Aurel Gheorghiță: Îmi doresc aceste întâlniri, să putem să arătăm și noi performanța și nivelul la care am ajuns

Publicat de prosavioleta, 8 iulie 2024, 21:11

Cristian Dumitrașcu: S-au împlinit 193 de ani de la înființarea muncilor militare din România. „Interviul săptămânii” pe care l-am realizat la Inspectoratul General al Muzicilor Militare de aici din București, cu inspectorul general de armă, colonelul Aurel Gheorghiță.

Cristian Dumitrașcu: Domnule Inspector General Aurel Gheorghiță, vă mulțumim că ne-ați primit cu „Interviul săptămânii” la dumneavoastră acasă și „La mulți ani pentru cei 193 de ani de muzici militare în România!”.

Col. Aurel Gheorghiță: Cu drag! La 1831, 1 iulie este semnat primul document oficial în cadrul „Strajei pământești” de înființare a muzicilor militare moderne. Este foarte important de spus că existau și înainte muzici militare, dar acest act de la 01 iulie 1831 este actul de naștere a muzicilor militare moderne românești.

Cristian Dumitrașcu: Este un drum foarte lung de atunci, de la înființare și până acum. Este un drum sinuos. Nu este acum un moment de dezvoltare atât cât ar fi putut să fie muzica militară în România, pentru că în anii de reformă muzicile militare s-au redus foarte mult.

Aurel Gheorghiță: Actualmente în România sunt 17 muzici militare, trei în garnizoana București și 14 în marile centre culturale din România, mai precis la Craiova, la Constanța, Cluj, Iași și pot enumera până la 14 muzici în țară. Aceste muzici sunt coordonate din punct de vedere profesional de către Inspectoratul General al Muzicilor Militare și este o onoare și o plăcere pentru noi de a dezvolta aceste muzici prin Centrul de Instruire pentru Muzici Militare care livrează resursă umană către aceste garnizoane, către muzicile militare din România.

Cristian Dumitrașcu: A fost Școala Militară de Muzică, apoi a fost Liceul Militar de Muzică „Iacob Mureșeanu” care din păcate a fost la un moment dat desființat. Centrul de Instruire pentru Muzici Militare asigură, precum spuneați, resursa umană din liceele de muzică, din facultățile de muzică. Este pentru armată aceasta o variantă care înlocuiește cu succes fosta variantă de filieră directă, unde aici, vreme de cinci ani, de șapte ani, se formau subofițeri și ofițeri de muzică.

Aurel Gheorghiță: Este important de spus că această școală militară, cum toată lumea o cunoaște…

Cristian Dumitrașcu: Școala Militară de Muzică.

Aurel Gheorghiță: Școala Militară de Muzică a avut la un moment dat și 500-600 de elevi, ciclul de învățământ de la 14 ani până la 19 ani era un timp suficient de formare a acestor tineri viitori subofițeri. Am ajuns în situația în care să avem și 25-35 de elevi. Pentru noi este un pas înainte, pentru că astfel reușim să trimitem în teritoriu subofițeri care să deservească și să slujească muzica militară. Urmează să facem demersurile necesare să dublăm această cifră de școlarizare pentru că, din păcate, nu reușim să facem față misiunilor care ne sunt încredințate.

Cristian Dumitrașcu: Până să ajungem la performanțele muzicii reprezentative despre care vreau să vorbim la finalul interviului, aș insista pe această particularitate a muzicienilor militari sau a muzicanților, cum li se spune îndeobște în armată. Este o situație unică, în care sunt două laturi foarte importante, aceea muzicală, unde trebuie să fie la un standard, la o valoare pe care o au, de pildă, filarmonicile, dar este și această latură militară, foarte importantă, partea de ceremonii, de primiri de demnitari, este imaginea armatei în joc și acolo, până acum câțiva ani, muzicienii militari erau instruiți, precum spuneam, pe filieră directă. Sunt voci care spun că nu mai este aceeași performanță din punct de vedere militar, ca reprezentare, pentru că nu au decât o perioadă destul de scurtă, din punctul ăsta de vedere, pe partea de instruire militară.

