Ştefan Ciochinaru: Europa este un uriaș economic, dar este un pitic strategic

Publicat de prosavioleta, 11 noiembrie 2024, 14:41

Cristian Dumitrașcu: Domnule Ciochinaru, bun venit din nou în studioul agenției.
Ştefan Ciochinaru: Bine v-am găsit!
Cristian Dumitrașcu: Vă propun ca înainte să vorbim despre alegerea președintelui american, să vă ocupați un pic de situația internațională, la fel de complicată, așa cum era și în vremea în care noi am făcut interviul anterior. Ce e schimbat? Intrarea Coreei de Nord în conflictul ucrainean.
Ştefan Ciochinaru: Este un act de o extremă gravitate, pentru că de fapt abia acum are loc o internaționalizare a războiului din Ucraina. Interesant este că, de pildă, în revista Foreign Affairs, o revistă extrem de interesantă, acolo se publică pentru prima dată așa-numitele baloane de încercare, care după trei-patru luni de la publicare și ajustările care decurg din reacțiile la articolele publicate, lucrul acela îl vedem, îl regăsim în politici oficiale ale unor guverne și state ale lumii. Ei bine, în Foreign Affairs se scria acum două zile despre faptul că războiul din Ucraina devine prin imixtiunea nord-coreană un război mondial. Poate părea puţin forțat, puțin cam puternic acest titlu, această aserțiune, dar ea este reală, pentru că evident că pasul imediat următor a fost ca guvernul de la Seul, din Coreea de Sud, să spună: în această situație suntem îndreptățiți la două lucruri: unu –  să observăm cu atenție ce se întâmplă cu nord-coreenii pe frontul din Ucraina și doi – să furnizăm armament de ultimă oră armatei ucrainene.
Cristian Dumitrașcu: Ceea ce nu se întâmplase până acum.
Ştefan Ciochinaru: Ceea ce nu se întâmplase până acum. Coreea de Sud era neutră în acest… sigur condamnase invazia, încălcarea dreptului internațional, dar nu se amesteca în acest conflict. Acum are toată îndreptățirea să o facă, pentru că trupele nord-coreene merg acolo și există o declarație oficială în sensul acesta, venită de la Phenian, care spune că militarii nord-coreeni sunt acolo pentru a dobândi experiența necesară combaterii prin luptă a inamicului, deci, cu alte cuvinte, să se antreneze în condiții de război. Președintele Zelenski, ieri dimineață, a anunțat că au avut deja loc primele ciocniri cu acești mercenari, să-i numim așa, nord-coreeni…
Cristian Dumitrașcu: Şi că au apărut primele victime.
Ştefan Ciochinaru: … și aceștia au înregistrat primele victime pe frontul din Ucraina, lucru, repet, deosebit de grav. Este foarte grav, mai ales că vedeți ceea ce se întâmpla până acum în Ucraina – și noi am discutat de-a lungul acestui an de mai multe ori, era într-un fel o tatonare reciprocă pe front, un avans lent al trupelor rusești, care trebuiau să îndeplinească ordinul lui Putin de cucerire completă a Donbasului, pentru că acesta era obiectivul strategic al Moscovei, dar atât, pentru că se aștepta rezultatul alegerilor din America și abia după aceea urma să se vadă ce întâmplă mai departe. Or, faptul că până la alegerile din Statele Unite, până la a vedea ce se întâmplă mai departe, după ce lumea liberă are un nou lider, trupele nord-coreene intervin nemijlocit în conflictul din nou cu Ucraina, e de o gravitate extraordinară, pentru că sigur că din Coreea de Nord venea spre Rusia o mare cantitate de armament și de muniție, sigur că din Iran venea muniție, veneau rachete, veneau drone. Sigur că din China veneau componente electronice pe diverse canale, datorită cărora să nu poată fi acuzată oficial China că alimentează armata rusă, dar lucrul ăsta se întâmpla și era cunoscut, numai că de data vorbim de trupe, de oameni, de soldați. Și asta, repet, creează o situație foarte dificilă, inclusiv dacă va fi să se discute despre un armistiţiu sau o pace, pentru că nu mai sunt implicate doar le două țări. Iată că apare o implicare directă a unei alte țări, de pe alt continent. Și aici vreți, vă rog să-mi dați voie să subliniez un lucru: în ultimii 300 de ani, cred, pe teritoriul Europei n-a luptat nimeni din afara Europei, cu excepția americanilor și canadienilor. Ori acum vorbim de trupe dintr-o țară asiatică, din extremul Orient, care se află pe teritoriul Europei într-un război european.
