Profesori români și ucraineni, uniți pentru educația elevilor refugiați în România!

Publicat de Andra Radu, 16 decembrie 2022, 10:00

British Council, în parteneriat cu UNICEF în România și Organizația Internațională pentru Migrație, organizează în perioada 16-18 decembrie cursul „Predarea și învățarea în vremuri dificile”. Acest curs se adresează atât profesorilor români ce predau elevilor ucraineni refugiați în țara noastră, cât și profesorilor ucraineni ce își desfășoară activitatea în România.

Prin workshop-uri specializate și introduceri în teme precum gestionarea comportamentelor dificile ale elevilor ce au trăit trauma războiului, cei 71 de profesori ucraineni, români și bulgari vor fi ajutați să învețe cum să recunoască problemele emoționale ale copiilor refugiați și cum să își facă orele de curs mai primitoare pentru toții elevii.

Elevii ucraineni veniți în România se află în situații diverse privind accesul la educație, cei mai mulți dintre ei urmând cursurile școlii ucrainene online. Doar unu din 10 copii refugiați este înscris într-o școală sau grădiniță din sistemul nostru de învățământ, de cele mai multe ori în calitate de „audient”. O parte dintre elevii ucraineni beneficiază fie de cursurile hub-urilor educaționale înființate de profesori ucraineni în România, fie de activitățile didactice și extracurriculare oferite de diferite centre educaționale create de organizații non-guvernamentale.

În toate aceste circumstanțe, însă, copiii ucraineni au nevoie de sprijin emoțional, întrucât întâmpină numeroase probleme ce îngreunează predarea și învățarea, de la bariera lingvistică dintre ei și profesori, la anxietate, teamă și incertitudine continuă legată de situația de acasă.

Profesorii, pentru a înlesni integrarea elevilor ucraineni în sistemul de învățământ românesc, trebuie să poată gestiona dificultățile întâmpinate, în primul rând prin recunoașterea lor, iar apoi prin aplicarea unor metode pedagogice și psihologice adaptate dispoziției emoționale a „copiilor cu traume, speriați de război și împușcături”, după cum a precizat una dintre doamnele profesoare participante la această ediție a cursului, atunci când a fost întrebată care sunt problemele cărora trebuie să le facă față în relația directă din clasă.

În luna octombrie organizațiile partenere au oferit deja cursul pentru 45 de profesori care au apreciat necesitatea acestuia.

„Predarea și învățarea în vremuri dificile” este un curs ce deservește un dublu scop. Pe de o parte, acesta facilitează accesul la educație și subliniază nevoia de sprijin acordat tuturor copiilor, în special acum, când contextul extern îngreunează fără doar și poate procesul educațional. Pe de altă parte, el favorizează integrarea tuturor copiilor ucraineni în România și evidențiază felul în care oferirea suportului emoțional este primordială, în cazul elevilor refugiați, ce și-au părăsit țara natală, fugind din calea războiului.

Astfel, principalele obiective ale cursului sunt relevate prin fuziunea dintre suportul garantat tuturor copiilor în procesul de învățare și integrarea acestora în România, atât din punct de vedere educațional, cât și din punct de vedere social.

Cei 71 de profesori care vor urma acest curs intensiv de 30 de ore vor învăța:

• cum să creeze un mediu de învățare care să ia în considerare trauma elevilor;
• cum să gestioneze comportamentele dificile ale copiilor, atât români cât și ucraineni, care ar putea fi un răspuns al acestora la traume;
• cum să facă lecția și sală de clasă mai primitoare pentru copiii refugiați.

Cursul se va desfășura în perioada 16-18 decembrie 2022 la București. Dintre cei de 71 de profesori care vor participa la curs, 19 provin din București, 50 din alte 18 județe din întreaga țară, iar 2 din Bulgaria.

Aceștia sunt reprezentanți ai diferitelor entități educaționale naționale, de la inspectorate școlare la școli gimnaziale și grădinițe, dar și ai organizațiilor non-guvernamentale ce sprijină refugiații ucraineni, și chiar ai hub-urilor educaționale înființate de profesori ucraineni în România.