Aurel Gheorghiţă: Din păcate, este adevărat. Trebuie menționat faptul că și în viața civilă este un deficit mare de instrumentiști. Noi toată resursa umană o recrutăm din viața civilă. Aici, în cadrul Centrului de Instruire pentru Muzici Militare, reușim, cu greu, într-adevăr, să-i aducem la performanța de a face față misiunilor încredințate pentru muzici militare. Cu siguranță nu se pot echivala nouă luni de zile cu cinci ani sau cinci ani de zile cu nouă luni, dar cu toate acestea, avem copii care vin de la liceele de muzică, de la facultate, de la Conservator – și copii foarte bine instruiți. Aici noi reușim să-i canalizăm, să le deschidem acea dragoste pentru muzica militară și la sfârșitul acestui curs să își ia gradul de sergent.

Cristian Dumitrașcu: Aveți o misiune foarte grea, pentru că probele la intrare sunt aceleași ca pentru orice militar și nu de puține ori am înțeles că oameni foarte buni, cu o foarte bună pregătire muzicală, nu au trecut proba sportivă, de exemplu.

Aurel Gheorghiţă: Da, este adevărat, probele sportive sunt date la centrele zonale. Ele trebuiesc trecute, pentru că fără aceste probe nu pot să se prezinte la examenul de la Centrul de Instruire pentru Muzici Militare. O dată ce au trecut aceste probe, noi îi luăm în calcul și bineînțeles, trebuie să facă dovada științei unui instrument muzical, că știe să citească, știe armonie, știe contrapunct și să-și poată desfășura activitatea muzicală în acest cadru. În urma acelor nouă luni de zile de instruire, ei sunt repartizați la instituțiile din teritoriu.

Cristian Dumitrașcu: Ce vă faceți cu acele situații în care aveți nevoie de instrumentiști pe instrumente specifice, cum ar fi basfligornul, eufoniul, uneori și tuba? Sunt instrumente care nu se regăsesc decât în formații militare muzicale.

Aurel Gheorghiţă: Aşa este. În cadrul programului nostru, în aceste nouă luni de zile reușim să-i canalizăm. Trebuie să nu uităm că această continuă profesionalizare durează toată viața.

Cristian Dumitrașcu: Muzica reprezentativă reprezintă un obiectiv, până la urmă, pentru orice instrumentist militar din această țară să ajungă, dacă se poate, e un fel de echipă națională și este un nivel foarte înalt, este un palmares, precum am aflat și mai devreme, absolut impresionant, cu turnee în toată lumea, în festivaluri militare, unde această orchestră militară de suflători a reprezentat cu cinste România.

Aurel Gheorghiţă: Ne bucurăm că din anul 2022, prima invitație a fost în Polonia, unde au participat România, formația Lituaniei și formația Sloveniei. Ne-am bucurat de o primire călduroasă din partea formațiilor poloneze. Ne-am bucurat de faptul că avem aceste contacte minunate cu formațiile din mai multe țări. De asemenea, tot în același an am avut un turneu internațional la Madrid, unde am avut concerte de sală, sală Radio, cu Guardia Civil din Madrid. Toate aceste turnee, toate aceste manifestări culturale sunt o încercare și în același timp, o foarte mare responsabilitate pentru muzica militară, în special pentru muzica reprezentativă. De ce vă spun acest lucru? Pentru că îmi este dragă. Am pornit în carieră cu acest dar, muzica reprezentativă și este la momentul actual cea mai bună formație din țară.

Cristian Dumitrașcu: Câți ani ați fost dirijorul Muzicii Reprezentative?

Aurel Gheorghiţă: 20 de ani.

Cristian Dumitrașcu: 20 de ani. După ce ați fost înainte și instrumentist acolo.

Aurel Gheorghiţă: Am fost și instrumentist, ’86-’89, am fost instrumentist la Muzica Reprezentativă a Ministerului Apărării Naționale. Sunt oameni admirabili, da, dedicați meseriei. Am reușit să trecem peste foarte multe lucruri și să facem concerte de sală Radio cu doar două piese, Concertul de Pian în La Minor de Grieg și Simfonia a 9-a de Dvořák. Ceea ce este un palmares, este un vârf de realizare profesională.

