Ciprian Panga (realizator rubrică): Prima oprire de săptămâna aceasta o facem pe mare, mai exact pe Fregata Regina Maria, care participă pentru a treia oară la operația EUNAVFOR MED „IRINI” în Marea Mediterană. În cadrul misiunii, nava va contribui la asigurarea respectării embargoului Organizației Națiunilor Unite asupra armelor impus Libiei prin monitorizarea traficului maritim și executarea de inspecții la bordul navelor comerciale aflate în tranzit în Marea Mediterană. Comandorul Alexandru Mitel, comandantul Fregatei Regina Maria. Alexadru Mitel: După finalizarea instruirii teoretice și practice a militarilor din echipa de inspecție și echipa de comandă, Fregata Regina Maria a plecat în prima misiune de patrulare, în aria de operații din bazinul estic al Mării Mediterane pentru aplicarea procedurilor specifice operației EUNAVFOR MED „IRINI”. În această perioadă de patrulare au fost executate și ședințele specifice de tragere pentru pregătirea militarilor din echipa de boarding și echipa de operații speciale. De asemenea, am executat operațiuni cu elicopterul din organică, IAR 330 Puma Naval, pentru executarea unei margini maritime recunoscute cât mai apropiată de realitate. Ciprian Panga (realizator rubrică): De la misiunea forțelor navale trecem la cea a forțelor terestre din Bosnia și Herțegovina, unde România contribuie cu cei mai mulți militari în cadrul misiunii de menținere a păcii EUFOR Althea, atât cu cei dislocați în teatrul de operații, cât și cu cei din cadrul rezervelor misiunii. Această zonă a Balcanilor este măcinată de tensiuni interetnice, iar principalul obiectiv al trupelor românești prezente acolo este menținerea unui climat de securitate cât mai stabil pentru toți locuitorii din zonă. Locotenentul Maria Bibire, ofițer în cadrul Companiei de Stat Major. Maria Bibire: Adaptarea militarilor români din cadrul companiei la misiunile încredințate s-a realizat treptat. Întreg personalul s-a integrat rapid în ritmul operațional specific acestui teatru de operații. În această perioadă, militarii din cadrul companiei asigură sprijinul real în cadrul exercițiului multinațional Combine Response 24 concomitent cu desfășurarea permanentă a misiunii de protecție a forței a bazei Camp Butmir din Bosnia și Herțegovina. Ciprian Panga (realizator rubrică): Rămânem tot la militarii din forțele terestre și ajungem în Polonia, pe flancul estic al Alianței Nord-Atlantice, unde Detașamentul de Apărare Antiaeriană „Sky Guardians” își continuă misiunea și se instruiește în comun alături de aliații din cadrul Grupului de Luptă NATO. O structură importantă a detașamentului românesc este plutonul de poliție militară, care, pentru menținerea nivelului operațional, execută pregătirea de specialitate alături de partenerii de misiune. Locotenentul Valentin Alexandru, ofițerul de informare și relații publice al detașamentului. Valentin Alexandru: În această săptămână, militarii Detașamentului de Apărare Antiaeriană „Sky Guardians” au executat activități de instruire în comun cu colegii britanici și polonezi pe linie de poliție militară. În cadrul acestei activități, fiecare echipă a demonstrat procedura de reținere a unei persoane și cum acționează în cazul în care aceasta nu cooperează. De asemenea, a fost prezentat și modul de percheziție a unei persoane și al unui autovehicul, extragerea unei persoane din autovehicul și imobilizarea acesteia.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): România sprijină în continuare populația civilă din Fâșia Gaza, afectată de conflictul israeliano-palestinian. Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale a pus la dispoziție produse alimentare, corturi, saci de dormit și paturi de campanie, care au fost transportate cu două aeronave ale Forțelor Aeriene Române. Conform hotărârii Comitetului Național pentru Situații de Urgență, transportul se realizează pe cale aeriană până în Cipru, cu aeronavele Ministerului Apărării, și terestru cu mijloacele din dotarea Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, până în Grecia și Turcia. Mai departe, transportul ajutorului umanitar se face cu ajutorul agențiilor specializate ale Organizației Națiunilor Unite.
Olivia Bucioacă (realizator rubrică): Secretarul de stat pentru politica de apărare, planificare și relații internaționale, Simona Cojocaru, a primit luni, 8 aprilie, vizita secretarului general al Ministerului irlandez al Apărării, Jacqui McCrum. Cei doi oficiali au semnat primul memorandum de cooperare în domeniul apărării între cele două țări. Documentul va oferi cadrul necesar pentru creșterea interoperabilității și capacității de dislocare în misiunile și operațiile internaționale ale Organizației Națiunilor Unite și Uniunii Europene. În cadrul întâlnirii au mai fost abordate subiecte de interes comun referitoare la situația de securitate și la eforturile comunității internaționale pentru asigurarea păcii și stabilității la nivel regional și global.
Sorina Vrânceanu (realizator rubrică): Secretarul de stat în Ministerul Apărării Naționale, Simona Cojocaru, a avut pe 30 ianuarie o întrevedere cu reprezentantul special al prim-ministrului britanic pentru Balcanii de Vest, lordul Stuart Peach.
Cei doi oficiali au discutat pe tema situației de securitate din Balcanii de Vest și din regiunea Mării Negre, menţionând importanța strategică a celor două regiuni, precum și legătura strânsă dintre ele.
Simona Cojocaru a subliniat angajamentul României în ceea ce privește contribuția la menținerea unui mediu sigur și stabil în Balcanii de Vest, prin participarea substanțială în cadrul misiunilor KFOR și EUFOR ALTHEA.
În alt context, s-a adus în discuție nivelul ridicat al cooperării dintre militarii români şi britanici în operația de menținerea păcii în Kosovo, condusă de NATO încă în 1999.
Pe de altă parte, misiunea Uniunii Europene în Bosnia şi Herțegovina, EUFOR ALTHEA, a fost lansată în 2004 și operează în baza unui mandat acordat de Organizația Națiunilor Unite.
Ciprian Panga (realizator rubrică): De-a lungul anului, v-am ținut la curent cu misiunile pe care militarii români le execută dincolo de granițele țării, iar acum facem un bilanț al acestora cu generalul Valerică Vrăjescu, comandantul Comandamentului Forțelor Întrunite, structura din Armata României care are ca principală misiune comanda serviciului de luptă permanent pe teritoriul național și asigurarea controlului operațional al forțelor dislocate în afara teritoriului național, în misiuni în diferite teatre de operații. Generalul Valerică Vrăjescu: Serviciul de Luptă Permanent în Armata României se asigură 24 de ore, cu forțe și mijloace puse la dispoziție de categoriile de forțe armate, pentru gestionarea situațiilor în domeniul poliție aeriană, în domeniul intervenției EOD, în domeniul intervenției cu forțe, în domeniul supravegherii aeriene și în multe alte domenii pe care le gestionăm în momentul de față. Având în vedere că ne aflăm în proximitatea unui conflict, dintre Rusia și Ucraina, și având în vedere vecinătatea cu Ucraina pe granița fluvială, în special, Serviciul de Luptă Permanent a fost activat în mai multe rânduri, având misiunea în primul rând de a supraveghea spațiul aerian respectiv și de a interveni în situația în care avioanele sau aeronavele rusești se apropiau prea mult de spațiu aerian din zona de responsabilitate. Ciprian Panga (realizator rubrică): În anul 2023, atât forțele aeriene, prin Detașamentul „Carpathian Vipers”, cât și cele navale, prin cele două fregate, „Regele Ferdinand” și „Regina Maria”, au participat la misiuni externe de asigurare a spațiului aerian și naval din zona de responsabilitate. Generalul Valerică Vrăjescu: Participarea Forțelor Aeriene Române cu patru avioane F-16 la misiunea de poliție aeriană întărită în țările baltice a fost o misiune importantă, în special pentru forțele aeriene și pentru Armata României, având în vedere că ne-am adus contribuția la asigurarea supravegherii și apărării spațiului aerian în acea zonă de operații. Principalul beneficiu al misiunii din Lituania a fost faptul că poliția aeriană în acea zonă s-a executat împreună cu piloții italieni și cu aeronavele italiene, iar executarea misiunilor în comun a dus la o creștere a interoperabilității cu forțele aeriene din celelalte state.
