Ascultă Radio România Regional Live

Orchestra Lăutarii din Chișinău

„Port cu mândrie costumul, cântecul şi vorba de acasă…”

„Port cu mândrie costumul, cântecul şi vorba de acasă…”

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 23 aprilie 2018, 09:36

„Port cu mândrie costumul, cântecul şi vorba de acasă…”

Interviu cu Stela Botez, „fata cu cobza” din Basarabia

„Fata cu cobza”, pe numele ei real Stela Botez a cântat în ziua de Bunavestire, pe 25 martie, pentru românii din Ungaria.

Stela este o fiinţă foarte activă, plină de energie şi talent, iar la evenimentul de la Jula nu doar a cântat, dar a şi povestit, despre ea, despre Moldova, despre portul popular pe care îl poartă cu atâta mândrie şi despre multe altele.

– Mi-a făcut o deosebită plăcere să cânt pentru românii de aici, din Ungaria. Mă aflu într-un miniturneu de 3 spectacole, la Timişoara, Arad şi Jula, organizate cu ocazia Centenarului Marii Unirii. Îi mulţumesc domnului Adrian Şimon, care m-a impresariat pentru aceste spectacole. El m-a întâlnit în sudul Basarabiei, la alte două spectacole alături de maestrul Gheorghe Zamfir. Şi atunci el s-a gândit să mă aducă şi aici în zonă, pentru că oamenii de aici chiar merită să asculte vocea şi cântecele mele. Eu vreau să cred că le-a plăcut oamenilor din Jula ceea ce le-am cântat. Am abordat azi mai multe genuri muzicale ale folclorului şi muzicii populare. Sper că am satisfăcut aşteptările tuturor ascultătorilor mei, atât cu pricesne şi folclor autentic de altă dată, cât şi cu balade istorice şi patriotice, dar şi cu muzică populară mai nouă, acompaniată de orchestră.

– Aveţi un repertoriu foarte bogat. Din câte am înţeles, scrieţi atât texte cât şi muzică…

– Da, îndrăznesc. Unele cântece populare sunt semnate de mine, atât textul cât şi melodia, acompaniate de Orchestra „Lăutarii” din Chişinău, al cărei dirijor este nimeni altul decât maestrul Nicolae Botgros. De ce spun că îndrăznesc? Pentru că eu mi-am făcut studiile în folclor la Academia de Muzică, Teatru şi Arte Plastice şi acolo am învăţat despre structura cântecului popular, structura melodiei, diferenţa dintre folclor şi muzică populară. Având aceste studii şi inspiraţie totodată mi-am permis să cânt pe scenă melodii semnate de mine. Probabil aşa interpretul reuşeşte mai bine să redea mesajul piesei către public, dacă acest mesaj este trecut prin viaţa şi prin struna sufletului său. Aşa el ajunge mai veridic la public. Şi folclorul autentic vechi, pe care-l abordez – voce şi cobză – este trecut prin sufletul meu şi mă regăsesc prin acele cântece. Altfel nu le-aş fi cântat. Dar când vine vorba de muzică nouă, aleg s-o cânt pe-a mea, adică cea care este alcătuită de mine atât text cât şi melodie, pentru că aşa mă simt eu împlinită sufleteşte.

– Este clar că sunteţi făcută pentru scenă. Vă rog să ne povestiţi, care a fost drumul care v-a adus până aici, în faţa publicului din Jula!?

