Contul de execuţie bugetară al Societăţii Române de Radiodifuziune, pe anul 2016, a primit aviz favorabil din partea comisiilor reunite de buget – finanţe din Parlamentul României.
Preşedintele, director general al SRR, Ovidiu Miculescu a declarat că anul 2016 a fost cel mai bun din istoria Radio România, atât din punct de vedere financiar, cât şi în privinţa audienţei.
El a mai spus că Radio România şi-a îmbunătăţit reţeaua de acoperire din întreaga ţară şi a dezvoltat postul de la Chişinău.
Societatea Română de Radiodifuziune se află la confluenţa a trei legi, cea de funcţionare a SRR, cea de eliminare a unor taxe şi legea finanţelor publice, care conţin articole ce se contrazic reciproc. În aceste condiţii, preşedintele director general al radioului public le-a cerut senatorilor şi deputaţilor din comisiile de buget să decidă ce lege trebuie să respecte, cu prioritate, Radio România.
În aceste condiţii, senatorul PSD, Eugen Teodorovici a solicitat conducerii SRR să prezinte, în scriş propunerile pe care le are în vedere pentru soluţionarea problemelor ridicate, pornind de la practica europeană în domeniu.
Radiourile publice schimbă comunitatea, iar comunitatea poate schimba modul de interacțiune cu radioul public regional – aceasta este tema principală a seminarului organizat la București de Uniunea Europeană de Radio – EBU și Radio România.
Reprezentanți din 14 țări dezbat joi și vineri subiecte legate de cercetarea audienței, impactul rețelelor de socializare, digitalizarea și adaptarea programelor la cerințele publicului din zona de acoperire.
Ovidiu Miculescu, Președinte Director-General Radio România, Graham Dixon – Directorului Departmentului Radio EBU și Laurent Marceau, coordonatorul seminarului, îi invită pe participanți să găsească răspunsuri la câteva dintre provocările pieței media regionale actuale în contextul noilor dezvoltări tehnologice și a schimbării obiceiurilor de consum media.
Implicarea Rețelei Studiourilor Regionale din țara noastră în găzduirea și organizarea acestui eveniment de importanță europeană reprezintă o recunoaștere a rolului și importanței Radio România în peisajul media național și internațional.
Ultima zi a seminarului va aduce în discuție programele pentru minorități la posturile regionale și o discuție despre modul de colaborare al radiourilor regionale din Europa.
Cum pot radiourile publice regionale să fie mai aproape de ascultătorii lor? Aceasta este întrebarea la care vor încerca să găsească răspuns, la București, reprezentanți ai posturilor publice de radio din Europa și România, precum și reputați specialiști EBU.
Evenimentul, organizat de Uniunea Europeană de Radio – EBU și Radio România prin Departamentul Studiourilor Regionale, se desfăşoară la Centrul de Presă al Societății Române de Radiodifuziune, în perioada 30-31 martie 2017.
Ovidiu Miculescu, Președinte Director-General Radio România, Graham Dixon/ Directorului Departamentului Radio EBU și Laurent Marceau, coordonatorul seminarului, îi vor invita pe participanți să gasească răspunsuri la câteva dintre provocările pieței media regionale actuale în contextul noilor dezvoltărilor tehnologice și a schimbării obiceiurilor de consum media.
Implicarea Rețelei Studiourilor Regionale din țara noastră în găzduirea și organizarea acestui eveniment de importanță europeană reprezintă o recunoaștere a rolului și importanței Radio România în peisajul media național și internațional.
Cum pot radiourile publice regionale să fie mai aproape de ascultătorii lor?
Aceasta este întrebarea la care vor încerca să găsească răspuns, la București, reprezentanți ai posturilor publice de radio din Europa și România, precum și reputați specialiști EBU.
Evenimentul, organizat de Uniunea Europeană de Radio – EBU și Radio România prin Departamentul Studiourilor Regionale, va avea loc la Centrul de Presă al Societății Române de Radiodifuziune, în perioada 30-31 martie 2017.
Ovidiu Miculescu, Președinte Director-General Radio România, Graham Dixon – Directorului Departmentului Radio EBU și Laurent Marceau, coordonatorul seminarului, îi vor invita pe participanți să gasească răspunsuri la câteva dintre provocările pieței media regionale actuale în contextul noilor dezvoltări tehnologice și a schimbării obiceiurilor de consum media.
Implicarea Rețelei Studiourilor Regionale din țara noastră în găzduirea și organizarea acestui eveniment de importanță europeană reprezintă o recunoaștere a rolului și importanței Radio România în peisajul media național și internațional.
Consiliul de Administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune s-a reunit astăzi și a dat publicității un mesaj în care atrage atenția asupra riscului la care este expus radioul public.
„Astăzi, 25 octombrie, în urma unei decizii politice, radioul public riscă să intre în cea mai profundă criză din istoria sa de 88 de ani…” Citeste intregul mesaj AICI!
Membrii Consiliului de Administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune, reuniţi în şedinţă extraordinară desfăşurată astăzi, 25 octombrie, au transmis prin intermediul lui Ovidiu Miculescu, Preşedinte Director General al SRR, următorul mesaj adresat ascultătorilor Radio România referitor la posibilele consecinţe ale eliminării taxei radio-tv:
„Dragi ascultători,
Astăzi, 25 octombrie, în urma unei decizii politice, radioul public riscă să intre în cea mai profundă criză din istoria sa de 88 de ani. Împreună cu membrii Consiliului de Administraţie şi managementul societăţii, doresc să vă asigur că ne vom onora, la fel ca întotdeauna, misiunea publică în respect faţă de valorile democraţiei, ale Constituţiei României şi faţă de cetăţenii României.
Chiar şi în acest moment de incertitudine profundă pentru radioul public vom continua să ne îndeplinim misiunea cu acelaşi devotament şi profesionalism.
Totodată, nu renunţăm la ideea de a apăra acest serviciu public de interes naţional şi strategic de orice fel de ingerinţe politice care riscă să îl transforme într-un subcapitol bugetar.
Vom continua să păstrăm legătura directă cu ascultătorii aşa cum Radio România a făcut-o permanent, din 1928 şi până astăzi, în spiritul democraţiei şi valorilor europene.
Vă mulţumim tuturor celor care ne sunteţi alături.”
Deputaţii au adoptat astăzi proiectul de lege iniţiat de liderul PSD Liviu Dragnea, privind eliminarea unor taxe nefiscale şi urmează să fie trimisă preşedintelui Iohannis pentru promulgare.
Deşi ieri Comisia de buget-finanţe a Camerei a adoptat un amendament la lege care prevedea menţinerea taxei radio-tv, astăzi în plenul Camerei, articolul care prevedea eliminarea acestei taxe a fost reintrodus în proiect.
Liberalii au anunţat că vor ataca legea la Curtea Constituţională.
În ceea ce priveşte finanţarea Radioului Public şi a televiziunii, Liviu Dragnea a declarat că în legea bugetului de stat va fi prevăzută alocarea sumei de 480 de milioane de lei pentru Radio şi 620 de milioane pentru Televiziunea Publică.
Taxa radio-tv se va plăti în continuare, însă doar până la 1 ianuarie 2017. În acest context, Ovidiu Miculescu, Președintele Director General al Societății Române de Radiodifuziune, a facut următoarea declarație:
Contest ferm acuzaţiile domnului Liviu Dragnea, preşedintele Partidului Social Democrat, susţinute de la tribuna Camerei Deputaţilor. Precizez ca afirmaţiile domnului Dragnea sunt neadevăruri flagrante pe care le pot demonstra oricând.
Dincolo de calitatea mea, de Preşedinte Director General al Radio România, calitate în care mi-am exprimat adeseori îngrijorarea şi dezamăgirea profundă faţă de această măsură, sunt un om obişnuit şi nu văd cum ar fi putut interpreta oricine, vreodată, oricare din argumentele ridicate de mine în cadrul dezbaterilor ca pe o ameninţare. Am subliniat mereu că această măsură aduce grave prejudicii independenţei şi echidistanţei serviciului public de radiodifuziune şi împiedică Radio România să-şi îndeplinească misiunea publică asumată cu 88 de ani în urmă. Uneori, mărturisesc, am fost chiar vehement, o vehemenţă pe care vă rog să o puneţi pe seama energiei şi speranţelor pe care le-am investit în proiectul radioului public, dar nu am afirmat vreodată ceva ce ar putea fi interpretat ca o ameninţare, oricât de vagă. Mai mult, declar acum, public, că această pretinsă discuţie telefonică cu vreun lider de grup parlamentar, invocată de domnul Dragnea, nu a avut loc şi subliniez încă o dată că toate afirmaţiile acestuia sunt neadevăruri flagrante. Ceea ce se întâmplă în cazul de faţă este în egală măsură înfricoşător şi revoltător. Asistăm la o incredibilă ambuscadă politică, cu unicul scop de a vulnerabiliza şi, ulterior, acapara politic Radio România.
Avem aici, dacă privim cu atenţie, prima ciocnire între ceea ce ar fi trebuit să rămână media publică independentă şi echidistantă pe de o parte şi politică, ba chiar „realpolitik” pot spune, pe de altă parte. Sensul unei dezbateri – care de fapt nu a existat – despre independenţa media publică a fost deturnat şi reinterpretat politic.
Se deturnează atenţia de la concepte şi principii şi se încearcă, prin atacuri ad hominem, manipularea opiniei publice. Primele victime au fost colegii domnului Dragnea, care au votat sub imperiul emoţiei stârnite de această falsă ştire. Următoarele victime vor fi milioanele de ascultători ai radioului public care vor descoperi la un moment dat, probabil prea târziu, că Radio România nu mai este radioul lor, vocea liberă, serioasă, imparţială, echidistantă şi de încredere cu care s-au obişnuit ci doar un subcapitol al unui buget guvernamental.
Sub rezerva declaraţiilor politice se poate afirma orice despre oricine iar media publică împinsă în arena unor astfel de dezbateri riscă să piardă mereu, pentru simplul motiv că nu are exerciţiul unui astfel de discurs manipulator, fals, partinic precum cel la care tocmai am asistat.
Radio România este un puternic susținător și promotor al relațiilor româno-italiene în peisajul mediatic din țara noastră, a subliniat Președintele Director General al Societății Române de Radiodifuziune, Ovidiu Miculescu, în cadrul unei discuții purtate cu Președintele Italiei, Sergio Mattarella, cu ocazia vizitei oficiale pe care acesta o efectuează la București.
In acest context, Ovidiu Miculescu a amintit relația privilegiată dintre Radio Romania și Radio RAI – serviciul public din Italia – precum și importanța pe care SRR o acordă prezențelor italiene și comunitații italiene din România.
La rândul său, Președintele Sergio Mattarella și-a exprimat mulțumirea pentru activitatea și inițiativele promovate în acest sens de Radio România, dorind succes serviciului public de la București în continuarea acestora.
La invitaţia NHK, serviciul public de radio şi televiziune din Japonia, preşedintele director general al Radio România, Ovidiu Miculescu, s-a întâlnit cu preşedintele NHK, Katsuto Momii, discuţie în cadrul căreia s-au agreat variante de colaborare între cele două instituţii.
Întâlnirea a fost prima la acest nivel din istoria serviciilor publice de media din România şi Japonia, înfiinţate în 1928, respectiv 1925. În acest context a fost prezentat centrul de radio şi televiziune din Tokyo, dar şi cea mai puternică filială regională, NHK Osaka Station, care, în caz de dezastru, preia funcţiile celei de la Tokyo.
Reprezentanţii NHK au apreciat performanţele Radio România în contextul serviciilor publice din cadrul EBU (European Broadcasting Union) şi ABU (Asia-Pacific Broadcasting Union), Japonia fiind cea care, prin intermediul lui Toshiyuki Sato, secretarul general al PBI (Public Broadcasting International – asociaţia mondială a radiourilor şi televiziunilor publice) a propus organizarea de către Radio România a Conferinţei anuale internaţionale a PBI din anul 2017 la Bucureşti. Propunerea Japoniei a fost aprobată de Comitetul Director al PBI de la Montreal şi acceptată de Radio România.
NHK este cel mai puternic serviciu public de media din lume, iar dorinţa de a colabora direct cu Radio România reprezintă recunoaşterea implicită a performanţei SRR şi a rolului important pe care aceasta îl joacă în mass-media publică pe plan internaţional.
O delegaţie a Institutului Cubanez de Radio şi Televiziune – ICRT, condusă de Guillermo Pavón Pacheco, Vicepreşedinte al ICRT, a efectuat o vizita de lucru la Radio România în perioada 26-29 mai.
În cadrul discuţiilor avute cu Ovidiu Miculescu, Preşedinte Director General, ambele părţi şi-au manifestat aprecierea pentru modul în care decurge implementarea prevederilor acordului de colaborare semnat între cele două instituţii, în septembrie 2015, la Havana. Pe lângă continuarea schimbului regulat de programe, s-a decis participarea Radio România la concursul de programe radiofonice care se va desfăşura în cadrul Convenţiei de Radio şi Televiziune pe care ICRT o va organiza anul viitor, precum şi efectuarea unui schimb de specialişti din domeniul muzical.
Pe parcursul vizitei la Radio România, delegaţia ICRT a vizitat Radio România Internaţional, Radio România Cultural, Serviciul Patrimoniu Cultural şi Arhive, precum şi Camera Ştirilor şi Agenţia RADOR
Celebrul dirijor Kristjan Jarvi, director muzical al orchestrelor și corurilor Radiodifuziunii Germane – MDR, va fi directorul de onoare al festivalului Radiro, organizat, in toamna acestui an, pentru a treia oara, de Radio Romania. Kristjan Jarvi le urmeaza in aceasta pozitie lui Christian Zaccharias și Cristian Mandeal. Dirijorul german a fost foarte bine primit de publicul din România, în urma spectaculoasei sale prime apariții din deschiderea Festivalului Enescu din 2015. Directorul de onoare al Radiro 2016 va aduce la Bucuresti, pentru doua concerte, si MDR Orchestra, cea mai veche orchestră radio din Germania, dar și din întreaga Europă.
Invitatia adresata dirijorului Kristjan Jarvi a fost facuta de presedintele director general al Radio Romania, Ovidiu Miculescu, la Leipzig, unde au avut loc mai multe intalniri intre sefii radiodifuziunilor romana si germana. Directorul general al ARD, Karola Wille, l-a felicitat pe președintele Radio România pentru rezultatele excepționale obținute de SRR în 2015 și i-a transmis că e onorată de faptul că MDR Orchestra este invitată pentru a reprezenta Germania la Festivalul Internațional al Orchestrelor Radio de la București.
Tot la Leipzig au fost initiate discuții privind posibile proiecte comune între ARD și Radio România, cu accent pe aspectele privind minoritățile și inițiativele culturale
La Leipzig a avut loc pe 15 ianuarie, la invitația ARD – MDR, o întâlnire între prof. dr.Karola Wille, directorul general al ARD (radioteleviziunea publică germană) și domnul Ovidiu Miculescu, președintele director general al SRR (Radio România). Aceasta l-a felicitat pe președintele Radio România pentru rezultatele excepționale obținute de SRR în 2015 și a ținut să menționeze că e onorată de faptul că MDR Orchestra este invitată să reprezinte Germania la Festivalul Internațional al Orchestrelor Radio de la București RADIRO, ediția a III-a, ce va avea loc în septembrie 2016 la București. În cursul întâlnirii s-au inițiat discuții privind posibile proiecte comune între ARD și Radio România, cu accent pe aspectele privind minoritățile și inițiativele culturale.
Cu aceasta ocazie au avut loc întâlniri în studiourile Mittel Deutsche Rundfunk din Halle cu reprezentanți ai conducerii postului pentru tineret MDR Sputnik și ale MDR Info, cu focus pe componenta on line și deschiderea spre vizual a acestora. Președintele Radio România a acordat un interviu pentru televiziunea germană ARD-MDR cu privire la proiectele culturale ale Radio România și în mod special a celor legate de Festivalul Internațional al Orchestrelor Radio.
Celebrul dirijor Kristjan Jarvi, director muzical al orchestrelor și corurilor MDR, a fost invitat in calitate de director de onoare al festivalului pentru această a III-a ediție a RADIRO, urmându-i lui Christian Zaccharias (ediția I) și lui Cristian Mandeal (ediția a II-a). Acesta este extrem de apreciat de publicul din România, în urma spectaculoasei sale apariții din deschiderea Festivalului Enescu 2015.