Forțele navale au avut o contribuție deosebită la menținerea și participarea în cadrul grupărilor navale ale NATO din Marea Mediterană, în special. În acest sens, remarcăm participarea fregatei „Regele Ferdinand” la operația EUNAVFOR „Irini”, în perioada mai-iunie și, de asemenea, participarea fregatei „Regina Maria”, în perioada septembrie-octombrie, în Marea Mediterană, la operația „Sea Guardian”, operații conduse de NATO. Ciprian Panga (realizator rubrică): În Polonia, Armata României participă, începând din anul 2017, la Grupul de luptă NATO condus de Statele Unite ale Americii care are ca misiune asigurarea prezenței înaintate și consolidate în sistem rotațional, pe flancul nord-estic al Alianței, pentru descurajarea oricărei potențiale agresiuni, în conformitate cu măsurile adoptate în cadrul Summitului NATO de la Varșovia. România contribuie la această misiune cu un detașament format din aproximativ 100 de militari și tehnică de luptă antiaeriană Gepard.
În Balcanii de Vest, o zonă care este caracterizată de intense conflicte politice și sociale, nerezolvate nici până astăzi, militarii din forțele terestre au participat la misiunea Uniunii Europene EUFOR ALTHEA din Bosnia și Herțegovina, misiunea lansată în anul 2004, în baza unui mandat acordat de Organizația Națiunilor Unite, dar și la operația de menținere a păcii din Kosovo, condusă de NATO încă din anul 1999, în baza Rezoluției 1244 a Consiliului de Securitate al ONU și a acordului militar tehnic dintre NATO, Republica Federală Iugoslavia și Serbia. Generalul Valerică Vrăjescu: În momentul de față, în Bosnia și Herțegovina, România are cea mai numeroasă participare – peste 400 de militari participă în acest moment la Misiunea EUFOR ALTHEA. De asemenea, asigurăm o funcție importantă în cadrul Comandamentului EUFOR, cea de șef de Stat Major, asigurată de general de brigadă Ovidiu Lungu, și aprecierile comenzii misiunii sunt pozitive la adresa militarilor români care desfășoară misiunea în acea zonă de operație.
Ne-am confruntat cu o provocare inedită pentru noi: dislocarea companiei din rezerva strategică a SACEUR în teatrul de operații Kosovo, care a necesitat un efort deosebit, având în vedere termenul scurt de notificare pentru intrarea în zona de operații. Tocmai ce s-au întors militarii, înainte de Crăciun. Șeful Statului Major al Apărării a ținut neapărat ca militarii să-și încheie misiunea astfel încât să poată sărbători Crăciunul cu familiile și cu cei dragi, dar provocările au fost deosebite în special din punct de vedere logistic – și ne referim aici la mișcare, transport și toate celelalte elemente care au trebuit asigurate pentru dislocarea și redislocarea militarilor români din teatrul de operații Kosovo. Ciprian Panga (realizator rubrică): Pe continentul african, misiunile pe care militarii români le execută sunt de observatori sub egida Organizației Națiunilor Unite, dar și de instructori în cadrul misiunilor sub mandatul Uniunii Europene, așa cum este și misiunea din Republica Centrafricană, a cărei comandă este asigurată de generalul de brigadă Cornel Tonea-Bălan. Generalul de brigadăCornel Tonea-Bălan: În Republica Centrafricană tocmai ce am încheiat rotirea detașamentului. Am fost la preluarea misiunii de către România a misiunii de antrenament a Uniunii Europene. Principala misiune a contingentului român aflat în Republica Centrafricană este de instruire a forțelor armate ale Republicii Centrafricane. Din acest punct de vedere operațional, pericolele nu sunt foarte mari, nivelul amenințării este scăzut. Considerăm că singurul impediment care ne-ar putea împiedica să ne executăm misiunea sunt bolile specifice continentului african – și ne referim aici în special la malarie.
În momentul de față, peste 100 de militari români participă la misiuni individuale, misiuni conduse de ONU sau de Uniunea Europeană în diferite țări, precum Mozambic, Mali și în alte zone conflictuale de pe teritoriul Africii. Ciprian Panga (realizator rubrică): Indiferent de zonă sau misiunea unde au fost dislocați, militarii români au demonstrat că pot face față oricărei situații, au demonstrat că sunt adevărați profesioniști, ducându-și misiunile la final cu rezultate deosebite. Anul 2023 a fost un an al provocărilor din punct de vedere al misiunilor externe, misiuni care cu siguranță vor continua și în anul următor. Generalul Valerică Vrăjescu: Având în vedere că încheiem un an cu multe provocări, ne așteptăm ca în continuare aceste provocări să persiste, și sunt convins că suntem pregătiți să le facem față în acest moment. Țin să transmit militarilor români care se află în misiuni în afara teritoriului național la mulți ani, cu multă sănătate, și îi așteptăm cu drag acasă, să se întoarcă sănătoși!
Publicat de Gabriel Stan,
4 septembrie 2023, 12:12
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Organizația Națiunilor Unite își retrage misiunea din Republica Mali, la solicitarea guvernului țării africane, care intenționează să folosească mercenarii ruşi pentru a combate grupările teroriste, informează Associated Press.
Până la sfârșitul anului vor fi retrași aproape 15.000 de militari, polițiști și civili, iar 13 baze vor fi predate autorităților locale.
România are în prezent șase ofițeri în Mali, unul lucrează pentru Misiunea Uniunii Europene de Instruire EUTM și cinci în cadrul misiunii ONU MINUSMA.
Mali se află în criză de la lovitura de stat militară din 2012, care a fost urmată de atacuri ale rebelilor din nord, formând o facțiune a grupării teroriste Statul Islamic.
Organizația Națiunilor Unite a dislocat militar pentru menținerea păcii în 2013 în cea mai periculoasă misiune a ei, cu peste 300 de decese în rândul personalului ONU.
Teodora Mazere și Violeta Proșa (realizatori rubrică): A început numărătoarea inversă pentru militarii detașamentului de apărare antiaeriană Sky Guardians, care acționează în cadrul grupului de luptă din Polonia, aceştia mai având o lună de pregătire până la întoarcerea în țară.
Această perioadă este una intensă din punct de vedere al instruirii comune, militarii focșăneni fiind angrenați într-o serie de exerciții complexe, cu trageri de luptă.
Obiectivul acestor acțiuni constă în antrenarea militarilor în vederea aplicării procedurilor standard de operare, cât și pentru creșterea nivelului de coeziune între parteneri Alianței.
Locotenent Cornelia Dumitru, ofiţerul de informare și relații publice al Detașamentului de Apărare Antiaeriană Sky Guardians:Am avut un exercițiu tactic cu trageri de luptă ale Complexului Antiaerian Ghepard, atât pe timp de zi, cât și pe timp de noapte.
Pe lângă trageri, exercițiul a cuprins deplasarea tactică a militarilor din raionul de concentrare, ocuparea unui dispozitiv de luptă, descoperirea și nimicirea inamicului aerian.
Perioada următoare va fi foarte încărcată pentru noi. Avem multe activități planificate înainte de întoarcerea în țară.
Teodora Mazere și Violeta Proșa (realizatori rubrică): La 1.300 de km distanță de baza Bemowo Piskie din Polonia, în Camp Butmir din Sarajevo acționează două structuri românești în cadrul misiunii EUFOR Althea.