Acordul UE-Turcia nu mai funcționează şi creşte numărul migranţilor care sosesc atât pe mare, cât și pe uscat

Publicat de Camelia Teodosiu, 22 mai 2018, 09:45 / actualizat: 25 mai 2018, 13:29

“Situația rămâne fragilă”. Comisarul european pentru imigrație, Dimitris Avramopoulos, nu ascunde acest lucru. În ultimii ani au fost realizate unele progrese, dar nu destul de multe pentru a putea spune că s-a găsit o soluţie la spinoasa problemă a gestionării fenomenului migrației. Ultimele cifre furnizate de Comisia Europeană în raportul privind progresele înregistrate în gestionarea fluxurilor demonstrează că problema este departe de a fi rezolvată. Marţi, comisarul Avramopoulos a cerut Italiei să nu schimbe politicile de imigrare.

Acordul cu Turcia nu mai funcţionează?

În 2016, UE și Turcia au semnat un pact pentru a opri sosirile migranților. Comparativ cu atunci, numărul solicitanților de azil “continuă să fie foarte mic”, ceea ce înseamnă că acordul a funcționat. Numai că acum pare să nu mai funcționeze. Funcţionarii de la Bruxelles au observat că „începând cu luna martie a anului 2018, numărul sosirilor din Turcia a înregistrat o creștere semnificativă, atât pentru insulele grecești (9.349 de la începutul anului 2018) cât și pentru frontiera terestră (6.108 până în prezent).“ În special aici, numărul cetățenilor din afara UE a crescut de nouă ori comparativ cu aceeaşi perioadă din 2017. Un adevărat semnal de alarmă.

A crescut şi numărul migranţilor proveniţi din zona Balcanilor de vest?

Solicitanții de azil nu ajung în UE doar prin traseul din estul Mediteranei, mai există şi ruta balcanică, cea închisă teoretic de către UE printr-un efort diplomatic și economic. Executivul UE nu poate să nu recunoască că da, “în general situația de-a lungul traseului Balcanilor de Vest s-a stabilizat”, însă în același timp “în ultimele luni au fost raportate mai multe deplasări prin Albania, Muntenegru și Bosnia-Herțegovina”. Sunt semnale care nu trebuie subestimate, iar multe persoane pariază pe faptul că liderii UE care se vor întâlni miercuri seara la Sofia pentru summitul Balcanilor vor discuta acest subiect cu partenerii din zonă.

În Italia s-au înregistrat mai puţine debarcări

Mai există apoi ruta centrală mediteraneană, cea care priveşte îndeaproape Italia. Aici, în primele luni ale acestui an, s-a înregistrat o reducere de 77% a debarcărilor comparativ cu cele din aceeași perioadă a anului 2017. O veste bună pentru autoritățile italiene, veste care riscă să se transforme însă într-un clasic bumerang. Deoarece în cazul în care țara nu ar mai fi considerată în situație de urgență, consecinţa directă ar fi o ulterioară dezangajare a partenerilor europeni. Apropo de Europa: autorităţile de la Bruxelles reamintesc faptul că UE a dat o mână de ajutor. Împreună cu Organizația Internațională pentru Migrație (OIM), în 2018 au fost efectuate repatrieri voluntare din Libia pentru 6.185 de oameni, persoane care nu s-au îmbarcat de pe coastele italiene. Impresia este însă că în țară nu sunt percepute toate aceste progrese, în timp nemulțumirea generală față de rezistența unor state membre de a se ocupa de o parte a solicitanților de azil care sosesc în Italia creşte din ce în ce mai mult.