În discursul informal susținut de Ovidiu Miculescu în fața MDR Leipzig Symphony Orchestra în cadrul repetiției conduse de Kristjan Jarvi acesta a reluat pe scurt istoricul și contextul în care se desfășoară acest festival începând din 2012, subliniind nivelul ridicat al orchestrelor participante. MDR Orchestra este cea mai veche orchestră radio din Germania și una dintre primele orchestre radio din lume, și va susține la București două concerte sub bagheta lui Kristjan Jarvi în cadrul Festivalului RADIRO.
VIDEO: Radio România, radioul numarul 1 în România în 2015! Întâlnire cu presa
Publicat de Andrei Cretoiu,
3 decembrie 2015, 10:45 / actualizat: 3 decembrie 2015, 18:48
Radioul public este, din nou, cel mai de succes radio din Romania. Peste 4,5 milioane de ascultători aleg zilnic programele Societății Române de Radiodifuziune: Radio România Actualități, Radio România Cultural, Radio România Muzical, Radio România Antena Satelor și Rețeaua Studiourilor Regionale – București FM, Radio Cluj, Radio Constanța, Radio Craiova, Radio Iași, Radio Reșița, Radio Târgu Mureș, Radio Timișoara – ceea ce reprezintă global o cotă de piață de aproximativ 30%.
Cred că cea mai grea lovitură pe care viaţa o poate da unui om este că acesta să îşi piardă copilul. Nimic nu poate vindeca vreodată o asemenea suferinţă. Te bucuri pentru bucuria copilului tău care pleacă de acasă să se distreze, să participe la un eveniment împreună cu prietenul său cu iubita şi te prăbuşeşti definitiv când afli că nu se va mai întoarce acasă niciodată.
Sunt tatăl a doi copii minunaţi, sunt şi eu un părinte care e cu gândul tot timpul la ei şi încerc să îmi imaginez cutremurat durerea celor care şi-au pierdut copiii. Dar e greu şi de imaginat aşa ceva.
Sunt alături de toţi părinţii care şi-au pierdut copiii în această teribilă tragedie, le transmit un profund sentiment de compasiune şi solidaritate sufletească în imensa durere pe care o traversează. Dumnezeu să îi ia în grija lui pe cei plecaţi dintre noi şi să dea tărie familiilor atât de cumplit încercate.
În acelaşi timp, în calitate de preşedinte director general al Societăţii Române de Radiodifuziune îi asigur pe toţi cetăţenii acestei ţări că Radio România, prin toate posturile sale, îşi îndeplineşte şi în aceste tragice momente datoria sa de instituţie fundamentală a statului român, în spiritul misiunii sale publice, a devotamentului şi responsabilităţii pe care le are în faţa dumneavoastră: obiectiv, documentat, decent şi profesionist.
În calitate de Preşedinte Director General al Societăţii Române de Radiodifuziune doresc să fac unele precizări referitoare la încercările repetate de inducere în eroare a publicului, a Parlamentului României precum şi a unor instituţii ale Statului Român, încercări având ca unic scop destabilizarea Radio România în vederea creării unei situaţii favorabile care să poată servi unor interese personale şi de grup sindical şi, probabil, obţinerii unor beneficii financiare.
Astfel, câţiva foşti şi actuali salariaţi neperformanţi, pseudo lideri sindicali, atacă Servicul Public de Radio prin sute de petiţii, „mese rotunde”, acuzaţii denigratoare şi reclamaţii adresate unor instituţii ale statului şi partidelor politice, prin articole mincinoase şi defăimătoare, precum şi prin alte încercări împinse la extrem pentru a atrage atenţia asupra lor.
Acest grup de presiune care şi-a pierdut privilegiile şi influenţa în media publică imaginează abuzuri pe care apoi le ridică la nivel de calomnie, aduce dezinformarea la rang de adevăr sub pretenţia că „apără interesul public” încercând de fapt să manipuleze opinia publică în speranţa câştigării unei reputaţii discutabile atât în fata salariaţilor, care aşteaptă noul contract colectiv de muncă al SRR, cât şi în faţa unor persoane marcante ale momentului de la care se aşteaptă să primească beneficii, contracte sau eventual poziţii administrative.
Asigur salariaţii SRR că noul contract colectiv de muncă va fi negociat în termen cu Sindicatul reprezentativ şi va păstra, ca şi până acum, drepturile fiecăruia, în conformitate cu dispoziţiile legale.
Resping ferm şi categoric toată această campanie negativă la adresa Radioului şi sunt pregătit să răspund oricând cu argumente şi probe privitoare la situaţia pozitivă actuală, precum şi cu privire la strategia şi perspectiva pe termen scurt şi mediu a Societăţii Române de Radiodifuziune.
Reconfirm totodată faptul că etapa actuală reprezintă cea mai fastă perioadă din ultimii douăzeci de ani ai Societăţii Române de Radiodifuziune, care, prin posturile sale, este lider de audienţă, generează evenimente culturale şi educative majore fiind în acest moment cel mai important actor cultural din piaţa media naţională.
Radio România îşi respectă misiunea publică în conformitate cu Legea care-i guvernează activitatea, este foarte stabil financiar în comparaţie cu situaţia economică dificilă în care se află serviciile publice de media din Europa şi reprezintă un model de stabilitate şi performanţă financiară recunoscut internaţional, cifrele fiind dincolo de orice subiectivism.
Precizez că voi continua să apăr Societatea Română de Radiodifuziune de calomnii, delaţiuni, neadevăruri şi atacuri suburbane precum şi de grupuri de interese sindicale sau de altă natură motivate exclusiv de propriile interese, iar acolo unde va fi cazul mă voi adresa instanţelor de judecată pentru ca cei vinovaţi să răspundă pentru faptele lor.
Îi asigur pe toţi cetăţenii României că Postul Public de Radio îşi respectă statutul de instituţie strategică a ţării, poziţia de lider de audienţă, funcţionează în deplină legalitate, este o instituţie responsabilă, puternică, echilibrată, stabilă financiar, profesionistă şi total dedicată misiunii sale publice şi ascultătorilor săi.
Ovidiu MICULESCU
Preşedinte Director General
Societatea Română de Radiodifuziune
Declaraţia preşedintelui director general al SRR, Ovidiu Miculescu, cu ocazia Zilei Imnului Naţional, la Expo Milano 2015
Publicat de Mihaela Costache,
29 iulie 2015, 18:00 / actualizat: 30 iulie 2015, 11:59
De Ziua Imnului Naţional, la Expo Milano 2015, se sărbătoreşte astăzi Ziua României. Pavilionul ţării noastre a organizat acţiuni de diplomaţie publică şi economică, cu scopul de a genera interesul pentru cultură şi mediul investiţional autohton.
La eveniment, delegaţia ţării noastre este condusă de preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea.
Din partea Radio România, care este partener media, este prezent la Milano preşedintele director general al Societăţii Române de Radiodifuziune, Ovidiu Miculescu.
Ovidiu Miculescu: ”Cred că toată lumea observă că în ultima perioadă, Radio România este prezentă în toate evenimentele importante pe care România le organizează în ţară şi în afara ţării. De ce? Pentru că Radio România este un partener serios, este cel mai puternic serviciu public din România, este un partener al serviciilor publice din Europa şi din Asia extrem de respectat. Suntem aici pentru a susţine această zi naţională a României la Expo Milano şi, practic, pentru a informa ascultătorii noştri din România şi din străinătate despre ce face România la acest eveniment mondial de prestigiu de la Milano.”
Miercuri, 1 iulie 2015, la Palatul Elisabeta a avut loc, în prezenţa Alteţelor Lor Regale Principesa Moştenitoare Margareta şi Principele Radu, o seară dedicată Conferinţei Internaţionale Media 2020 – Bringing Media to the Future, organizată la Bucureşti de Radio România şi de Uniunea Audiovizualului Asia-Pacific.
Cu acest prilej a fost încheiat un protocol de colaborare între Casa Majestăţii Sale Regelui Mihai şi Societatea Română de Radiodifuziune ce prevede recunoaşterea reciprocă a legitimităţii, utilităţii şi notorietăţii, precum şi cooperarea între cele două instituţii.
Documentul a fost semnat, în Sala Regilor, în prezenţa Alteţelor Lor Regale, de către domnul Ovidiu Miculescu, Preşedinte Director General al Societăţii Române de Radiodifuziune şi domnul Ion Tucă, director al Casei Majestăţii Sale Regelui Mihai.
Cele două părţi vor colabora în continuare pentru desfăşurarea unor evenimente găzduite de cele două instituţii, pentru promovarea acestora şi pentru dezvoltarea unor proiecte comune.
La dineul oferit de Alteţele Lor Regale Principesa Moştenitoare Margareta şi Principele Radu au participat profesionişti mass-media din Statele Unite ale Americii, Australia, Japonia, India, Thailanda, Malaezia, Sri Lanka, Myanmar, Arabia Saudită, Pakistan, Iran, Marea Britanie, Germania, Olanda, Italia, Vatican, Irlanda, Austria, Ungaria, Turcia şi România, prezenţi la Bucureşti cu prilejul Conferinţei Internaţionale Media 2020 – Bringing Media to the Future.
Conferinţa Internaţională Media 2020 – Bringing Media to the Future a avut loc în zilele de 30 iunie – 1 iulie, fiind primul eveniment de acest gen organizat de Uniunea Audiovizualului Asia-Pacific în Europa. Conferinţa a abordat modul în care mass-media va evolua în următorii cinci ani. La eveniment au luat parte manageri din industria media, jurnalişti, producători, specialişti în platforme radio digitale şi reprezentanţi ai organizaţiilor internaţionale media de pe patru continente: Europa, Asia, America şi Australia.
Ovidiu Miculescu- Presedinte Director general al Societatii Romane de Radiodifuziune:
“Până în 2020, audio-vizualul va suferi transformări majore în ce privește consumul de conținut radio- TV pe mobile, prin Internet și pe platformele hibride.
Pe un singur device vor veni imagine, voce, muzică şi date.
În maşină, de exemplu, radioul dispare ca şi funcţie în momentul acesta.
În Europa aproape jumătate dintre maşinile care se produc nu mai au radio şi funcţia radioului este preluată, de exemplu, de către device-ul care se cheamă GPS.
Chestiunea extrem de importantă pe care trebuie s-o înţelegem este că toate aceste condiţii de transmitere şi de audienţă din partea publicului s-au schimbat dramatic. Ştiţi că Norvegia renunţă la transmisia FM cu totul, ştiţi că transmisia digitală în toată Europa face paşi mari, inclusiv ţări foste comuniste sunt într-un proces avansat de digitalizare.
În acelaşi timp, mediul prin care se transmite semnalul radio este cel al anilor pe care îi trăim. Semnalul radio vine pe telefon, vine pe tabletă, vine pe aplicaţii, vine pe orice mediu pe care oamenii îl folosesc.
Obişnuinţa de a asculta radioul pe frigider în bucătărie dispare sau în multe locuri a dispărut cu totul. Este extrem de important să ne adaptăm foarte repede acestei provocări care nu mai este viitor, este prezent deja.”
Discursuri la deschiderea conferintei: Presedintele Director General al Societatii Romane de Radiodifuziune, Ovidiu Miculescu, Ministrul de externe,...
Noile posibilităţi pe care le oferă consumatorului de radio şi televiziune progresul rapid al tehnicii, ca şi noile cerinţe ale publicului ascultător pentru conţinutul programelor – vor fi teme de discuţie timp de două zile, la Bucureşti, în cadrul Conferinţei “Media 2020”.
Deschiderea conferinței a fost difuzată în direct la Radio România Actualități și o puteți asculta înregistrată mai jos.
Au vorbit, printre alții, președintele Societății Române de Radiodifuziune Ovidiu Miculescu, Dr Javad Mottaghi – secretar general ABU.
Ovidiu Miculescu – Președinte Director General – Radio Romania: Până în 2020, audio-vizualul va suferi transformări majore în ce privește consumul de conținut radio – TV pe mobile, prin Internet și pe platformele hibride.
Trebuie să ieșim în întâmpinarea provocărilor de zi cu zi, trebuie să fim informați și trebuie să ne împărtășim experiențele.
Dr Javad Mottaghi – secretar general ABU: Suntem aici pentru a porni un dialog constructiv intre furnizorii de media din est si vest.
Suntem aici pentru a transforma provocarile in oportunitati, pentru a invata din experienta celorlalti.
Suntem aici pentru a privi catre viitor.
Think globally, act locally – asa facem in Asia!
Bogdan Aurescu, ministru de externe: Diplomația digitală și comunicarea social media au devenit instrumente indispensabile, complementare ale comunicării clasice.
Discursuri la deschiderea conferintei: Presedintele Director General al Societatii Romane de Radiodifuziune, Ovidiu Miculescu, Ministrul de externe,...
Conferinţa Media 2020, primul eveniment de acest fel organizat de Societatea Română de Radiodifuziune în parteneriat cu Uniunea Audiovizualului din zona Asia-Pacific, ABU a inceput.
Până în 2020, audiovizualul va fi supus unor transformări substanţiale, cum ar fi reacţia audienţei de pe diversele platforme media comerciale faţă de platformele audiovizuale.
Consumul de conţinut radio şi TV pe telefoanele mobile, internet şi platformele hibrid vor continua să devină o provocare pentru ingeniozitatea radiodifuzorilor şi creatorilor de conţinut în vederea menţinerii avantajului pe piaţă şi pentru păstrarea audienţei.
Interviu cu preşedintele director general al SRR, Ovidiu Miculescu.
L-am invitat alături de noi la „Apel matinal” pe preşedintele Societăţii Române de Radiodifuziune, domnul Ovidiu Miculescu, co-organizator al evenimentului. Bună dimineaţa, bine aţi venit.
Ovidiu Miculescu: Bună dimineaţa.
Realizator: Ce oferă această premieră media 2020 profesioniştilor din industria media?
Ovidiu Miculescu: În primul rând, aş dori să menţionez faptul că acest tip de întâlnire se petrece pentru prima dată, este o premieră aş spune internaţională majoră pentru ca, pentru prima oară, audiovizualul din Asia-Pacific se întâlneşte cu audiovizualul din Europa. Acest lucru până acum nu s-a mai întâmplat. În al doilea rând, este pentru prima dată când Asia Pacific Broadcasting Union, ABU, în cei 52 de ani de existenţă, iese din teritoriul său, care cuprinde mai mult de jumătate de glob, posturile membre ale ABU, în număr de peste 300, generează zilnic o audienţă de aproape 4 miliarde de ascultători şi telespectatori. În al treilea rând, faptul că această conferinţă privind viitorul mediei se desfăsoară în România este rezultatul prezenţei Radio România în interiorul ABU ca un membru şi partener extremde activ, extrem de serios, extrem de constructiv. Acest ABU, cea mai puternică organizaţie de media din lume, nu face lucruri gratuite şi nu generază evenimente sau intră în paterneriate cu, ştiu eu, entităţi de nota mai puţin de 10, dacă pot să mă exprim aşa. Inclusiv Uniunea Europeană de Radio şi Televiziune. ABU are în sloganul său „the future is hibrid”, deci viitorul mediei este hibridul, platforma comună.
Realizator: Ce înseamnă mai exact această platformă comună?
Ovidiu Miculescu: Înseamnă că deja nu mai e viitor, e prezent. Vor exista şi există deja situaţii multe în care pe un singur device vor veni imagine, voce, muzică şi date. În maşină, de exemplu, radioul dispare ca şi funcţie în momentul acesta. În Europa aproape jumătate dintre maşinile care se produc nu mai au radio şi funcţia radioului este preluată, de exemplu, de către device-ul care se cheamă GPS. Una dintre opţiuni va fi radio. Chestiunea extrem de importantă pe care trebuie s-o înţelegem este că toate aceste condiţii de transmitere şi de audienţă din partea publicului s-au schimbat dramatic. Ştiţi că Norvegia renunţă la transmisia FM cu totul, ştiţi că transmisia digitală în toată Europa face paşi mari, inclusiv ţări foste comuniste sunt într-un proces avansat de digitalizare. În acelaşi timp, mediul prin care se transmite semnalul radio este cel al anilor pe care îi trăim. Semnalul radio, deci conţinutul, care este foarte important, vine pe telefon, vine pe tabletă, vine pe aplicaţii, vine pe orice mediu pe care oamenii îl folosesc. Obişnuinţa de a asculta radioul pe frigider în bucătărie dispare sau în multe locuri a dispărut cu totul. Este extrem de important să ne adaptăm foarte repede acestei provocări care, repet, nu mai este viitor, este prezent deja, pentru că altfel lucrurile nu vor arăta bine pentru radio.