Zilele trecute a avut loc rotația efectivelor plutonului românesc de manevră a cărui misiune în teatrul de operații Bosnia și Herţegovina a început în ianuarie 2022.
O companie de infanterie generată de Batalionul 26 Infanterie „Neagoe Basarab” reprezintă cea de-a doua structură românească participantă la operația EUFOR Althea, misiunea militarilor români în acest teatru de operații având drept scop menținerea unui climat stabil de securitate.
Căpitan Aurelian Ghivici, comandant companiei românești din Camp Butmir Sarajevo:Am executat misiunii pe parcursul a cinci zile din șapte, după care am revenit în bază. Am executat activități de mentenanță și refacerea capacității de luptă, după care am executat din nou aceleași tipuri de misiuni în alte locații.
În aproape tot teritoriul Bosniei, misiunile de patrulare au avut distanțe de la 30 de km până la 400 de km.
Teodora Mazere și Violeta Proșa (realizatori rubrică): O altă misiune la care participă militarii români este și cea desfășurată de Organizația Națiunilor Unite în India și Pakistan în vederea monitorizării acordului de încetare a focului dintre cele două țări.
Pe parcursul mandatului de un an de zile, militarii români desfășoară misiuni de recunoaștere și observare a zonelor situate de-a lungul liniei de control.
Căpitan Adrian Stoian, observator ONU în India și Pakistan: Oamenii sunt foarte prietenoși.
Într-adevăr, este o problemă de cultură faptul că de obicei, bărbații sunt foarte deschiși să vorbească cu noi, iar femeile, când ne văd, se presupune că se închid un pic, dar din acest motiv, avem și doamne în staff-ul nostru, pentru a putea discuta cu orice persoană care este deschisă să ne povestească și să împărtășească experiențele trăite pe această graniță dintre India și Pakistan.
Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU) sărbătoreşte anual, la 24 octombrie, Ziua internaţională a dezvoltării informaţionale („World Development Information Day”).
Aceasta a fost stabilită de Adunarea Generală a ONU în anul 1972, prin Rezoluţia 3038 (XXVII), pentru a sublinia rolul central al dezvoltării în activitatea organizaţiei.
Adunarea Generală ONU a decis celebrarea Zilei internaţionale pentru dezvoltarea informaţională la aceeaşi dată cu sărbătorirea Zilei Naţiunilor Unite, care a fost şi data adoptării, în 1970, a Strategiei internaţionale de dezvoltare pentru a doua decadă a Naţiunilor Unite pentru dezvoltare.
S-a considerat astfel că îmbunătăţirea diseminării informaţiilor şi a mobilizării opiniei publice, în special în rândul tinerilor, ar duce la o mai mare conştientizare a problemelor dezvoltării, promovând astfel eforturi în sfera cooperării internaţionale pentru dezvoltare.
Tehnologiile informaţiei şi comunicaţiilor au potenţialul de a oferi noi soluţii la provocările de dezvoltare, în special în contextul globalizării, şi pot stimula creşterea economică, competitivitatea, accesul la informaţii şi cunoştinţe, eradicarea sărăciei şi incluziunea socială, care vor putea ajuta la accelerarea integrării tuturor ţărilor, în special a acelora în curs de dezvoltare în economia globală.
Pe site-ul ONU dedicat Zilei internaţionale pentru dezvoltarea informaţională, se menţionează: „Tehnologiile informaţiei şi comunicaţiilor deţin potenţialul pentru noi soluţii la provocările dezvoltării, în special în contextul globalizării, şi pot stimula creşterea economică, competitivitatea, accesul la informaţii şi cunoştinţe, eradicarea sărăciei şi a incluziunii sociale (…)” (Rezoluţia ONU 65/141).
Scopul principal al acestei zile este de a informa sau de a educa şi motiva publicul larg spre găsirea soluţiilor pentru probleme cu care se confruntă domeniul comercial şi procesul de dezvoltare.
S-a considerat că printr-o mai bună răspândire a informaţiei, prin mobilizarea opiniei publice, mai ales a tinerilor, problemele legate de dezvoltare vor fi înţelese mai bine, promovându-se şi necesitatea unei cooperări internaţionale pentru dezvoltare.
Edi Nicola (realizator rubrică): Zilele trecute, peste 400 de militari români, polonezi, americani, britanici și croați s-au aliniat la startul competiției „Norwegian Foot March” care a avut loc în apropierea Bazei militare din Bemowo Piskie.
Pentru a primi insigna onorifică specifică, participanții au parcurs distanța de 30 de km, cu o greutate de 11 kg în spate, astfel încât să se încadreze în bareme, conform vârstei lor. Cel mai bun timp obținut de această dată a fost al unui militar român din cadrul Detașamentului de Apărare Antiaeriană „Gheparzii Transilvani”, locotenentul Tudor Baic.
În paralel, a continuat și instrucția cu executarea unui exercițiu tactic cu trageri de luptă de nivel secție cu sistemele antiaeriene Gepard, în poligonul Utka.
Scopul acestuia a fost de a antrena echipajele în acțiuni ce vizează deplasarea în câmpul tactic, primirea și executarea misiunilor de foc și integrarea lor în acțiunile partenerilor, precum și menținerea nivelului de instruire în comun atins până în prezent.
Edi Nicola (realizator rubrică): Din Europa ne mutăm în Africa, unde țara noastră și-a reafirmat angajamentul pentru asigurarea unui climat de pace și securitate globală.
Lansată în anul 2013 sub umbrela Organizației Națiunilor Unite, operațiunea MINUSMA din Mali are drept obiective principale protecția populației civile și a centrelor urbane, asistență umanitară, cât și sprijinirea autorităților locale în vederea conservării obiectivelor culturale.
Maiorul Marcela Dumitrașcu execută în cadrul unei echipe CIMIC o misiune dificilă în această țară. Echipa din care face parte este implicată în operațiile care au loc în zonă – regiunea Timbuktu din Mali.
Marcela Dumitrașcu:În teritoriu, autoritățile locale nu fac diferență foarte mare între naționalități. Ei așa văd: CIMIC, MINUSMA… Şi într-adevăr, atunci când apare MINUSMA sau echipa CIMIC, ştiu că ceva bun se întâmplă în beneficiul lor, pentru că avem foarte multe proiecte CIMIC în desfășurare pentru populația locală.
Eu sunt a doua oară aici şi am fost plăcut surprinsă să văd că mulţi dintre directorii regionali de școală, infrastructură, sănătate și-au adus aminte de mine, s-au bucurat că m-am întors, şi asta pentru că am avut o foarte bună colaborare cu dumnealor, inclusiv cu forțele armate maliene.
Edi Nicola (realizator rubrică): De pe cel mai întins și cel mai populat continent, facem un salt pe continentul american și ne oprim în Statele Unite ale Americii, unde Comandamentul central totalizează în prezent 47 de națiuni.
Acest comandament, cu sediul la Tampa, Florida, conduce activități și operații militare cu aliații și partenerii pentru a spori securitatea și stabilitatea regională din zona de responsabilitate, membrii NATO asigurând echipe de legătură în cadrul comandamentului care participă la procesele de planificare a operațiilor. Colonelul Alexandru Cosac, șeful echipei de legătură și reprezentant național la Comandamentul Central al Forțelor Armate ale SUA:
Alexandru Cosac:Ne înțelegem foarte bine, este un grup mai închegat decât mă așteptam înainte să ajung aici.
Este un mediu de lucru interesant și plăcut, cu o diversitate culturală ridicată, dar este și un mediu care obligă în primul rând la responsabilitate și profesionalism, pentru că, dincolo de imaginea personală, este vorba de reprezentarea Armatei României la un comandament de cel mai înalt nivel militar din forțele armate ale SUA.