Cristian Dumitrașcu: De la Ginghis Han încoace probabil că nu s-a mai întâmplat aşa ceva.
Ştefan Ciochinaru: Nu s-a mai întâmplat, ceea ce este de o gravitate extraordinară, ceea ce naște întrebări cu privire la rolul și la puterea Europei și pune într-o altă lumină încercările unor țări europene de a se clădi ca putere de sine stătătoare. Europa trebuie să-și aibă puterea ei militară, puterea ei de descurajare, puterea ei de negociere politică, pentru că, da, Europa este un uriaș economic, dar este un pitic strategic și lucrul acesta ar trebui să se schimbe și ceea ce se întâmplă în Ucraina și imixtiunea aceasta senină a unei țări din Asia în probleme europene ar trebui să ne îngrijoreze, cel puțin.
Cristian Dumitrașcu: De-abia se stabilizase cumva situația din Orientul Mijlociu, a venit declarația ministrului de externe coreean, nord-coreean, care a spus după, cum bine știți, vom merge până la victoria finală împreună cu Federația Rusă în Ucraina. Apare și această poziție despre care vorbeați, până la urmă, intenția legitimă a sud-coreenilor să trimită sau nu trupe în…
Ştefan Ciochinaru: Nu știu dacă trupe, dar specialiști vor trimite.
Cristian Dumitrașcu:… specialiști. Ne întoarcem la președintele Franței, nu mai departe de, să zicem, nu știu cum, jumătate de an în urmă, poate mai bine, vorbea și Macron despre eventuala mobilizare a Europei pentru a apăra cu trupe Ucraina.
Ştefan Ciochinaru: A vorbit-o și cu două zile în urmă la Budapesta.
Cristian Dumitrașcu: Şi la Budapesta, da.
Ştefan Ciochinaru: A spus de fapt același lucru atunci când a arătat că Europa nu-și poate permite ca Rusia să câștige în Ucraina, Europa și că Europa este datoare să facă absolut tot ce poate, să facă şi imposibilul pentru ca Rusia să nu câștige în Ucraina. Pentru că, domnule Dumitrașcu, dacă Rusia câștigă în Ucraina, atunci nu vom mai avea o Uniune Europeană, nu vom mai putea vorbi de o putere europeană, atunci Europa va fi subsumată acestei mari puteri euroasiatice, lucru pe care Putin îl urmărește, a declarat-o. De acea duce un război hibrid la toate nivelurile în Europa.
Cristian Dumitrașcu: Așa de repede se poate întâmpla asta?
Ştefan Ciochinaru: Nu e nevoie să se întâmple repede. Se întâmplă și pentru faptul că toate țările din Europa Centrală și de Est se vor simți trădate, dacă Ucraina pierde, dacă Ucraina nu are suficient sprijin ca să facă față tăvălugului rusesc, ar fi percepută ca o nouă Ialta. Din nou, Europa Centrală și de Est ar fi sacrificată pentru liniștea și prosperitatea unei părți de Europă îndepărtată în vest, ceea ce nu este acceptabil. În acel moment, pe bună dreptate, țările din partea aceasta a continentului ar zice ‘domnule, dacă asta e situația și dacă suntem atât de ușor abandonați, păi atunci trebuie să ne negociem situația cu această mare putere de tip imperial, această putere agresoare care n-are nicio considerație pentru dreptul internațional și să vedem ce trebuie să facem ca să supraviețuim. Este și motivul pentru care, ați văzut, Orban, Viktor Orban vorbesc, premierul Ungariei strălucea de fericire la reuniunea de zilele trecute de la Budapesta, pentru că în America a câștigat Trump, marele lui prieten, da?, Fundația Heritage, prin care Orban a ținut legătura în permanență cu Trump și cu echipa sa este cea care orchestrează politica americană în momentul de față în jurul lui Trump, deci el se aşteaptă, cum a declarat, după ce a vorbit cu Trump la telefon, să facem lucruri mari împreună. Care ar putea fi lucrurile acestea mari? O Uniune Europeană mai puțin integrată, mai puțin coerentă, mai puțin puternică.
Cristian Dumitrașcu: Că tot ați venit aici cu acțiunea, cum interpretăm viitorul, să zicem, în ultimele șase luni, după ce Donald Trump va fi depus jurământul în ianuarie, nu putem ascunde temerile tuturor europenilor, sau cel puțin ale celor de aici din estul Europei, care au avut precedentul format în primul mandat și care se simt în pericol?