Realizator: Şi atunci vă întreb: radioul va conţine şi imagini pe viitor, pentru a fi atractiv?
Ovidiu Miculescu: Absolut, absolut. Sigur că da. Iar, dacă audienţa va fi pe aplicaţii de telefoane mobile, acolo va trebui să mergem. Trebuie să ieşim în calea consumatorului, nu să-l mai aşteptăm la noi acasă, poate vine, poate nu vine. Or, acestea sunt provocări pe care atât Asia, cât şi Europa le au, pentru că industria este una singură, oriunde s-ar întâmpla ea.
Realizator: Revenim puţin la Conferinţa Media 2020. Aţi spus că este pentru prima dată când ABU iese din bazinul său şi ajunge în Europa, ajunge în România. Şi atunci vă întreb: ce înseamnă în principal pentru Radio România această conferinţă, organizată de către Radio România, în parteneriat cu ABU?
Ovidiu Miculescu: Înseamnă, dacă vreţi, intrarea Radio România în liga mare, în acea parte din lume extrem de dezvoltată economic. Ştim că banii lumii în ultimii ani sunt acolo, inclusiv marile companii europene investesc acolo. Este o recunoaştere a faptului că livrăm lucruri serioase, avem audienţă, suntem stabili financiar, generăm evenimente şi proiecte culturale de foarte bună calitate, unul dintre ele, sigur, şi a fost important, turneul de anul trecut de la Kuala Lumpur al Orchestrei Naţionale Radio/schelaru/ şi alte acţiuni pe care le facem, de exemplu acum am propus ABU crearea unei platforme de schimburi muzicale pe care Radio România o pilotează, deci vin aici pentru că suntem un partener de încredere şi pe care ei îl consideră de viitor.
Realizator: Domnule preşedinte, cine participă la evenimentul organizat de postul public de radio?
Ovidiu Miculescu: Sunt oameni care vin de pe patru continente, din Europa, din Asia, din America, din Australia, sunt şefi de media, atât publice, cât şi private, sunt universitari care predau media în lume, sunt oameni cu o expertiză şi cu o experienţă extraordinară, sunt oameni care au cuvânt de spus, oameni care reprezintă organizaţii puternice. Vă dau, ştiu eu, doar exemplul Graham Alice, care este directorul de radio al BBC şi preşedintele Comisiei Radio în cadrul European Broadcasting Union, sunt preşedinţi de radiouri publice, vorbesc de preşedintele din Ungaria, preşedintele serviciului public din Arabia Saudită, directorul general al celui mai mare post de radio din Chicago şi zonă, sunt oameni extrem de importanţi şi influenţi din Germania, din Olanda, din Japonia, Coreea de Sud, deci sunt oameni care au ceva de spus şi care sunt extrem de conştienţi că provocarea este aceeaşi pentru toţi, soluţia trebuie găsită pentru că asaltul asupra radioului şi televiziunii practicat de către corporaţiile globale gen Facebook, Twitter, Google şi alţii… ştim foarte bine că Youtube-ul a atacat furibund şi a învins la nivel global industria de televiziune din întreaga lume, deci toţi suntem conştienţi că trebuie să reacţionăm şi să ne păstrăm calea, în beneficiul ascultătorilor şi telespectatorilor noştri.
Realizator: Iar pe final, Radio România este pregătit să treacă la radioul viitorului, în acest moment?
Ovidiu Miculescu: Avem încă o problemă mare de mentalitate, a noastră, nu a publicului. Publicul ne dă semnale că ne aşteaptă şi pe alte suporturi. Lucrăml a corecţiile pe care trebuie să le facem în interior, suntem obligaţi să înţelegem că lumea se schimbă cu o viteză foarte mare şi neadaptarea la prezent înseamnă pierderi pe toate capitolele. Dar sunt optimist şi sunt convins că şi colegii mei din Radio România înţeleg că nu avem decât o singură cale: digitalul, online-ul, dezvoltarea permanentă a conţinutului, pentru că acestea sunt lucrurile care în foarte scurt timp vor face diferenţa capitală între a fi şi a nu fi.
Realizator: Domnule preşedinte, mulţumesc pentru prezenţa dvs la „Matinal”.
Ovidiu Miculescu: Vă mulţumesc şi eu.
Discursuri la deschiderea conferintei: Presedintele Director General al Societatii Romane de Radiodifuziune, Ovidiu Miculescu, Ministrul de externe,...
Radio România găzduieşte la Bucureşti conferinţa Media 2020 organizată împreună cu cea mai mare uniune a radiodifuzorilor din Asia, Uniunea Asiatică a Audiovizualului.
Participă mari jucători din industria media, experţi, preşedinţi de medii publice, prezentatori de platforme digitale, personalităţi mass media din Uniunea Audiovizualului din Europa şi din zona Asia-Pacific.
Câteva elemente despre evenimentul care începe marți, aşa cum reiese din interviurile realizate de Simina Botar şi Alin Şerbănescu cu doi dintre organizatori.
Observaţi că în timp ce perspectiva planurilor de care vorbim în mod curent este 2030, 2050 deja, în media discutăm de orizontul 2020.
Viteza cu care se schimbă peisajul în mass media, mai ales în audiovizual este atât de mare încât este greu să vezi clar pe o perspectivă mai îndepărtată.
La Bucureşti se va vorbi cum ne vom putea auzi mai uşor marți, ce posibilităţi şi servicii noi, utile şi interesante vom putea oferi.
Cine sunt organizatorii conferinţei Media 2020- ne spune secretarul general al Uniunii Audiovizualului din Asia-Pacific dr. Javad Mottaghi:
Javad Mottaghi: Lumea este ca o sat global, nu trebuie să te concentrezi numai pe probleem locale, trebuie să acţionezi local, dar să gândeşti global. Asta ne-a adus aici, în România. Media 2020 este o platformă care a reunit broadcasterii din Asia-Pacific şi Europa şi alte continente pentru a gândi global şi a acţiona local. Uniunea Audiovizualului Asiatic este cea mai mare uniune a radiodifuzorilor din lume. Avem 276 de membri în 68 de ţări, avem o audienţă de 4,2 miliarde de oameni în întreaga lume. Noi credem în diversitate, noi resimţim diversitatea în multiple forme: diversitatea în populaţie, în cultură, în dimensiune, religie, economie, politică, în toate aspectele vieţii. Dar noi nu vedem diversitatea ca o ameninţare, o vedem ca pe o oportunitate.
Reporter: Este pentru prima oară când reprezentanţii de vârf ai Uniunii Audiovizualului din Asia şi Pacific co-organizează o reuniune în afara continetului asiatic şi au ales România, Bucureştiul.
Javad Mottaghi: RADIO ROMÂNIA a realizat un rol foarte important ca punte care face legătura între Vest şi Est. Cu tipul de cultură pe care-l simt aici, cu tipul de ospitalitate şi de cultură socială pe care o văd în România – şi sunt familiar cu cultura României, România este o oportunitate foarte bună, este o foarte bună platformă pentru a crea puntea necesară pentru depăşirea diferenţelor dintre Vest şi Est, şi este ceea ce a reuşit România. Să dau un exemplu. Acum 2 ani, când RADIO ROMÂNIA a devenit membru al Asociaţiei Audiovizualului din Asia-Pacific, prea puţini ştiau ce este RADIO ROMÂNIA, ce faceţi voi şi ce tip de activităţi oferiţi publicului. Într-o perioadă scurtă de numai 2 ani, datorită implicării în câteva activităţi în Asia, RADIO ROMÂNIA a devenit o fereastră prin care România este văzută de diferite ţări. Anul trecut orchestra dvs simfonică a avut două concerte în Malaezia, cu ocazia Forumului Mondial al Copilului, pentru un auditoriu de 20-30 de milioane de ascultători. Ce oportunitate mai bună poate fi pentru ca România sa fie văzuta de pe cealaltă parte a globului? Aceasta este însă şi o fereastră de oportunitate pentru ca publicul de afară să-şi împărtăşească experienţa cu publicul român prin intermediul RADIO ROMÂNIA. RADIO ROMÂNIA este gazda evenimentului de mâine şi poimâine.
Asia va fi un teren extrem de important în care România trebuie să fie prezentă
Despre cât de utile vor fi rezultatele dialogului de două zile din Bucureşti pentru ascultătorii RADIO ROMÂNIA şi depre rolul pe care RADIO ROMÂNIA îl joacă în relaţia cu Uniunea Audiovizualului din Asia-Pacific am vorbit cu preşedintele director general al RADIO ROMÂNIA, Ovidiu Miculescu:
Ovidiu Miculescu: În primul rând, Asia-Pacific Broadcasting Union este cea mai mare şi cea mai puternică organizaţie de media din lume. Prezenţa noastră acolo reprezintă mai mult decât RADIO ROMÂNIA, reprezintă România. Or, acesta este un lucru extrem de important. Expunerea pe care România o are în această extrem de puternică şi de serioasă organizaţie aduce numele României în atenţia câtorva mii de broadcasteri care pot multiplica – şi au făcut-o – deci multiplică mesajele pe care noi le dăm. A fost exemplul de anul trecut, cu turneul Orchestrei Naţionale de Radio la Kuala Lumpur, când au aflat despre România sau au urmărit pe tv sau pe platformele online o performanţă culturală a României peste un miliard de oameni. Pe de altă parte, Asia ne aduce o expertiză extraordinară în ceea ce priveşte capacitatea de adaptare tehnologică şi de conţinut a ceea ce înseamnă media astăzi, pentru că sunt extrem de dezvoltaţi tehnologic. Totodată, Asia înseamnă o lume în care se adună banii de pe întregul glob, pentru că în momentul acesta eu cred că finanţele se concentrează în acea parte din lume, şi vedem cu toţii că inclusiv marile companii europene sau americanii investesc acolo. Deci cred că, în momentul acesta şi pentru următorii ani, Asia va fi un teren extrem de important în care România trebuie să fie prezentă, iar RADIO ROMÂNIA a intrat acolo cu capul sus. Suntem un partener extrem de serios, un partener performant, un membru activ şi, chiar dacă suntem doar de doi ani în ABU, suntem un membru extrem de respectat.
Discursuri la deschiderea conferintei: Presedintele Director General al Societatii Romane de Radiodifuziune, Ovidiu Miculescu, Ministrul de externe,...
Radio România şi ABU organizează la Bucureşti Conferinţa Media 2020
Publicat de Andrei Cretoiu,
29 iunie 2015, 15:00 / actualizat: 30 iunie 2015, 9:11
Profesionişti din industria media, experţi, conducători de medii publice şi private, personalităţi ale Uniunii Audiovizualului Asia-Pacific (ABU), precum şi ale altor organisme internaţionale din Asia, Europa, America şi Australia se vor reuni între 30 iunie şi 1 iulie la Bucureşti, în cadrul Conferinţei „Media 2020 – Bringing Media to the Future”, organizată de Radio România şi ABU.
Deschiderea conferinţei va avea loc marţi, 30 iunie, ora 9:00, la hotel Radisson Blu, în prezenţa Ministrului Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu.
Acesta este primul eveniment pe care ABU, cea mai mare organizaţie de cooperare audiovizuală pe plan mondial, acceptă să îl organizeze în afara spaţiului geografic Asia – Pacific. Conferinţa se va concentra pe modul în care mass-media va evolua în următorii cinci ani. Agenda conferinţei acoperă subiecte de primă importanţă, cu care se confruntă industria mass-media aflată în plină reconfigurare: Peisajul media în 2020 – tendinţe în dezvoltarea mass-media, Consumul de radio şi de conţinut TV prin new media, telefoane mobile, internet (OTT), platforme hibride etc, Crearea de conţinut atractiv, interactiv, generator de audienţă, Media pentru copii, Producţii tv în UHD.
Participanţii, sosiţi la Bucureşti de pe patru continente, vor aborda transformările fundamentale care se produc deja în industria media şi provocările viitorului. Acest eveniment de anvergură este o oportunitate extraordinară pentru România, ţară europeană ce devine în acest context o punte de legătură între media audiovizuală din Europa şi Asia.
Programul evenimentului şi alte amănunte, pe http://abumedia2020.radioromania.ro/
În imagine, Ovidiu Miculescu, Preşedinte Director General Radio România, împreună cu dr. Javad Mottaghi, Secretarul General al ABU.
Discursuri la deschiderea conferintei: Presedintele Director General al Societatii Romane de Radiodifuziune, Ovidiu Miculescu, Ministrul de externe,...
Volumul 10 Mai. Casa Regală a României în cronici radiofonice (1930-1944), publicat de Editura Casa Radio, în colaborare cu Muzeul Brăilei Carol I a fost lansat la Sala Radio, în prezenţa Alteţei Sale Regale Principele Radu.
Într-o atmosferă emoţionantă, marcată de intonarea Imnului Regal, cei prezenţi au rememorat momentele istorice esenţiale ale înfiinţării, prin Decret Regal, a Radiodifuziunii Române şi a rolului pe care aceasta l-a avut în momentele importante ale istoriei României.
Denise Theodoru, coordonatoarea proiectului editorial, a subliniat importanţa acestei „cărţi document, de citit seara acasă, cu regi şi regine, cu prinţi şi prinţese care readuce în actualitate memorabile pagini document aflate în Arhiva Radio România”.
La rândul său Alteţa Sa Regală Principele Radu a rememorat legătura strânsă dintre Radio România, „instrumentul fermecat”, şi Casa Regală, legătură care a menţinut vie în memoria ascultătorilor Coroana Regală.
Prezent la eveniment, Ovidiu Miculescu, preşedinte director general al Radio România, a apreciat lansarea albumului ca fiind „un gest cultural, istoric şi ştiinţific pe care Radio România îl oferă publicului”. Onorând Casa Regală, Radio România se onorează pe ea însăşi, a mai adăugat Ovidiu Miculescu.
Despre importanţa acestei restituiri document s-au adresat numeroşilor ziarişti şi oameni de cultură prezenţi: Adrian-Silvan Ionescu – directorului Institutului de Istoria Artei G. Oprescu, Prof. Univ. Dr. Ionel Cândea – directorul Muzeului Brăilei Carol I şi Oltea Şerban-Pârâu – Directorul Centrului Cultural Media al Radio România.
Oglindă a unei epoci, documentele reunite în volumul 10 Mai. Casa Regală a României în cronici radiofonice (1930-1944), surprind parcursul a două instituţii în faţa provocărilor dramatice ale istoriei: Casa Regală şi Radio România
În preajma primului 10 mai redevenit sărbătoare naţională Radio România vă invită să participaţi la un eveniment simbolic, ce va avea loc vineri, 8 mai, de la orele 12:00, în Foaierul Central al Sălii Radio (Str. Gen. Berthelot 60-64): lansarea volumului 10 Mai. Casa Regală a României în cronici radiofonice (1930-1944), publicat de Editura Casa Radio, în colaborare cu Muzeul Brăilei Carol I. Albumul (carte cu CD inclus) reprezintă o culegere de documente din colecţiile Societăţii Române de Radiodifuziune, reunite şi îngrijite de Serviciul Patrimoniu Cultural şi Arhive Radio România.
Între Cuvântul către Parlament al Regelui Carol al II-lea, transmis în direct la Radio pe 8 iunie 1930, ordinul de mobilizare a Armatei Române, din 28 iunie 1940, şi Proclamaţia M.S. Regelui Mihai I, din seara de 23 august 1944, se derulează aproape 15 ani din viaţa societăţii româneşti surprinşi – aşa cum observă istoricul Gabriel Badea-Păun, care semnează cuvântul-înainte al cărţii, „în discursuri ceremonioase, conferinţe istorice ce oscilează între profesionalism, anecdotic şi oportunism de moment, în fapt imaginea oficială a societăţii româneşti, în instantanee cu precădere culturale şi sociale.”
