilizare și menținere a păcii, cât și pentru implementarea rezoluțiilor ONU pe problematica „Femeile, pacea şi securitatea”.

Evenimentul a tratat în mod deosebit tehnologia și consolidarea capacităților medicale, a revizuit prioritățile comune și a pus accent pe capabilitățile militare și de poliție, performanța și protecția civililor.

Simona Cojocaru, secretarul de stat pentru politica de apărare: Am subliniat sprijinul nostru activ pentru inițiativa secretarului general ONU, demarată în anul 2018, și anume inițiativa „Action for Peacekeeping”, un moment de referință din perspectiva organizării, pregătirii și evaluării misiunilor de menținere a păcii sub egida organizației mondiale.

Am subliniat că România, în calitate de membru ONU, NATO, UE și OSCE, a făcut pași importanți în direcția implementării politicii de gen; strategia națională și planul național de acțiune ce au ca obiect implementarea Rezoluției 1325 „Femeile, pacea și securitatea”, Ministerul Apărării Naționale preluând coordonarea domeniului la nivel național.

UNICEF: COVID-19, cea mai mare criză globală care afectează copiii!

Publicat de Andra Radu, 9 decembrie 2021, 09:58 / actualizat: 16 decembrie 2024, 20:18

COVID-19 afectează copiii la o scară fără precedent, provocând cea mai mare criză resimțită de copii pe care a cunoscut-o UNICEF în toată activitatea sa de 75 de ani, afirmă agenția ONU dedicată copiilor într-un raport publicat astăzi.

Raportul Preventing a lost decade: Urgent action to reverse the devastating impact of COVID-19 on children and young people [Prevenirea unui deceniu pierdut: acțiuni urgente pentru contracararea impactului devastator al COVID-19 asupra copiilor și a tinerilor] prezintă diferitele moduri în care COVID-19 periclitează decenii întregi de progrese realizate în vederea eliminării provocărilor majore cu care se confruntă copiii, precum sărăcia, sănătatea, accesul la educație, nutriția, protecția copilului și bunăstarea mintală.

Documentul avertizează că, la aproape doi ani de la debutul pandemiei, impactul COVID-19 devine tot mai amplu, ceea ce adâncește sărăcia, intensifică inegalitățile și amenință drepturile copilului la un nivel fără precedent.

„De-a lungul întregii noastre activități, UNICEF a contribuit la crearea unui mediu mai sănătos și mai sigur pentru copiii din întreaga lume, obținând rezultate extraordinare pentru milioane de copii”, a declarat Directorul Executiv al UNICEF Henrietta Fore.

„Aceste realizări sunt acum în pericol. Pandemia de COVID-19 este cea mai mare amenințare la adresa progreselor realizate pentru copii în toți cei 75 de ani de activitate. În timp ce numărul copiilor flămânzi, neșcolarizați, abuzați, săraci sau obligați să se căsătorească este în creștere, numărul copiilor care au acces la servicii medicale, vaccinuri, hrană suficientă și servicii esențiale este în scădere. Într-un an în care ar trebui să privim înainte, facem pași înapoi”.

Raportul estimează că alte 100 de milioane de copii trăiesc acum în sărăcie multidimensională din cauza pandemiei, o creștere de 10 procente față de anul 2019.

Aceasta înseamnă aproximativ 1,8 copii pe secundă de la mijlocul lui martie 2020. Mai mult, raportul atenționează că avem o cale lungă de parcurs pentru a recupera terenul pierdut – chiar și cel mai optimist scenariu prevede că va fi nevoie de șapte sau opt ani pentru a ne redresa și a reveni la rata sărăciei infantile de dinaintea COVID-19.

Raportul prezintă și alte dovezi ale regresului, afirmând că numărul copiilor care trăiesc acum în gospodării ce se confruntă cu sărăcie monetară a crescut cu aproximativ 60 de milioane față de situația de dinaintea pandemiei.

În plus, în 2020, peste 23 de milioane de copii au ratat vaccinuri esențiale – o creștere de aproape patru milioane față de 2019 și cel mai mare număr înregistrat în ultimii 11 ani.

Chiar și înaintea pandemiei, la nivel mondial, în jur de un miliard de copii sufereau din cauza a cel puțin unei forme de lipsuri severe, neavând acces la educație, sănătate, locuințe, nutriție, salubritate sau apă.

Numărul lor este în creștere acum, când redresarea inegală accentuează diferențele tot mai profunde dintre copiii înstăriți și cei săraci, cei mai afectați fiind copiii cei mai marginalizați și mai vulnerabili. Raportul notează următoarele:

• În punctul maxim al pandemiei, peste 1,5 miliarde de elevi se aflau în afara sistemului de învățământ din cauza închiderii școlilor la nivel național. În plan mondial, aproape 80% dintre cursuri nu s-au putut desfășura cu prezență fizică din cauza închiderii școlilor în primul an de criză.
• Tulburările de sănătate mintală afectează peste 13% dintre adolescenții în vârstă de 10–19 ani din întreaga lume. Până în octombrie 2020, pandemia perturbase sau întrerupsese funcționarea serviciilor critice de sănătate mintală în 93% dintre țările lumii.
• Până la finalul deceniului, este posibil să aibă loc alte 10 milioane de căsătorii timpurii ca urmare a pandemiei de COVID-19.
• Numărul copiilor exploatați prin muncă a crescut până la 160 de milioane la nivel mondial, înregistrându-se o creștere de 8,4 milioane de copii în ultimii patru ani. Alte 9 milioane de copii riscă să devină victime ale exploatării prin muncă până la finele anului 2022 din cauza creșterii nivelului de sărăcie provocate de pandemie.
• În punctul maxim al pandemiei, 1,8 miliarde de copii trăiau în 104 țări în care au fost serios perturbate serviciile de prevenire a violenței și de intervenție în caz de violență.
• 50 de milioane de copii suferă de emaciere, cea mai gravă formă demalnutriție, iar numărul lor s-ar putea să crească cu 9 milioane până în 2022 din cauza impactului pandemiei asupra alimentației copiilor, a serviciilor de nutriție și a practicilor de hrănire.

Pe lângă pandemie, raportul atrage atenția asupra altor amenințări ce pun serios în pericol drepturile copilului. La nivel global, 426 de milioane de copii – aproape unu din cinci – trăiesc în zone în care se întețesc conflictele, având un impact tot mai mare asupra civililor și afectând copiii într-un mod disproporționat.