Ştefan Ciochinaru: Alegerea lui Donald Trump a reprezentat o veste foarte bună pentru Budapesta, o veste foarte bună pentru Moscova, o veste foarte proastă pentru Beijing, o veste foarte proastă pentru Bruxelles, pentru Londra. În a doua zi după noaptea alegerilor americane, britanicii s-au întâlnit într-o reuniune de urgență în care au discutat, atenție foarte mare, despre nevoia de a abandona Brexitul, de a se întoarce în Europa, pentru că doar în felul acesta…
Cristian Dumitrașcu: Foarte interesant!
Ştefan Ciochinaru: Ar putea să fie la adăpost de imprevizibilitatea lui Donald Trump. De altfel, presa britanică spune că pentru premierul Starmer este o catastrofă alegerea lui Trump şi pentru Marea Britanie. Așa că, vedeți dumneavoastră, lucrurile sunt foarte delicate. Trump va fi nevoit… Vorbeați de primele șase luni. În primele șase luni, el își face echipa și dă drumul la rezolvarea unor probleme pe care le-a promis. Adică el a promis să rezolve migrația ilegală din Statele Unite, chiar cu prețul deportării a peste 11 milioane de oameni.
Cristian Dumitrașcu: Credeți?
Ştefan Ciochinaru: Nu e vorba de ce cred, este vorba despre ceea ce a promis și va trebui să livreze. Dacă va reuși sau nu depinde și de justiția americană, de de instituțiile americane ș.a.m.d. De asemenea, a promis că în secunda doi îl demite pe procurorul new-yorkez care instrumentează două dosare penale împotriva sa. Cred că la momentul la care noi vorbim, acest procuror deja studiază cum să închidă dosarele, urmăririle penale. De asemenea, el a promis că va rezolva catastrofa economică în care se găsește America și cum va face lucrul acesta? El a și spus. Unu: va reduce taxele, impozitele astfel încât să încurajeze cât mai mult producția. Va încuraja repatrierea unor industrii în Statele Unite ale Americii, care vor fi scutite de taxe și impozite, care taxe și impozite, de fapt, tarife se vor aplica într-un mod care ține de războiul economic, adică pentru produsele europene se va pleca de la 10 și se va ajunge până la 20% tarife de import din Uniunea Europeană, iar pentru produsele chineze până la 60%. Vorbim de 60% creșterea tarifelor. Asta înseamnă războaie economice, adică să nu ne ferim de cuvinte, pentru că ele ne spun care e realitatea. Va face lucrurile acestea, fără îndoială, Trump, dar asta va genera alte probleme. Sigur, se vor crea locuri de muncă. Sigur, economia va accelera în creștere. De altfel, semnalele de pe burse, ați văzut, sunt bune după alegerea lui Trump, au crescut acțiunile, dar va genera probleme sociale foarte mari, pentru că vor fi puțini bani pentru sistemul de sănătate, care oricum este injust și dezechilibrat în America. Vor fi mai puțini bani pentru învățământ, vor fi mai puțini bani pentru programe sociale, de incluziune ș.a.m.d. Or, astea nu se vor vedea imediat, în cele șase luni sau în primul an de care vorbim. Dar în doi ani, în trei ani, ele vor produce rezultate grave și doar o economie foarte performantă ar putea să astupe puțin aceste probleme sociale prin banii mulți care ar veni la oameni. Rămâne de văzut însă dacă va reuși. Proiectul e foarte ambițios, dar ce vreau să spun este că el este obligat să se ocupe de America, ceea ce înseamnă că va avea foarte puțină disponibilitate pentru politica internațională. E posibil ca America să fie prima țară care să se retragă a doua oară din Tratatul de la Paris privind clima. A retras-o Trump o dată, Biden a băgat America la loc în tratat, acum probabil că Trump va scoate din nou Statele Unite din Acordul de la Paris. E posibil. De asemenea, el are o problemă: ca să poată să aibă liniște acasă, el trebuie să închidă două mari probleme externe de războaie calde – Ucraina și Orientul Mijlociu. În Ucraina e clar că va avea loc o negociere cu Moscova şi cu Kievul și va încerca, cum a declarat de altfel Trump, să impună pacea prin forță, prin forța Americii, printr-un ultimatum politic și strategic către cele două state. Ce va presupune asta? Unde… Nu, Trump e un negustor, el e un businessman, el este un tip căruia îi place să negocieze. Ce va negocia, până unde va merge negocierea nu știe nimeni. În momentul de față, apar tot soiul de scenarii.