De asemenea, este vorba de imaginea României, formată în mulți ani de participare la misiuni internaționale în diverse teatre de operații.
Teodora Mazere (realizator rubrică): Lansată în anul 2013, sub umbrela Organizației Națiunilor Unite, operația MINUSMA din Mali are drept obiective principale protecția populației civile și a centrelor urbane, asistența umanitară, cât și sprijinirea autorităților locale, în vederea conservării obiectivelor culturale.
Acomodarea la condițiile climatologice reprezintă una dintre provocările oricărui militar dintr-o misiune internațională. Maiorul Marcela Dumitrașcu acționează, pe durata unui an de zile, alături de parteneri locali și internaționali, în zona Timbuktu din Mali.
Maior Marcela Dumitrașcu:M-am adaptat destul de ușor la mediul de, aici, chiar dacă locuiesc într-o bază militară fără prea multe facilități, cu cazarea în containere. Aici, temperatura pe timp de vară poate ajunge la 50 de grade, pe timp de iarnă, aproximativ 35 grade. Îngreunează misiunile din teren, mai ales când trebuie să port și vestă antiglonț, și casca.
Este destul de cald, dar de obicei mă adaptez în orice mediu, inclusiv cu toți colegii, fie ei militari, polițisti sau civili de aici. Cooperăm foarte bine, avem misiuni în comun. Chiar mă înțeleg foarte bine cu toți.
Teodora Mazere (realizator rubrică): De pe pământul african pârjolit de soare ajungem în Polonia, unde militarii celui de-al 11-lea detașament românesc acționează în cadrul grupului de luptă, în vederea asigurării prezenței înaintate consolidate pe Flancul nord-estic al Alianței.
Zilele acestea, artileriștii antiaerieni au primit vizita echipei de recunoaștere, coordonată de Comandamentul Forțelor Întrunite.
Tot în această perioadă, militarii turdeni au participat la un exercițiu tactic cu trageri de luptă de nivel secție și baterie cu sistemele antiaeriene Ghepard. Maistrul militar principal Radu Mureșan, membru în echipa de recunoaștere care se află zilele acestea în Polonia, ne oferă mai multe detalii.
Radu Mureșan:Am avut ocazia de a asista la o secvență de antrenament a militarilor români în poligonul South Hills, alături de partenerii americani și britanici. Atât echipajele ‘gheparzilor’ noștri, cât și cele ale partenerilor au reușit să se sincronizeze și să răspundă prompt la comenzile primite.
Ei au arătat, astfel, nivelul de instruire în comun atins până în prezent. Pentru toți cei care fac parte din această echipă de recunoaștere a fost o șansă de a vedea condițiile de desfășurare, dar și modul de abordare a acestui tip de exercițiu în cadrul grupului de luptă NATO din Polonia.
Teodora Mazere (realizator rubrică): Iar din Polonia ajungem pe însoritul pământ elen, mai precis, la Atena, acolo unde șapte militari rezerviști voluntari, membri ai Asociației Ofițerilor în Rezervă din România, reprezintă pentru prima dată țara noastră la competiția militară internațională dedicată rezerviștilor.
Peste 250 militari participă anual la acest concurs aplicativ desfășurat pe durata a trei zile, ce vizează abilității militare. Colonelul în rezervă Marin Alniţei, membru în consiliul director al Asociației Ofițerilor în Rezervă din România:
Colonel (r) Marin Alniţei:Competiția este deosebit de grea, alergare cu obstacole, înot, marș militar cu orientare, determinarea distanței și un scenariu cu victime din coaliție pentru care trebuie să intervină medical, triaj, acordarea primului ajutor și Medevac, alături de alte 36 de echipe din 10 țări membre NATO și partenere: SUA, Marea Britanie, Germania, Olanda, Norvegia, Suedia, Finlanda, Elveția, România și Estonia, care va deține noua președinție a CIOR.
Teodora Mazere (realizator rubrică): Nava-şcoală „Mircea” îşi continuă marșul de instrucție început în luna martie. După o escală de patru zile în Portul Napoli, echipajul navei şi-a refăcut forţele în vederea trecerii peste cea de-a doua provocare a acestei misiuni şi anume marșul de 1.000 de mile marine până în Turcia, mai precis la Istanbul, aceasta urmând să fie ultima escală până la sosirea în țară. Până atunci, la bord continuă activitățile de instruire ale celor 92 de elevi, mai precis lucrul în arboradă, examenele practice sau „şcoala ramelor”.
Comandor Mircea Târhoacă, comandantul navei-școală „Mircea”: Am plecat acum câteva zile din Napoli, ne îndreptăm spre Strâmtoarea Dardanele. Lucrurile decurg bine, facem instrucție, atât cât ne permite vremea încercăm să mergem și cu vela.
Dacă timpul ne va permite, vom încerca să facem și o „școală de rame”, astfel încât să ne atingem toate obiectivele pe care ni le-am propus în acest marş și să ajungem la data și termenul stabilit pentru Portul Istanbul.
Teodora Mazere (realizator rubrică): Din Marea Tireniană, poposim pe continentul african, mai precis în Sudanul de Sud, unde șapte militari români participă la misiunea UNMIS care are drept obiectiv asigurarea sprijinului pentru procesul de pace și consolidarea pe termen lung a statului de drept și a dezvoltării economice.
Situația de securitate este una precară, semnalându-se frecvent ciocniri intertribale, jafuri armate, tâlhării și răpiri.
Colonelul Dan Ruja, observator ONU în Sudanul de Sud:A crescut simţitor gradul de periculozitate şi atitudinea lor negativă în ceea ce priveşte Organizaţia Naţiunilor Unite, de la care aşteptările sunt mult mai mari şi se referă în speţă la partea materială, iar acest gen de activităţi sunt cu preponderență specifice ONG-urilor şi nu Organizaţiei Naţiunilor Unite. Problema este că devin din ce în ce mai agresivi.
Teodora Mazere (realizator rubrică): La 4.500 km depărtare de Sudan, mai precis în Polonia, militarii celui de-al unsprezecelea detașament românesc și-au început misiunea de aproximativ o lună de zile.
Gheparzii Transilvaniei reprezintă România în cadrul grupului de luptă din Polonia pentru a doua oară, urmând ca pe parcursul celor șase luni de misiune să participe la exerciții și activități de instruire alături de militari americani, britanici, croați și polonezi, în vederea îmbunătățirii coeziunii și creșterii nivelului de interoperabilitate între trupele membre NATO.
Liviu Burtică, ofițerul de informare și relații publice al Detașamentului românesc dislocat în Polonia:Săptămâna a debutat cu o serie de activități de întreținere a echipamentelor folosite la exercițiul Thunder Ball Focus şi activități de mentenanță preventivă la sistemele antiaeriene Ghepard, efectuate de plutonul Sprijin Logistic.
Am avut și primele ședințe de tragere cu armamentul individual din dotare, având scopul de a antrena și dezvolta deprinderile militarilor români și de a evalua nivelul de instruire atins.
Parlamentul României a luat act de informarea președintelui Klaus Iohannis privitoare la pachetul de forțe ale ministerelor Apărării și Afacerilor Interne, care pot fi puse la dispoziție în acest an pentru misiuni în afara teritoriului național.
Peste 1.600 de militari români participă la misiuni externe sub comandă NATO, a Uniunii Europene, a Organizației Națiunilor Unite, a Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa sau în cadrul coalițiilor internaționale.
Forțele aflate în așteptare pe teritoriul național și care pot fi desfășurate rapid sunt formate din aproape 1.000 de militari, iar alți 700 constituie rezerva. În informarea trimisă legislativului s-au aflat şi deciziile referitoare la dislocarea în țara noastră a unor forțe străine pentru executarea misiunilor subsumate postului de descurajare și apărare a Alianței Nord-Atlantice.