Femeile și fetele sunt expuse celui mai mare risc de violență sexuală din cauza conflictelor. Nevoile umanitare sunt provocate de conflicte în proporție de 80%. De asemenea, aproximativ un miliard de copii – aproape jumătate dintre copiii lumii – trăiesc în țări ce prezintă un „risc extrem de ridicat” în ceea ce privește impactul schimbărilor climatice.

În vederea asigurării unui răspuns, a redresării și a reimaginării viitorului fiecărui copil, UNICEF continuă să facă apel la:

• realizarea de investiții în protecția socială, capitalul uman și o redresare incluzivă și durabilă;
• stoparea pandemiei și neutralizarea regresului alarmant în domeniul sănătății și nutriției copilului,inclusiv prin folosirea rolului vital al UNICEF în distribuirea vaccinurilor împotriva COVID-19;
• realizarea unei reconstrucții mai solide, asigurând fiecărui copil o educație de calitate, protecție și sănătate mintală;
• dezvoltarea capacității de reziliență pentru o mai bună prevenire, intervenție și protecție a copiilor în situații de criză, inclusiv prin abordări noi ce vizează eliminarea foametei, protejarea copiilor împotriva schimbărilor climatice și reconfigurarea cheltuielilor în caz de dezastru.

„Într-o perioadă caracterizată prin pandemie globală, intensificarea conflictelor și agravarea schimbărilor climatice, este cu atât mai important să dăm întâietate copiilor”, a declarat Fore.

„Ne aflăm la o răscruce de drumuri. În efortul de a ne trasa parcursul comun pentru următorii 75 de ani alături de guverne, donatori și alte organizații, trebuie să punem copiii pe primul loc pe lista investițiilor și pe ultimul loc pe lista restricțiilor financiare. Viitorul nostru depinde de prioritățile pe care le stabilim în prezent”.

Misiuni internaționale

Publicat de prosavioleta, 8 decembrie 2021, 15:29 / actualizat: 16 decembrie 2024, 20:18

Teodora Mazere (realizator rubrică): Marți, 30 noiembrie, conducerea Ministerului Apărării Naționale a organizat o videoconferință, la care au participat reprezentanții echipelor de comandă ale structurilor care acționează în mai multe zone de pe glob în misiuni externe. Recent învestit în funcție, ministrul Vasile Dâncu i-a asigurat pe militarii români aflați departe de casă că una dintre prioritățile mandatului său este îmbunătățirea calității vieții personalului Armatei Române.

Vasile Dâncu: Sunteţi cei mai buni ambasadori ai noștri și pentru asta vă mulțumim. Raportați întotdeauna orice nevoi aveți, pentru că noi vom fi alături și vom reacționa prompt. Vă transmit la mulți ani de Ziua Națională, să fiți sănătoși și să vă întoarceți cu bine acasă. Vă așteptăm cu drag!

Teodora Mazere (realizator rubrică): Primii la raportul de dimineață au fost marinarii de pe Fregata Regina Maria. Din luna octombrie una dintre navele fanion ale forțelor navale române este integrată în gruparea navală permanentă a Nato și desfășoară misiuni de monitorizare a traficului maritim în Marea Mediterană pentru consolidarea securității aliantei pe flancul sudic. A raportat comandantul navei, comandorul Adrian Gobjilă.

Comandor Adrian Gobjilă: Nava se află în prezent la finalul exerciţiului NIIRIS 2021. Starea moralului şi starea de sănătate sunt foarte bune. Tot echipajul navei este vaccinat. Până în prezent nu am avut simptome, nu am avut cazuri de infectare.

Teodora Mazere (realizator rubrică): Forțele Navale Române participă cu Puitorul de mine și plase Viceamiral Constantin Bălescu și un detașament de scafandri de luptă prin incursiune ambarcat la operația Irini de respectarea embargoului ONU asupra armelor impus Libiei si de combatere a traficului ilicit de produse petroliere, droguri și persoane. Comandantul puitorului de mine și plase, căpitan comandorul Daniel Gheorma

Căpitan Comandor Daniel Gheorma: Puitorul se află în portul Souda, Grecia, în scopul refacerii capacităţii operaţionale alături de alte 12 nave integrate atât în grupări de luptă permanentă ale NATO, cât şi UE. Tot echipajul navei este vaccinat şi carantinat înainte de dislocarea în teatrul de  operaţii în Marea Mediterană. Echipajul navei nu părăseşte bordul navei pe perioada de refacere a capacităţii operaţionale şi nu interacţionează cu alte persoane fără a respecta măsurile de protecţie.

Teodora Mazere (realizator rubrică): Videoconferința a continuat cu informări legate de situația de securitate din zonele de dislocare. Iată ce le-a transmis  șeful Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu:

General Daniel Petrescu: Știți, ca de fiecare dată, că suntem preocupați de ceea ce faceți acolo și știți că urmărim foarte îndeaproape atât situația de securitate, misiunile pe care le executați, ci  și modul în care putem să vă sprijinim din țară. Vă rog să vă păstrați în continuare concentrarea în operație și orice nevoie de sprijin aveți, să le raportați la timp.

Teodora Mazere (realizator rubrică): Aproximativ 600 de militari români se află în prezent în misiuni și operații externe sub comandă sau mandat în NATO, UE, ONU şi OSCE, iar contingentul dislocat în Kosovo, cu un efectiv de 50 de militari, a transmis echipei de comandă de la București, reprezentată de comandantul Comandamentului forțelor întrunite, generalul maior Dorin Ioniță, situația din ariile de responsabilitate. Îl ascultăm pe locotenent colonelul Alexandru Barbu.

Locotenent Colonel Alexandru Barbu: Activitatea personalului din cadrul Comandamentului KFOR, cât şi a structurilor de informație, se desfășoară normal. În prezent, mai există un singur militar român aflat în izolare în baza militară Villaggio Italia, confirmat pozitiv cu testul PCR.

Teodora Mazere (realizator rubrică): Atât reprezentantul național din Kosovo, locotenent colonelul Alexandru Barbu, pe care l-am ascultat mai devreme, cât și maiorul Adam Moronescu, comandantul „Gheparzilor de fier”, care acționează în Polonia, i-au informat pe reprezentanții Ministerului Apărării Naționale despre situația cazurilor de COVID apărute în rândul militarilor din subordine. Secretarul de stat Simona Cojocaru i-a felicitat, la rândul său, pe militarii români pentru modul în care își execută misiunile, mulțumindu-le tuturor pentru curajul și dedicarea cu care își fac datoria departe de țară și de cei dragi.