Eu nu le-aş da o foarte mare credibilitate în acest moment pentru că există și limite până la care poate să meargă negocierea și pe care Donald Trump, în entuziasmul său caracteristic, încă nu le-a descoperit, dar le va descoperi atunci când, vorba lui Putin, în biroul său vor intra niște domni în niște costume impecabile, care îi vor spune: Asta nu se poate, domnule președinte! Rămâne de văzut, deci. Iar în Orientul Mijlociu, în Orientul Mijlociu, vedeți la Ierusalim, Bibi Netanyahu a fost unul dintre cei fericiți pentru alegerea lui Trump. El este un prieten al lui Trump. E clar că se va strânge laţul în jurul Iranului, că vor fi repuse pe tapet Acordurile Abraham, că va fi foarte mult întărită poziția Arabiei Saudite. E foarte posibil ca anul viitor să vedem chiar un acord de pace Arabia Saudită-Israel și probabil să apară chiar un soi de mică piață comună în Orientul Mijlociu. Dar, repet, totul pe încercuirea, îngrădirea Iranului şi pe scoaterea completă din joc a ceea ce înseamnă Hamas, Hezbolah, houthii, adică acei actori proxi ai Iranului.
Cristian Dumitrașcu: La final, pentru astăzi, domnule profesor Ciochinaru, cum ne raportăm noi față de noua situație? Spuneați că una dintre măsuri va fi aceea de a scădea taxele. Se va regăsi asta și în bugetul Armatei Statelor Unite? Pe cale de consecință, noi ar trebui să fim îngrijorați pentru asta?
Ştefan Ciochinaru: Nu, în primul mandat, Trump a mărit bugetul armatei americane și cred că va face același lucru și acum. Nu uitați că în spatele lui s-a aflat Lockheed, nu uitați că în spatele lui s-a aflat Boeing, deci mari producători de armament americani au fost în spatele campaniei electorale a lui Donald Trump. Ei vor fi în continuare acolo. El are o puternică susținere din această zonă. Nu, bugetul armatei americane sunt aproape convins că va fi majorat. Nu uitați cuvintele pe care le-a spus despre noua stea în ascensiune Elon Musk. Și când relata dialogul lui cu Elon Musk și îl întreba pe Elon Musk: Mai poate să facă cineva în America ce faci tu? Nu. Mai poate să facă cineva în lume, ce faci tu? Nu. Foarte bine, atunci te susținem. Trebuie să avem grijă de geniile noastre. Aceasta este optica, deci, dimpotrivă, va băga mai mulți bani în înzestrarea armatei americane, astfel încât superioritatea acesteia să fie incontestabilă. Asta este de așteptat. În ce ne privește pe noi, politica Statelor Unite față de flancul estic, față de ceea ce este, în momentul de față, prima linie de apărare a NATO şi a lumii libere se face în Congres, se face la Casa Albă, dar se face mai ales la Pentagon. Acolo unde nu se joacă nimeni, acolo unde este vorba de forțe militare, de echipamente de sute, mii de miliarde, acolo nu ne jucăm, acolo punem piesele pe tablă ca la șah și gândim cu șapte mutări înainte, cu şapte ani înainte, cu opt ani înainte nu se schimbă lucrurile. Nu aici se vor schimba lucrurile. Noi trebuie să fim atenți, dacă vreți, în această abordare tranzacționistă a lui Donald Trump, să fim atenți la ce se întâmplă în Moldova, la alegerile care vor avea loc anul viitor în Moldova și unde e foarte important cine va face guvernul. Noi trebuie să fim foarte atenți la ce se întâmplă cu forțele iliberale din jurul României, care s-ar putea să simtă un vânt puternic în pânze şi să facă unele gesturi mai puțin fair-play față de colegii europeni. La aceste lucruri trebuie să fim atenți, dar cred că, până la urmă, lecția poloneză e cea mai importantă pentru noi. Până să ne ajute alții, trebuie să vedem cum ne ajutăm singuri și cred că ceea ce ar trebui să facem ar fi să ne pregătim, și să ne pregătim și să ne pregătim 24 de ore din 24, şapte zile din șapte, 12 luni pe an pentru a fi mai puternici, pentru a fi mai rezilienți și pentru a fi, dacă vreţi, mai coezivi, din punct de vedere național.
Cristian Dumitrașcu: Domnule profesor Cochinaru vă mulțumesc mult pentru interviu în această dimineață și vă mai așteptăm!