La microfon se perindă de la numele ilustre – Tudor Arghezi, Dimitrie Gusti, Nicolae Iorga, Alexandru Rosetti, C.Rădulescu-Motru, Mihai Ralea sau Gheorghe Brătianu, până la funcţionari ai statului, însărcinaţi cu reformele Regelui Carol II, şi asistăm astfel la recompunerea prin aceste „cronici radiofonice” a unei panorame a României acelor ani, o societate dinamică care stă sub semnul modernizării vieţii culturale şi ştiinţifice, a bilanţurilor agrare, economice, legislative, urbanistice… În acelaşi timp, din culegerea de „cronici” se detaşează, creionate în tuşe sigure, sensibile, portretele unor fiinţe dedicate, Carmen Sylva şi Regina Maria.
Dacă intervalul istoric cuprins în volum este dominat de Carol II (1930-1940), adevărata figură tutelară a cărţii este tocmai eroul de al cărui destin este legată sărbătoarea de la 10 mai: Regele Carol I, cel pe care Tudor Arghezi, de la microfonul Radioului, îl numea „creatorul Regatului românesc”, cel care „n-are corespondent în nicio epocă la niciun alt popor. Viaţa lui a fost numai acţiune şi înfrânare, stăpân şi pe sine, şi pe ţară. Izolat în camera lui de lucru, el a dus o existenţă de pustnic al voinţei şi dacă este adevărat că nu l-a văzut niciodată nimeni râzând, e o dovadă mai mult de viaţă concentrată interioară şi de o disciplină de sine împinsă până la îngenuncherea şi a legitimelor bucurii şi satisfacţii […] Şi dacă ne uităm atenţi în jurul nostru trebuie să ne descoperim: Vodă Carol I stă şi azi în mijlocul nostru…”
O iconografie bogată, extrasă exclusiv din revistele radio ale vremii şi manuscrisele din Arhiva Radio însufleţeşte textele antologate, iar CD-ul care însoţeşte cartea ne redă alături de inestimabile discursuri istorice şi o înregistrare unică de la 1 mai 1939 a Imnului regal, unde pot fi auzite versurile lui Vasile Alecsandri, care au emoţionat generaţii la rând: Trăiască regele / În pace şi onor…
Oglindă a unei epoci, documentele reunite în volumul 10 Mai. Casa Regală a României în cronici radiofonice (1930-1944), surprind nu mai puţin parcursul a două instituţii în faţa meandrelor dramatice ale istoriei: Regalitatea şi Radio România.
La lansarea albumului-eveniment 10 Mai. Casa Regală a României în cronici radiofonice (1930-1944) vor fi prezenţi Alteţa Sa Regală Principele Radu, Adrian-Silvan Ionescu – directorului Institutului de Istoria Artei G. Oprescu, Prof. Univ. Dr. Ionel Cândea – directorul Muzeului Brăilei Carol I, Ovidiu Miculescu – Preşedintele Director General al Societăţii Române de Radiodifuziune şi Oltea Şerban-Pârâu – Directorul Centrului Cultural Media al Radio România. Moderator: Maria-Denise Theodoru, coordonatoarea acestui proiect editorial.
Album apărut cu sprijinul S.C. Sonimpex Topoloveni SRL. Mai multe detalii pe www.edituracasaradio.ro.
O mai făcuse o dată, la vârsta pensionării, conştient fiind că, de fapt, nu pleca nicăieri. Rămăsese peste tot. În sufletele colegilor lui şi în conştiinţa oamenilor de acasă.
L-am cunoscut târziu, atunci când a acceptat să îşi lanseze la Radio cartea pe care a scris-o în pacea de la Buciumeni. Emoţia şi aplauzele care au curs atunci când foaierul Sălii Radio i-a auzit vocea m-au făcut să înţeleg că, deşi nu plecase prea departe, în Radio lipsea. Lipsea rigoarea lui, pasiunea lui, viziunea, umorul, scrisul său inteligent, măsura lui Paul Grigoriu…
Acum s-a retras încă o data, făcându-ne să ne oprim puţin din tot ce facem şi să ne gândim. La el şi la familia lui de acasă şi de la Radio. Ne va lipsi tuturor.
Lumea culturală a strălucit la Gala Premiilor Radio România Cultural
Publicat de Andrei Cretoiu,
24 martie 2015, 08:15 / actualizat: 7 iunie 2015, 16:45
Gala Premiilor Radio România Cultural, ediţia a XV-a, şi-a desemnat căştigătorii‚ luni, 23 martie 2015, la Teatrul Odeon.
Moment deosebit de aşteptat de lumea culturală, evenimentul s-a bucurat de prezenţa Ministrului Culturii, dl Ionuţ Vulpescu, a Preşedintelui Director General al Radio România, dlOvidiu Miculescu, a multor personalităţi ale lumii culturale şi artistice, jurnalişti, dar şi a unui numeros public ce a umplut până la refuz sala Teatrului Odeon.
S-au bucurat de aplauze îndelungi toţi nominalizaţii şi premianţii galei, dar mai ales au fost ovaţionaţi câştigătorii premiilor speciale: actorul Mircea Albulescu, care a obţinut Premiul de Excelenţă, coregraful Gigi Căciuleanu care a primit Premiul Lux Mundi şi compozitorul Dan Dediu rector al Universităţii Naţionale de Muzică Bucureşti-150 de ani căruia i-a fost înmânat Premiul ”In memoriam Iosif Sava”.
Evenimentul a fost urmărit în direct de ascutătorii Radio România Cultural şi pe internet la www.radioromaniacultural.ro. TVR 2 şi TVR HD vor difuza înregistrarea , vineri 27 martie, de la ora 20.10 .
Deosebit de apreciate au fost şi momentele muzicale cu Analia Selis, Răzvan Suma şi Mariano Castro. Gala a fost prezentată de Maria Balabaş şi Radu Croitoru.
Premiile pe secţiuni au fost următoarele:
Premiul pentru P o e z i e i-a revenit, doamnei Miruna Vlada, pentru volumul Bosnia. Partaj, Editura Cartea Românească.
Premiul pentru P r o z ă i-a revenit doamnei Nora Iuga pentru cartea Harald şi luna verde de la Editura Polirom.
Premiul pentru F i l m a revenit regizorului Alexander Nanau pentru filmul Toto şi surorile lui.
Premiul pentru T e a t r u a fost decernat domnului Răzvan Mazilu pentru pentru valorizarea în dimensiune contemporană a musicalurilor Cabaret (Teatrul German de Stat Timişoara) şi West Side Story (producţie FNT).
Premiul la categoria A r t e p l a s t i c e a fost obţinut de artistul plastic Teodor Graur pentru expoziţia Nostalgia, curator: Raluca Voinea.
Premiul pentru M u z i c ă i-a revenit violonistului Gabriel Croitoru pentru Turneul Naţional „Vioara lui George Enescu la sate”.
Premiul pentru E d u c a ţ i e a fost obţinut de Muzeul Naţional al Ţăranului Român, reprezentat de directorul său dl. Virgil Niţulescu, pentru organizarea „Atelierului de creativitate”.
Premiul pentru Ş t i i n ţ ă – dl Mircea Ignat, dr. în inginerie, pentru activitatea desfășurată și in anul 2014 în inițierea tinerilor olimpici în tainele cercetării științifice și calificarea acestora în competiții internaționale de prestigiu din domeniu.
La secţiunea P r o i e c t e c u l t u r a l e şi f e s t i v a l u r i a fost laureat: Festivalul Internaţional de Teatru de la Sibiu, reprezentat de dl Constantin Chiriac, directorul Teatrului Radu Stanca din Sibiu, fondator şi director al festivalului.
Eveniment realizat cu sprijinul Ministerului Culturii.
Partener: Teatrul Odeon
Coproducător: TVR 2
Sponsori: Apiland, JTI, Domeniile Ostrov, New Andrei Style, Ego Men’s Fashion Concept, Alina Şerban, Dora Bloom.
Parteneri media: România liberă, Media Trust, Dacic Cool, Şapte Seri, Observator cultural, Suplimentul de cultură, agentiadecarte.ro.
Strălucire, bucurie şi muzică de calitate la Gala Premiilor Muzicale Radio România
Publicat de Andrei Cretoiu,
22 martie 2015, 22:06 / actualizat: 23 martie 2015, 1:49
Duminică, 22 martie, a fost seara muzicii româneşti la Sala Radio – a XIII-a ediţie a Galei Premiilor Muzicale Radio România. Trofee superbe, creaţii originale din cristal cu incrustaţii de argint, purtând semnătura aceluiaşi inspirat artist plastic Ioan Tămâian, au fost înmânate artiştilor premiaţi, pentru performanţele lor din anul 2014.
Covorul roşu, spectacolul de lasere, paparazi, camere şi blitzuri, emoţii şi aplauze, astfel au fost întâmpinate vedetele nominalizate la premii încă de la intrarea în foaierul Sălii Radio.
Au fost acordate 15 premii pe genuri şi categorii pentru cele mai bune performanţe ale anului trecut în muzica pop, folk, pop-dance şi pop-rock, artişti de top ai show bizz-ului românesc şi numeroase hituri ale anului 2014 figurând pe lista nominalizaţilor.
Premiile au fost înmânate de invitaţi speciali, interpreţi şi compozitori, personalităţi ale vieţii muzicale: Mădălin Voicu, Horia Moculescu, Mihai Pocorschi, Adrian Sână, Laurenţiu Duţă, Dan Popi, Marcel Pavel, George Natsis, dar şi de realizatorii de emisiuni de la Radio România: Bogdan Pavlică, Ionuţ Dragu, Daniela Mihai Soare, Mihai Cosmin Popescu şi Gabriel Marica. Premiul Artistul anului a fost oferit de Ovidiu Miculescu, Preşedinte Director General al Radio România.
Premiul special pentru întreaga carieră a fost înmânat de către compozitorul Laurenţiu Duţă compozitorului Horia Moculescu, care a fost aplaudat îndelung la scenă deschisă.
Pe scena Sălii Radio au urcat rând pe rând şi au cântat live premianţii celei de-a XIII-a ediţii a Galei Premiilor Muzicale Radio România:
Cel mai bun debut:trupa Maxim;
Cel mai bun cântec pop:Emoţii – 3SE;
Cel mai bun cântec pop-dance: Mammamia – Laurenţiu Duţă / Elena Gheorghe feat. Glance;
Cel mai bun cântec pop-rock:De la capăt – Voltaj;
Cel mai bun mesaj: Taxi – What’s Up;
Cel mai bun album: Rock’ n roll baby – Direcţia 5 / Cat Music;
Cel mai bun compozitor: Adrian Sână;
Cel mai bun artist pop-rock: Voltaj;
Omul cu chitara: Mircea Vintilă;
Cea mai bună interpretă: Delia;
Cel mai bun interpret: Cristi Enache;
Cel mai bun duet: Noapte caldă – Bere Gratis & Sore;
Cântecul anului: Pe aripi de vânt – Kazibo / Delia feat. Kaira;
Artistul anului: 3SE.
Premiul special pentru întreaga carieră – compozitorul Horia Moculescu.
Interpreta Alexandra Ungureanu şi realizatorul Matinalului Radio România Actualităţi Eugen Rusu au prezentat cea de-a XIII-a ediţie a Galei Premiilor Muzicale Radio România – eveniment transmis în direct de Radio România Actualităţi şi de Radio România Internaţional. Veţi putea urmări înregistrarea spectacolului pe 5 aprilie, la TVR 1 – coproducător al evenimentului.
Seara s-a încheiat cu recitalul incendiar susţinut de 3 Sud Est
Radio România şi Radiodifuziunea Cehă au încheiat un nou Acord de colaborare bilaterală, cu o durată de doi ani, care prevede realizarea de schimburi de programe între cele două posturi publice de radio, reprezentând producţii proprii şi fluxuri de ştiri, pe bază de reciprocitate.
Acordul a fost semnat la sediul Radiodifuziunii cehe de către Ovidiu Miculescu, Preşedinte Director General al Radio România, şi Peter Duhan, Director General al Radiodifuziunii din Cehia. La semnarea acordului au fost prezenţi reprezentanţi ai Ambasadei României la Praga şi membri ai conducerii celor două Radiodifuziuni.
Printre prevederile acordului se numără şi participarea la festivaluri radio, concursuri şi spectacole culturale realizate de cele două radiodifuziuni, realizarea de programe muzicale şi vorbite pentru emisiunea în limba cehă de la Radio România Timişoara, precum şi a unei săptămâni a culturii cehe la Radio România Cultural în cadrul căreia se vor difuza producţii ale Teatrului Naţional Radiofonic cu texte din literatura cehă. La rândul său, partea cehă s-a arătat interesată de includerea în repertoriul său a unor piese de teatru din repertoriul Radio România. Între cele două părţi s-au schimbat, de asemenea, invitaţii de participare la festivalurile de radio-drama ale fiecărei radiodifuziuni, respectiv Prix Bohemia şi Grand Prix Nova.
În privinţa extinderii relaţiilor bilaterale în domeniul muzical, s-au discutat primele detalii ale unui posibil concert al ONR la Praga în cadrul celei de a 90-a stagiuni anuale a Orchestrei Simfonice Radio din Praga, urmat de un al doilea concert care va fi susţinut pe scena Bratislava Music Festival
Prima zi a Târgului Internațional de Carte GAUDEAMUS – Carte de Învățătură a stabilit un record de vizitatori. Din cei 10.000 de oameni care au venit la cel mai important eveniment dedicat cărții, organizat de Radio România, peste 2500 au participat la lansarea volumului președintelui ales, Klaus Iohannis, Pas cu pas, carte apărută la Editura Curtea Veche. Klaus Iohannis a semnat toate volumele cumpărate de admiratori, prelungind cu o oră, în mod excepțional, programul primei zile a Târgului.
Președintele ales, Klaus Iohannis, a vizitat și standul Radio România, unde s-a întreținut, vreme de câteva minute, cu președintele director general al Radioului, Ovidiu Miculescu. Cei doi au vorbit despre importanța informării obiective a publicului dar mai ales despre rolul major pe care Radio România îl are în viața culturală din România.
Târgul Internațional de Carte Gaudeamus își așteaptă vizitatorii până duminică, între orele 10,00 și 20,00. Recordul acestui an este reprezentat de cele 750 de evenimente organizate timp de 5 zile, o performanță neatinsă în istoria de 21 de an a manifestării.
Astăzi, 1 noiembrie, se împlinesc 86 de ani de la primul semnal sonor emis în eter de Radio România. În tot acest timp Radio România s-a aflat permanent în serviciul ascultătorilor, răsplătindu-le încrederea prin performanţă profesională, editorială şi economică. Radioul public se plasează constant în topul preferinţelor românilor. Peste 5 milioane de ascultători aleg zilnic una dintre frecvenţele noastre.
„Radioul a rămas vertical, serios, dedicat misiunii sale publice, extrem de credibil şi, aş îndrăzni să spun, extrem de puternic în peisajul media, în ciuda a tot ceea ce a avut de traversat. Radio România se raportează exclusiv la români. Pe ei îi servim şi cu ei nu putem să ne jucăm niciodată. În viaţa şi activitatea de zi cu zi a radioului public cuvântul cheie este performanţa. În lumea muzicii, a teatrului, a presei, a oricărei zone a vieţii noastre, performanţa stă sus, la loc de cinste. Recunoaşterea şi respectul vin din capacitatea de a genera performanţă. În momentul în care creezi lucruri de valoare, răspunsul din partea publicului este barometrul cel mai bun. Audienţa posturilor Radio România este pe un trend ascendent şi acest lucru bun e o chestiune care continuă. Cei aproape cinci milioane de oameni care ne ascultă zi de zi sunt mult mai importanţi decât orice alt indicator.”, declară Ovidiu Miculescu, Preşedinte Director General al Radio România.
Seria manifestărilor aniversare a început cu vernisajul expoziţiei de fotografii realizate de corespondenţii de război ai Radio România Actualităţi – România în Afganistan – 12 ani de parteneriat strategic româno-american, eveniment onorat de prezenţa domnului Dean Thompson, Chargé d’affaires ad-interim al Ambasadei SUA, François Saint-Paul, ambasadorul Franţei la Bucureşti, Bogdan Aurescu, Secretar de Stat în Ministerul Afacerilor Externe şi de mulţi alţi invitaţi de excepţie. Ziua Porţilor Deschise a oferit miilor de vizitatori, la sediul central şi la cele teritoriale, prilejul de a vedea de unde pleacă ştirile, de a-i cunoaşte pe cei care le aduc zilnic în case informaţii, reportaje, muzică, teatru sau sport. A fost apoi rândul seniorilor să se întâlnească, aşa cum s-au obişnuit în ultimii ani, cu mai tinerii lor colegi. Aniversarea radioului public s-a încheiat aseară cu un concert de excepţie al Orchestrei Naţionale Radio dirijată de Tiberiu Soare, avându-l ca solist pe cunoscutul pianist Horia Mihail. Invitaţi de marcă au luat parte la concert, întâmpinaţi de spectacolul de lasere care au îmbrăcat faţada Sălii Radio într-o feerie de culori.