Simona Cojocaru: Este un prilej extraordinar să ne vedem acum cu toții, în preajma Zilei Naționale. Trupele noastre, dumneavoastră, cei din Kosovo, din Bosnia, din Irini, din Gruparea Permanentă Navală, din Polonia, materializați, practic, deciziile politico-militare pe care noi le luăm aici, la nivel național și o faceți excepțional. Nu evaluăm doar noi acest lucru, ci aliații și partenerii noștri. Eu, cel puțin, în toate formatele în care am participat și la NATO și la UE, am auzit numai cuvinte de laudă. Și pentru acest lucru vă mulțumim!

Teodora Mazere (realizator rubrică): Chiar dacă observatorii ONU aflați în numeroase țări din Africa, dar și în India și Pakistan nu au participat la videoconferința cu reprezentanții Ministerului Apărării Naționale, am reușit să luăm legătura cu locotenent colonelul Adrian Cîrstea. Ofițerul român ne-a împărtășit o parte din secretele specifice care îi ajută pe observatorii ONU să își ducă misiunile la final, în siguranță.

Locotenent Colonel Adrian Cîrstea: Misiunile ONU sunt misiuni individuale. Asta înseamnă că nu prea îți  poartă nimeni de grijă. Totul ține, în primul rând, de tine, în al doilea rând, de echipă și, mai departe, inclusiv situația asta de securitate, ține de cât de bine este pregătită echipa, cât de bine planifici, cât de bine te informezi înainte de a pleca într-o patrulă.

Ziua internaţională a persoanelor cu dizabilităţi, marcată pe 3 decembrie!

Publicat de Andra Radu, 3 decembrie 2021, 09:44 / actualizat: 16 decembrie 2024, 20:18

Pe 3 decembrie este marcată Ziua internaţională a persoanelor cu dizabilităţi și are scopul de a promova şi implementa programele destinate îmbunătăţirii condiţiilor de viaţă pentru aceste categorii sociale defavorizate, potrivit site-ului Organizaţiei Naţiunilor Unite.

Marcarea acestei zile are ca obiectiv promovarea unei mai bune înţelegeri în ceea ce priveşte problemele cu care se confruntă persoanele cu dizabilităţi şi susţinerea demnităţii, a drepturilor şi a bunăstării acestora. Este, totodată, o ocazie pentru o schimbare de atitudine faţă de aceste persoane, prin eliminarea barierelor în ceea ce priveşte implicarea lor în diverse sfere de activitate.

Ziua internaţională a persoanelor cu dizabilităţi se concentrează pe accederea acestor persoane la dezvoltarea incluzivă, echitabilă şi durabilă şi recunoaşte dizabilitatea ca fiind o problemă esenţială, ce trebuie luată în considerare în implementarea celor 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă.

Problemele specifice persoanelor cu dizabilităţi la care se face referire în Obiectivele de Dezvoltare Durabilă privesc educaţia, creşterea şi ocuparea forţei de muncă, inegalitatea, accesibilitatea aşezărilor umane.

Criza mondială a COVID-19 adânceşte inegalităţile preexistente, expune gradul de excludere şi evidenţiază faptul că munca privind incluziunea cu handicap este imperativă. Persoanele cu dizabilităţi sunt printre cele mai excluse din societate şi printre cele mai afectate în criza sanitară mondială în ceea ce priveşte decesele. Chiar şi în condiţii normale, persoanele cu dizabilităţi au mai puţine şanse să aibă acces la asistenţă medicală, educaţie, locuri de muncă şi să participe în comunitate.

În 2021, tema Zilei internaţionale a persoanelor cu dizabilităţi este „Lupta pentru drepturi în era post-COVID”. Anul acesta, se va discuta despre provocările, barierele şi oportunităţile pentru persoanele care trăiesc cu dizabilităţi, în contextul unei pandemii globale. Din martie 2020, fiecare persoană de pe pământ a fost afectată de schimbări politice, sociale şi economice drastice ca urmare a pandemiei COVID-19.

Ziua internaţională a persoanelor cu dizabilităţi ar trebui să fie folosită pentru a recunoaşte că persoanele cu dizabilităţi se numără printre cele mai afectate populaţii pe fondul pandemiei de COVID.

Acolo unde marginalizarea, discriminarea, vulnerabilitatea şi exploatarea sunt factori de zi cu zi pentru mulţi oameni, riscul crescut de rezultate slabe a fost amplificat de accesul redus la servicii de îngrijire medicală de rutină şi reabilitare, o izolare socială mai pronunţată, mesaje de sănătate publică neadaptate, construite inadecvat, precum şi o lipsă de pregătire pentru situaţii de urgenţă pentru persoanele cu nevoi speciale.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii arată că, în prezent, peste un miliard de oameni, circa 15% din populaţia lumii, trăieşte cu anumite forme de dizabilitate, 80% dintre aceştia provenind din ţările în curs de dezvoltare, iar 50% neavând acces la sistemul de îngrijire medicală.

Potrivit datelor statistice, mai mult de 100 de milioane de persoane cu dizabilităţi sunt copii, iar probabilitatea ca aceştia să se confrunte cu violenţa este de patru ori mai mare decât în rândul copiilor fără probleme.

Se estimează, totodată, că 46% dintre persoanele peste 60 de ani sunt persoane cu dizabilităţi. Una din cinci femei este susceptibilă să experimenteze dizabilităţi în viaţa ei, în timp ce unul din fiecare zece copii este un copil cu dizabilităţi. Persoanele cu dizabilităţi din lume sunt printre cele mai afectate de COVID-19.

Ziua internaţională pentru abolirea sclaviei este marcată pe 2 decembrie!

Publicat de Andra Radu, 2 decembrie 2021, 09:46 / actualizat: 16 decembrie 2024, 20:18

Ziua internaţională pentru abolirea sclaviei este marcată în fiecare an, pe 2 decembrie, pentru a marca data la care a fost adoptată Rezoluţia 317(IV) din 1949 de către Convenţia Naţiunilor Unite pentru suprimarea traficului de persoane şi a exploatării prin prostituţie, potrivit site-ului un.org.

În mesajul său din 2021 de Ziua internaţională pentru abolirea sclaviei, secretarul general al ONU, António Guterres, transmite că această zi „este o zi de comemorare şi de recunoaştere şi un apel urgent la acţiune”.

„Nu trebuie să uităm niciodată suferinţa incomensurabilă a milioane de bărbaţi, femei şi copii africani, trăită sub auspiciile comerţului transatlantic cu sclavi. (…) Le aducem un omagiu celor care şi-au sacrificat viaţa în căutarea universală a libertăţii. (…) Unii ar putea crede că sclavia este un fenomen care aparţine trecutului, însă acest rău continuă să distrugă lumea modernă. Munca forţată, traficul de persoane în scopul exploatării – inclusiv exploatarea sexuală-, căsătoria forţată, munca copiilor – şi recrutarea copiilor în conflictele armate – sunt toate manifestări contemporane ale sclaviei. Toate sunt crime şi încălcări flagrante ale drepturilor omului”, mai transmite secretarul general al ONU, în mesajul său din 2021.

