Efectul Picasso într-un buncăr pe un diamant  

Publicat de Camelia Teodosiu, 21 septembrie 2023, 13:36

Întâlnirea lui Erwin Kessler cu Pablo Picasso la MAre

Bun găsit, vă spune Camelia Teodosiu dintr-un spațiu încărcat de frumusețea artei, într-un muzeu MARe, ca valoare, ca denumire și ca proiecție pentru viitorul unor repere culturale.

Este vorba despre Muzeul de Artă Recentă București, unde ne întâmpină cel ce i-a dat sensul – Erwin Kessler, istoric de artă și filozof român, cu activități științifice, proiecte de anvergură evenimente și lucrări care stau la baza recunoașterii sale.  De aceea, l-am rugat pe invitatul nostru să definească cele mai reprezentative aspecte ale drumului său profesional ajuns acum la „Efectul Picasso”. Printre cele mai impresionante din Europa de Est și cu siguranță cea mai importantă din România, expoziția poate fi admirată între 27 septembrie 2023 și 8 ianuarie 2024 la Muzeul de Artă Recentă București.

Realist și cu un simț critic dezvoltat pentru a amenda derapajele, Erwin Kessler  – Directorul Muzeului de Artă Recentă – MARe se destăinuie spre propria definire:
„Fără să fi dorit acest lucru, am început prin a fi considerat un demolator. Am început ca critic de artă, studiind istoria artei,  după Facultatea de Filozofie, și primele publicații ale mele, în Revista 22 și în Dilema, pentru mine erau realiste, pentru ceillați erau incredibil de violente, într-o lume artistică obișnuită în ultimele decenii, până atunci – vorbim despre anii 1993, 1994, (debututl meu), cu o critică de întâmpinare extraordinar de pozitivă la orice prostie, la orice fel de oroare – totul era bine, totul era genial, totul era la superlativ.(…) Am început să scriu critic critica mea pentru că am simțit că sunt realist cu ceea ce e întâmpla, respectiv cu o artă care nu își asuma, în absolut niciun fel, niciun fel de vinovăție…”

„Dați-mi un muzeu și-l voi umple.” a declarat, cândva, Pablo Picasso
„Și i-am dat.”, ne spune Erwin Kessler – Directorul Muzeului de Artă Recentă din București.

Picasso nu exagera când se caracteriza a fi drept „cel mai mare colecționar de lucrări Picasso din lume“, deoarece îi venea foarte greu să se despartă de operele sale care căpătau o semnificație profundă, fie conceptuală, fie personală sau sentimentală. A strâns cu mare atașament propriile lucrări, cât să umple un muzeu.

Așadar, Expoziția Efectul Picasso va ocupa MARe în întregime.
În anul în care se împlinește jumătate de secol de la dispariția fizică a lui Picasso, 8 țări de pe glob, între care și România, serbează această aniversare prin expoziții tematice.

(c)Pablo Picasso, Seated Woman with Folded Arms, 1937. Musée national Picasso-Paris
Succession Picasso 2023

”Efectul Picasso” se va produce între 27 septembrie 2023 și 8 ianuarie 2024 la MARe/Muzeul de Artă Recentă București – „un buncăr pe un diamant” așa cum a fost conceptul definit de Erwin Kessler – Directorul acestui muzeu. Aici, veți putea admira 46 de lucrări (picturi, desene, gravuri) semnate de Pablo Picasso, față în față cu 65 de lucrări (picturi, sculpturi, fotografie, ceramică, graffiti) semnate de 37 de artiști români contemporani, influențați de opera celei mai importante figuri a artei moderne.
Printre artiștii români expuși se numără: Ion Grigorescu, Mircea Cantor, Ștefan Bertalan, Alma Redlinger, Neculai Păduraru, Vasile Gorduz, Florin Mitroi, Victor Man, Silvia Radu, Dumitru Gorzo.

Cele 46 de lucrări au hălăduit pe cărări bătătorite, de la Musée national Picasso-Paris la București, timp de trei zile și trei nopți – ca o nuntă boierească.
Pentru curioși: valoarea lor este inestimabilă.

Evenimentul este organizat în parteneriat cu Musée National Picasso-Paris și celebrează 50 de ani de la dispariția lui Pablo Picasso, printr-un program din care fac parte alte 42 de muzee din lume. România este singura țară din Europa Centrală și de Est cuprinsă în amplul proiect lansat de Franța și Spania.
În octombrie 2023 se împlinesc, de asemenea, 5 ani de la deschiderea MARe/Muzeul de Artă Recentă din București.