– Am început să cânt încă din anii de grădiniţă. Educatoarele de acolo, precum şi alte femei de la noi din sat mă rugau să le cânt, mă ridicau pe buturugi de copaci, pe masă, pe pragul casei, ca să fiu un pic mai înălţată, pe o scenă improvizată, şi cântam acolo copilăreşte, aşa cum puteam eu atunci, melodii ce auzeam eu la radio şi tv. Ulterior, tatăl meu a fost cel care s-a gândit că eu trebuie să fiu cântăreaţă, pentru că am aceste abilităţi, am voce, am urechiuşă muzicală, am spiritul acesta de a spune oamenilor ceva fără să-mi fie teamă, fără să mă ruşinez. Sunt dezgheţată de felul meu. Tatăl meu la fel este talentat şi cândva, când era flăcău, a cântat şi el la petreceri private, în sat, cum se făceau pe timpuri, dar atunci oamenii gândeau altfel decât azi. Mămuţa mea, adică mama lui nu i-a permis să plece din sat la o distanţă mai mare, undeva unde să studieze muzică, pentru că atunci nu se punea seriozitate pe această meserie. Pe atunci erau colhozurile. Erai om serios dacă lucrai în colhoz. Deci, tata nu a făcut muzică la nivel profesionist şi şi-a dorit ca eu să fiu cea care-i păşesc pe urme şi, cumva, îi îndeplinesc visul. Iar acest vis al lui a devenit şi visul meu. Încă din copilărie îmi doream să devin cântăreaţă, să devin artist, astfel încât să am posibilitatea să încânt sufletele cât mai multor oameni. Am ştiut de mică că vreau să fac asta şi trebuie să urmez nişte paşi pentru a ajunge la împlinirea visului meu. Tata a fost cel care m-a susţinut şi m-a dat la şcoala de muzică la vârsta de 11 ani. Am început şcoala de muzică în Cantemir, după care am continuat în oraşul Cahul. Acolo am absolvit şcoala de muzică, împreună cu şcoala medie generală. Ulterior am învăţat studii medii de specialitate la colegiul de pedagogie din Cahul, unde am învăţat şi pedagogie muzicală pe lângă instrument şi voce. Instrument fiind acorden şi pian, iar voce fiind canto clasic şi în paralel cântam şi muzică populară dar şi muzică uşoară. Apoi, când a trebuit să plec de acasă, să-mi iau zborul şi să fac studii superioare la Academia de Muzică, Teatru şi Arte Plastice din Chişinău, am avut opţiunea de a alege folclorul pentru că era ceva ce mie-mi era mai puţin cunoscut. Eu dintotdeauna am vrut să învăţ ceva nou. Am ales catedra canto popular, unde m-am întâlnit pentru prima dată cu cobza. În aceşti ani am trecut şi prin sita concursurilor naţionale de folclor, atât din Republica Moldova, cât şi din România, reprezentând Basarabia, din punct de vedere folcloric zonal. Port cu mândrie costumul de acasă, cântecul şi vorba de acasă. La aceste concursuri mi s-a pus porecla „fata cu cobza”. Atunci când a sosit momentul, după absolvirea studiilor superioare, să-mi construiesc un repertoriu, m-am gândit ca pe lângă muzică populară, pe lângă o horă, o sârbă, o bătută, melodii pe care se poate dansa, poate se merită să promovez şi folclorul autentic vechi, în varianta de interpretare voce-cobză. Aşa a luat naştere proiectul „fata cu cobza”, proiect pe care eu îl combin cu muzică populară nouă. Astfel, din concurs în concurs, din concert în concert, din cunoştinţă în cunoştinţă am ajuns să cânt şi pentru românii din Ungaria.

– V-am citit biografia şi am dedus că sunteţi o luptătoare. Chiar m-a surprins când am aflat că pe vremea copilăriei parcurgeaţi zilnic 2 km până la şcoală, asta însemna 4 km în fiecare zi, toamna, iarna şi primăvara. Aşa a fost?