ONU atrage atenţia asupra faptului că sclavia nu este o relicvă istorică. Potrivit Organizaţiei Internaţionale a Muncii, mai mult de 40 de milioane de oameni din toată lumea sunt victime ale sclaviei moderne.

Deşi fenomenul sclaviei moderne nu are o definiţie legală, acesta este folosit ca termen umbrelă pentru a acoperi practici precum munca forţată, căsătoriile forţate sau traficul de persoane.

Aceste fenomene se referă la acele situaţii în care exploatarea unei persoane nu poate fi contracarată ca urmare a ameninţărilor, violenţei, coerciţiei, sau abuzului de putere, scrie site-ul un.org.

Potrivit datelor publicate pe pagina dedicată Zilei internaţionale pentru abolirea sclaviei (www.un.org/en), fenomenul muncii forţate este unul îngrijorător la nivel mondial, reprezentând 24,9% din aproximativ 40,3 milioane de persoane, care se află într-o formă de sclavie modernă.

De asemenea, 16 milioane de persoane sunt exploatate în sectorul privat, precum munca casnică sau construcţii sau agricultură. 4,8 milioane de persoane sunt exploatate sexual forţat şi 4 milioane de persoane depun o muncă forţată şi impusă de autorităţile statului. 15,4 milioane de persoane se află într-o căsătorie forţată, scrie site-ul un.org.

Femeile şi fetele sunt afectate în mod disproporţionat de munca forţată, reprezentând 99% dintre victimele din industria sexului comercial şi 58% din alte sectoare. În plus, peste 150 de milioane de copii sunt supuşi muncii, reprezentând aproape unul din zece copii din întreaga lume.

Misiuni internaţionale

Publicat de prosavioleta, 1 decembrie 2021, 10:37

Teodora Mazere (realizator rubrică): La mai bine de o lună de la începerea misiunii în Polonia „Gheparzii de fier” au participat la primul exercițiu tactic cu trageri de luptă pe timp de noapte în poligonul South Hills. Pentru artileriștii antiaerieni dobrogeni a fost un bun prilej de a demonstra că sunt pregătiți să execute cu succes misiunile încredințate în cadrul Grupului de luptă din Polonia. Locotenent Diana Aioanei, ofițerul de informare și relații publice al Detașamentului de Apărare Antiaeriană rotația a X-a.

Locotenent Diana Aioanei:Desfăşurarea unui exercițiu cu trageri de luptă reale pe timp de noapte a fost principala activitate la care am luat parte. Pe timpul acestuia echipajele complexului antiaerian „Ghepard” au executat foc asupra bombelor de iluminare, lansate de plutonul de aruncătoare al aliaților. Am avut și un exercițiu de rezolvare a unei situații tactice în apropierea bazei de antrenament Bemowo Piskie. Au fost create incidente asemănătoare cu cele reale cu scopul de a ne testa capacitatea de adaptare și de a crește nivelul de pregătire al militarilor.

Teodora Mazere (realizator rubrică): Lansată în 1999, ca operaţiune de susţinere a păcii, forţa păcii KFOR este desfășurată în prezent în Balcani, pentru a menține un mediu sigur și stabil, libertate de circulație pentru toți cetățenii din  Kosovo şi pentru a facilita integrarea euroatlantică a Balcanilor de Vest. Prin proiectele și donațiile sale KFOR continuă să-și dedice eforturile pentru a sprijini orice inițiativă care ar putea îmbunătăți viitorul populației, cu atenție deosebită acordată generației tinere.Căpitanul Ionuț Dincă, ofițer în cadrul Biroului cooperare civil-militară în Comandamentul KAFOR.

Căpitan Ionuț Dincă: Misiunea echipei din care fac parte este de a sprijini inițiativele de proiecte. Ultimul a constat în donarea de instrumente muzicale unei școli din localitatea Drenas, cu scopul de a asigura un viitor mai bun populație din Kosovo, îndeosebi noii generați, copiilor.

Teodora Mazere (realizator rubrică):Prin participarea la misiuni internaționale sub egida NATO, ONU sau UE România este un contributor important la pacea și securitatea internațională. Desfășurată sub egida Națiunilor Unite ca urmare a adoptării rezoluției Consiliului de Securitate numărul 1996 din 2011, misiunea din Sudanul de Sud are ca obiectiv asigurarea sprijinului pentru procesul de pace și consolidarea pe termen lung a statului de drept și a dezvoltării economice. Colonelul Dan Ruja, observator militar în cadrul misiunii României în Sudanul de Sud.

Colonel Dan Ruja: Noi aici suntem 7 militari români. Mai avem şi membri ai Poliţiei Române, care execută misiuni aici, dacă nu mă înşel în jur de vreo 5. Mai sunt civili, care lucrează pe forţe de protecţie. Noi suntem câţiva români, însă nu prea mulţi. Mai schimbăm o vorbă în limba română în afară de telefon. Ne mai întâlnim, iar acum de 1 Decembrie încercăm să organizăm o întâlnire în capitală.

Teodora Mazere (realizator rubrică):Fregata „Regina Maria” este integrată până la sfârșitul lunii noiembrie în Gruparea navală permanentă a NATO și desfășoară misiuni de monitorizare a traficului maritim în Marea Mediterană, pentru consolidarea securității Alianţei pe flancul sudic, iar în perioada 25-30 noiembrie navă românească participă la exercițiul multinațional NIRIIS 21.

Ziua Mondială a Televiziunii, marcată anual pe 21 noiembrie!

Publicat de Andra Radu, 21 noiembrie 2021, 13:38 / actualizat: 16 decembrie 2024, 20:18

În fiecare an, la 21 noiembrie este marcată Ziua mondială a televiziunii (World Television Day).

Data de 21 noiembrie a fost proclamată drept Ziua Mondială a Televiziunii în anul 1996, de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite, în semn de recunoaştere a impactului tot mai mare pe care televiziunea îl are în luare deciziilor, atrăgând atenţia lumii asupra conflictelor şi ameninţărilor la adresa păcii şi a securităţii sau asupra altor subiecte esenţiale, precum problemele economice şi sociale, conform site-ului Organizaţiei Naţiunilor Unite.