Reprezentanţii candidaţilor la alegerile prezidenţiale au acceptat astăzi oferta editorială a Societăţii Române de Radiodifuziune pentru reflectarea campaniei electorale, după o întâlnire tehnică avută cu reprezentanţii postului public de radio. Astfel, SRR va reflecta campania electorală pe posturile sale – Radio România Actualităţi, Antena Satelor, studiourile regionale şi Radio România Internaţional – prin buletine de ştiri, rubrici privind tehnica votării, emisiuni de promovare a programelor competitorilor electorali şi emisiuni de dezbatere. Preşedintele Director General al SRR, Ovidiu Miculescu, a dat asigurări că postul public de radio se angajează să asigure accesul egal al tuturor candidaţilor în emisiunile dedicate campaniei electorale, precum şi echilibrul, echidistanţa şi onestitatea dovedite şi la precedentele scrutine. Reamintim că ieri oferta a fost acceptată de birourile reunite ale Parlamentului.
Editura Casa Radio vă invită vineri, 3 octombrie, ora 12:00, în foaierul Sălii de concerte Radio România, la un Moment poetic în interpretarea lui Florian Pittiş. Audiobook-ul, realizat în colaborare cu Serviciul Patrimoniu Cultural şi Arhive, apare în colecţia Fonoteca de Aur, seria Spectacolul poeziei, prezentat de Titus Vîjeu, cu o evocare de Andrei Şerban. La lansare vor fi prezenţi actori de renume ai scenei româneşti ale căror destine artistice s-au intersectat adesea cu cele ale lui Florian Pitiş.
Născut pe 4 octombrie 1943, Moţu Pittiş a ieşit mult prea devreme din scenă, pe 5 august 2007. Datorită înregistrărilor din Fonoteca Radio România, realizate în perioada 1989-2004, avem privilegiul de a-l asculta interpretând versurile marilor poeţi Mihai Eminescu, Alexandru Macedonski, Ion Barbu, Gherasim Luca, Nicolae Labiş, Ştefan Aug. Doinaş, Mircea Cărtărescu.
Peste un secol de poezie românească, o extraordinară voce dăruită teatrului şi radioului public, o pictură sonoră complicată: romantică, impresionistă, cubistă, suprarealistă, postmodernă. Vocile dramatice, reci, ludice ale poeţilor sunt orchestrate de vocea unică a artistului, într-un spectacol de poezie atemporal.
Lansarea CD-ului Moment poetic cu Florian Pittiş, la care gazde sunt Ovidiu Miculescu – Preşedinte Director General al Societăţii Române de Radiodifuziune şi Oltea Şerban-Pârâu – directorul Centrului Cultural Media Radio România, va fi onorată de prezenţa artistei Mariana Mihuţ şi a cunoscuţilor oameni de radio Ruxandra Săraru, Camelia Stănescu şi Titus Vîjeu.
„Ascultând aceste înregistrări îl recunosc neschimbat: Moţu, tânărul neastâmpărat etern. Fie că declamă versurile lui Eminescu sau Gherasim Luca, ale lui Labiş, Macedonski sau Ion Barbu, e tot timpul el, îi aduce pe poeţi la el, cu spiritul lui ghiduş, Puck sau Ariel făcând giumbuşlucuri, uneori melancolic şi sentimental, alteori descoperind subtexte hazlii unde nu te aştepţi, alteori identificându-se cu un stil de declamaţie retoric, ce arată respectul lui faţă de marii recitatori ai trecutului”, exclama regizorul Andrei Şerban, prietenul bun şi colegul de generaţie al lui Florian Pittiş, imediat după ce a ascultat acest spectacol radiofonic, în vara lui 2014.
Florian Pittiş, Moment poetic. Versuri de Mihai Eminescu, Alexandru Macedonski, Ion Barbu, Gherasim Luca, Nicolae Labiş, Ştefan Aug. Doinaş, Mircea Cărtărescu rostite la Radio România între 1989-2004. Ediţie prezentată de Titus Vîjeu, cu o evocare de Andrei Şerban. Colecţia Fonoteca de Aur / seria Spectacolul poeziei. Durată CD: 56’08”
Între 20 şi 27 septembrie, Festivalul RadiRo a transformat Sala Radio din București în centrul de greutate al actualităţii muzicale europene!
5 orchestre radio, 8 concerte în 8 zile de festival, peste 8.000 de spectatori, 15 solişti şi dirijori invitaţi, 9 lucrări de Richard Strauss interpretate pe durata Festivalului: acesta este, la final, palmaresul ediţiei a II-a a singurului festival internaţional al orchestrelor radio din Europa – RadiRo, produs și organizat de Radio România, care şi-a închis porţile sâmbătă, 27 septembrie, la Sala Radio!
În concertul de închidere al Festivalului, sâmbătă, 27 septembrie, publicul a avut bucuria de a asculta live la Bucureşti cea mai importantă orchestră franceză și orchestra numărul 1 a radiodifuziunii franceze: Orchestre National de France, sub bagheta unui dirijor care şi-a legat numele de relansarea legendarului Teatru Balşoi din Moscova: Vassily Sinaisky. Într-un oraş de anvergura culturală a Parisului, Orchestre National de France este cel mai important ansamblu simfonic, iar istoria şi diversitatea repertoriului o recomandă printre cele mai prestigioase ansambluri simfonice europene. Sergiu Celibidache a fost, între 1973 şi 1975, primul dirijor invitat al orchestrei, urmat de Lorin Maazel sau Kurt Masur, pentru a menţiona doar câteva nume. La Bucureşti, orchestra a cântat sub bagheta dirijorului Vassily Sinaisky, dirijor emerit al BBC Philharmonic, care a condus, din 2010, orchestra Teatrului Balşoi din Moscova, reuşind performanţa unei relansări spectaculoase după o pauză de 5 ani pentru lucrări de restaurare. Solistul ultimei seri RadiRo 2014 a fost violonistul Vadim Gluzman, un muzician cu o carieră în ascensiune rapidă în SUA şi Europa, despre a cărui viziune interpretativă critica muzicală internaţională afirmă că „readuce la viaţă tradiţia violonistică a secolelor XIX şi XX”.
Un adevărat spectacol muzical de virtuozitate şi emoţie artistică au oferit Orchestra Naţională Radio, sub bagheta dirijorului american Case Scaglione, şi violonistul Alexandru Tomescu, în penultima seară a festivalului, vineri, 26 septembrie, într-un program care a cucerit publicul în totalitate: Debussy, Strauss & Brahms.
Organizat de Radio România, Festivalul RadiRo a adus la Bucureşti, timp de o săptămână, ansambluri simfonice radio de maximă referinţă din Europa, a căror evoluţie se confundă cu istoria radiofoniei europene: Orchestra Simfonică Radio din Finlanda, Orchestra Simfonică Radio din Praga, Orchestra Simfonică Radio din Stuttgart, Orchestre National de France şi, gazda evenimentului, Orchestra Naţională Radio. Toate concertele au fost transmise în direct de posturile Radio România Cultural și Radio România Muzical și în streaming live pe internet pe www.radioromaniacultural.ro si www.romania-muzical.ro, iar concertul de deschidere a fost difuzat în direct de Radiodifuziunea finlandeză și de Televiziunea Română.
Fiecare seară a Festivalului a adus în faţa publicului dirijori şi solişti din elita muzicală internaţională: Joshua Weilerstein (dirijor asistent al Filarmonicii din New York), Cristian Mandeal (director de onoare al RadiRo 2014), Tiberiu Soare (dirijor principal al Orchestrelor şi Corurilor Radio), Ondrej Lenárd (dirijor – şef al Orchestrei Simfonice Radio din Praga), Stéphane Denève (dirijor – şef al Orchestrei Simfonice Radio din Stuttgart), Case Scaglione (dirijor asociat al New York Philharmonic) şi Vassily Sinaisky (dirijor emerit al BBC Philharmonic).
Serile RadiRo 2014 i-au avut ca protagonişti pe pianiştii Jonathan Biss (multipremiat pentru performanţele sale muzicale, a lucrat cu dirijori ca Daniel Barenboim, Lorin Maazel sau Antonio Pappano), Jan Simon (solist şi director al Orchestrei Simfonice Radio din Praga) şi Horia Mihail (unul dintre cei mai bine cotaţi pianişti români contemporani, solist concertist al Orchestrelor şi Corurilor Radio), soprana Katarina Jovanović (cunoscută publicului pentru apariţiile sale regulate în concerte şi spectacole difuzate de postul de televiziune MEZZO) şi mezzosoprana Ruxandra Donose (care a lansat la RadiRo primul său album produs integral în România, la Editura Casa Radio), violoniştii Alexandru Tomescu (solist concertist al Orchestrelor şi Corurilor Radio, protagonist, cu celebra sa vioară Stradivarius Elder Voicu din 1702, al Turneului Stradivarius), Nikolaj Znaider (un muzician foarte apreciat pentru flexibilitatea şi diversitatea abordărilor sale muzicale, cântă pe o vioară Guarneri care a aparţinut celebrului Fritz Kreisler) şi Vadim Gluzman (cântă pe o vioară Stradivarius Leopold Auer din 1690).
Directorul de Onoare al RadiRo2014 a fost dirijorul Cristian Mandeal, a cărui prezenţă şi patronaj spiritual au conferit un plus inegalabil de valoare şi prestigiu festivalului. Cu peste 1000 de concerte dirijate în 35 de ţări de pe 4 continente, Cristian Mandeal a condus la ediţia din acest an a RadiRo concertul Orchestrei Naţionale Radio, care a fost deschis cu o interpretare de extraordinară fineţe şi sensibilitate muzicală a Rapsodiei Române nr. 2 de George Enescu.
9 lucrări de Richard Strauss s-au aflat în prim-planul programului Festivalului, care a celebrat la această ediţie aniversarea a 150 de ani de la naşterea marelui compozitor german. RadiRo 2014 a propus, pe durata celor 8 zile de festival, un parcurs al celor mai reprezentative repere ale creaţiei componistice straussiene.
Concertele Festivalului RadiRo au fost preluate şi retransmise pe platformele comune de schimburi de programe ale partenerilor Radio România din EBU (European Broadcasting Union) şi ABU (Asia – Pacific European Union), cu un public potenţial însumat de miliarde de ascultători.
Partenerii, invitaţii şi organizatorii Festivalului, mesaje despre RadiRo 2014:
Victor Ponta, Prim-ministru al României:
„Salut toţi muzicienii de excepţie prezenţi la ediţia 2014 a Festivalului Internaţional al Orchestrelor Radio- RadiRO! Instrumentişti, dirijori şi solişti de calibru internaţional ne încântă zilele acestea cu arta lor minunată şi transformă pentru o săptămână Bucureştiul în capitala europeană a muzicii clasice. Sunt mândru ca Radio România organizează un eveniment cultural de o asemenea ţinută europeană. Felicitări!”.
Ovidiu Miculescu, Preşedinte Director General Radio România:
„Din 20 septembrie, pentru o săptămână, Bucureştiul a devenit capitala europeană a muzicii clasice la Festivalul RadiRo. Radio România şi-a reafirmat astfel profilul său unic în Europa, ca organizator a două proiecte extraordinare pe care le susţine, le finanţează şi le promovează: unul este Festivalul RadiRo, singurul eveniment muzical dedicat în exclusivitate orchestrelor radio, iar celălalt este Târgul Internaţional GAUDEAMUS. A fost o mare bucurie să vă putem oferi concerte la o performanţă atât de ridicată, absolut comparabil cu ceea ce se întâmplă în marile săli de concerte din lume. Aş dori să mulţumesc artiştilor de excepţie care au urcat, mulţi dintre ei în premieră, pe scena Sălii Radio, orchestrelor, publicului şi ascultătorilor noştri. Vă dăm întâlnire la ediţia a III-a a Festivalului RadiRo, în 2016!”.
Cristian Mandeal, Director de onoare al Festivalului RadiRo:
„Aflat la a doua sa ediţie, Festivalul RadiRo şi-a cucerit cu o extraordinară repeziciune o binemeritată reputaţie în peisajul cultural autohton. Este vorba, neîndoios, despre un eveniment muzical major, fără precedent în peisajul atât de colorat al festivalurilor de profil din lume, desfăşurat – iată! – ritmic, odată la doi ani. La fel de salutar este şi aspectul internaţional al evenimentului, ce reuneşte de la o ediţie la alta orchestre radio europene de o foarte bună reputaţie, având acelaşi profil specific şi aceeaşi destinaţie educativă şi promoţională. Salut din inimă această splendidă iniţiativă a Radio România şi îi doresc Festivalului RadiRo o viaţă nesfârşită şi bogată în evenimente!”
Oltea Şerban – Pârâu, Director Centrul Cultural Media Radio România, Director artistic al Festivalului:
„Acest festival este o demonstraţie a faptului că ştim să fim împreună. La nivel european şi nu numai, trebuie să conştientizăm că radioul public rămâne o forţă importantă de propagare si conservare a valorilor culturale. Festivalul Internaţional al Orchestrelor Radio RadiRo a adus împreună orchestre din spaţii culturale diferite, cu dirijori si solisti veniţi din întreaga lume, care, însă, au transmis prin intermediul muzicii acelaşi mesaj. Si anume faptul că păstrarea identităţii culturale reprezintă o misiune publică de cea mai mare importanţă, fără de care nu putem privi spre viitor cu încredere.”
Stéphane Denève, Dirijor – şef al Orchestrei Simfonice Radio din Stuttgart
„Noi prieteni dragi, organizatori ai Festivalului RadiRo, vă mulţumesc de 1000 de ori pentru primirea voastră extraordinară şi pentru acest fabulos Festival! A fost o enormă bucurie pentru mine să dirijez la Bucureşti în cadrul unui festival atât de prestigios şi de bine organizat. Vă felicit! Toţi membrii Orchestrei Simfonice Radio din Stuttgart au fost încântaţi de RadiRo. Vă mulţumesc şi vă doresc mult succes la ediţia viitoare a Festivalului!”.
Jan Simon, pianist, director al ansamblurilor, festivalurilor şi concursurilor derulate de Radiodifuziunea din Cehia:
„Sunt de părere că organizarea acestui festival este o idee superbă. Am încercat să facem ceva asemănător în Praga în urmă cu 5 ani cu Festivalul „Radio Autumn”. Am avut atunci invitate Orchestrele Simfonice Radio din Leipzig, Hilversum şi Budapesta. Nu am putut obţine o sponsorizare pentru cea de-a doua ediţie. Mă bucur că Radio România a continuat această idee şi mai ales la acest nivel; vor concerta, în ediţia a doua a Festivalului Internaţional RadiRo, Orchestra Naţională a Franţei, Vassily Sinaisky sau Nikolaj Znaider. Aţi reuşit să organizaţi un festival excepţional”.
Markus Lause, Director, Enterprise Business Unit, Vodafone Romania:
„Suntem onoraţi să susţinem acest festival unic în Europa, încă de la prima sa ediţie, din 2012. Mai mult, ceea ce ne bucură astăzi este să vedem că Festivalul RadiRo începe să devină un reper pe harta muzicală a României şi a Europei, de la o ediţie la alta.”
Anca Oreviceanu, Director de comunicare Renault România:
„Am fost alături de RadiRo în 2012 şi continuăm să fim partenerii Festivalului şi la această ediţie. Suntem mândri şi onoraţi că maşinile Dacia au transportat din nou numele mari ale muzicii clasice spre sala de concerte”.