Ştefan Ciochinaru: Cu multă plăcere!

Ada Kaleh Mon Amour 

Publicat de Camelia Teodosiu, 14 septembrie 2022, 09:03

Bun găsit, vă spune Camelia Teodosiu, la o nouă ediție a emisiunii nostre pe care o deschidem cu ”a fost odată, ca niciodată, că de n-ar fi nu s-ar mai povesti, o insulă de o frumusețe aparte cu oameni minunați, primitori, iubitori de viață și păstrători de obiceiuri și tradiții care au rămas peste veacuri.” Vă invit să descoperiți povestea misterioasei Ada Kaleh spusă în sunete, imagini și rememorări cu muzicieni și locuitori ai insulei acoperite, între timp, de ape.

Această poveste fascinantă a inspirat Asociația pentru Cultură și Tradiție Anton Pann, să lanseze, sub patronajul Ambasadei Turciei la București, proiectul Ada Kaleh Mon Amour.  

Proiectul Ada Kaleh Mon Amour a demarat în anul 2014, când membri ai Ansamblului Anton Pann și ai Asociației cu același nume au luat legătura cu insulari care le-au împărtășit amintirile din locul rămas în sufletele lor ca fiind „acasă”. Aceste povești de viață recuperate au fost fermentul dorinței de a readuce în conștiința publicului din România istoria aceste insulei atât de speciale și aroma orientului „de la noi de-acasă”.  Pentru a da viață acestui proiect, echipa Anton Pann a colaborat cu Muzeul Satului „Dimitrie Gusti” – co-producător al proiectului, Institutul de Folclor, s-au făcut cercetări amănunțite în Arhivele Naționale și s-au recuperat amintiri prin ore lungi de dialog cu ultimii insulari. Astfel, proiectul Ada Kaleh Mon Amour explorează, prin muzică, sonoritățile fertile și pline de culoare din acest bogat și fascinant spațiu oriental dispărut.

Din fragmentele de memorie recuperate renaște povestea misterioasei insule Ada Kaleh, a cărei unicitate a fascinat de-a lungul timpului scriitori și cineaști deopotrivă, constituind tema perfectă pentru o imersiune exotică într-o lume dispărută. Prin intermediul muzicii, al proiecțiilor video, al expoziției și al rememorărilor, publicul va porni într-o minunată călătorie imaginară pe spectaculoasa insulă dispărută.

La conferința de presă, care a avut loc la Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” din București, reprezentanții instituțiilor implicate au subliniat unicitatea acestui proiect și au pus în valoare detaliile menite să atragă atenția publicului.

Foto:Muzeul Satului „Dimitrie Gusti”

În deschiderea evenimentului Paula Popoiu – manager al Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” își amintește cum a devenit, pentru ea, insula Ada Kaleh o legendă:

Comunitatea turcă din România este un exemplu de integrare și conviețuire cu celelalte comunități, subliniază Excelența Sa, doamna Füsun Aramaz, ambasadoarea Turciei la București.

Ada Kaleh Mon Amour este un proiect cultural complex menit să readucă la viață prin muzică, amintiri și imagini povestea insulei dispărute a Dunării . Toate aceste detalii și mărturii au în spate o muncă de cercetare și documentare impresionantă, după cum aflăm de la dr. Claudiu Turcitu de la Arhivele Naționale ale României.

Parte din povestea insulei este depănată chiar de un locuitor al ei – Turhan Semși – Președinte al Uniunii Democrate Turce din România, filiala București. Cum începe aducerea aminte?

Constantin Răileanu  – președinte al Asociația pentru Cultură și Tradiție Anton Pann prezintă proiectul Ada Kaleh Mon Amour  conceput cu un grad mare de interactivitate, astfel încât amintirile insulei să prindă viață, iar publicul să redescopere cum se desfășura traiul pe Ada Kaleh, ce secrete ascundea aceasta în cele patru tuneluri, cum se distrau copiii sau cum se nășteau poveștile de iubire aici.