Publicat de prosavioleta,
13 octombrie 2021, 01:14
Teodora Mazere (realizator rubrică): Cei aproximativ 130 de militari aparținând detașamentului Batalionului 812 Infanterie Bistrița, aflați la exercițiul multinațional Green Griffin 21 din Germania, au participat la o serie de exerciții într-un scenariu tactic complex, care include acțiuni ale unor detașamente de forțe terestre, forțe aeriene și forțe speciale. Aceste acțiuni fac parte din seria de exerciții Griffin sub egida NATO, în parteneriat cu Germania și presupun desfășurarea de către compania de infanterie a unor operații de stabilitate și sprijin, escortă convoaie, securitate zone și ulterior, spre finalul exercițiului, executarea unei operații de înlocuire a forțelor partenere. Locotenent Neștiut Octavian, ofițerul de legătură al detașamentului bistrițean, participant la exercițiu. Locotenent Neștiut Octavian: Spre finalul scenariului, compania a primit misiunea de a executa un marș tactic pe roți, de aproximativ 70 de km, iar mai apoi de a înlocui forțele Batalionului 11 olandez. Deși unele aspecte ale acestui exercițiu au fost de noutate pentru noi, dat fiind faptul că majoritatea militarilor companiei nu au mai lucrat în comun cu militari germani și olandezi, a fost o experiență foarte bună.
Teodora Mazere (realizator rubrică): Militarii bateriei Gepard, aparținând detașamentului de Apărare Antiaeriană rotația a IX-a din Polonia au participat, alături de aliații americani și croați, la prima parte a exercițiului Rifle Focus, desfășurat pe perioada a două săptămâni. În primele zile, militarii s-au axat pe planificarea secvențelor de instruire și pe integrarea tuturor capabilităților în scenariul tactic al exercițiului. Este ultimul exercițiu desfășurat împreună cu partenerii în cadrul grupului de luptă din Polonia înainte de întoarcerea detașamentului în țară. Mădălina Boboc, ofițerul de informare și relații publice al contingentului antiaerian românesc din Polonia, rotația a IX-a. Locotenent Mădălina Boboc: S-au format două grupuri de luptă multinaționale, de nivel companie. Au avut rolul de a asigura protecția antiaeriană a tuturor forțelor de manevră pe toată durata exercițiului. Ne-am integrat foarte bine în scenariul tactic și am colaborat eficient cu partenerii celorlalte națiuni. Teodora Mazere (realizator rubrică): Lansată în 1999 ca operațiune de susținere a păcii, Forța Kosovo este desfășurată în prezent în Balcani pentru a menține un mediu sigur și stabil, libertate de circulație pentru toți cetățenii din Kosovo și pentru a facilita integrarea euro-atlantică a Balcanilor de Vest. Organizația Națiunilor Unite, Uniunea Europeană și alți actori internaționali continuă să sprijine dezvoltarea unui Kosovo stabil, democratic, multietnic și pașnic. Sergentul major Alexandru Matache, curier în cadrul Comandamentului KFOR din Kosovo, face parte din cei 51 de militari români participanți la această misiune. Sergent major Alexandru Matache: La început, când am ajuns aici, mi s-a părut foarte diferit. Au fost câteva provocări din perspectiva lingvistică. Nu toată lumea cunoaște o limbă de circulație internațională, iar relaționarea cu anumite persoane a fost dificilă. Activitatea mea în teatru începe de la ora 7:00 dimineața, de luni până duminică, și mă ocup de tot ce înseamnă corespondența fizică KFOR. E nevoie, chiar și în această epocă a transferului, a internetului, și de transport al unor informații pentru o mai bună securitate.
Conferință 30 de ani de participare a României la misiunile ONU
Publicat de prosavioleta,
28 septembrie 2021, 22:16
Adrian Gîtman(realizator rubrică): Palatul Cercului Militar Național a găzduit marți, 21 septembrie, conferința organizată de Departamentul pentru Politica de Apărare, Planificare și relații Internaționale a Ministerului Apărării Naționale, dedicată împlinirii a 30 de ani de participare a României la misiunile Organizației Națiunilor Unite de menținere a păcii. La eveniment au participat ministrul apărării naționale, Nicolae Ciucă, și, prin sistemul de videoconferință, subsecretarul general al ONU pentru operații de menținere a păcii, Jean-Pierre Lacroix, și consilierul militar al Departamentului Operațiilor de Menținere a Păcii, generalul Birame Diop. Prima contribuție a Armatei României la o operație a Organizației Națiunilor Unite a avut loc în anul 1991, când 10 observatori militari au participat la misiunea UNIKOM, în Irak și Kuweit.
Reuniunea informală a miniștrilor apărării din statele membre ale Uniunii Europene la Ljubljana, în Slovenia
Publicat de prosavioleta,
9 septembrie 2021, 19:11
Cristian Dumitrașcu (realizator): Invitat la ‘Subiectul săptămânii’ domnul Mircea Geoană. Domnule Geoană, bine ați venit la ‘Jurnal Militar’!
Mircea Geoană, secretarul general adjunct al NATO: Cu plăcere!
Cristian Dumitrașcu (realizator): Ați participat, recent, la Reuniunea informală a miniștrilor apărării din statele membre ale Uniunii Europene la Ljubljana, în Slovenia. După cum știm, securitatea spațiului euroatlantic reprezintă o zonă de convergență a obiectivelor strategice ale NATO și ale Uniunii Europene. Care au fost principalele teme de discuție pe care le-ați abordat la întâlnirea cu miniștrii apărării din Uniunea Europeană, domnule secretar general adjunct?
Mircea Geoană, secretarul general adjunct al NATO: Am particiat la invitația Înaltului reprezentant pentru politică externă și securitate comună Josep Borrell şi a preşedinţiei slovene a Consiliului UE. Este o practică uzuală între cele două organizații, între NATO şi UE; de asemenea, invităm înalţi reprezentanţi ai UE la întâlnirile miniștrilor apărării din NATO şi acest lucru se va întâmpla în luna octombrie la reuniunea miniştirilor apărării din statele aliate. Evident, momentul este foarte, foarte complex. Relația între NATO şi UE reprezintă cheia de boltă a securității europene. NATO este și va rămâne cea mai solidă ancoră de securitate pentru statele aliate, este garanția de securitate pe care relația transatlantică ne-o oferă tuturor, dar și inițiativele Uniunii Europene în domeniul de apărare și securitate sunt de salutat atâta vreme cât ele contribuie la întărirea capabilităților militare ale statelor europene şi, evident, nu intră în competiție în niciun fel cu misiunea Alianţei Nord-Atlantice. Am discutat, bineînţeles, şi despre situația creată la nivel regional și internațional după situaţia complicată din Afganistan. Am discutat şi despre alte zone de tensiune și potențial risc. Am avut și o discuție interesantă cu un alt reprezentant al Organizaţiei Naţiunilor Unite, care, la rândul său, ne-a prezentat modul în care Organizația Mondială privește zone de mare complexitate care se întind din zona asiatică, în estul Europei, în Marea Neagră, în zona Orientului Mijlociu și în Africa. Deci, este un lanţ de elemente de insecuritate pe multiple planuri; nu în ultimul rând, modul în care Federația Rusă își manifestă agresivitatea și acțiunile, toate geografiile și domeniile care interesează Alianța Nord-Atlantică, ascensiunea Chinei, probleme legate de dimensiunea cibernetică, atacurile hibride, dezinformarea, noile tehnologii, competiția din spațiu – vă dau o listă destul de lungă de subiecte care sunt, evident, de interes pentru miniștrii apărării și, evident, pentru Alianţa Nord-Atlantică.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Pornind de la lecțiile învățate în Afganistan, care sunt în acest moment cele mai mari provocări și amenințări în domeniul securității, pentru că ați amintit despre Federația Rusă, imediat s-au repliat și au folosit imagologic această situație din Afganistan într-un fel în care cu siguranță a provocat o luare de poziție din partea NATO, mă gândesc.