Producător și organizator: Radio România
Coproducător: TVR
Eveniment desfășurat sub patronajul Guvernului României
Cu sprijinul: EBU – European Broadcasting Union
Sponsor principal: Vodafone România
Transportator oficial: Dacia
Cu sprijinul: Banca Transilvania, Borsec, ARCUB, Catering Romania, Librăriile Cărtureşti
Parteneri media
Adevărul, Dilema Veche, Observator Cultural, Caţavencii, Şapte Seri, Business Review, Suplimentul de cultură, Agenţia de carte, Ziare.com, Actualitatea Muzicală, Ziarul Metropolis, Librăriile Humanitas
Citeste un interviu oferit de Președintele-Director General al Societății Române de Radio, Ovidiu Miculescu, colegilor de la Jurnalul National despre despre cum functioneaza radioul public si care sunt obstacolele ce trebuie depasite atunci cand esti impartial intr-o campanie electorala, asa cum reuseste Radio Romania.
George Enescu în interpretarea Orchestrei Simfonice Radio din Finlanda, la bis-ul primei seri a Festivalului RadiRo!
Publicat de Andrei Cretoiu,
21 septembrie 2014, 05:15 / actualizat: 22 septembrie 2014, 18:23
Sâmbătă, 20 septembrie, la Sala Radio, s-a deschis ediţia a II-a a Festivalului Internaţional al Orchestrelor Radio – RadiRo, singurul eveniment muzical european dedicat în exclusivitate ansamblurilor simfonice radio, organizat de Radio România.
Concertul de deschidere a Festivalului a fost susţinut de Orchestra Simfonică Radio din Finlanda, aflată în premieră pe o scenă din România, alături de doi tineri muzicieni cu o carieră internaţională în plină ascensiune: dirijorulJoshua Weilerstein şi pianistulJonathan Biss. Sensibilitatea şi rafinamentul interpretării, alături de remarcabila diversitate a programului – patru compozitori au ţinut capul de afiş al serii: J. Sibelius, L. van Beethoven, E. Grieg şi R. Strauss – au fost elementele-cheie pentru a crea o „chimie” specială între orchestră şi public. Atmosfera serii a culminat cu surpriza pe care orchestra finlandeză a rezervat-o publicului Sălii Radio: interpretarea, la bis-ul final, a Rapsodiei Române nr. 1 de George Enescu.
„Unic în Europa şi, din câte ştiu, chiar în lume, Festivalul RadiRo stă să înceapă. Mulţumesc tuturor artiştilor care vor evolua pe scena Sălii Radio, ascultătorilor noştri, iubitorilor de muzică, pentru minunatele seri care vor urma. Aş dori să le mulţumesc în egală măsură tuturor mediilor şi organizaţiilor media, publice sau private, româneşti sau internaţionale care promovează acest gest de cultură excepţional pe care îl generează, îl susţine şi îl face să se întâmple Radio România! Prin intermediul lor, fie că sunt televiziuni româneşti, publicaţii de cultură, platforme on-line sau organisme şi posturi internaţionale – EBU, ABU sau EURONEWS, acest eveniment extraordinar ajunge la miliarde de oameni din întreaga lume”, a declarat, în cuvântul de deschidere, Ovidiu Miculescu, Preşedinte Director General Radio România.
Orchestra Simfonică Radio din Finlanda a fost fondată în 1927, la un an după înfiinţarea radiodifuziunii publice finlandeze şi este astăzi unul dintre cele mai apreciate ansambluri simfonice din ţara sa de origine, care numără mai multe orchestre pe cap de locuitor decât oricare altă ţară din lume. În prezent, orchestra este compusă din 99 de muzicieni şi abordează repertorii diverse, de la muzică veche la prime audiţii ale unor compoziţii contemporane.
Joshua Weilerstein este dirijor asistent al Filarmonicii din New York şi dirijor invitat la pupitrul unor orchestre de prestigiu din întreaga lume, cu o afinitate specială pentru orchestrele scandinave. A atras atenţia publicului internaţional atunci când a câştigat, simultan, Premiul I şi Premiul Publicului la Concursul pentru Tineri Dirijori, Malko, 2009. Este şi un foarte talentat violonist şi a fost primul solist străin angajat al Simon Bolivar Youth Orchestra din Venezuela.
Prima seară RadiRo l-a adus în faţa publicului din România pe pianistul Jonathan Biss, care, la doar 34 de ani, are un repertoriu şi un palmares impresionante. A lucrat cu dirijori ca Daniel Barenboim, Lorin Maazel sau Antonio Pappano, este invitat să concerteze cu regularitate la Carnegie Hall şi susţine recitaluri alături de mari orchestre din SUA şi Europa. În parteneriat cu Coursera, cunoscutul producător de cursuri online, Biss a fost primul pianist care a oferit un curs online, gratuit, despre Sonatele lui Beethoven. Proiectul a cunoscut un uriaş succes de public, fiind urmărit de peste 30.000 de persoane între septembrie şi octombrie 2013.
Festivalul RadiRo, organizat de Radio România, este un eveniment cu un profil unic pe scena muzicală internaţională, care îşi propune să aducă în atenţie extraordinara varietate repertorială, actualitatea şi excelenţa artistică a ansamblurilor simfonice radio europene. Ediţia a II-a a RadiRo se desfăşoară în perioada 20 – 27 septembrie la Sala Radio şi aduce la Bucureşti 5 orchestre radio europene, dirijori şi solişti de primă mărime în peisajul muzical internaţional. Directorul de onoare al RadiRo 2014 este dirijorul Cristian Mandeal.
Următorul concert pe agenda Festivalului se va desfăşura duminică, 21 septembrie, când Orchestra Naţională Radio va urca pe scenă sub bagheta dirijorului Cristian Mandeal, cu participarea sopranei Katarina Jovanović.
Producător şi organizator: Radio România
Coproducător: TVR
Eveniment desfăşurat sub patronajul Guvernului României
Ultimele bilete la concertele festivalului sunt disponibile pe bilete.ro, în oficiile Poştei Române, în magazinele Inmedio semnalizate Bilete.ro, în magazinele Germanos şi la casa de bilete a Sălii Radio.
Toate concertele programate pe durata Festivalului încep la ora 19:00. Întrucât concertele sunt filmate şi înregistrate, accesul publicului în Sala Radio se face până cel târziu la ora 18:50. Nu este permis accesul în sală al copiilor sub 6 ani. Este interzisă folosirea camerelor de fotografiat şi/sau de filmat pe întreaga durată a concertelor
Realizator: (Florin Ghioca) Aşa cum v-am spus mai devreme, avem un invitat special, care astăzi vine cu o grămadă de noutăţi şi cu lucruri foarte interesante, pe care vrea să ni le împărtăşească; şi am să trec direct la subiect, pentru că, aşa cum vedeţi şi titrat pe ecran, avem noutăţi din lumea radioului, şi nu orice radio ci, de data aceasta, vorbim despre cel mai urmărit post de radio din România, şi mă refer aici la Radio România, fireşte.
FG: Bună ziua, domnule director.
Ovidiu Miculescu: Bună ziua.
FG: Bine aţi venit şi vă mulţumesc că aţi acceptat invitaţia noastră.
Ovidiu Miculescu: Bine v-am găsit! Sunt un frecvent cititor al „Adevărului” şi urmăresc ceea ce faceţi dumneavoastră aici – şi o faceţi bine!
FG: Mă bucur că vă place „Adevărul”, ca să zic aşa.
Ovidiu Miculescu: Înainte de radio, sunt un om de televiziune; şi mă refer în special la acest lucru pe care îl faceţi aici. Iată, ciudat, e o chestiune pe care multe televiziuni nu o fac. Şi e bine că se întâmplă.
FG: Vă mulţumim! Înainte de a trece direct la subiect, colegii de la Teatrul Naţional Bucureşti m-au rugat să vă transmit mulţumiri pentru parteneriatul pe care l-aţi făcut, prin instituţia pe care o conduceţi, cu Teatrul Naţional, şi m-au rugat să nu uit acest lucru. Şi am să încep cu mulţumirile din partea lor.
Ovidiu Miculescu: Cu mare plăcere. Şi să ştiţi că nu numai Teatrul Naţional este partenerul nostru; Radio România dezvoltă multe parteneriate cu instituţii de cultură, cu teatre, cu muzee, cu filarmonici, cu universităţi, cu Academia Română, pentru că misiunea publică nu se declină doar on air. Există un palier online, categoric, şi un palier off air. Si cred că această misiune publică înseamnă o activitate extrem de susţinută şi de serioasă, pentru tot ceea ce înseamnă performanţă publică, indiferent cum se cheamă instituţia care o realizează.
FG: Mă bucur să aud că există sprijin din partea Radioului şi sunt convins că fiecare eveniment în care vă implicaţi merită susţinere mediatică din partea mai multor instituţii de presă, de fapt, pentru că, până la urmă, evenimentele culturale, în care este implicat Radio România merită mai multă atenţie. Tocmai de aceea, am şi zis, astăzi, să vorbim şi despre festivalul pe care urmează să-l vedem aici, la Bucureşti. Dar, până să ajungem la acest festival, voiam să vă întreb: am aflat că aţi fost într-un periplu prin Kuala Lumpur, un loc deosebit. A fost un summit internaţional foarte important, cu peste 1.000 de participanţi.
Ovidiu Miculescu: 1.000 de broadcasteri. Radio România, de anul trecut, este afiliat la ceea ce se numeşte Asia-Pacific Broadcasting Union, echivalentul, dacă vreţi, asiatic al EBU – European Broadcasting Union. Desigur, noi suntem membri, şi membri respectaţi. Această ABU – Asia-Pacific Broadcasting Union adună peste 230 de membri care livrează o audienţă potenţială de patru miliarde de telespectatori şi ascultători. Deci, practic, este cea mai puternică organizaţie de media din lume: medii publice, în marea majoritate, dar sunt şi medii private. Prezenţa la Kuala Lumpur, în capitala Malaeziei, a fost determinată de invitaţia pe care ei ne-au făcut-o, la cel de-al şaptelea Summit mondial destinat educaţiei copiilor prin media.
Radio România a avut o poziţie privilegiată în cadrul acestui summit, pentru că am fost în cel mai important panel, în cel de deschidere. Şi o spun cu bucurie: în momentul în care am prezentat oferta noastră editorială, (sigur, foarte targetată pe educaţie, pe educaţie prin cultură), discutând, am dat un exemplu. Noi avem o emisiune foarte interesantă, de parenting; mulţi se ocupă de educaţie, dar nimeni nu le spune părinţilor cum ar trebui să gestioneze această chestiune. Vreau să vă spun că, brusc, a devenit unul dintre subiectele principale ale întregului summit. A fost o abordare interesantă. Acolo a fost foarte multă lume, au fost media… Deci când vorbim despre 1.000 de broadcasteri, înseamnă o forţă mediatică fabuloasă. Cu ocazia acestui summit, a fost invitată Orchestra Naţională Radio, sigur, în detrimentul altor instituţii culturale importante din Asia, Australia…. Au fost două concerte la Sala Filarmonicii din turnurile Petronas, deci cel mai bun loc existent acolo, două concerte absolut fabuloase.
FG: Trebuie să spunem că este o sală în care chiar se ţin concerte…
Ovidiu Miculescu: Sigur că da. Este sala de concerte în care concertează doar nume mari, pentru că, dupa cum stiti, capitala Malaeziei are multe săli de concerte. Acela este Ateneul lor, dacă doriţi. Au fost două concerte absolut fabuloase, cu lume în picioare. Unul dintre concerte a fost filmat şi transmis ulterior de către Televiziunea Naţională Malaeziană şi a fost preluată de 26 de canale… nu, de 36 de canale din 24 de ţări…
FG: O, impresionant!
Ovidiu Miculescu: … ajungând la o audienţă minimă de 1,2 – 1,4 miliarde de telespectatori şi ascultători.
FG: Mai înainte de a continua discuţia pe această temă v-aş invita să urmărim împreună câteva secvenţe pe care, prin amabilitatea colegilor, le-am obţinut cu ocazia acestei plecări la Kuala Lumpur.
Ovidiu Miculescu: Acolo a fost vorba, să ştiţi, până la urmă, despre România. Adică am ţinut steagul României foarte, foarte sus, cu un sentiment de mândrie şi de mulţumire pentru nivelul de performanţă extraordinar pe care l-am arătat acolo. Adică, într-un joc mare, am jucat foarte bine.
FG: Haideţi să vedem despre ce este vorba!
Ovidiu Miculescu: Cu mare plăcere.
FG: Am văzut aplauze la scena deschisă, pentru Orchestra Naţională Radio. A fost un concert care a impresionat, din câte am văzut.
Ovidiu Miculescu: A fost un concert excepţional, cum, de altfel, Orchestra Naţională Radio şi celelalte orchestre realizează permanent, dincolo de stagiunile regulate de aici, din România. Radio România are patru orchestre şi două coruri, deci, în acest domeniu suntem extrem de implicaţi şi, dincolo de implicare şi prezenţă, cuvântul cheie este performanţă. În lumea muzicii, a teatrului, a presei, a oricărei zone a vieţii noastre, performanţa stă sus, la loc de cinste. Recunoaşterea şi respectul vin din capacitatea de a genera performanţă. Ori, orchestra noastră a generat performanţă, iar recunoaşterea este pe măsură, pentru că e ca în presă: în momentul în care generezi lucruri de valoare, răspunsul din partea publicului vine. Şi acesta este barometrul cel mai bun. Chiar daca Societatea Română de Radiodifuziune este subordonată Parlamentului, să ştiţi că ne raportăm la publicul care ne ascultă. Acolo este măsura. Nu este nici în zona politică, nici în zona administrativă, guvernamentală. Nu. Raportul nostru de performanţă şi de răsplată a finanţării pe care ne-o asigură publicul este doar cu el. Restul sunt pasageri în această relaţie: vin şi pleacă. Ori, această instituţie stă de 86 de ani (în acest an, la 1 noiembrie), vertical, în piaţă; practic face parte din istoria României, s-a născut sub regalitate, a traversat momente foarte complicate, iar această credibilitate extraordinară, pe care o are Radio România, să ştiţi că a fost construită de multe ori cu sânge, la propriu – şi aici vorbesc despre Chişinău. A fost un moment absolut tragic, în ’39. Primul studio teritorial al Radio România a fost la Chişinău, în drumul trupelor ruseşti. Clădirii i-a fost dat foc, pilonul a fost dărâmat, iar colegii noştri care lucrau pe vremea aceea acolo au fost împuşcaţi şi aruncaţi într-o groapă comună. Am recuperat o legitimaţie pe care un coleg de pe vremea aceea, categoric, o avea în buzunar, la piept, când a fost împuşcat şi aruncat în groapa comună. Sunt poveşti complicate, pe care Radio România le-a traversat, dar a rămas vertical şi extrem de credibil în mintea românilor. Cei aproape cinci milioane de oameni care ne ascultă zi de zi sunt mult mai importanti decât, ştiu eu, zâmbetele, mulţumirile sau aprecierile unui politician trecător.
FG: Da, într-adevăr aşa este. Aţi menţionat cuvintele cheie şi o să ajung imediat la un alt cuvânt-cheie, care, de obicei, este foarte prezent în toate activităţile instituţiilor publice, şi mă refer la bani, fireşte, pentru că o să vă întreb imediat şi cum vă descurcaţi în această perioadă. Am o curiozitate personală. Aţi pomenit despre Parlament. Când aţi văzut ultima oară un parlamentar la concertul Orchestrei Radio?
Ovidiu Miculescu: Surprinzător, vin. Ceea ce este de apreciat – şi asta o spun la fel de direct, cum spun şi lucrurile care nu îmi plac. Sunt cumpărători de bilete, vin în sală, nu fac niciun fel de intervenţie să ceară invitaţie sau… Pur şi simplu. Nu sunt mulţi, dar sunt. Mă întristează faptul că nu vin mai mulţi, pentru că în Sala Radio se întâmplă lucruri de o calitate culturală absolut speciala. Revenind la acest Festival al Orchestrelor Radio, care este la cea de-a doua ediţie, la prima ediţie RadiRo a fost BBC-ul, a fost RAI, a fost Orchestra din Torino, anul acesta vin finlandezii, vine Orchestra de la Praga, vine Orchestra Naţională a Franţei, vin cehii… Orchestrele astea nu vin la evenimente mici, sub un standard profesional şi performant cel puţin de la nota 9 în sus. Nu vin!