Cu o istorie ce a început acum aproximativ 100 de ani, la începutul secolului al XX-lea, televiziunea a avut o influenţă considerabilă asupra societăţii. Televiziunea s-a dezvoltat în a doua jumătate a secolului trecut şi este, şi astăzi, unul dintre cele mai populare mijloace de informare în masă. În ţara noastră, prima transmisie a Televiziunii Publice a avut loc la 31 decembrie 1956.

Televiziunea continuă să fie o sursă importantă de consum de conţinut filmat. Deşi dimensiunile ecranului s-au schimbat, iar oamenii creează, postează, difuzează şi consumă conţinut video pe diferite platforme, numărul gospodăriilor cu televizoare din întreaga lume continuă să crească.

Interacţiunea dintre diferitele forme de diseminare reprezintă o oportunitate excelentă de a sensibiliza publicul cu privire la problemele cu care se confruntă comunităţile şi planeta noastră.

Ziua mondială a televiziunii nu este atât o celebrare a instrumentului, ci mai degrabă a filosofiei pe care televiziunea o reprezintă. Conform www.un.org, în lumea contemporană, televiziunea este un simbol al comunicării şi al globalizării.

Comunicarea este una dintre marile probleme internaţionale. Trăim într-o lume în care viaţa de zi cu zi depinde de informaţii şi de comunicare (muncă, recreere, educaţie, sănătate, relaţii, călătorii etc.). Ceea ce vedem şi percepem prin intermediul televiziunii ne influenţează şi ne modelează modul de viaţă. Televiziunea educă, informează, distrează.

Ziua internaţională de eliminare a impunităţii pentru crime împotriva jurnaliştilor

Publicat de Andra Radu, 2 noiembrie 2021, 11:30 / actualizat: 16 decembrie 2024, 20:18

Ziua internaţională de eliminare a impunităţii pentru crime împotriva jurnaliştilor (International Day to End Impunity for Crimes against Journalists – IDEI) este marcată în fiecare an la 2 noiembrie, conform www.un.org.

Decizia privind instituirea acestei zile a fost luată în 2013, în cadrul celei de-a 68-a sesiuni a Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU), prin adoptarea Rezoluţiei A/RES/ 68/163, care încurajează statele membre ONU să pună în aplicare măsuri concrete de combatere a impunităţii. Data a fost aleasă pentru a comemora asasinarea a doi jurnalişti francezi din Mali, la 2 noiembrie în 2013.

Potrivit ONU, încheierea impunităţii pentru crimele împotriva jurnaliştilor este una dintre cele mai presante probleme pentru garantarea libertăţii de exprimare şi a accesului la informaţie pentru toţi cetăţenii.

Între 2006 şi 2020, peste 1.200 de jurnalişti au fost ucişi pentru că au dat ştiri şi au adus informaţii publicului. În nouă din zece cazuri, ucigaşii rămân nepedepsiţi, conform UNESCO. Impunitatea duce la mai multe crime şi este adesea un simptom al agravării conflictelor şi al slăbirii legii şi a sistemelor judiciare.

Ediţia din 2021 a Zilei internaţionale de eliminare a impunităţii pentru crime împotriva jurnaliştilor evidenţiază rolul procurorilor în investigarea şi urmărirea penală nu numai a crimelor, ci şi a ameninţărilor cu violenţa împotriva jurnaliştilor.

Campania din acest an subliniază trauma psihologică trăită de jurnalişti care sunt victime ale ameninţărilor şi creşte gradul de conştientizare privind importanţa investigării şi a urmăririi penale a acestor ameninţări pentru a pune capăt impunităţii celor care atacă profesioniştii din media.

Conferință 30 de ani de participare a României la misiunile ONU

Publicat de prosavioleta, 28 septembrie 2021, 22:16

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Palatul Cercului Militar Național a găzduit marți, 21 septembrie, conferința organizată de Departamentul pentru Politica de Apărare, Planificare și relații Internaționale a Ministerului Apărării Naționale, dedicată împlinirii a 30 de ani de participare a României la misiunile Organizației Națiunilor Unite de menținere a păcii. La eveniment au participat ministrul apărării naționale, Nicolae Ciucă, și, prin sistemul de videoconferință, subsecretarul general al ONU pentru operații de menținere a păcii, Jean-Pierre Lacroix, și consilierul militar al Departamentului Operațiilor de Menținere a Păcii, generalul Birame Diop. Prima contribuție a Armatei României la o operație a Organizației Națiunilor Unite a avut loc în anul 1991, când 10 observatori militari au participat la misiunea UNIKOM, în Irak și Kuweit.

Ziua internaţională pentru accesul universal la informaţie, marcată pe 28 septembrie!

Publicat de Andra Radu, 28 septembrie 2021, 15:00 / actualizat: 16 decembrie 2024, 20:18

La 28 septembrie este marcată anual „Ziua internaţională pentru accesul universal la informaţie”. Demersul vizează importanţa unei guvernări deschise, transparente şi responsabile.

Pandemia provocată de noul coronavirus a determinat la nivel mondial intensificarea nevoii de acces public la informaţie pentru o bună înţelegere a crizei şi a măsurilor pentru gestionarea acesteia în folosul siguranţei persoanei şi a colectivităţilor.

Ziua internaţională pentru accesul universal la informaţie a cunoscut un rol sporit privind dreptul la informare în perioade de criză. Dreptul la informare este stabilit în baza Articolului 19 al Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului.

Adunarea Generală a ONU a adoptat, în 2019, hotărârea care stabilea data de 28 septembrie drept Ziua internaţională pentru acces universal la informaţie, conform www.un.org.

Ziua internaţională pentru accesul universal la informaţie are o importanţă aparte în acord cu Agenda 2030 a Naţiunilor Unite, în ceea ce priveşte: investiţiile în infrastructura rurală şi dezvoltarea tehnologică; legăturile economice, sociale şi de mediu pozitive între zonele urbane, cele limitrofe zonelor urbane şi zonele rurale; iniţiativele de adoptare şi punere în aplicare a garanţiilor constituţionale, statutare şi/sau politice pentru accesul public la informaţii.

Ziua mondială pentru asistenţă umanitară

Publicat de Andra Radu, 19 august 2021, 08:46 / actualizat: 16 decembrie 2024, 20:18

La 19 august este marcată Ziua mondială pentru asistenţă umanitară, stabilită de către Adunarea Generală a ONU în decembrie 2008.

Această zi are o dublă semnificaţie: de a evidenţia eforturile celor care îşi riscă în mod dezinteresat viaţa şi sănătatea pentru a-şi ajuta semenii aflaţi în situaţii extreme, precum şi de a atrage atenţia asupra faptului că milioane de oameni au nevoie de asistenţă umanitară.