Mircea Geoană, secretarul general adjunct al NATO: Momentul nu este ușor și trebuie să fim onești și pentru aceasta secretarul general Stoltenberg și noi toți la NATO ne apucăm foarte serios de un proces de autoevaluare și pe linie militară, ceea ce comandanții noștri militari fac de fiecare dată când închidem o misiune e datoria profesională a militarilor noștri și o vom face ca de fiecare dată foarte bine. Şi la nivel politic trebuie să învățăm din ce s-a întâmplat în acești ani lungi de investiții, de sacrificiu, o alianță la nivel global cum nu a mai fost cazul până acuma, nu doar țările NATO în jurul Americii, dar și foarte mulți parteneri internaţionali din Ucraina, din Georgia, din Azerbaidjan, din Japonia, din Australia, din Coreea de Sud, deci este un moment în care necesită sinceritate, introspecție și decizii operaționale, pentru că oricum NATO, care a început deja procesul de adaptare, după ocuparea Crimeei ilegală de către Federația Rusă acuma deja șapte ani, vom continua să facem acest lucru în drumul către summitul de la Madrid, unde liderii noștri vor adopta un nou concept strategic și de aceea ceea ce simțim și învățăm din lecțiile din Afganistan, dar nu numai acest lucru, ci tot ce înseamnă evoluții în spațiul de securitate la nivel european, transatlantic și global vor trebui să fie incorporate în acest nou concept strategic și pentru ascultătorii noștri conceptul strategic al NATO este un document de maximă importanță pentru Alianța Nord-Atlantică, ne afectează pe noi toți, pe români, pe americani, pe canadieni, pe noi toți, sunt miliarde de oameni în țările NATO, pentru că după Tratatul de la Washington, tratatul de întemeiere a Alianței Nord-Atlantice, faimosul articol 5, clauza de securitate mutuală, conceptul strategic este al doilea cel mai important document în ierarhia importanței documentelor care guvernează în momentul în care NATO acționează, reacționează și anticipează riscuri la nivel internațional.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Întorcându-ne la întâlnirea de la Ljubljana, concluziile trase acolo au fost unele optimiste în ceea ce privește perspectiva cooperării NATO cu Uniunea Europeană, cum a fost până acum?
Mircea Geoană, secretarul general adjunct al NATO: Eu am primit din partea secretarului general Stoltenberg misiunea aceea evident de a-l seconda în tot ceea ce face la conducerea alianței, să acorde o atenție specială la nivel politic relației între NATO și UE. Este o relație fundamentală, pentru că – să vă dau doar o cifră – 90% din populația statelor UE trăiesc de fapt și în state NATO. Vă dau și o altă cifră: 34% din PIB-ul țărilor UE reprezintă practic o treime din PIB-ul tuturor țărilor NATO, iar investițiile de apărare ale UE reprezintă 20% puțin din ceea ce înseamnă ansamblul chetelor de apărare pe care țările non UE le aduc la masa Alianței: America, Canada, Marea Britanie, Norvegia, Turcia. De aceea, nevoia ca Europa să devină mai puternică din punct de vedere securitar și militar, să aibă capabilități mai puternice în complementaritate cu acțiunile din cadrul NATO reprezintă un lucru pe care noi îl încurajăm. Acolo unde există un risc și o tentație uneori de a intra într-o oarecare competiție din punct de vedere securitar între NATO și Uniunea Europeană, acolo o spunem foarte clar și foarte deschis, de aceea chiar săptămâna viitoare voi prezida întâlnirea Consiliului Nord Atlantic, avându-l ca invitat pe cel care conduce serviciul de acțiune externă al UE, ambasadorul Staninov, care ne va prezenta modul în care UE se gândește la busola strategică a UE. Deci intimitatea strategică, comunitatea de valori, comunitatea de interese și securitatea și geografia comune pe care le avem NATO și Uniunea Europeană ne fac să fim parteneri strategici unici și indispensabili unii pentru ceilalți.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Spuneați despre acel spirit de competiție între NATO și Uniunea Europeană. Direcția este una către bine sau mai e de lucru?
Mircea Geoană, secretarul general adjunct al NATO: Nu, este o relaţie de complementaritate, și, încă o dată, pentru foarte multe decenii Europa a fost foarte confortabil la adăpostul garanţiei de securitate american, care, în continuare, reprezintă principalul garant de securitate, principala putere militară a lumii, principala putere economică a lumii, şi, în mod evident, relația transatlantică, alături de canadieni, rămâne vitală pentru noi, pentru că este o chestiune care nici măcar nu trebuie comentată, este atât evident că securitatea europeană nu poate fi asigurată fară particiarea aliaţilor noştri de dincolo de Ocean. Europa, în această lume în care, iată, după într-un fel iluzia pe care am avut-o cu toții, poate, după terminarea războiului rece, că intrăm într-o perioadă de pace, de colaborare, unipolară chiar, iată că am revenit la o perioadă a competiției între marile puteri; am vorbit de China, am vorbit de Rusia, Europa are nevoie să devină mai puternică, și de aceea atâta vreme cât facem lucrurile în complementaritate orice investiție europeană suplimentară în propriile capacități militare este un lucrul pe care noi îl salutăm și îl încurajăm.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Invitat la ‘Subiectul saptămânii’, la ‘Jurnal militar’, a fost secretarul general adjunct al NATO, domnul Mircea Geoană. Domnule Geoană, vă mulțumesc și vă mai așteptăm la Radio!
Mircea Geoană, secretarul general adjunct al NATO: Cu plăcere!
Cristian Dumitrașcu (realizator): Domnule ministru, bun venit la „Jurnal militar”, bun venit la Radio România Actualități!
Ministrul Apărării Nicolae Ionel Ciucă:Bine v-am găsit!
Cristian Dumitrașcu (realizator): Care sunt concluziile cele mai importante ale acestor două zile?
Ministrul Apărării Nicolae Ionel Ciucă:Activitatea a debutat cu o cină de lucru, la care a participat și secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg. Activitatea a fost focalizată pe parteneriatul dintre Uniunea Europeană și Alianța Nord-Atlantică.
În contextul noilor provocări la adresa securității statelor și având în vedere procesele de reflecție pe care Uniunea Europeană și NATO le desfășoară privind viitorul acestor organizații, respectiv busola strategică și NATO 2030, dezbaterile s-au concentrat pe identificarea modalităților optime de consolidare a parteneriatului pentru următorii 10 ani.
Am avut posibilitatea să subliniez importanța coordonării celor două procese de reflecție, dar și pe cea a rezilienței, ca domeniu prioritar pentru consolidarea cooperării cu Alianța Nord-Atlantică, nevoia unui accent pe combaterea amenințărilor hibride, inclusiv dezinformarea, securitatea și apărarea cibernetică, mobilitatea militară, precum și reducerea dependențelor critice de furnizori din afara spațiului Uniunii Europene și al NATO.
Astăzi, principalele sesiuni de lucru au vizat busola strategică. S-a pus accent pe pilonul privind capabilitățile, respectiv, o sesiune de lucru pe tema parteneriatului din Uniunea Europeană și Africa. De asemenea, Înaltul Reprezentant pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, domnul Josep Borrell, a prezentat evoluțiile recente pe palierul eforturilor Uniunii Europene în domeniul politicilor de securitate și apărare comună.
S-a pus accent pe dimensiunea de dezvoltare a capabilităților civile și militare. S-a acordat o atenție deosebită oportunităților oferite de tehnologiile emergente și disruptive, reflectarea acestora în procesul de dezvoltare de capabilități, dar și importanța evaluării corecte a impactului acestora asupra capabilităților și acțiunilor militare viitoare.