Sunt orchestre mari, orchestre puternice, cu solişti, cu dirijori, nume mari în lume, care au programul făcut pe următorii doi – trei ani, care nu vin la evenimente pasagere, mici, sau la invitaţia unei media despre care nu ştie nimeni. Radio România, v-o spun cu mândrie şi le mulţumesc colegilor mei pentru lupta asta, este unul dintre cele mai puternice servicii publice de media din Europa. Conducem în top, în audienţă, suntem extrem de stabili financiar, suntem pe plus, nu avem datorii, nu avem credite, ne finanţăm proiectele culturale, educative: Festivalul Internaţional de Teatru Radiofonic, Gaudeamus-ul, Festivalul Internaţional al Orchestrelor, Pianul călător, Vioara lui Enescu la sate, Ora de educaţie muzicală, Educaţie teatrală, Cinci minute de muzică clasică în şcoli. Sunt exemple de proiecte puse în aplicare, nu doar on air, ci şi online. Nu se ştie foarte mult în on air despre Vioara lui Enescu la sate! Dar este absolut emoţionant când vezi într-un cămin cultural de comună, că vin oameni din sate, cu copii, cu bunici şi ascultă încremeniţi o oră – o oră şi jumătate, Strauss, Beethoven, Ravel, piese accesibile pe care Gabriel Croitoru sau colegii noştri le cântă. Este absolut impresionant. Cât despre „Cinci minute de muzică clasică în şcoli”… nimeni nu mai face lucrul acesta.
FG: Da, este un program despre care şi noi am pomenit de curând, un program pe care îl salutăm, de altfel, pentru că mie mi se pare foarte importantă educaţia muzicală în şcoli şi aş vrea să vă rog să ne povestiţi puţin despre acest proiect.
Ovidiu Miculescu: Vă dau cele două extreme: dacă la început colegii mei de la Radio România Muzical s-au chinuit, efectiv, să lămurească directorii de şcoală că este un lucru bun, că este un lucru gratuit, că este un gest de educaţie prin cultură, foarte important, în momentul acesta am ajuns să avem semnate parteneriate cu aproape toate inspectoratele şcolare din ţară, cu Ministerul Educaţiei. De anul acesta „Cinci minute de muzica clasică…” a devenit proiect national. Si practic, acum, cele „Cinci minute de muzică clasică…” au ieşit din şcoală: sunt primării, sunt mall-uri, sunt spaţii publice, care, văzând despre ce este vorba, au spus: ”Da, şi nouă ne-ar prinde bine lucrul acesta!” E ceea ce vă spuneam la început despre misiunea publică. Eu vin după 23- 22 de ani de mediu privat, nu mă ţin multe lucruri la Radio. Nu am mize personale. Cred că după Antena 1, după Prima TV, după Europa FM şi Radio 21, probabil ce era de demonstrat profesional am demonstrat. Nu au existat companii pe care nu le-am dus la victorie. Dar această misiune publică este o chestiune absolut extraordinară. Ori, banii pe care românii îi plătesc reprezintă cea mai mică taxă din Europa; vorbim de 2,50 lei pe lună, adică mai puțin de 10 euro pe an. Sunt ţări ca Slovacia (sigur, acolo Televiziunea este împreună cu Radioul), unde contribuţia ajunge la 500-600 de euro. Nu vorbim de Franţa, de ţările nordice, vorbim de țările apropiate de noi.
Deci, această susţinere financiară pe care publicul ne-o oferă trebuie întoarsă, şi trebuie întoarsă nu doar prin ceea ce se aude la radio, ci şi prin ceea ce exista în online si mai ales prin ceea ce Radio România reuseste sa faca printre oameni. Si va asigur ca facem lucruri. Pianul Călător, spre exemplu. Noi lăsăm pianul la finalul unui turneu în cate o localitate; cu o singura condiţie: ca, în fiecare lună, în jurul acelui pian să se întâmple ceva. Si să ştiţi că se întâmplă. Este absolut incredibil.
FG: Aţi pomenit despre problema aceasta financiară. O să duc uşor discuţia în acea zonă, chiar cu riscul de a intra într-o dispută de idei, si o să vă întreb: Cum vă explicaţi că Radioul public se descurcă şi postul de televiziune are datorii uriaşe, are probleme destul de mari, s-a pus problema unor restructurări masive, s-a pus problema închiderii unor posturi? Care este diferenţa? Pentru că, până la urmă, vorbim de două instituţii care…
Ovidiu Miculescu: Funcţionează dupa aceleaşi legi…
FG: Exact.
Ovidiu Miculescu: Două servicii publice. Am să vă răspund cu riscul asumat de a mi se întoarce, sigur, şi vorbe bune şi vorbe rele, pentru că trăim în aceeaşi ţară şi… această lume media are feţe multe.
FG: Şi orgolii multe.
Ovidiu Miculescu: Categoric. Aş vrea să aibă şi performanţă multă, pentru că eu vă spun: în momentul acesta, serviciile publice, cele două, beneficiază de fonduri suficiente. Deci, aici… La un moment dat s-a pus problema măririi taxei. Eu sunt ferm împotriva acestui lucru, pentru că bani sunt. Dar sunt două condiţii, din punctul meu de vedere. La televiziune este o chestiune de management, cred că în proporţie de 80%. Tâmplarii trebuie să facă mobila, bucătarii să gătească, bancherii să împrumute bani. E complicat când un cofetar, sau cofetari, nu vreau să mă refer la nimeni, se apucă să construiască maşini. N-o să iasă niciodată. Televiziunea cred că a mai avut o neşansă mare, ca, după ’90, să fie foarte puţini oameni în fruntea ei, care măcar înţeleg industria. Televiziunea şi Radioul sunt nişte industrii, nu sunt nişte hobbyuri. Ori, o industrie se ţine în mână dacă o cunoşti, dacă ai o experienţă, o expertiză, în domeniul acesta. Dacă ai trecut prin ea, dacă ai o viziune, dacă eşti pregătit să o administrezi, pentru că, de fapt, un preşedinte-director general… Parlamentul de ce-l trimite acolo? Ca să administreze un business public care are toate rigorile unei companii, indiferent de forma ei de finanţare. Şi a mai fost un lucru, cred, la televiziune; şi s-a întâmplat şi la radio, din ştiinţa mea (deşi atunci eram în zona privată, mă uitam spre radio din punct de vedere al cercetării, al audienţei, pentru că era un potenţial concurent, când conduceam Europa FM şi Radio 21). A fost implicarea sau neimplicarea politicului. Eu vreau să vă spun: deşi au existat încercări de presiuni (dar de pe palierele inferioare) şi, de, aşa, mici sugestii, nu am… Cred despre mine că ştiu industria foarte bine. Nu am mize personale. Deci nu am nicio teamă sau jenă de a răspunde potenţialilor intervenienţi foarte franc. Cred că la televiziune de-a lungul anilor nu s-a întâmplat lucrul acesta. Acum ei sunt într-o situaţie într-adevăr foarte grea. Eu vă spun, rezolvabilă. Vă mai aduc aminte un lucru. În Europa, şi nu numai in Europa ci şi în Asia, peste 95% din serviciile publice funcţionează împreună. În Europa mai sunt cinci cazuri in care radioul si televiziunea functioneaza separat, dintre care două cazuri suntem noi şi bulgarii. După ştiinţa mea, bulgarii au început să pregătească deja unificarea. A nu se înţelege că unificare aici ar însemna preluarea datoriilor sau a minusurilor Televiziunii de către Radio. Ca să ajungem la aceste rezultate şi la acest plus şi la această solidă stabilitate financiară, nouă ne-a curs sânge. Adică nu este simplu! S-a lasat cu nopţi nedormite, cu muncă multă, cu cercetare, cu împingere. Ori, răspunsul îl avem în cele aproape cinci milioane de oameni care ne ascultă. În momentul în care mă uit la televiziune, spun: ce rating mediu face televiziunea? Între 0,4 şi 0,6, cu 100 şi câte zeci de milioane? Something wrong! Undeva este o problemă.
FG: Raportul nu este tocmai…
Ovidiu Miculescu: Absolut. Eu cred că este o chestiune de management şi, pe de altă parte, este o situaţie pe care cred că zona politicului – sigur, în Parlament – va trebui să o rezolve, pentru că TVR cade în fiecare zi. Nu se poate să nu existe un serviciu public de televiziune. Dar va trebui luată o decizie foarte fermă. Soluţii există. Dar ele se iau de multe ori, să ştiţi, bărbăteşte; şi de multe ori dor. Cred că la TVR vremea medicamentelor a trecut. Cred că este timpul operaţiilor!
FG: Da. Vă mulţumesc. Este o analiză la care sincer să fiu nu mă aşteptam, pentru că de obicei, din ce îmi amintesc, între directorii instituţiilor publice, şi aici mă refer la instituţiile media, Radio şi Televiziune, au existat întotdeauna nişte schimburi de amabilităţi în care oamenii s-au menajat.
Ovidiu Miculescu: Da, ca persoană, Stelian Tănase este un personaj absolut excepţional. Nu fac trimitere la persoană, ci la profilul managerului. Deci, în momentul în care Parlamentul (sau oricare entitate ar fi) te trimite acolo, este normal să îţi solicite două lucruri, minimum două lucruri, de care majoritatea serviciilor sau a instituţiilor publice din România se tem: obiective şi măsurare. Această misiune publică nu este o chestiune teoretică pe care doar o enunţăm. Ştiţi cum e, din avion câmpul se vede frumos. Jos, la sapă, este greu: este cald, ţi-e sete, faci bătături, pământul este tare, apar problemele. De sus se vede frumos. Ori, cred că problema managerială să ştiţi că se multiplică, eu văd la mine; aceste două servicii publice încă au mentalităţi de anii ’84, au trăit într-un acvariu, fără legătură cu lumea reală. În stradă este greu, lupţi pentru o bucată de pâine. Animalul de apartament sau peştele din acvariu nu are astfel de probleme. Este o chestiune de mentalitate cu care eu m-am luptat şi mă lupt în continuare în Radio şi lumea a început să înţeleagă. Eu fără ei nu puteam să ating performanţă. Dar lupta de zi cu zi vă spun că nu este deloc simplă. Dar totul este să luptăm şi, chiar dacă ne tensionăm, să ne tensionăm la construcţie, nu la demolare.
FG: Corect. Aţi spus mai devreme că aţi venit din mediul privat şi o să vă întreb cât contează pentru dumneavoastră sau cât ţineţi cont de concurenţa care există în mediul privat de obicei în postura aceasta, de director al postului public de radio.
Ovidiu Miculescu: Vin din mediul privat, trecerea de la privat la public pentru mine a fost un şoc cultural. Deci, este, credeţi-mă, foarte greu! Este foarte greu! Este o altă lume, o altă lume!
FG: Explicaţi-ne.
Ovidiu Miculescu: Este un sistem birocratic care are şi părţi bune, dar e foarte complicat. Există o viteză de reacţie încetinită mult. Cred că multă vreme nu s-a depăşit viteza a doua, adică nu am reuşit să schimbăm într-a treia. Oamenii sunt învăţaţi că există lucruri veşnice pe lumea asta şi că noi, muritorii, realizatorii, şefii, suntem veşnici, şi nu temporari. Spiritul de competiţie neexistând, performanţa nu poate fi generată. Ori, trecerea pentru mine a fost lucrul cel mai greu. Am găsit oameni de foarte bună calitate, am găsit şi oameni care nu se pot regăsi acolo, care nu vor, nu ştiu, nu pot. Dar, pe de altă parte, va mai spun un lucru: de multe ori armata ştie să lupte. Dar, dacă nu este convinsă cu argumente că steagul este unul câştigător sau serios, ea nu va pleca la luptă cu determinarea aceea cu care se câştigă. Competiţia cu mediile private este una normală. Practic, 24 de ore sunt pentru toţi la fel, publicul pe care ne batem este acelaşi. Cred că cunosc această industrie bine şi ne luptăm cu ei şi o să îi învingem, împreună sau pe bucăţi, pentru că, totusi, serviciul public are acest avantaj mare: are o forţă pe care mediile private nu o au. Dar privatul are acea mentalitate de luptător şi dorinţă de performanţă, care în zona publică s-a cam atrofiat în anii în care totul era asigurat fără să li se ceară nimic în schimb. Eu le cer; cu orice risc, ştiu că sunt trecător în această poveste cu Radioul. Si mai este un lucru pe care aş vrea să vi-l spun.
FG: Vă rog.
Ovidiu Miculescu: Unul din lucrurile care m-au determinat să accept să vin la Radio a fost dorinţa de a demonstra că un serviciu public nu este destinat apriori dezastrului financiar, falimentului, lipsei de performanţă. Nu, se poate performa şi se poate performa bine. Eu am luat Radioul pe minus. L-am luat pe un trend descendent de audienţă. Oamenii le fac pe toate. Chestiunea este să ştii să-i mobilizezi, să generezi încrederea că ştii ce faci, să alegi oamenii potriviţi şi să ai, sigur, un balans. Este un echilibru care trebuie ţinut permanent, dar respectăm misiunea publică, suntem echilibraţi, nu înclinăm balanţa pe informaţie sau pe ştiri, în nicio parte, că nu sunt membru de partid, nu am parti-pris-uri şi nici nu voi avea. Misiunea cultural-educativă ne-o facem pe cele doua posturi exclusiv culturale: Radio România Cultural şi Radio Romania Muzical. Pe România Actualităţi programul, nu ştiu dacă ascultaţi, curge, a început să curgă, se întâmplă lucruri importante, acoperim întreaga arie, am coborât sau am început să coborâm printre oameni, renunţând la acel piedestal în care o medie publică, vezi Doamne, vorbeşte singură în lumea ei şi ceilalţi trebuie să asculte. Si iată că ceilalţi, în alte cazuri, şi din păcate la Televiziune, au zis: ”Nu vreau să te ascult, nu vreau să te urmăresc! Si plătim, dar nu primim nimic înapoi.” Nu este în regulă aici.
FG: Ar fi o multime de întrebări pe care aş vrea să vi le adresez legate de ce urmează să se întâmple la posturile de Radio.
Ovidiu Miculescu: Operăm 15 canale, dintre care 14 în România şi unul la Chişinău; e foarte greu, dar nu ne lăsăm. Este foarte greu!
FG: Dar o să vreau să revenim, totuşi, la un moment dat şi la festivalul care urmează să înceapă…
Ovidiu Miculescu: Sigur că da, îmi cer scuze.
FG: A fost o paranteză binevenită, pentru că am vrut să aflu mai multe lucruri din bucătăria dumneavoastră, de acolo. O ultimă întrebare pe tema asta şi promit că trecem imediat şi la festival. Mă refer la vocile din Radio, la cum se încurajează tinerii să intre într-un post care ştiam, pe vremuri, că este aşa ca o castă închisă în care nu…
Ovidiu Miculescu: Vedeţi, acesta este din genul de întrebari simple cu răspunsuri grele. Este nevoie de sânge proaspăt. Sistemul birocratic şi sistemul intern este foarte bine fixat şi… în multe părţi ruginit. Deci nu mai poate fi desfăcut decât dacă îl tai. Sigur, noi încurajăm intrarea în Radio a oamenilor talentaţi, dedicaţi, vii ca spirit, cu curajul de a aborda lucruri. Este nevoie de o cultură, în acelaşi timp. Este vorba despre o bună cunoaştere a limbii române, pentru că Radioul are grijă de nişte valori de care ceilalţi nu prea au grijă: limbă, istorie, tradiţii, cultură. Sunt chestiuni pe care noi trebuie să le protejăm şi încercăm să facem lucrurile acestea într-un mod modern, nu tot ca în ’82. Dar este un lucru greu şi o chestiune care ia mult timp, pentru că rezistenţa sistemului încă este mare. Adică sunt oameni care vin şi spun: dar eu lucrez de 30 de ani în Radio. Bun, şi ce ai făcut în aceşti 30 de ani? Păi ce, este emisiunea mea. Pardon, nu este deloc emisiunea ta. Noi suntem dependenţi sută la sută de acele milioane de anonimi care ne plătesc şi noi pe ei în servim 120%. Deci, nu există ”emisiunea mea”, ”tronsonul meu”. Acestea fac parte din acea mentalitate… Dar lucrurile se schimbă şi lumea a început să înţeleagă si repet, sunt foarte mulţi oameni de foarte bună calitate în Radio. Dacă nu ar exista, roata nu s-ar învârti. Dar există şi zgură. Asta trebuie să o recunosc.