Expoziția va fi însoțită de un impresionant catalog bilingv, în care vor fi reproduse (full color) lucrările expuse (peste 100 de ilustrații de mari dimensiuni), analizate în două texte introductive, semnate de istorici de artă români și francezi.

„De la Picasso mai mult decât din oricare altă parte am preluat curajul, aproape tupeul de a simplifica forma până la esență sau minimalizarea aleatorie.” – Marian Zidaru

Marian Zidaru, Demonul Cacos, 2021

Pe durata expoziției, MARe/Muzeul de Artă Recentă va susține o serie de cursuri pentru copii, în cadrul programului său consacrat, MARe de Mic, calibrate la temele, subiectele, tehnicile, imaginile și experiențele provocate de expoziția Efectul Picasso.

De asemenea, în cursul lunii ianuarie, Muzeul de Artă recentă va organiza un simpozion internațional de două zile, dedicat lui Picasso și influenței sale asupra artei (est) europene după cel de-al doilea război mondial. Vor participa istorici de artă din România, Franța, Germania și Cehia.

„Efectul Picasso prezintă ecoul operei și personalității lui Picasso asupra artei românești din anii 1960 până în prezent, prin lucrări realizate de 37 de artiști contemporani. Alături de o serie de lucrări care figurau în expoziția de la MNAR din 1968, MARe aduce o selecție reprezentativă de picturi de la Musée national Picasso-Paris, acoperind creația picassiană de la 1908 până la 1972. Actualitatea lui Picasso, vizibilă și în muralele integrate expoziției, arată că figura majoră a modernismului a intrat în idiomul zilei și al străzii. Picasso și-a atins efectul maxim posibil: se confundă cu zgomotul de fond cultural, inteligibil la nivel global. Poate fi imaginat un mai profund efect în afara acestei (con)topiri a vocii unui singur creator în limbajul și în pulsația vieții de zi cu zi a vremurilor noastre?” – Erwin Kessler, directorul Muzeului de Artă Recentă București și curatorul expoziției.

Un eveniment prezentat de MARe/Muzeul de Artă Recentă și UniCredit Bank,
în parteneriat cu Primăria Capitalei, prin ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului București, Musée national Picasso-Paris, Ambasada Franței, Institutul Francez din România.

Proiect cultural finanțat de Ministerul Culturii

Realizator emisiune: Camelia Teodosiu

Foto: René Burri / Magnum Photos / Musée national Picasso-Paris / Bertrand Soubrier / Rozana Mihalache – MARe / Marian Zidaru

Un tablou de Leonardo da Vinci, vândut la licitație cu prețul record de 450,3 milioane de dolari

Publicat de adinaiftime, 17 noiembrie 2017, 10:00

Un tablou al pictorului italian Leonardo da Vinci a fost adjudecat miercuri cu suma de 450,3 milioane de dolari la o licitație organizată de casa Christie’s la New York, pulverizând precedentul record de preț pentru cea mai scumpă operă de artă din lume, informează AFP.

La finalul unei licitații care a durat 19 minute, „Salvator Mundi”, ultimul tablou al maestrului renascentist aflat încă într-o colecție privată, a depășit cu mult precedentul record mondial de preț, deținut de tabloul „Les Femmes d’Alger (version 0)”, de Pablo Picasso, ce a fost vândut cu 179,4 milioane de dolari la o licitație organizată în 2015.

Într-o conferință de presă organizată după licitația de miercuri seară, reprezentanții casei Christie’s au refuzat să ofere informații despre identitatea cumpărătorului și despre ceilalți participanți la licitație, limitându-se să precizeze doar faptul că aceștia proveneau din lumea întreagă.

Casa organizatoare estimase la 100 de milioane de dolari valoarea acestei pânze cu dimensiunile de 65 centimetri x 45 centimetri, ce a fost vândută cu doar 45 de lire sterline în 1958, cu mult timp înainte ca ea să fie autentificată și atribuită lui Leonardo da Vinci, în 2005.

Deși este imposibil de stabilit cu certitudine, se pare că „Salvator Mundi” a devenit cel mai scump tablou din istoria tuturor vânzărilor de artă, inclusiv în cadrul tranzacțiilor private.

Două tablouri, unul pictat de Willem de Kooning și altul de Paul Gauguin, vândute în cadrul unor licitații private în 2015 cu 300 de milioane de dolari fiecare, potrivit mai multor companii media americane, erau considerate până acum cele mai scumpe opere de artă din lume.