Am exprimat susținerea noastră pentru accelerarea măsurilor de implementare a inițiativelor Uniunii Europene în domeniul apărării și am subliniat potențialul utilizării busolei strategice pentru consolidarea, aș spune, suplimentară a procesului de planificare și dezvoltare a capabilităților la nivelul Uniunii Europene, fără a afecta rolul Alianței Nord-Atlantice în privința apărării colective.
Totodată, am reiterat convingerea că procesele de planificare și dezvoltare a capabilităților la nivelul Uniunii Europene trebuie să rămână coerente cu cele similare ale NATO, având în vedere suprapunerea cerințelor în conformitate cu principiul unicității setului de forțe la dispoziție.
Sesiunea de lucru cu partenerii africani a reprezentat, de asemenea, o bună oportunitate pentru un schimb de opinii privind angajamentul Uniunii pentru pace și securitate în Africa, luând în considerare lecțiile învățate pe timpul misiunilor desfășurate pe continentul african.
Am punctat importanța cooperării și coordonării cu Organizația Națiunilor Unite, precum și cu organizațiile regionale pe continentul african.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Este problema avionului deturnat în Belarus o problemă a NATO, a UE și a ONU, că tot le-ați menționat? S-a discutat și despre acest lucru?
Ministrul Apărării Nicolae Ionel Ciucă:Această acțiune a fost adusă în discuție atât de către Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene, atât de către secretarul general al NATO, cât și de miniștrii apărării ca fiind o acțiune inacceptabilă pentru țările Uniunii Europene, pentru tot ceea ce înseamnă democrație și drepturile omului la nivelul Uniunii. Ca atare, toată lumea a condamnat această acțiune.
Daniel Pop: Oamenii trebuie să știe că tot ceea ce facem, în primul rând, facem pentru ei. Generăm un mediu sigur în care să-și poată desfășura activitatea zilnic
Armata Română participă cu 2.300 de militari, până pe 24 mai, la exercițiul multinațional Swift Response 24. Acesta face parte dintr-o serie...
Angel Tîlvăr: “Dacă pomenesc doar de Himars sau de Patriot, cred că am spus suficient, în condițiile în care țări importante își doresc astfel de echipamente și nu le au, perioada de așteptare pentru primirea unor astfel de echipamente fiind de ordinul anilor și vorbim aici de trei, patru, cinci ani.”
Adrian Gâtman: Domnule ministru, bine ați revenit la ”Jurnal militar”! Angel Tîlvăr: Bun găsit! Mulțumesc pentru că sunteți interesat de...
Mircea Geoană: „….ceea ce îmi doresc pentru forțele Armate române e să fie, practic, în elita Alianței – deja suntem, dar cu investiții suplimentare și în tehnică, și în tehnologie, și în oameni.”
Ciprian Panga ( reporter): Domnule secretar general adjunct al NATO, domnule Mircea Geoană, bine ați venit în Garnizoana Brașov! Ați avut o zi...
Adelin Petrișor: “Nimeni nu-și poate explica de ce serviciile secrete israeliene, considerate printre cele mai bune din lume, n-au avut habar de ce se întâmplă. Acum urmează o tragedie în Gaza…”
Adelin Petrișor: E ceva ce n-am mai văzut în experiența mea de jurnalist, de 20 și ceva de ani, am văzut atacuri teroriste, am fost în Turcia...
Cristian Diaconescu: “De aceea, astăzi, în Fâșia Gaza, practic, sute de mii de oameni sunt luați ostatici efectiv de această grupare care, iată, din punct de vedere militar, nu avea absolut nicio speranță ceea ce privește înfrângerea Israelului.”
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Domnule ministru, bine ați venit. Cristian Diaconescu: Bună ziua. Mulțumesc foarte mult pentru...
Mihai Panait: Vânătoarele de mine sunt cele mai bune capabilități la nivel mondial. Este deosebit de important că reușim să aducem în Forțele Navale Române această capabilitate
Vânătorul de mine M 270 „Sublocotenent Ion Ghiculescu” a primit primul pavilion al navei, odată cu intrarea în serviciul Forțelor Navale...
Teodora Mazere(realizator rubrică): Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a aprobat în cadrul ședinței din 27 aprilie redislocarea în țară a contingentului militar românesc din Afganistan la încheierea misiunii Resolute Support. Redislocarea va fi etapizată și se va derula pe parcursul următoarelor luni.
Până atunci, teatrul de operații din Afganistan rămâne pentru militarii Batalionului de Protecție a Forței „Jderii” o provocare și o zonă în care procedurile trebuie respectate și aplicate până la cel mai mic detaliu, fără a exista vreo urmă de rutină.
Căpitan Andrei Vicol: Ne continuăm misiunea alături de parteneri, iar securizarea bazelor Bandahar și Bagram rămâne o prioritate și este tratată cu mare responsabilitate de militarii români.
Tot în această săptămână a fost sărbătorită și Ziua Internațională a soţiilor de militari. O parte din camarazii noştri au ţinut să le transmită gândurile lor bune pentru dragostea, puterea și răbdarea de care dau dovadă cât timp ne aflăm la datorie în slujba patriei.
Teodora Mazere(realizator rubrică): Militarii Detaşamentului de Apărare Antiaeriană – Rotaţia a IX-a participă în cadrul grupului de luptă din Polonia pentru asigurarea prezenței înaintate consolidate în flancul nord-estic al Alianței NATO alături de partenerii polonezi, americani, britanici și croați în conformitate cu măsurile adoptate în cadrul summit-ului de la Varşovia.
Începutul săptămânii le-a adus o provocare militarilor focșăneni, ei executând primul exercițiu de antrenament în teren de nivel secţie.
Antrenarea secțiilor de a duce acțiuni de luptă într-un mediu complex, cât și îmbunătățirea relațiilor de comandă control au fost principalele obiective ale exercițiului. Ofițerul de relații publice a contingentului, locotenentul Mădălina Boboc:
Locotenent Mădălina Boboc (ofițer de relații publice): Militarii au demonstrat că sunt buni specialiști și au dat dovadă pe tot parcursul exercițiului de implicare, de atenție și o foarte bună capacitate de reacție.
A fost o bună oportunitate de a ne pregăti pentru exercițiul ce se va desfășura la începutul lunii, în cadrul căruia vom sprijini antiaerian forțele de manevră din cadrul grupului şi vom executa trageri cu muniție de luptă.
Teodora Mazere(realizator rubrică): Lansată în 1999 ca operațiune de susținere a păcii forța Kosovo, KFOR, este desfășurată în prezent în Balcani pentru a menține un mediu sigur și stabil, libertate de circulație pentru toți cetățenii din Kosovo și pentru a facilita integrare euroatlantică a Balcanilor de Vest.
Organizația Națiunilor Unite și Uniunea Europeană continuă să sprijine dezvoltarea unui Kosovo stabil, democratic, multietnic și paşnic. În cadrul misiunii KFOR, România participă cu 51 de militari.
Locotenent colonel Alexandru Barbu: Militarii români dislocați în teatrul de operații Kosovo sunt implicați în numeroase proiecte de anvergură la nivelul comandamentului KFOR, campaniile de comunicare-informare, campaniile împotriva violenței domestice, emisiunile și produsele radio-tv elaborate de militarii români din cadrul Secției de operații psihologice.
Funcțiile pe care le încadrăm în comandamentul KFOR asigură grupului de comandă consilierea și expertiza, astfel încât acesta să fie în măsură să ia decizii în timp real, în funcție de situația reală din teren, mai ales că abordarea la nivelul comenzii KFOR este una proactivă și nu reactivă.
Ziua Internațională a Bărbatului este un eveniment anual sărbătorit pe 19 noiembrie. Inaugurată în 1999 în Trinidad și Tobago, ziua și evenimentele sale găsesc susținere de la multe persoane și grupuri în Australia, Caraibe, America de Nord, Asia, Europa, Africa și Organizația Națiunilor Unite.