– Da, exact. Comuna mea este alcătuită din 3 sate: Pleşeni, Hănăseni şi Tătărăşeni. Şcoala era în Hănăseni, sat de mijloc, şi atunci noi, pleşenenii şi tătărăşenenii ne deplasam pe jos. Atunci încă nu erau autocare pentru elevi. Azi sunt, deci pentru copiii de azi e ceva mai uşor. Dar să ştiţi că asta a fost un fel de călire, pentru că atunci când te pregăteşti să înveţi ceva un efort fizic nu încurcă. După ce am stat 4, 5 sau 6 ore la şcoală şi am învăţat, stând pe scaun şi lucrând doar cu creierul, mergând până acasă 2 km se aerisea creierul nostru şi prindeam o nouă energie. Eu am o conexiune foarte puternică cu natura. Când eram mică îmi plăcea să stau singură în sânul naturii şi să meditez, să cânt. Nu înţelegeam pentru ce fac asta, dar mie îmi plăcea foarte mult. Iar acum, când merg acasă în satul meu natal, îmi place să mă strecor prin fundul grădinii, să stau puţin pe malul iazului. Îmi place să aud de acolo talanga de la gâtul oilor, să privesc livezile şi podgoriile de vii. Este o privelişte foarte frumoasă acolo. Cele cinci minute petrecute acolo mă încarcă cu energii noi şi mă deconectează de la tot ce înseamnă cotidian.

– Ce trebuie să ştim despre cobză? Ce fel de instrument este?

– Cobza este un instrument tradiţional românesc, foarte, foarte vechi, la care a cântat şi renumitul Barbu Lăutaru. Cobza provine de la instrumentul lăută, iar lăuta putem s-o considerăm că este sora lirei, tocmai din vremuri mitologice, dintr-o altă lume. Cobza este un instrument din lemn, cu griful îndoit, având zece strune, cu acordajul re-la-re-sol, cu gâtul îngust şi fără laduri, cu acordaj ca la vioară, astfel încât prin poziţionarea degetelor, care iau acord, şi ciupiturile de la mâna dreaptă, care ţine în mână un mediator, iese un acompaniament arhaic românesc. Mie îmi face plăcere să ştiu că pot să mă auto-acompaniez la acest instrument minunat.

Continuarea interviului cu Stela Botez și câteva secvențe din concert le puteţi asculta mai jos.

 

A consemnat: Iulia Kaupert, redactor coordonator MTVA, emisiunile în limba română

 

Foto: Iulia Kaupert

Misiuni Internaționale
Actualitate luni, 1 aprilie 2024, 12:31

Misiuni Internaționale

Teodora Mazăre (realizator rubrică) – Misiunea din Polonia a artileriștilor antiaerieni din cadrul celui de-al 14-lea detașament românesc...

Misiuni Internaționale
Efectele atacurilor cibernetice și importanța inteligenței artificiale
Actualitate vineri, 8 martie 2024, 20:58

Efectele atacurilor cibernetice și importanța inteligenței artificiale

Săptămâna aceasta la rubrica Inedit vorbim despre subiectele cele mai arzătoare din ultima vreme: atacurile cibernetice, dezvoltarea...

Efectele atacurilor cibernetice și importanța inteligenței artificiale
Vizita Șefului Statului Major al Apărării la Ankara
Actualitate luni, 5 februarie 2024, 13:20

Vizita Șefului Statului Major al Apărării la Ankara

Sorina Vrânceanu (realizator rubrică): Șeful Statului Major al Apărării din țara noastră, generalul Gheorghiță Vlad, s-a întâlnit la...

Vizita Șefului Statului Major al Apărării la Ankara
Pas cu pas spre titlul mondial
Actualitate vineri, 29 decembrie 2023, 19:30

Pas cu pas spre titlul mondial

Ultimul articol din categoria Inedit vine cum nu se putea mai bine în finalul de an cu un sport de iarnă, pentru că tot suntem în sezonul rece....

Pas cu pas spre titlul mondial
Actualitate miercuri, 20 decembrie 2023, 17:46

Muzica lui Bogdan – Colinde românești! Sărbători fericite!

    Bun găsit tuturor! Astăzi la rubrica Muzica lui Bogdan vă invit cu drag să ascultăm câteva colinde românești, unele știute...

Muzica lui Bogdan – Colinde românești! Sărbători fericite!
Actualitate joi, 9 noiembrie 2023, 12:24

Invitație la concert aniversar și lansare de disc ”Lumea mea!” – interpreta de muzică folk MARIA GHEORGHIU!

  Vă invităm la un eveniment artistic extraordinar al interpretei de muzică folk, dar și colegă a noastră de la Radio România Regional...