Cristian Dumitrașcu: Este un vârf de realizare și aș întări ceea ce aţi spus. Aceste concerte, care au fost scrise pentru orchestre de coarde, pentru pian și orchestră, este o provocare în sine să fie orchestrate pentru instrumentele specifice fanfarei, instrumente de suflat – este un alt acordaj, este o altă particularitate a instrumentului.

Aurel Gheorghiţă: Este foarte important de spus că în cadrul acestui Inspectorat al Muzicilor Militare, avem și un birou de creație, un birou de repertoriu în care oameni, care sunt dedicați meseriei, orchestratori vin cu aceste noi propuneri către muzica reprezentativă. Foarte multe piese care sunt scrise pentru orchestra simfonică sunt adaptate pentru Muzica Reprezentativă a Ministerului Apărării Naționale, dar, în același timp, pentru formațiile din țară, ceea ce este un lucru foarte bun, pentru că dăm posibilitatea acestor oameni să abordeze un repertoriu diferit.

Cristian Dumitrașcu: Și iată, nu mai departe de acum câteva zile, un exemplu concludent: la Ambasada Statelor Unite ale Americii ați acompaniat o solistă, pentru care ați fost nevoiți să reorchestrați și să transpuneți într-o tonalitate potrivită vocii sale.

Aurel Gheorghiță: Vocii sale. Este important ca aceste adaptări pe care noi le facem aici trebuie să fie cât se poate de bine adresate și orchestrate pentru solistul cu care lucrăm.

Cristian Dumitrașcu: Domnule colonel Gheorghiță, o ultimă întrebare: dintre toate festivalurile internaționale, unde ați reprezentat România cu cinste, am și fost la câteva astfel de festivaluri, unul la Oslo, altul la Berlin, care v-a rămas cel mai aproape de inimă? Și care credeți că este, să zicem, cel mai reprezentativ? Un fel de Champions League al muzicilor militare? Mi s-a părut cel de la Oslo, Tattoo, de exemplu.

Aurel Gheorghiță: Muzica Reprezentativă a Ministerului Apărării Naționale a participat cred că în toate țările din Europa. Și n-aș vrea să le enumer, bineînțeles, să ne aducem aminte și de festivalul din China. Cert este că fiecare festival este unic, iar tu, ca formație, trebuie să te prezinți la cel mai înalt nivel. Într-adevăr, Festivalul de la Oslo a fost una din reprezentările în care a fost foarte important să participăm. De ce? Pentru că acolo au venit cele mai bune muzici, cele mai titrate muzici militare. Și este foarte important de spus că acest festival, Festivalul de la Oslo, este patronat de Casa Regală. Noi ne-am dorit, am ajuns acolo și, în același timp, ne-am dat seama că nu suntem departe de performanțele pe care ei le-au atins, ceea ce îmi doresc foarte mult. Îmi doresc foarte mult aceste întâlniri, da, în așa fel încât să putem să arătăm și noi performanța noastră și nivelul la care am ajuns.

Cristian Dumitrașcu: Domnule colonel Gheorghiță, vă mulțumesc tare mult. La mulți ani, încă o dată, și să ne revedem cu bine la, poate, nu știu, cel mai important concert care va avea loc anul acesta pentru publicul din România.

Aurel Gheorghiță: Și eu vă mulțumesc pentru amabilitate și am deosebita onoare și plăcere să vă invităm la Festivalul Muzicilor Militare de la Brăila, în perioada 9-12 august. De asemenea, vreau să urez muzicienilor militari, în primul rând, multă sănătate, să performeze pe cele mai înalte scene ale cetăților unde sunt în garnizoanele respective și le doresc să atingă performanțele muzicii reprezentative și, de ce nu, să le depășească.

Cristian Dumitrașcu: Vă mulțumesc.

Generalul Daniel Petrescu, șeful Statului Major al Apărării “… trebuie să spunem populației că suntem într-o situație de securitate stabilă în ceea ce ne privește pe noi. Suntem o țară NATO, beneficiem de toate asigurările de securitate.”