Cu prilejul ediţiei din 2021 a Zilei mondiale pentru asistenţă umanitară, ONU atrage atenţia asupra pericolelor pe care încălzirea globală le ridică pentru categoriile sociale defavorizate.

Schimbările climatice au un impact devastator pe tot cuprinsul mapamondului, cu o magnitudine căreia oamenii din liniile întâi şi comunitatea asistenţilor umanitari nu îi pot face faţă.

Sub titlul „#theHumanRace”, ONU lansează un apel către toate ţările şi popoarele de a-i proteja pe cei vulnerabili şi a face tot posibilul pentru a atenua efectele încălzirii globale.

La 9 august 2021, cu mai puţin de trei luni înaintea Conferinţei ONU privind schimbările climatice (COP26) de la Glasgow, experţii în domeniul climei din cadrul Organizaţiei Naţiunilor Unite au prezentat un raport potrivit căruia oamenii sunt „indiscutabil” responsabili pentru dereglările climatice şi nu au altă soluţie în afara reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră dacă vor să limiteze efectele negative.

Cu efecte mai severe şi într-un ritm mai accelerat, încălzirea globală ar putea atinge pragul de +1,5 grade Celsius în jurul anului 2030, cu zece ani mai devreme decât estimările, ameninţând cu noi dezastre „fără precedent” omenirea lovită deja de valuri de caniculă şi inundaţii.

ONU arată că, în anul 2020, 475 dintre asistenții umanitari au fost atacaţi, 108 fiind ucişi, 242 răniţi şi 125 răpiţi. Cele mai periculoase zone ale planetei pentru asistenţii umanitari au fost Sudanul de Sud, Siria, Republica Centrafricană şi Mali. Pentru prima dată în ultimii 20 de ani, Afganistanul a ieşit, în 2020, din topul cinci al celor mai riscante ţări pentru asistenţii umanitari, conform un.org.

CMR: Alăptatul, un drept al copilului şi al mamei!

Publicat de Andra Radu, 1 august 2021, 12:00 / actualizat: 16 decembrie 2024, 20:18

Colegiul Medicilor din România atrage atenţia, cu prilejul Săptămânii Mondiale a Alăptării, asupra beneficiilor alăptării pentru sănătatea fizică şi emoţională a copilului şi a mamei.

„Colegiul Medicilor din România îşi alătură vocea campaniei mondiale menite să crească gradul de conştientizare privind importanţa alăptării şi să încurajeze măsurile pe teme legate de alăptare, inclusiv facilitarea accesului mamelor la consiliere pentru alăptare. Tema de anul acesta a Săptămânii Mondiale a Alăptării este ‘Apărarea Alăptării – O responsabilitate comună’ şi se concentrează pe modul în care alăptatul la sân contribuie la supravieţuirea, sănătatea şi bunăstarea tuturor, de la nivelul individului la nivel de societate şi naţiune, astfel că trebuie să fie o prioritate la nivel mondial”, se arată într-un comunicat al CMR.

Colegiul Medicilor din România subliniază că alăptarea la sân poate fi legată de fiecare dintre cele 17 obiective de dezvoltare durabilă ale Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU), printre care se numără:

• „eradicarea sărăciei” pentru că alăptarea reprezintă modul ideal, natural şi accesibil oricărei mame pentru hrănirea nou-născutului ei, laptele matern fiind singurul aliment perfect adaptat nevoilor copilului nou-născut;
• „eradicarea foametei”, alăptarea la sân până la doi ani şi chiar şi după aceea asigurănd nutrienţi de calitate, surse de energie, fiind combătute subnutriţia şi obezitatea şi asigurarea unei vieţi sănătoase.

„Alăptarea la sân este cel mai bun start al copilului în viaţă şi oferă nenumărate beneficii pentru sănătatea fizică şi emoţională atât a copilului, cât şi a mamei. Trebuie ţinut cont, însă, că, deşi vorbim de un proces natural, acesta nu este, întotdeauna, uşor şi că, de multe ori, mamele au nevoie de sprijin pentru a începe şi a susţine alăptarea.

Salutăm adoptarea şi promulgarea Legii privind alăptatul în public, însă considerăm că nu trebuie să ne oprim aici şi că este nevoie şi de iniţiative care să faciliteze accesul mamelor la consiliere în alăptare, pentru a putea depăşi provocările legate de această perioadă”, a declarat dr. Valeria Herdea, vicepreşedinte al Colegiului Medicilor din România.

30 iulie – Ziua Mondială Împotriva Traficului de Persoane

Publicat de Andra Radu, 30 iulie 2021, 08:40 / actualizat: 16 decembrie 2024, 20:18

În fiecare an, la 30 iulie este marcată Ziua mondială împotriva traficului de persoane, instituită de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite la 18 decembrie 2013.

Scopul marcării acestei zile este de a spori gradul de conştientizare a situaţiei victimelor traficului de fiinţe umane şi de a promova protecţia drepturilor lor, conform site-ului https://www.un.org.

Traficul de persoane reprezintă o infracţiune prin care sunt exploataţi copii, femei şi bărbaţi în diferite scopuri, inclusiv muncă forţată şi sex.

Începând cu 2003, Biroul Naţiunilor Unite pentru combaterea Drogurilor şi a Criminalităţii (UNODC) a adunat informaţii despre aproximativ 225.000 de victime ale traficului de persoane, detectate în întreaga lume.

La nivel global, ţările detectează şi raportează tot mai multe victime şi condamnă tot mai mulţi traficanţi. Acesta este rezultatul unei capacităţi sporite de identificare a victimelor şi/sau al unui număr crescut de victime traficate, se arată pe site-ul amintit.

Ziua mondială împotriva traficului de persoane reprezintă un prilej de a îndemna autorităţile din toate ţările la acţiune pentru a stopa această infracţiune, prin descoperirea traficanţilor, prin protejarea copiilor vulnerabili, a femeilor şi bărbaţilor împotriva exploatării, precum şi prin protejarea şi reabilitarea victimelor, precizează site-ul amintit.

Traficul de persoane constituie o infracţiune gravă şi, totodată, o încălcare flagrantă a drepturilor omului.

Biroul Naţiunilor Unite pentru combaterea Drogurilor şi a Criminalităţii (UNODC) oferă asistenţă statelor membre în eforturile lor de a pune în aplicare Protocolul privind prevenirea, reprimarea şi pedepsirea traficului de persoane (Protocolul traficului de persoane).

Acest fenomen al traficului de persoane este o problemă globală şi reprezintă una dintre cele mai grave infracţiuni din lume, care afectează viaţa a milioane de oameni şi le lezează demnitatea, conform site-ului https://www.unodc.org/.