UE insistă asupra reformei sistemului comun de azil

Avramopoulos insistă asupra necesităţii de a reforma până în luna iunie sistemul comun de azil. Este, probabil, unul dintre ultimii care refuză să accepte faptul că reforma Regulamentului Dublin, sistemul juridic al mecanismului gazdă al UE, nu va funcţiona în aceşti termeni. „Situația continuă să fie fragilă, iar munca noastră este departe de a fi terminată“, repetă Comisarul. De-aici şi invitaţia adresată tuturor de a trimite “urgent” oameni şi instrumente de frontieră pentru operațiunile Pazei de Coastă și a graniței europene, dar şi de a „ajunge până în luna iunie la un acord privind reforma noastră în materie de azil.“ Cadrul situației „ne amintește că nu mai avem nici un moment de pierdut.“ Numai că statele nu urmează Comisia. Fapt demonstrat de lipsa de resurse din Fondul fiduciar pentru Africa, conceput special pentru a investi în continent astfel încât să se prevină plecările. Lipsesc 1,2 miliarde de euro, resurse promise de capitalele europene care nu şi-au ţinut însă cuvântul.

Articol de Emanuele Bonini

Întâlnire a miniştrilor de Interne din Franţa, Germania şi Italia, duminică, la Paris, pe tema migranţilor

Publicat de adinaiftime, 1 iulie 2017, 19:30

Miniştrii de Interne din Franţa, Germania şi Italia se vor întâlni duminică seara la Paris pentru a discuta despre o ‘abordare coordonată’ în scopul de a ajuta Italia să facă faţă afluxului de migranţi în porturile sale, transmite AFP, citând o sursă apropiată acestui dosar.

La reuniune vor lua parte ministrul francez de Interne, Gérard Collomb, omologii săi italian şi german, Marco Minniti şi Thomas de Maiziere, precum şi comisarul european pentru migraţie, Dimitris Avramopoulos.

‘Ideea este de a avea o abordare coordonată şi concertată asupra fluxurilor migratorii din Mediterana centrală’ şi de ‘a vedea cum pot fi ajutaţi mai bine italienii’ înaintea reuniunii informale a miniştrilor de Interne din UE, prevăzută pentru 6 iulie, la Tallin, în Estonia, a adăugat sursa citată.

Italia a ridicat tonul şi a ameninţat că va bloca intrarea în porturile sale a vaselor sub pavilion străin care transportă migranţi salvaţi din Marea Mediterană, au făcut cunoscut miercuri mai multe media şi surse guvernamentale italiene.

‘Nu mai putem continua aşa’, a afirmat o sursă apropiată executivului, chestionată de AFP, după informaţii apărute în presa italiană cu privire la o astfel de ameninţare.

Potrivit presei, reprezentantul italian pe lângă Uniunea Europeană, Maurizio Massari, s-a întâlnit la Bruxelles cu comisarul european pentru migraţie, Dimitris Avramopoulos, şi i-a înmânat o scrisoare în care Italia a explicat că, după recentele sosiri masive de migranţi pe coastele sale în ultimele zile, ‘situaţia a atins limita suportabilului’.

Peste 10.200 de migranţi au fost salvaţi de duminică până marţi în largul coastelor Libiei, dintre care 5.000 numai luni, 3.300 duminică şi 1.900 marţi. Paza italiană de coastă coordonează aceste operaţiuni de salvare în Mediterana, dar la care participă, de asemenea, numeroase nave străine, inclusiv închiriate de ONG-uri.

Toţi aceşti migranţi sunt transportaţi ulterior spre porturi italiene unde sunt cazaţi în centre de primire a căror capacitate este saturată.

‘Dacă vom continua cu astfel de cifre, situaţia va deveni de nesuportat chiar pentru o ţară mare şi deschisă ca a noastră’, a declarat la Ottawa preşedintele italian, Sergio Mattarella, citat de presa din peninsulă.

Italia se plânge de mai mulţi ani că este lăsată singură în faţa crizei migratorii şi sosirilor masive de migranţi dinspre Libia şi a îndemnat la mai multă solidaritate din partea partenerilor săi europeni.

Potrivit Ministerului italian de Interne, peste 73.300 de migranţi au sosit pe teritoriul naţional de la începutul anului, în creştere cu peste 14% în comparaţie cu aceeaşi perioadă din 2016.

Potrivit Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie, 2.005 persoane şi-au pierdut viaţa ori au fost date dispărute în 2017 încercând să traverseze Mediterana.