FG: Am zis că este ultima întrebare. Am minţit. Este o curiozitate personală, dacă-mi permiteţi, ca unul care la un moment dat în studenţie a lucrat timp de un an la Cluj, la Radio Cluj, lucru pe care ştiu că nu aveaţi de unde să-l cunoaşteţi, dar pe care vi l-am spus acum tocmai pentru că aş vrea să întreb, apropo de tinereţile mele, cum priviţi modul în care Florian Pittiş a făcut la un moment dat un post de radio pe net? Eu am spus că era un mod vizionar de face radio.
Ovidiu Miculescu: Categoric.
FG: Cum este văzut acum acest Radio3Net Florian Pittiş în instituţia dumneavoastră?
Ovidiu Miculescu: 3Net funcţionează. El are o audienţă mare în on-line. Este mic, este viu, este extrem de adaptat la timpul pe care-l trăim. Sunt copii foarte buni acolo care mişcă lucrurile, iar vizavi de viziunea pe care a avut-o Pittiş, despre care dumneavoastră vorbiţi, ea funcţionează şi astăzi, pentru că ştim că nu viitorul, ci prezentul deja este în această zonă de on-line. Sloganul European Broadcasting Union, este „The future is hybrid”, deci practic platforma comună pe care vor veni simultan imagine, voce, muzică şi date. Practic, acest lucru se întâmplă deja. Ori, adaptarea şi avansarea pe acest teren nu mai este o opţiune, este obligatorie. De asta efortul mare pe care-l facem este de a intra foarte serios în această zonă de on-line, care practic nu mai are graniţe. Globalizarea aceasta funcţionează, poate în unul din primele rânduri, în media. Distanţa dintre tăiat şi lipit bandă şi această deschidere fabuloasă a internetului înseamnă un şoc cultural pentru mulţi şi este greu să se adapteze şi să înţeleagă că zona aceasta nu ţine de viitor, ci suntem în ea de câţiva ani buni.
FG: Haideţi să trecem, totuşi, la festivalul care urmează să înceapă pe 20 septembrie. Este unul din punctele de interes pe care aş fi vrut să le atingem. Practic se întâmplă ca cinci orchestre radio europene să fie la Bucureşti prezente pentru nişte concerte importante, de nivel inalt. Cum a ajuns postul public de radio să organizeze un asemenea eveniment şi cam ce înseamnă evenimentul acesta, până la urmă, pentru cei care nu cunosc detaliile lui?
Ovidiu Miculescu: În 2012 a fost prima ediţie. Vechiul Consiliu de Administraţie şi anteriorul preşedinte – eu făceam atunci parte din Consiliul de Administraţie – noi am crezut în acest proiect, cum am crezut şi în proiectul Moldova. L-am promovat, l-am realizat, l-am finanţat şi prima ediţie a fost un succes. Vreau să vă spun că Radio România are două atribute de unicitate.
FG: Vă rog.
Ovidiu Miculescu: Gaudeamus-ul şi acest Festival Internaţional al Orchestrelor Radio sunt unice în lume. Nici o media publică din lume nu mai organizează, finanţează, susţine, promovează şi face să se întâmple acest tip de evenimente culturale, educative şi mai ales de această amploare. Revenind la festival, este a doua ediţie, este o confirmare că Radio România are constanţă în dezvoltarea proiectelor. Aducem nume mari la Bucureşti. Pentru o săptămână, categoric, Bucureştiul va fi capitala muzicii clasice europene. Concertele noastre vor fi difuzate atât pe Radio Romania Cultural, cât şi pe Radio Romania Muzical, pe platformele on-line. Sunt oferite în Europa, prin EBU (European Broadcasting Union) şi Asia prin ABU (Asia Pacific Broadcasting Union). Deja o serie de concerte au fost solicitate de Japonia, Coreea de Sud, Malaezia…
FG: Mă scuzaţi, o să vă întrerup. Concertele acestea de obicei, eu necunoscând de altfel care este situaţia, ele sunt plătite de respectivele organizaţii care le solicită sau fac parte din acest protocol EBU?
Ovidiu Miculescu: Nu, există un protocol de schimburi culturale în care lucrurile…
FG: Că mă gândeam că este ca la meciurile de fotbal cumva, şi că drepturile de difuzare mai înseamnă nişte bani.
Ovidiu Miculescu: Nu, nu. Există nişte convenţii, există nişte acorduri, pentru că schimburile se întâmplă în toate sensurile. Anul trecut, de exemplu, Radio România a urcat pe platforma EBU (deci, în Europa) 168 de concerte, fiind a patra ţară din Europa (înaintea Franţei!) care a generat şi unde s-au consumat aceste gesturi culturale de excepţie. Aici, un rol important îl are Centrul Cultural Media, pentru că noi, reorganizând puţin, reaşezând structura organizatorică a Radioului Public, am adunat, am adus tot ce înseamnă cultură sub o singură umbrelă ca să putem să o suţinem mai bine, să o finanţăm mai bine, să o interconectăm. Şi este o fată absolut extraordinară directoarea de acolo, Oltea Şerban-Pârâu, unul dintre împingători; nu aş vrea ca ceilalţi colegi ai mei să creadă că doar ea este, dar în momentul aceasta ea este personajul principal în acest demers.
Cred că în momentul acesta – şi nu cred, am această certitudine – Radio România este principalul jucător în piaţa culturală media din România.
FG: Domnule director, pentru că timpul nu ne mai permite să ne întindem foarte mult pe acest subiect, din păcate, şi mi-aş fi dorit totuşi să îl acoperim mai exact. Haideţi să le facem o invitaţie celor care ne urmăresc, pentru 20-27 septembrie.
Ovidiu Miculescu: La Sala Radio se întâmplă un eveniment de excepţie. Puteţi asculta o muzică de o calitate absolut extraordinară, puteţi vedea şi auzi artişti de top din Europa, artişti care ridică în picioare săli de pe toate continentele. Radio România vă oferă on-air şi on-line aceste concerte. Sala are doar 1000 de locuri, dar prin intermediul posturilor noastre veţi fi conectaţi. Ascultaţi, urmăriţi-ne, pentru că realizăm un gest de cultură românesc de foarte bună calitate şi foarte înaltă performanţă. Să ştiţi că stăm în rând cu Europa fără să plecăm capul, absolut nici un centimetru.
FG: Mă bucur să aud acest lucru. Vă mulţumesc încă o dată pentru prezenţa dumneavoastră aici, în studiourile „Adevărul live”. Vă aştept şi cu ocaziile care urmează; şi cu Gaudeamus, să povestim, pentru că şi acolo este foarte mult de discutat. Şi fireşte, o să fim prezenţi şi noi la acest festival şi o să urmărim cu atenţie, inclusiv prestaţia pe care cu siguranţă o va avea cu succes Alexandru Tomescu, şi nu numai el.
Ovidiu Miculescu: Tiberiu Soare, Cristian Mandeal, Orchestra noastră care, veţi vedea, este în rând cu ceilalţi, nu este cu nimic mai prejos. Şi eu aş vrea să vă mulţumesc. „Adevărul” este în zona culturală un partener serios al nostru. Eu vă mulţumesc pentru asta. Să ştiţi că ne alegem partenerii. Şi, practic, e o bucurie ca medii diferite să se adune împreună şi să susţină lucruri de valoare care până la urmă sunt româneşti. Adică, zona orgoliilor şi a meciurilor sterile între noi cred că oamenii deştepţi au depăşit-o de mult. Şi eu vă mulţumesc încă o dată.
Într-un secol în care canalele de comunicare sunt din ce în ce mai multe şi mai diverse, însă mesajul transmis este din ce în ce mai facil şi poate deveni şi periculos pentru educaţia copiilor, responsabilitatea radioului public de a educa prin cultură devine cu atât mai mare.
Problema educaţiei este una globală, tocmai de aceea, prezenţa Radio România în Kuala Lumpur (capitala Malaeziei) la un summit mondial dedicat mediei pentru copii, organizat de Uniunea Audiovizualului din Asia-Pacific (Asia-Pacific Broadcasting Union) – ABU dovedeşte că Radio România este un jucător internaţional puternic inclusiv în acest domeniu.
Preşedintele Director General, Ovidiu Miculescu spunea:
Organizatorii nu ne-au invitat aici din politeţe sau cu vreun motiv diplomatic. În general organizaţiile puternice aleg medii puternice care vin să pună pe masă experienţa lor. Radio România este un astfel de exemplu pozitiv şi foarte apreciat. Radio România este un jucător, produce conţinut important, inclusiv pe această componentă culturală şi educativă. Pot spune că suntem în momentul acesta în grupul mediilor puternice a căror voce este ascultată
Acest fapt este dovedit în România şi prin cele mai noi sondaje de opinie, care plasează radioul public ca lider de piaţă. Audienţa puternică a Radio România care transmite zilnic programe educative reconfirmă impactul pe care radioul public îl are în acest sens.
În cadrul evenimentului de la Kuala Lumpur, Preşedintele Director General, Ovidiu Miculescu a fost invitat să participe la dezbaterea de deschidere a summitului privind rolul media în educaţia copiilor, alături de preşedinţi ai altor instituţii media din lume. La acest eveniment sunt prezenţi peste 1000 de reprezentanţi ai posturilor publice din întreaga lume.
Această participare înseamnă un pas important în contextul extinderii parteneriatelor strategice ale Radio România şi în afara Uniunii Europene de Radio şi Televiziune şi are rolul de a sublinia misiunea pe care Radio România o are: aceea de a educa prin cultură.
Unul dintre momentele importante a fost întâlnirea dintre Preşedintele Director General, Ovidiu Miculescu şi Ministrul Comunicaţiilor din Malaezia, Dato’ Sri Ahmad Shabery Cheek, care aprecia: „România produce multe dintre jocurile video pe care le folosesc copiii astăzi şi cu siguranţă este preocupată de problema educaţiei lor, tocmai de aceea, văd prezenţa dumneavoastră aici ca pe un important şi necesar schimb de experienţă.”
World Summit on Media for Children este cele mai important summit media pe tema copiilor, fiind prima oară când evenimentul internaţional este organizat la Kuala Lumpur, după Melbourne, Londra, Salonic, Rio de Janeiro, Johannesburg şi Karlstad
Miliarde de ascultători şi telespectatori vor urmări
Orchestra Naţională Radio în turneul de la Kuala Lumpur
Radioul public a fost, în ultimii ani, un adevărat ambasador cultural al României în spaţiul asiatic, prin turneele susţinute de Orchestrele şi Corurile Radio România în destinaţii precum Japonia sau China, cărora li se adaugă, în septembrie 2014, Malaezia. Orchestra Naţională Radio este invitată la un eveniment de anvergură: World Summit on Media for Children, unde, pe 9 şi 10 septembrie 2014, artiştii români vor fi aplaudaţi de publicul din Kuala Lumpur – capitala Malaeziei.
Organizatorii consideră concertele Orchestrei Naţionale Radio ca fiind „atracţia principală” a celei de-a VII-a ediţii a summit-ului, fiind prima oară când evenimentul internaţional este organizat pe continentul asiatic, după Melbourne, Londra, Salonic, Rio de Janeiro, Johannesburg şi Karlstad.
Cele două concerte vor fi înregistrate şi filmate de Radioteleviziunea publică din Kuala Lumpur şi vor fi preluate de toţi membrii Uniunii Audiovizualului din Asia-Pacific (Asia-Pacific Broadcasting Union) – ABU, ajungând la un public potenţial de miliarde de ascultători şi telespectatori, într-un spaţiu geografic ce acoperă jumătate de planetă. Turneul este organizat de Radio România şiABU.
Concertele se vor derula în sala Filarmonicii din Kuala Lumpur, găzduită de legendarele turnuri Petronas – simbol al oraşului, doi zgârie nori gemeni, consideraţi cea mai înaltă clădire din lume între 1998 şi 2004. Concertul din 9 septembrie va fi adresat participanţilor la summit, în timp ce al doilea eveniment, din 10 septembrie, va fi destinat publicului larg.
Orchestra Naţională Radio va cânta sub bagheta dirijorului principal al Orchestrelor şi Corurilor Radio, Tiberiu Soare, care a dirijat de altfel ansamblul în toate deplasările importante din ultimele stagiuni. Solişti vor fi Gabriel Croitoru – vioară şi Horia Mihail – pian, muzicieni aplaudaţi în numeroase evenimente de marcă la Sala Radio.
Repertoriul va fi unul deosebit: două creaţii româneşti, veritabile „cărţi de vizită” ale culturii noastre: Rapsodia română nr. 1 – cunoscuta lucrare a lui Enescu – şi Ciocârlia (compusă de Angheluş Dinicu şi devenită celebră în interpretarea şi aranjamentul nepotului său, violonistul Grigoraş Dinicu). Pe lângă acestea, publicul din Malaezia va asculta partituri din repertoriul clasic internaţional, ca Suită din Lacul lebedelor (Ceaikovski), Burlesca pentru pian şi orchestră, semnată de Richard Strauss sau Melodii lăutăreşti, lucrări care aparţin violonistului şi compozitorului spaniol Pablo de Sarasate. Cele două concerte din turneu vor cuprinde şi două compoziţii originale malaeziene şi se vor desfăşura cu sprijinul Institutului Cultural Român.
Preşedintele Radio România, Ovidiu Miculescu declară în legătură cu participarea României la acest summit
Vom fi acolo pentru a construi o punte nouă, importantă şi subtilă între cultura noastră venită din Europa şi surprinzătoarea Asie. Atunci când voci atât de diferite vorbesc cu atâta dragoste, generozitate şi talent aceeaşi limbă – muzica, putem afirma că există încă speranţă pentru o lume mai bună
Această participare înseamnă un pas important în contextul extinderii parteneriatelor strategice ale Radio România şi în afara Uniunii Europene de Radio.
„Cred că importanţa acestui turneu este mai mult în zona media. Încercăm în permanenţă să păstrăm echilibrul între misiunea noastră culturală şi cea de informare şi această participare internaţională le asociază foarte bine. Este vorba despre un summit media asiatic de mare importanţă şi despre un concert care va fi preluat şi audio şi video şi difuzat de cele mai importante televiziuni din zona asiatică, care ajung la un public potenţial de miliarde de privitori şi ascultători, aşadar mesajul nostru artistic va fi multiplicat”, declară Oltea Şerban Pârâu, director artistic al Orchestrelor şi Corurilor Radio România şi director al Centrului Cultural Media Radio România.
Organizat între 8 şi 10 septembrie 2014, World Summit on Media for Children (WSMC), ce va avea ca tematică anul acesta: Mass-media pentru copiii secolului XXI, va reuni aproximativ 2.000 de participanţi, fiind organizat de Asia-Pacific Broadcasting Union (ABU), Radioteleviziunea din Malaezia şi Fundaţia WSMC.
Senatul şi Camera Deputaţilor, reunite în şedinţă comună, au aprobat astăzi, cu 332 de voturi pentru şi 49 de voturi împotrivă, Consiliul de Administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune în următoarea componenţă: Ovidiu Miculescu, Maria Ţoghină, Mirela Ioana Fugaru, Ilie Virgil Daniel, Ruxandra Săraru, Radu F. Alexandru, Alexandru Ducu Bertzi, Demeter Andras Istvan, Ana Florea, Alina Stanciu, Alexandra Dumitraşcu, Nicoleta Viorica Balaci şi Adrian Doroş.
Membrii titulari ai Consiliului de Administraţie numiţi prin votul Parlamentului şi membrii supleanţi – Gabriel Croitoru, Maria Denise Theodoru, Lavinia Nicoleta Ghişa, Ştefania Bârlibescu, Alexandru Chiorean, Alexandru Muraru, Agoston Hugo, Maria Dobrescu, Monica Ghineţ, Marius Dorian Tănase şi Mihai Maiorescu, au depus astăzi jurământul.
Membrii Consiliului de Administraţie sunt numiţi de Parlament, prin votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor, în şedinţa comună a celor două Camere, pentru un mandat de 4 ani. Votul are loc în urma audierii şi validării candidaţilor de către Comisiile de cultură din Senat şi Camera Deputaţilor reunite tot în şedinţă comună.
Potrivit Legii 41, privind organizarea şi funcţionarea SRR, Consiliul de Administraţie al Radioului Public este compus din 13 persoane, dintre care una îndeplineşte funcţia de Preşedinte. Ovidiu Miculescu a fost ales în unanimitate de membrii CA al SRR şi votat Preşedinte al Consiliului de Administraţie de 353 de parlamentari (din 368 prezenţi). Potrivit aceleiaşi legi, Preşedintele Consiliului de Administraţie este şi Directorul General al instituţiei.
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