Anul pandemiei a fost marcat de creșterea nivelului de foamete în lume!

Publicat de Andra Radu, 13 iulie 2021, 15:52 / actualizat: 16 decembrie 2024, 20:18

În 2020 s-a înregistrat o înrăutățire severă a foametei la nivel internațional, au anunțat Națiunile Unite – în mare parte și cel mai probabil din cauza efectelor generate de pandemia de COVID-19.

Deși impactul pandemiei nu a fost încă cartografiat în totalitate, un raport al mai multor agenții ale ONU estimează că aproximativ o zecime din populația globală, până la 811 milioane de oameni, au fost subnutriți anul trecut. Cifrele arată că vor fi necesare eforturi majore pentru ca lumea să își poată atinge obiectivul de a pune capăt foametei până în 2030.

Ediția de anul acesta a raportului privind Starea Securității Alimentare și a Nutriției în Lume (The State of Food Security and Nutrition in the World)  este prima evaluare de acest tip din perioada pandemică. Raportul este o publicație comună a Organizației pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite (FAO), Fondul Internațional pentru Dezvoltare Agricolă (FIDA), Fondul Națiunilor Unite pentru Copii (UNICEF), Programul Alimentar Mondial al Națiunilor Unite (PAM) și Organizația Mondială a Sănătății (OMS).

Edițiile anterioare ale raportului atrăgeau deja atenția lumii că securitatea alimentară a milioane de oameni, mulți dintre aceștia fiind copii, este în pericol.

„Din nefericire, pandemia continuă să expună slăbiciunile sistemelor noastre alimentare, care amenință viețile și traiul unor oameni din lumea întreagă”, scriu conducătorii celor cinci agenții ale Națiunilor Unite în Preambulul raportului din acest an.

Aceștia continuă avertizând cu privire la un „moment critic”, deși aduc în același timp speranțe noi datorate unui impuls diplomatic sporit.

„Acest an vine cu o șansă unică pentru consolidarea securității alimentare și a nutriției prin transformarea sistemelor alimentare cu cu ocazia următorului  Summit al Națiunilor Unite privind Sistemele Alimentare (UN Food Systems Summit), Summitul Nutriției pentru Creștere (Nutrition for Growth Summit) și Conferința COP26 privind schimbările climatice”.

„Rezultatul acestor evenimente“, adaugă cei cinci, „vor contura […] a doua jumătate a Decadei Națiunilor Unite de Acțiuni pentru Nutriție” – un angajament politic internațional care urmează a fi lansat.

Cifrele detaliate

Nivelul foametei începuse să crească deja la jumătatea decadei 2010-2020, spulberând speranțele unui declin ireversibil. În mod îngrijorător, în 2020 foametea a crescut atât în termeni absoluți, cât și proporționali, depășind creșterea populației: se estimează că aproximativ 9,9% din populația generală a fost subnutrită anul trecut, în creștere față de 8,4% în 2019.

Peste jumătate din toate persoanele subnutrite (418 milioane) trăiesc în Asia; peste o treime (282 de milioane) în Africa; și o mică proporție (60 de milioane) în America Latină și în Caraibe. Dar cea mai mare creștere s-a înregistrat în Africa, unde prevalența estimată a subnutriției de 21% din populație este peste dublul oricăreia dintre celelalte regiuni.

Anul 2020 a fost unul sumbru și din punct de vedere al altor măsurători. În general, peste 2,3 miliarde de oameni (sau 30% din populația lumii) nu au avut acces pe toată durata anului la alimentație adecvată: acest indicator cunoscut sub numele de prevalență a insecurității alimentare moderate sau severe, a crescut într-un singur an cât în ceilalți cinci ani anteriori împreună. Inegalitățile de gen s-au adâncit: la fiecare 10 bărbați în situație de insecuritate alimentară s-au înregistrat 11 femei în aceeași situație în 2020 (în creștere de la 10.6 în 2019).

Malnutriția a continuat sub toate formele sale, copiii plătind prețul cel mai scump: se estimează că în 2020 peste 149 de milioane de copii cu vârste sub cinci ani au fost subdezvoltați sau prea scunzi pentru vârsta lor; peste 45 de milioane cu masă musculară redusă sau prea slabi pentru înălțimea lor; și aproape 39 de milioane supraponderali.

Un număr total de trei miliarde de adulți și copii nu au avut acces la un regim alimentar sănătos, în cea mai mare parte din cauza costurilor excesive. Aproape o treime din femeile de vârstă reproductivă suferă de anemie.

La nivel internațional, în ciuda progreselor înregistrate în unele zone (de exemplu, mai mulți nou-născuți sunt hrăniți exclusiv cu lapte matern), lumea nu este pe drumul cel bun pentru a putea atinge vreunul dintre indicatorii pentru nutriție până în 2030.

Alți factori favorizanți pentru foamete și malnutriție

În multe părți ale lumii, pandemia a declanșat recesiuni brutale și a pus în pericol accesul la alimente. Deși chiar și înainte de pandemie nivelul foametei era în creștere; progresele privind malnutriția erau în urmă.

Situația era cu atât mai acută în statele afectate de conflict, de extreme climatice și de alte crize economice sau care se confruntau cu un nivel crescut al inegalității, toate aceste fiind definite în raport ca factorii favorizanți pentru insecuritate alimentară, care, în schimb, interacționează între ei.

Ținând cont de tendințele actuale, Starea Securității Alimentare și a Nutriției în Lume estimează că Obiectivul de Dezvoltare Durabilă 2 (Zero Foamete până în 2030) va fi ratat la o marjă de 660 de milioane de oameni. Din aceste 660 de milioane, aproximativ 30 de milioane pot avea legătură cu efectele de lungă durată ale pandemiei.

Ce (mai) poate fi făcut

Așa cum se sublinia în raportul anului trecut, transformarea sistemelor alimentare este esențială pentru asigurarea securității alimentare, pentru îmbunătățirea nutriției și pentru a face regimurile alimentare sănătoase accesibile tuturor.

Ediția de anul acesta evidențiază șase „căi transformatoare”. Acestea, spun autorii, au la bază un „set coerent de politici și de portofolii de investiții” pentru a contracara catalizatorii foametei și ai malnutriției.