Vorbind în numele UNESCO, Directoarea pentru Femei și Cultură a Păcii Breines Ingeborg a spus de Ziua Internațională a Bărbatului: „Aceasta este o idee excelentă și ar oferi un echilibru de gen.” Ea a adăugat că UNESCO așteaptă cu nerăbdare să coopereze cu organizatorii.
Obiectivele sărbătoririi Zilei Internaționale a Bărbatului includ concentrarea asupra sănătății bărbaților și băieților, îmbunătățirea relațiilor dintre sexe, promovarea egalității între sexe și prezentarea de modele masculine de urmat. Este o ocazie pentru a evidenția discriminarea față de bărbați și băieți și pentru a sărbători realizările și contribuțiile lor, în special contribuțiile lor la comunitate, familie, căsătorie și grija de copii.
Ziua Internațională a Bărbatului este sărbătorită în peste 60 de țări, la 19 noiembrie, inclusiv Trinidad și Tobago, Jamaica, Australia, India, China, Statele Unite ale Americii, Republica Moldova, Singapore, Malta, Marea Britanie, Africa de Sud, Tanzania, Zimbabwe, Ungaria, Irlanda, Ghana, Canada, Danemarca, Norvegia, Austria, Bosnia și Herțegovina, Franța, Italia, Pakistan, Antigua și Barbuda, St Kitts și Nevis, Sfânta Lucia, Grenada si Insulele Cayman, iar susținerea globală este vastă.
La 3 februarie 2016, în România, plenul Camerei Deputaților a adoptat un proiect de lege pentru declararea zilei de 8 martie – Ziua Femeii și 19 noiembrie – Ziua Bărbatului, țara noastră aliniindu-se și ea acestei sărbători internaționale.
Legea nr. 22/2016 pentru declararea zilei de 8 martie – Ziua Femeii și 19 noiembrie – Ziua Bărbatului a fost promulgată de președintele României, Klaus Iohannis, la 3 martie 2016, și publicată în Monitorul Oficial, la 7 martie 2016.
Populația României continuă să scadă. În luna mai s-a înregistrat un spor negativ de 4.671 de persoane, din cauza mortalității ridicate și a natalității scăzute, arată datele Institutului National de Statistica.
România este printre statele Uniunii Europene care au înregistrat cea mai mare scãdere a populatiei, anul trecut, potrivit datelor publicate de Oficiul european de Statisticã.
Populatia Uniunii Europene a ajuns la aproape 512 milioane de persoane la 1 ianuarie 2016, de la 508,3 milioane persoane in 2015. Anul trecut, populatia a crescut în 18 state membre si a scãzut în zece tãri membre.
Cele mai mari cresteri au fost înregistrate în Luxemburg, Suedia, Malta, Austria, Germania si Cipru, Danemarca, Marea Britanie si Olanda. În schimb, cele mai mari scãderi ale populatiei au fost înregistrate în Lituania, Letonia, Croatia, Bulgaria si România.
În total, populatia Uniunii Europene a crescut cu 1,5 milioane de persoane în cursul anului trecut.
Datele Eurostat aratã cã România se numãrã si printre statele UE cu cea mai mare mortalitate, pe primul loc fiind Bulgaria, urmatã de Letonia si Lituania, România si Ungaria. Cu toate acestea, la 1 ianuarie 2016, România era a saptea cea mai populatã tarã din UE, fiind devansatã doar de Germania, Franta, Marea Britanie, Italia, Spania si Polonia. In data de 11 iulie, in intreaga lume este marcata Ziua Mondială a Populaţiei.
In anul 1974, Organizatia Natiunilor Unite a proclamat Anul International al Populatiei si a invitat, pentru prima data in istorie, toate statele lumii la Conferinta Mondiala a Populatiei, care s-a desfasurat in luna august, la Bucuresti. Numarul populatiei ajunsese la 4 miliarde de locuitori, iar in prezent sunt 7 miliarde de locuitori.
Cresterea populatiei mondiale reprezinta o problema globala pentru care se cauta explicatii stiintifice si se propun strategii integrate.
Comisia Europeană a dat publicităţii Comunicarea intitulată Parteneriat global pentru eradicarea sărăciei şi dezvoltare sustenabilă după 2015.
Documentul sintetizează viziunea Comisiei asupra principiilor generale şi a elementelor majore care ar trebui să stea la baza implementării Agendei de dezvoltare post 2015, proces iniţiat şi derulat de Organizaţia Naţiunilor Unite, menit să traseze cadrul viitor al dezvoltării globale.
Mai multe detalii aflăm de la Papp-Zakor András, Radio România Cluj, în cadrul rubricii Local, regional, european – EuranetPlus
La Summitul Mileniului de la New York din septembrie 2000, conducătorii naţiunilor participante adoptau Declaraţia ONU a Mileniului. Prin aceasta şefii de stat şi de guverne se angajau la un parteneriat global, propunând un set de obiective concrete, cu termen de îndeplinire în 2015, care au devenit cunoscute ca Obiectivele de dezvoltare ale mileniului. Printre acestea se numără eradicarea sărăciei extreme şi a foametei, educaţia primară universală, egalitatea dintre sexe, combaterea unor boli grave cu incidenţă ridicată şi asigurarea stabilităţii mediului înconjurător.
Agenda de dezvoltare post 2015 îşi propune să continue acest demers. În iulie anul trecut Grupul de lucru al Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite a propus un set de 17 obiective vizând problematici cum ar fi sărăcia, securitatea alimentară, sănătatea, energia, dezvoltarea sustenabilă sau schimbarea climatică. Amplul proces de consultări şi negocieri va culmina cu Summitul ONU care va avea loc în luna septembrie a acestui an, reuniune la care liderii mondiali vor trebui să-şi dea acordul pentru noua agendă, inclusiv setul de obiective ale dezvoltării globale.
Comunicarea formulată de Comisia Europeană reprezintă practic punctul de vedere european privind liniile directoare ale Agendei de dezvoltare post 2015.
Neven Mimica, comisar pentru cooperarea internaţională şi dezvoltare:
Finanţarea este un element crucial! Acest aspect include mobilizarea şi utilizarea eficientă a resurselor publice cum ar fi de exemplu impozitele. Finanţarea publică internaţională va rămâne importantă pentru câteva din ţările cele mai puţin dezvoltate. Suntem gata de a ne îndeplini partea noastră din obligaţii dar dorim să-ncurajăm şi pe alţii să-şi asume mai multe contribuţii. Credem că toate ţările dezvoltate, inclusiv Uniunea Europeană ar trebui să atingă ţinta trasată de Naţiunile Unite, adică 0,7% din Venitul Naţional Brut alocat asistenţei oficiale pentru dezvoltare.
Comunicarea Comisiei Europene formulează un total de 9 principii generale şi componente determinante ale oricăror acţiuni viitoare, de la cadrul legal şi instrumentele economice adecvate, mobilizarea inclusiv a sectorului privat, până la exploatarea efectelor favorabile ale migraţiei, respectiv necesitatea transparenţei totale.
Karmenu Vella, comisar pentru Mediu, afaceri maritime şi pescuit:
Pentru ca această agendă să se dovedească de succes pe termen lung, va trebui să încorporeze cele trei dimensiuni ale dezvoltării sustenabile: cea socială, cea economică şi cea de mediu. Ea trebuie să fie de asemenea universală, angajând toate ţările! Comunicarea adoptată astăzi de noi satisface aceste cerinţe. Stă la baza aportului european la negocierile din cadrul Organizaţiei Naţiunilor Unite, care urmează să ducă la trasarea unui cadru pentru dezvoltarea sustenabilă de după 2015.
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