Publicat de gabrielasaksa, 25 septembrie 2023, 12:23

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): A venit momentul să ascultăm interviul promis la început. Comitetul Militar NATO, în formatul șefilor apărării, s-a reunit timp de două zile în Norvegia, unde s-a discutat în principal despre implementarea deciziilor luate la summitul de la Vilnius. Reprezentanții statelor aliate au analizat punerea în aplicare a planurilor regionale de apărare, pentru care sunt necesare creșterea efectivelor cu capacitate crescută de reacție, îmbunătățirea sistemelor logistice și creșterea numărului de exerciții și antrenamente în comun. La conferința de la Oslo s-a decis prelungirea cu șase luni a mandatului amiralului Rob Bauer la președinția Comitetului Militar NATO, poziție care va fi ocupată apoi de șeful apărării din Italia, amiralul Giuseppe Cavo Dragone. Despre toate acestea aflăm la „Subiectul săptămânii” de la generalul Daniel Petrescu, șeful Statului Major al Apărării, în interviul pe care l-am realizat cu domnia sa în această săptămână. Domnule general, bun venit la radio!
Daniel Petrescu: Salut radioascultătorii și mulțumesc pentru invitație!

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică):Trei comitete militare NATO pe an, două la Bruxelles, unul într-o țară membră NATO, acum a fost la Oslo. Lucrurile importante care s-au discutat. Vin, evident, din hotărârile summitului de la Vilnius.
Daniel Petrescu: A fost într-adevăr, o ședință a Comitetului Militar în format cu șefii apărării din statele NATO. S-a desfășurat la Oslo. Ne-am concentrat în principal pe ceea ce ține de recomandarea militară și ceea ce trebuie să facem la nivel strategic, operativ și tactic pentru a pune în aplicare deciziile summitului de la Vilnius. În principal ne-am concentrat pe discutarea planurilor regionale ale NATO, planuri care au fost aprobate la summit-ul NATO, ce forțe sunt necesare, cum sunt necesare aceste forțe și ce capacitate operațională trebuie să realizeze, cum sunt susținute forțele, cum trebuie, prin procesul de planificare al apărării NATO, să generăm capabilitățile care ne sunt necesare. Bineînțeles, în marja întâlnirii comitetului militar, am prezentat și o informare privind evoluția situației de securitate în zona noastră, incidentele pe care le-am înregistrat în ultima perioadă și am avut și oportunitatea unor întâlniri bilaterale, în principal cu omologii mei din Statele Unite, Germania, Portugalia și Spania.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Există o îngrijorare din această direcție pentru situația noastră de la graniță, nesiguranța de la granița cu Ucraina?

Daniel Petrescu: În principal, trebuie să spunem populației că suntem într-o situație de securitate stabilă în ceea ce ne privește pe noi. Suntem o țară NATO, beneficiem de toate asigurările de securitate. Ceea ce s-a întâmplat în ultima perioadă, constatăm o intensificare a atacurilor Rusiei asupra unor obiective civile ucrainene din apropierea granițelor noastre. Această intensificare a atacurilor a generat și incidentele cu dronă de pe teritoriul nostru, incidente pe care le cunoașteți. Nu este numai pericolul acestor drone, există și îngrijorări privind minele marine care plutesc în derivă în Marea Neagră. Toate aceste lucruri le analizăm cu foarte mare atenție, avem reacție, avem capabilități implicate, facem tot ceea ce depinde de noi, astfel încât populația din zonă, în principal populația României în general, să fie protejate.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Din punctul dvs. de vedere, la acest stadiu al implementării pe partea de regional, sunteți mulțumit de cum se desfășoară acum?
Daniel Petrescu: Este foarte important că avem niște planuri agreate. Orice plan necesită capabilități, necesită un sistem de comandă și control bine pus la punct, necesită autorități pentru comandanți, autorizarea anumitor acțiuni și, de asemenea, necesită exersarea prin instruire și exerciții. Suntem pe un drum bun, un drum care ne duce către eficiența acestor planuri și, la nevoie, posibila materializare în practică.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Mesajul de sfârșit tradițional pentru cei care ascultă la radio?
Daniel Petrescu: Armata României își face datoria ca de fiecare dată, suntem la posturi, suntem atenți la ceea ce se întâmplă, avem capabilitățile necesare pentru acțiune și ne coordonăm permanent cu aliații noștri.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Invitat la „Subiectul săptămânii” general Daniel Petrescu, șeful Statului Major al Apărării. Domnule general, vă mulțumesc și vă mai aşteptăm la Radio.
Daniel Petrescu: Mulțumesc, toate cele bune!