Invitație la concert aniversar și lansare de disc ”Lumea mea!” – interpreta de muzică folk MARIA GHEORGHIU!
Actualitate luni, 30 octombrie 2023, 11:55

Acte caritabile pentru susținerea educației

Bun găsit la o nouă ediţie a emisiunii noastre în care vă invit să fiţi parte a unui eveniment caritabil organizat de  Asociaţia Umanitară...

Acte caritabile pentru susținerea educației
Actualitate vineri, 22 septembrie 2023, 16:14

Ziua Satului Românesc

Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” vă invită duminică, 24 septembrie 2023, să sărbătorim împreună Ziua Satului Românesc....

Ziua Satului Românesc

Festivalul Internațional de Folclor Cântecul de dragoste de-a lungul Dunării, Brăila, 2017

Festivalul Internațional de Folclor Cântecul de dragoste de-a lungul Dunării, Brăila, 2017

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 30 iulie 2017, 14:19 / actualizat: 18 decembrie 2017, 17:58

În perioada 18-20 iulie 2017 la Brăila a avut loc cea de-a XI-a ediție a Festivalului Internațional de Folclor Cântecul de dragoste de-a lungul Dunării, prestigioasă manifestare folclorică menită să reunească interpreți și grupuri folclorice originare din România și din țările riverane Dunării.

 

 

 

 

Românii de peste Prut au adus și de această dată în concurs melodii care amintesc de frumusețea versurilor populare românești și a liniilor melodice specifice zonei Moldovei. Elena Ciobanu din Raionul Cantemir, sudul Moldovei, a interpretat doina ”Dor ca mine nimeni n-are”, iar Nicolae Ciobănică din Cahul a reamintit spectatorilor și telespectatorilor ”Balada recrutului”.  Mariana Melinte Ciobanu din Chișinău a doinit cu emoție o versiune a cântecului ”Primăvara când sosește”. Cântecele de joc din Moldova de peste Prut dovedit că folclorul este un argument al identității culturale a românilor de pretutindeni.

Clasamentul Festivalului Internațional de Folclor Cântecul de dragoste de-a lungul Dunării, ediția 2007

 Trofeul Trio Bereghinya (Marina Braila, Iryna Shcherbina, Nadia Lapshina) Ucraina
 Premiul I Andreea Iulia Mihai România
 Premiul II Simona Vasilica Mazăre România
Premiul  III Grupul Bistrik (Kristina Dencic, Jovana Baraksadic, Jovana Terzic, Tijana Butric) Serbia
Premiul pentru autenticitate costum Alexandra Băcilă România
Premiul de popularitate Florin Ștefan România
Premiul Fundației Academice Europene Euroculturalia Liliana Iustina Ursachi România
Premiul Fundației Academice Europene Euroculturalia Nicoleta Ghelase România
Premiul Fundației Academice Europene Euroculturalia Florin Ștefan România

”Varietatea tematică a folclorului impune, cu precădere, acel gen artistic ce se adresează sufletului prin stările emoționale și sensibile pe care le degajă și anume, cântecul de dragoste. Organizatorii își propun redescoperirea, valorificarea și promovarea acestor creații și afirmarea de noi interpreți ai genului vocal destinat prin definiție să sporească bogăția spirituală a tuturor locuitorilor de la Dunăre și nu numai.” Sunt reperele de selecție impuse de organizatori, Consiliul Județean Brăila, Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Brăila, Primăria Municipiului Brăila.

 

 

 

Acompaniamentul realizat de Orchestra ”Lăutarii” din Chișinău dirijată de maestrul Nicolae Botgros a asigurat succesul festivalului-concurs dedicat celui mai puternic sentiment, care unește toate generațiile:dragostea.

 

A consemnat Gabriela Rusu-Păsărin, realizator în Grupul Operativ al Departamentului Studiourilor Regionale, Societatea Română de Radiodifuziune

Festivalul – Concurs Naţional „Maria Tănase”2017 pe primul loc în Proiectul „10 festivaluri naţionale”
10 Festivaluri luni, 4 decembrie 2017, 15:50

Festivalul – Concurs Naţional „Maria Tănase”2017 pe primul loc în Proiectul „10 festivaluri naţionale”

  În contextul organizării în întreaga ţară a festivalurilor –concurs naţionale de folclor constatăm cu bucurie că Festivalul – Concurs...