În funcție de fiecare factor favorizant (sau o combinație a acestora) cu care se confruntă fiecare țară, raportul îndeamnă decidenții politici să:

• Integreze politici umanitare, pentru dezvoltare și menite să reconstruiască pacea în zonele de conflict – de exemplu, prin măsuri de protecție socială pentru a preîntâmpina situațiile în care familiile sunt nevoite să își vândă puținele bunuri pentru a-și putea procura alimente;

• Extindă reziliența climatică în sistemele alimentare, de exemplu, prin a pune la dispoziția micilor fermieri asigurări care se acopere riscul climatic și finanțări bazate pe previziuni;

• Consolideze reziliența celor mai vulnerabili în fața adversităților economice, de exemplu, prin programe de sprijin financiar sau în natură pentru a reduce impactul șocurilor similare celor generate de pandemie sau cel al volatilității prețurilor alimentelor;

• Intervină în lanțurile de aprovizionare pentru a scădea costurile alimentelor nutritive, de exemplu, prin încurajarea plantării de culturi biofortificate sau prin înlesnirea accesului cultivatorilor de fructe și legume la piețe;

• Combată sărăcia și inegalitățile structurale, de exemplu, prin stimularea lanțului valoric al alimentelor în comunitățile sărace prin transferurile de tehnologie și prin programe de certificare;

• Consolideze mediile alimentare și să contribuie la schimbarea comportamentului consumatorilor, de exemplu, prin eliminarea grăsimilor industriale transesterificate și prin reducerea conținutului de sare și zahăr în lanțul de aprovizionare cu alimente sau prin protejarea copiilor împotriva impactului negativ al marketingului alimentelor.

De asemenea raportul face apel pentru un „mediu care să permită mecanisme și instituții de guvernanță” pentru ca transformarea să devină posibilă. Le solicită decidenților politici să efectueze consultări ample; să capaciteze femeile și tinerii; să extindă disponibilitatea datelor și a noilor tehnologii.

Mai mult ca orice, autorii îndeamnă lumea să acționeze acum, altfel vom vedea cum în următorii ani factorii favorizanți ai foametei și malnutriției reapar cu o intensitate din ce în ce mai mare, mult timp după ce șocul pandemic a dispărut.

Ziua Mondială a Populaţiei

Publicat de Andra Radu, 11 iulie 2021, 10:05 / actualizat: 16 decembrie 2024, 20:18

În fiecare an, la 11 iulie, este sărbătorită Ziua mondială a populaţiei. Organizaţiile non-guvernamentale, grupurile oamenilor de afaceri, organizaţiile comunitare şi alte instituţii desfăşoară, cu ocazia acestei zile, diverse activităţi educaţionale: seminarii, sesiuni de informare educaţională, ateliere, cursuri, dezbateri, mese rotunde şi concursuri educative axate pe creşterea gradului de informare a oamenilor pe tematica aleasă.

Ziua mondială a populaţiei este marcată, în 2021, în al doilea an al pandemiei COVID-19. Pandemia a compromis sistemele de îngrijire a sănătăţii, în special în domeniul sănătăţii sexuale şi reproductive.

De asemenea, a expus şi a exacerbat inechităţile de gen: violenţa de gen a crescut, la fel şi riscul căsătoriei între copii şi al mutilării genitale feminine, întrucât programele de abolire a acestor practici dăunătoare au fost întrerupte.

Un număr semnificativ de femei au rămas fără locuri de muncă ori le-au scăzut câştigurile financiare, crescându-le, în aceeaşi timp, responsabilităţile de îngrijire a copiilor care învaţă online sau faţă de persoanele în vârstă, prin deplasarea la domiciliul acestora.

În acest context, multe ţări şi-au exprimat îngrijorarea din ce în ce mai mare cu privire la schimbarea ratelor de fertilitate. Trecutul recent a cunoscut schimbări enorme în ratele de fertilitate şi în speranţa de viaţă.

La începutul anilor ’70, femeile aveau în medie 4,5 copii fiecare; până în 2015, fertilitatea totală a lumii scăzuse la sub 2,5 copii de femeie. Între timp, durata medie de viaţă globală a crescut, de la 64,6 ani la începutul anilor 1990 la 72,6 ani în 2019.

În plus, a crescut nivelul de urbanizare şi a fost accelerată migraţia. 2007 a fost primul an în care au locuit mai multe persoane în zonele urbane decât în zonele rurale şi, până în 2050, aproximativ 66% din populaţia lumii va locui la oraşe.

Toate acestea afectează dezvoltarea economică, ocuparea forţei de muncă, distribuţia veniturilor, sărăcia şi protecţia socială, arată sursa citată. Ele afectează, de asemenea, eforturile de asigurare a accesului universal la asistenţa medicală, educaţie, locuinţe, salubrizare, apa, alimente şi energie.

În afară de garanţiile constituţionale ale egalităţii de gen în multe ţări, la nivel mondial, în medie, femeile se bucură de doar 75% din drepturile legale ale bărbaţilor. Sondajele cantitative arată că între 4% şi 29% dintre femeile care folosesc contracepţia o fac fără ştirea soţilor sau a partenerilor lor.

Doar 55% dintre femei au puterea de a lua propriile decizii cu privire la corpurile lor. Se estimează că 58% dintre femeile victime ale crimelor au fost ucise de un partener intim sau de un membru al propriei familii, respectiv 137 de femei în fiecare zi. Acest lucru a fost exacerbat de pandemia COVID-19, iar violenţa împotriva femeilor a fost considerată „umbra pandemică” („shadow pandemic”).

Potrivit estimărilor Diviziei ONU pentru Populaţie, aproximativ 83 de milioane de oameni cresc populaţia lumii în fiecare an. Chiar presupunând că nivelul fertilităţii va continua să scadă, populaţia globală va fi de 8,6 miliarde în 2030, de 9,8 miliarde în 2050 şi de 11,2 miliarde în 2100, conform proiecţiei de variantă medie.

În cazul României, datele publicate de Institutul Naţional de Statistică arată că populaţia după domiciliu era de 22,089 milioane de persoane, la 1 ianuarie 2021, în scădere cu 0,5% faţă de luna similară a anului trecut. La 1 ianuarie 2021, populaţia după domiciliu din mediul urban a fost de 12,442 milioane de persoane, în scădere uşoară faţă 1 ianuarie 2020 (0,6%).

INS menţionează că procesul de îmbătrânire demografică s-a accentuat comparativ cu 1 ianuarie 2020, remarcându-se o scădere uşoară a ponderii persoanelor tinere (0-14 ani) şi în acelaşi timp o creştere (de 0,4 puncte procentuale) a ponderii populaţiei vârstnice (de 65 ani şi peste). Indicele de îmbătrânire demografică a crescut de la 115,0 (la 1 ianuarie 2020) la 118,7 persoane vârstnice la 100 persoane tinere (la 1 ianuarie 2021).