România se va întări cu noi sisteme de apărare costieră

Publicat de Gabriel Stan, 3 ianuarie 2023, 12:32

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Furnizorul norvegian de sisteme și produse militare Kongsberg Defence&Aerospace a anunțat într-o declarație depusă la Bursa de Valori din Oslo, că a primit un contract de 128 de milioane de euro de la compania americană Raytheon Missiles&Defense pentru livrarea unui sistem de apărare costieră Naval Strike Missiles către România.

Sistemul va oferi României cea mai modernă și eficientă apărare de coastă disponibilă în prezent, au precizat reprezentanții companiei.

Kongsberg este un furnizor de sisteme și produse din domeniul apărării, în principal rachete antinavă, comunicații militare și sisteme de comandă și control al armelor pentru nave militare și aplicații de apărare aeriană.

Capitala României, pe locul 38 în topul celor mai ieftine curse cu taxiul de la aeroport!

Publicat de Andra Radu, 31 octombrie 2019, 16:52

Bucureștiul se află pe locul 38 în topul celor mai ieftine curse cu taxiul de la aeroport din 140 de capitale din întreaga lume analizate, iar costul este similar cu cel din alte 9 capitale, printre care Doha, Varșovia sau Tbilisi, conform unei analize realizate de un motor de căutare pentru călătorii.

Cea mai scumpă călătorie din lume este cea din aeroportul Narita, care se află la 71,5 km de centrul oraşului Tokyo şi costă echivalentul a 200 de euro.

În Europa, preţul cel mai mare pentru o călătorie cu taxiul până în centrul oraşului îl plătesc turiştii care zboară către Oslo sau Reykjavik: 100 de euro pentru o cursă de aproximativ 50 km. Doar cu 10 euro mai puţin vor plăti cei care zboară către Londra sau Monaco.

Preţurile cele mai mici se regăsesc în Tashkent, capitala Uzbekistanului şi Tunis. Chişinău, capitala vecină, ocupă ultimul loc în clasamentul celor mai ieftine 10 transferuri din lume, fiind singurul oraş european din acest top dominat de locaţii din Africa.

În ceea ce priveşte transferul de la aeroporturile din România, cel mai mare tarif va fi plătit de călătorii care aterizează pe Aeroportul Mihail Kogălniceanu de lângă Constanţa, în timp ce Iaşi, Timişoara şi Sibiu sunt destinaţiile către care se ajunge cel mai ieftin de la aeroport.

Analiza se bazează pe date privind 140 de capitale din întreaga lume şi ia în calcul tarifele oficiale ale companiilor de taxi autorizate de aeroporturile care deservesc cel mai mare număr de pasageri din oraşele respective.

Preţurile corespund unei călătorii de la aeroport către centrul oraşului şi au ca sursă site-urile oficiale ale aeroporturilor în luna Octombrie 2019.

Nopţi/Vino, Doamne! – Valeriu Sterian

Publicat de Andrei Cretoiu, 22 decembrie 2017, 07:21

Pe 25 decembrie 1989, piesa „Nopţi”, cenzurată încă de la apariţia ei , răsuna la „Televiziunea Română Liberă”.

Valeriu Sterian a întreprins un turneu în Norvegia şi a înregistrat, la Oslo, alături de un grup de muzicieni şi prieteni, melodia care a dobândit o formă nouă, de baladă rock, adaptată evenimentelor (realizase şi o filmare, cu secvenţe din timpul revoluţiei). „Nopţi” a devenit primul hit liber al României şi a intrat în conştiinţa publicului drept „Vino, Doamne!”.