Festivalul – Concurs Naţional „Maria Tănase”2017 pe primul loc în Proiectul „10 festivaluri naţionale”
Laureații Festivalului Național de Folclor ”Felician Fărcașiu”
10 Festivaluri joi, 30 noiembrie 2017, 10:48

Laureații Festivalului Național de Folclor ”Felician Fărcașiu”

Scena Centrului Cultural „Lucian Blaga” din Sebeş a găzduit în perioada 11 – 12 noiembrie 2017cea de-a XV-a ediţie a Festivalului...

Laureații Festivalului Național de Folclor ”Felician Fărcașiu”
Cahul şi Chişinău – locuri de păstrare a folclorului românesc. Prezenţe la Festivalul „Sus pe Argeş la Izvoare”
10 Festivaluri luni, 27 noiembrie 2017, 13:10

Cahul şi Chişinău – locuri de păstrare a folclorului românesc. Prezenţe la Festivalul „Sus pe Argeş la Izvoare”

Festivalul – concurs naţional de Interpretare Vocală şi Instrumentală „Sus pe Argeş la Izvoare”, organizat de Şcoala Populară de Arte...

Cahul şi Chişinău – locuri de păstrare a folclorului românesc. Prezenţe la Festivalul „Sus pe Argeş la Izvoare”
Laureaţii Festivalului Național de Folclor „Strugurele de Aur”, ediţia a XVII-a
10 Festivaluri joi, 21 septembrie 2017, 14:49

Laureaţii Festivalului Național de Folclor „Strugurele de Aur”, ediţia a XVII-a

În perioada 14 -17 septembrie 2017, la Alba Iulia şi Jidvei s-a derulat cea de-a XVII-a ediţie a Festivalului Național de Folclor „Strugurele...

Laureaţii Festivalului Național de Folclor „Strugurele de Aur”, ediţia a XVII-a
10 Festivaluri marți, 8 august 2017, 13:31

Festivalul Naţional de Folclor “Ponoare, Ponoare”, 2017

Luna lui Gustar debutează în fiecare an la Ponoarele, judeţul Mehedinţi, cu o nouă ediţie a Festivalului Naţional de Folclor “Ponoare,...

Festivalul Naţional de Folclor “Ponoare, Ponoare”, 2017
10 Festivaluri miercuri, 12 iulie 2017, 13:21

Tradiţia continuă – Festivalul cântecului popular „Elena Roizen” ediţia a X-a

Centrul Cultural „Elena Roizen” al oraşului Ovidiu, judeţul Constanţa, a organizat cea de-a X-a ediţie a Festivalul cântecului popular...

Tradiţia continuă – Festivalul cântecului popular „Elena Roizen” ediţia a X-a
10 Festivaluri vineri, 5 mai 2017, 10:53

FESTIVALUL NAŢIONAL DE FOLCLOR „LICĂ MILITARU” – Preselecţie 12 mai 2017

Asociaţia artistică pentru promovarea tinerelor talente (AAPTT) în colaborare cu Primăria orașului Drăgănești-Olt organizează FESTIVALUL...

FESTIVALUL NAŢIONAL DE FOLCLOR „LICĂ MILITARU” – Preselecţie 12 mai 2017

Românii de peste Prut prezenți la Festivalul Internațional de Folclor de la Brăila

Românii de peste Prut prezenți la Festivalul Internațional de Folclor de la Brăila

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 10 august 2016, 07:00

Un festival – concurs unic în România este cel organizat de Consiliul Județean Brăila, Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Brăila. Timp de un deceniu, în fiecare vară, se întâlnesc la Brăila purtători de folclor aparținând țărilor de pe cursul Dunării: Germania, Austria, Slovacia, Ungaria, Croația, Serbia, Bulgaria, România, Moldova și Ucraina.