Dacă doriți să savurați direct, farmecul insulei misterioase Ada Kaleh, vă invităm să fiți prezenți la evenimentele deschise publicului care au început săptămâna trecută,  la Drobeta-Turnu Severin; în acest weekend au loc la Constanța și săptămâna viitoare în București – vineri, 23 septembrie, de la ora 19.00, la Opera Națională Română și sâmbătă, 24 septembrie, de la ora 16.00, la Muzeul Satului „Dimitrie Gusti”.

În Ada Kaleh Mon Amour, publicul intră în contact direct cu poveștile foștilor insulari, află date istorice, precum când a fost clădită cetatea, cum a ajuns să fie insula un teritoriu scutit de impozite și cu conducere proprie, cum era alcătuită comunitatea și multe alte aspecte din viața de zi cu zi a locuitorilor. La toate acestea se adaugă recrearea atmosferei de pe insulă printr-un spectacol unic susținut de Ansamblul Cameral de Muzică Veche Anton Pann și invitații săi, spectacol ce va conține o selecție de melodii ce se cântau pe Ada Kaleh. Este o muzică plină de culoare și parfum, prin intermediul căreia muzicienii vor reconstitui atmosfera de pe insulă, iar invitații lor vor aduce o altfel de emoție prin rememorarea momentelor trăite pe insula plină de mistere.

Sub coordonarea lui Constantin Răileanu (dirijor și orchestrator, voce, percuție, daire, kanun), vor dărui publicului poveștile insulei Ada Kaleh muzicienii Sabin Penea (vioară), Alexandru Stoica (oud), Andrei Nițescu (violoncel), Ghassan Bouz (bendir, darbuka, riq) ne vor înlesni cunoașterea frumoasei Ada Kaleh. Lor li se alătură invitata specială Mehtap Demir (voce).

Program:
București: vineri, 23 septembrie, de la ora 19.00, la Opera Națională Română și sâmbătă, 24 septembrie, de la ora 16.00, la Muzeul Satului „Dimitrie Gusti”.

Proiectul Ada Kaleh Mon Amour este o producție a Asociației pentru Cultură și Tradiție Anton Pann sub patronajul Ambasadei Turciei la București, co-producător Muzeul Satului ”Dimitrie Gusti”.  Partenerii proiectului sunt Arhivele Naționale, Centrul de Studii Turce de la Universitatea București, Uniunea Democrată Turcă, Muzeul Regiunii Porțile de Fier, Consiliul Județean Mehedinți, Biblioteca Județeană I.N. Roman Constanța, Consulatul Turc, Radio România, Radio România Cultural, Primăria Drobeta-Turnu Severin, Yunus Emre Constanța, COMPUTERLAND, TIAD, Turkish Airlines. Proiectul este co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național (AFCN).

Realizator : Camelia Teodosiu

Fotografii puse la dispoziție de Asociația pentru Cultură și Tradiție Anton Pann

Geograful Karda Zoltan din Sfântu Gheorghe se pregăteşte pentru o nouă expediţie în Orient

Publicat de Stefania Grigore, 7 august 2014, 12:26

El va pleca luna viitoare, de această dată pe urmele hanului mongol Timur Lenk.
În decurs de o lună şi jumătate, Karda va străbate aproximativ 9 500 de kilometri prin Turkmenistan, Uzbekistan, Tadjikistan şi Kirghistan, ţintind oraşele pe care hanul le-a construit ori le-a distrus.
Timur Lenk sau Tamerlan, cum îi spuneau europenii, a fost stră-strănepotul lui Genghis Han şi unul dintre cele mai terifiante personaje istorice.

Expediţia în Orient va fi cea de-a patra a geografului covăsnean, după cele făcute în 2010 în India, în 2012 pe celebrul “Drum al mătăsii”, ce lega pe vremuri Asia şi Europa şi în 2013 pe Valea Nilului.
Karda Zoltan spune că îi plac călătoriile pentru că îi oferă posibilitatea să descopere locuri şi oameni de tot felul, dar şi pe sine însuşi.
Covăsneanul spune că nu-ţi trebuie foarte mulţi bani ca să pleci în astfel de expediţii, doar puţin curaj şi puterea de a te adapta mediului.