26 de oraşe din România vor fi vineri gazda celui mai captivant eveniment despre ştiinţă şi cercetare, Noaptea Cercetătorilor Europeni, care aduce mai aproape de publicul larg cei mai prietenoşi cercetători, alături de care vizitatorii vor învăţa cât de interesantă poate fi munca de cercetare, dar şi cât de utilă este aceasta pentru viaţa de zi cu zi.
Știinţa şi cercetarea îşi dau întâlnire cu publicul larg la București, Alba Iulia, Arad, Bacău, Bârlad, Bumbeşti-Jiu, Buzău, Călăraşi, Câmpia Turzii, Constanţa, Deva, Galaţi, Hunedoara, Negreşti-Oaş, Oradea, Petroşani, Piatra Neamţ, Ploieşti, Suceava, Sulina, Târgu Jiu, Târgu Neamţ, Timişoara, Titu, Tulcea şi Zalău.
Astfel, publicul curios şi dornic de cunoaştere este invitat să exploreze lumea ştiinţei împreună cu cercetătorii. Experimentele inedite îi vor ajuta pe participanţi să-şi însuşească cunoştinţe de bază despre lumea înconjurătoare.
Astronomia îşi va dezvălui toate secretele, prin intermediul telescoapelor ce vor cerceta cerul plin de mistere, iar noile tehnologii îi vor ului pe vizitatori prin beneficiile pe care le aduc vieţii cotidiene.
Educaţia pe teme ecologice nu va lipsi nici ea de la eveniment, publicul având ocazia să conştientizeze mai bine problemele de mediu cu care se confruntă societatea actuală şi să afle cum se pot implementa soluţii utile.
Cele mai premiate invenţii ale cercetătorilor români vor fi la îndemâna vizitatorilor, publicul având ocazia să afle rezultatele muncii de cercetare desfăşurată în diverse muzee, universităţi şi institute din România.
Toate detaliile privind locaţiile şi programul de desfăşurare, precum şi agenda activităţilor din fiecare oraş se găsesc pe www.noapteacercetatorilor.eu.
Oraşul croat Rijeka şi oraşul irlandez Galway şi-ar putea prelungi calitatea de Capitale Europene ale Culturii din 2020 până la 30 aprilie 2021, din cauza efectelor crizei coronavirusului.
Ambele oraşe au fost puternic afectate de pandemie şi au fost împiedicate să pună în aplicare iniţiativele de Capitală Culturală Europeană. Executivul UE îşi propune, de asemenea, să amâne anul în care Novi Sad (Serbia) a fost ales să devină Capitală Culturală Europeană din 2021 până în 2022, şi anul în care Timişoara (România) şi Elefsina (Grecia) vor deţine titlul, din 2021 până în 2023.
„Rijeka şi Galway merită o şansă echitabilă de a-şi reveni şi de a-şi dovedi rezistenţa şi creativitatea”, a declarat vicepreşedintele CE pentru Promovarea modului nostru european de viaţă, Margaritis Schinas: „Deschiderea inimilor şi a minţilor, primirea publicului şi a artiştilor a fost întotdeauna seva Capitalei Culturale Europene”.
Comisarul a adăugat că este încrezător că „pentru Novi Sad, Timişoara şi Elefsina, timpul suplimentar va permite recuperarea declinului actual în sectoarele cultural şi turistic şi mobilizarea investiţiilor relevante.”
„Cultura a fost lovită de pandemie, iar Capitalele Culturale Europene nu fac excepţie. În ciuda energiei, entuziasmului şi profesionalismului echipelor şi partenerilor lor, Rijeka şi Galway nu au reuşit să-şi desfăşoare programele de Capitale Culturale conform planificării”, a declarat comisarul pentru cultură, Mariya Gabriel.
Ea a spus că speră că ambele oraşe „vor profita la maximum de posibilităţile oferite pentru a-şi prelungi anul special. Sunt sigură că Timişoara, Elefsina şi Novi Sad, care urmează să fie Capitale Culturale Europene, vor beneficia de timp suplimentar pentru a-şi pregăti programele ambiţioase.”
Propunerea Comisiei va fi transmisă Parlamentului European şi Consiliului spre examinare şi adoptare finală.
România beneficiază de două proiecte lansate, pe 8 august, de Comisia Europeană, în cooperare cu Guvernul României și Banca Mondială
În cadrul primului proiect, experţii vor ajuta capitalele judeţelor româneşti să-şi consolideze legăturile cu periferiile şi să utilizeze fonduri UE pentru proiecte de care să beneficieze întreaga arie urbană.
În cadrul celui de al doilea proiect, un grup de experţi va ajuta opt regiuni româneşti să-şi mărească capacitatea de inovare şi să consolideze cooperarea dintre centrele de cercetare şi companii.
Proiectul este parte a iniţiativei „Catching up Regions”, care ajută regiunile cu venituri mici să prindă din urmă restul UE.
Proiectele sunt finanțate cu 2.5 milioane de euro, bani UE din Fondul European de Dezvoltare Regională.
Orașele Baia Mare, Iași și Satu Mare, rămase în cursa pentru titlul de Capitala Tineretului din România, trebuie să depună până în 15 octombrie un proiect detaliat cu conceptele propuse în prima etapă, urmând ca unul dintre cele trei municipii să câștige marele premiu în valoare de 50.000 de euro, au anunțat luni, organizatorii, printr-un comunicat de presă.