Toate cele zece ediții au avut ca invitați speciali membrii Orchestrei ”Lăutarii” din Chișinău conduși de maestrul Nicolae Botgros.

La recenta ediție (iulie 2016) au participat și concurente din Republica Moldova. Marcela Vuicu, originară din satul Bulboci, Raionul Soroca, a reprezentat zona folclorică nordul Republicii Moldova. Pasiunea pentru folclor a rămas balsam pentru sufletul său, interpretarea cântecelor culese din zona sa fiind o dovadă în acest sens. Cu studii remarcabile la Facultatea de relații internaționale și la Facultatea de Arte Frumoase din Chișinău, specializarea Folclor, Marcela Vuicu este o prezență apreciată de publicul românesc aflat de o parte și de alta a Prutului. Tot de la Chișinău a venit pentru a participa la acest festival internațional unic prin tematica sa și Popov Violeta. Ea a reprezentat zona folclorică Centrul Republicii Moldova.

Detalii despre ediția din acest an a Festivalul Internațional de Folclor Cântecul de dragoste de-a lungul Dunării în interviul realizat de Gabriela Rusu-Păsărin:

Misiuni Internaționale
Actualitate luni, 1 aprilie 2024, 12:31

Misiuni Internaționale

Teodora Mazăre (realizator rubrică) – Misiunea din Polonia a artileriștilor antiaerieni din cadrul celui de-al 14-lea detașament românesc...

Misiuni Internaționale
Efectele atacurilor cibernetice și importanța inteligenței artificiale
Actualitate vineri, 8 martie 2024, 20:58

Efectele atacurilor cibernetice și importanța inteligenței artificiale

Săptămâna aceasta la rubrica Inedit vorbim despre subiectele cele mai arzătoare din ultima vreme: atacurile cibernetice, dezvoltarea...

Efectele atacurilor cibernetice și importanța inteligenței artificiale
Vizita Șefului Statului Major al Apărării la Ankara
Actualitate luni, 5 februarie 2024, 13:20

Vizita Șefului Statului Major al Apărării la Ankara

Sorina Vrânceanu (realizator rubrică): Șeful Statului Major al Apărării din țara noastră, generalul Gheorghiță Vlad, s-a întâlnit la...

Vizita Șefului Statului Major al Apărării la Ankara
Pas cu pas spre titlul mondial
Actualitate vineri, 29 decembrie 2023, 19:30

Pas cu pas spre titlul mondial

Ultimul articol din categoria Inedit vine cum nu se putea mai bine în finalul de an cu un sport de iarnă, pentru că tot suntem în sezonul rece....

Pas cu pas spre titlul mondial
Actualitate miercuri, 20 decembrie 2023, 17:46

Muzica lui Bogdan – Colinde românești! Sărbători fericite!

    Bun găsit tuturor! Astăzi la rubrica Muzica lui Bogdan vă invit cu drag să ascultăm câteva colinde românești, unele știute...

Muzica lui Bogdan – Colinde românești! Sărbători fericite!
Actualitate joi, 9 noiembrie 2023, 12:24

Invitație la concert aniversar și lansare de disc ”Lumea mea!” – interpreta de muzică folk MARIA GHEORGHIU!

  Vă invităm la un eveniment artistic extraordinar al interpretei de muzică folk, dar și colegă a noastră de la Radio România Regional...

Invitație la concert aniversar și lansare de disc ”Lumea mea!” – interpreta de muzică folk MARIA GHEORGHIU!
Actualitate luni, 30 octombrie 2023, 11:55

Acte caritabile pentru susținerea educației

Bun găsit la o nouă ediţie a emisiunii noastre în care vă invit să fiţi parte a unui eveniment caritabil organizat de  Asociaţia Umanitară...

Acte caritabile pentru susținerea educației
Actualitate vineri, 22 septembrie 2023, 16:14

Ziua Satului Românesc

Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” vă invită duminică, 24 septembrie 2023, să sărbătorim împreună Ziua Satului Românesc....

Ziua Satului Românesc