În 1991, Valeriu Sterian, după ce înfiinţase Compania de Sunet S.R.L. (pentru a-şi produce albumele), a lansat „Vino, Doamne!”, primul dintr-o serie de 3 materiale discografice axate pe lupta împotriva regimului neocomunist al lui Ion Iliescu.

Percepţia asupra calităţii vieţii în oraşele europene | Eurobarometru

Publicat de Andrei Cretoiu, 4 februarie 2016, 09:30

Sondajul s-a desfăşurat în 83 de oraşe europene din toate statele membre ale UE, dar şi în oraşe din Islanda, Norvegia, Elveţia şi Turcia.

Cercetarea se axează exclusiv pe calitatea vieţii, arătând cât de satisfăcuţi sunt oamenii în legătură cu diverse aspecte ale vieţii urbane, precum oportunităţile de ocupare a forţei de muncă, prezenţa străinilor, transportul public şi poluarea din oraşele lor.

Studiul evidenţiază domeniile care merită o atenţie deosebită, majoritatea persoanelor considerând că serviciile de sănătate, şomajul şi educaţia reprezintă principalele trei probleme pentru oraşul lor.

Rezultatele arată că, în ansamblu, europenii sunt foarte mulţumiţi cu privire la oraşele în care trăiesc. În toate, cu excepţia a şase, cel puţin 80 % din respondenţi se declară mulţumiţi de viaţa pe care o duc în comunităţi.

Oslo, Zurich, Aalborg, Vilnius şi Belfast înregistrează cel mai înalt nivel de satisfacţie Sentimentul de siguranţă este domeniul care generează mulţumirea de a trăi într-un oraş. Găsirea unui loc de muncă şi locuinţe la preţuri accesibile sunt doi factori percepuţi ca provocări.

Concluziile cercetării mai arată o tendinţă pozitivă în comparaţie cu anii anteriori: de exemplu, în Budapesta şi în Cracovia, numărul celor care au o percepţie pozitivă asupra transportului public din oraşul lor a crescut cu 20 de procente faţă de 2012.
Oraşele din România în care s-a efectuat sondajul au fost Cluj Napoca, Piatra Neamţ şi Bucureşti.

Mihai Roşioru, ataşatul de presă al Reprezentanţei Comisiei Europene în România: „Principala concluzie pentru România a acestui studio este că marea majoritate a românilor declară că sunt satisfăcuţi să locuiască în aceste trei oraşe. În ceea ce priveşte datele culese, s-au înregistrat evoluţii nesemnificative de-a lungul timpului. Comparativ cu sondajele similare efectuate în anii 2006 şi 2012, în ceea ce priveşte situaţia din Cluj, Piatra Neamţ şi Bucureştiaceasta nici nu s-a îmbunataţit, nici nu s-a înrăutăţit. Repet, vorbim despre percepţia asupra calităţii vieţii, nu despre indicatori care măsoară direct calitatea vieţii, ci percepţia acesteia în rândul locuitorilor din aceste trei oraşe.”

Sondajul ar trebui să ghideze factorii de decizie să urmeze o abordare de ansamblu a dezvoltării urbane durabile.
Reţeaua de dezvoltare urbană este alcătuită din mai mult de 500 de oraşe din întreaga UE responsabile cu implementarea acţiunilor integrate bazate pe strategii finanţate de Fondul European de Dezvoltare Regională în perioada 2014-2020.
15 miliarde de euro vor fi gestionate direct de autorităţile oraşului pentru investiţiile în dezvoltarea urbană durabilă.

Oraşele sunt văzute atât sursă cât şi soluţie la provocările economice, de mediu şi sociale de astăzi. Zonele urbane ale Europei sunt acasa pentru mai mult de două treimi din populaţia UE, ele reprezintă aproximativ 80% din consumul de energie şi generează până la 85% din PIB-ul Europei.

Aceste zone urbane sunt motoarele economiei europene şi trebuie să acţioneze ca un catalizator pentru creativitate şi inovare în întreaga Uniune. Prin urmare, politicile urbane au semnificaţie transfrontalieră, motiv pentru care dezvoltarea urbană este esenţială pentru politica regională a UE.