„A doua competiție organizată în cadrul programului național Capitala Tineretului din România, care funcționează pe principii similare cu Capitala Europeană a Tineretului, titlu deținut de Cluj-Napoca în 2015, a atras un număr impresionant de candidaturi: Alba Iulia, Baia Mare, Galați, Iași, Ploiești, Satu Mare și Suceava. În urma evaluării formei simplificate a candidaturilor de către un juriu independent, trei dintre acestea au fost desemnate pentru a merge în cea de-a doua rundă în calitate de finaliști: Baia Mare, Iași și Satu Mare. Municipalitățile acestor orașe, în parteneriat cu sectorul local de tineret, trebuie să depună până pe 15 octombrie un dosar detaliat în care să dezvolte conceptele propuse în prima rundă„, precizează sursa citată.
Unul din cele trei orașe finaliste va dobândi titlul și, implicit, premiul în valoare de 50.000 de euro acordat de Banca Comercială Română. Viitoarea Capitală a Tineretului din România va fi anunțată în cadrul Summitului Tinerilor, ediția a 2-a, care va avea loc în luna noiembrie la Bacău.
#UTurn, conceptul prezentat de Baia Mare, își propune să testeze de-a lungul unui an un program menit să creeze oportunități atractive pentru tineri, astfel încât aceștia să fie activi și determinați să rămână și să se implice în comunitate. Programul va beneficia de sprijinul autorităților locale, organizațiilor neguvernamentale de tineret, grupurilor informale de tineri, instituțiilor și mediului de afaceri.
Municipiul Iași propune conceptul „IS ON”, care descrie starea pe care programul „Iași Capitala Tineretului din România” intenționează să o inducă tinerilor din oraș. Acest imbold se bazează pe trei acțiuni complementare menite să culeagă idei din comunitate, să creeze condiții optime și să se asigure de finalitatea inițiativelor de dezvoltare urbană.
Conceptul „CONNECT TO SATU MARE” are ca focus conectarea și reconectarea tinerilor la dezvoltarea orașului, prin încurajarea participării active a tinerilor în comunitatea locală, aceștia având atât rolul de beneficiar, cât și pe cel de facilitator.
Programul național este coordonat de Guvernanța Programului Capitala Tineretului din România — Consiliul Tineretului din România (CTR), Federația Tinerilor din Cluj (FTC), Grupul PONT și Banca Comercială Română (BCR) — și își propune să dezvolte modul în care autoritățile locale colaborează cu organizațiile neguvernamentale de tineret și cu mediul privat pentru a pune tinerii din România în centrul procesului de dezvoltarea urbană.
Juriul care evaluează proiectele propuse de către cele trei orașe candidate este alcătuit din 24 de reprezentanți ai sectorului neguvernamental de tineret, ai mediului privat, ai organizațiilor de tineret ale partidelor politice parlamentare și ai unor instituții publice. Aceștia sunt: Cristian Cojocaru (Ministerul Tineretului și Sportului), Marin Florian, Liviu Rogojinaru și Daniela Vișoianu (Consiliul Economic și Social), Adeline Dan (Asociația Municipiilor din România), Vlad Ștefan (Consiliul Național al Elevilor), Vlad Cherecheș (Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România), Anca Năstase (Federația VOLUM), Mihaela Gîrleanu (Organizația Națională ‘Cercetașii României’), Denisa Samek (Patronatul Tinerilor Întreprinzători din România), Gabriel Postolache (Federația Tinerilor din Bacău), Mihai Vîlcea (Fundația Județeană pentru Tineret Timiș), Alexandru Bîndar (PSD), Maria Forna (PNL), Ana Ciceală (USR), Claudiu Catană (ALDE), Gabriel Popa (PMP), Gered Imre (UMDR), Florin Godean (Adecco România), Diana Lupescu (Pepsi), Ioana Vieru (VISA).
Ediția 2017 a programului se desfășoară sub Înaltul Patronaj al Președintelui României, Klaus Iohannis, recunoaștere acordată în 2016 și care confirmă valoarea conceptului și succesul fazei pilot.
Primul oraș din România care a purtat acest titlu și și-a asumat pionieratul acestui program a fost Timișoara, în perioada 2 mai 2016 — 1 mai 2017, urmat de către Bacău, oraș desemnat în urma organizării unei competiții și care va deține titlul de Capitala Tineretului din România până pe 1 mai 2018. (Agerpres/ FOTO wikipedia)
Aproximativ 3,6 milioane de români intenţionează să se mute în următorii cinci ani, iar 66,5% dintre aceştia ar prefera tot România – potrivit unui sondaj realizat de angajaţi ai Băncii Mondiale.
Cercetarea apare în raportul „Oraşe-magnet, Migraţie şi navetism în România”, iar cele mai atractive destinaţii sunt Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara şi Braşov.
În rândul celor care au în vedere să îşi schimbe domiciliul, o pondere mare o au tinerii – vârsta medie a celor care intenţionează să se mute este de 35 de ani.
75% dintre cei care intenţionează să facă acest lucru, nu au copii, iar din cei 25% care au copii, majoritatea au doar unul singur.
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