„Este un moment mare pentru Christie’s și, cred eu, un moment mare pentru piața operelor de artă”, a declarat la finalul licitației directorul general al casei organizatoare, Guillaume Cerutti.

Pictura lui Leonardo da Vinci se afla până miercuri în proprietatea miliardarului rus Dmitri Rybolovlev, un oligarh exilat care este președintele clubului de fotbal AS Monaco.

Magnatul rus l-a cumpărat cu 127,5 milioane de dolari de la un comerciant de artă elvețian, Yves Bouvier, care îl achiziționase la rândul lui cu puțin timp înainte cu suma de 80 de milioane de dolari.

De atunci, Dmitri Rybolovlev și Yves Bouvier sunt prinși într-o veritabilă bătălie judiciară, miliardarul rus acuzându-l pe comerciantul de artă că și-a acordat marje exorbitante pentru tablourile pe care le cumpăra în numele lui.

Miercuri, într-o sală arhiplină, licitația pentru „Salvator Mundi” a început de la prețul de 70 de milioane de dolari, însă a trecut apoi prin 53 de oferte succesive și a ajuns la 400 de milioane de dolari. Prețul final de vânzare, ce include taxe și comisioane, a fost de 450,3 milioane de dolari.

La jumătatea licitației, așa cum se întâmplă adeseori, aceasta a devenit un duel între doi cumpărători anonimi, care își plasau ofertele prin telefon, prin intermediul angajaților casei Christie’s.

La pragul de 200 de milioane de dolari, un colecționar s-a ridicat din rândul publicului, alcătuit în mod vizibil din multe persoane care erau puțin obișnuite cu atmosfera licitațiilor de artă.

Lovitura finală de ciocan, care a stabilit prețul final, a declanșat un val de aplauze și de exclamații în rândul persoanelor prezente în sală.

După autentificarea sa în 2005, câțiva specialiști au emis anumite rezerve în legătură cu rolul efectiv avut de Leonardo da Vinci în conceperea acestui tablou.

Operele de artă create înainte de secolul al XIX-lea sunt rareori scoase la licitație, întrucât cele mai multe dintre ele se află deja în muzee, fapt care a lăsat să planeze o anumită incertitudine asupra prețului ce ar fi putut să fie atins de tabloul maestrului renascentist.

Însă câțiva colecționari bogați au spulberat aceste dubii în doar câteva minute.

Ei au confirmat astfel că după prețul senzațional de 110,5 milioane de dolari ce a fost plătit în luna mai pentru un tablou de Basquiat, piața operelor de artă revine la nivelul său maxim din 2015, un moment ce a fost considerat de experți drept o perioadă de „supraîncălzire” a acestui sector de activitate.

De la începutul licitațiilor de toamnă, luni, recorduri de preț au fost deja stabilite pentru opere semnate de Fernand Leger (70 milioane de dolari), Marc Chagall (28,5 milioane de dolari) și Rene Magritte (20,5 milioane de dolari).

Luni, tabloul „Laboureur dans le champ”, de Vincent Van Gogh, a fost adjudecat cu 81,3 milioane de dolari, la mică distanță de recordul absolut de preț pentru un tablou al pictorului olandez, stabilit în 1990 de „Portrait du Dr. Gachet”, ce a fost vândut cu 82,5 milioane de dolari la o licitație organizată de casa Christie’s la New York.

În epocă, acel portret pe pânză a fost considerat cel mai scump tablou din lume.

O sculptură a lui Auguste Rodin vândută cu peste un milion de euro

Publicat de Andrei Cretoiu, 25 iunie 2015, 10:00

O sculptură a celebrului maestru francez Auguste Rodin, care a fost prima dată turnată în bronz anul trecut, a fost vândută la licitație în Londra, pentru suma de peste un milion de euro. Sculptura „Aphrodite”, a cărei matriţă a fost considerată pierdută, a fost creată de Rodin în anul 1913 pentru piesa cu același nume care este expusă la Paris. Sculptura realizată din ipsos, cu o înălţime de 2,15 metri şi care o reprezintă pe zeiţa dragostei goală cu mâinile ridicate elegant deasupra capului a fost vândută marți seara, la o licitație din Londra pentru suma de 1.020.000 de euro. Sculptura fost vândută în timpul licitaţiei de artă impresionistă și artă modernă, la care au fost prezentate şi lucrări realizate de Pablo Picasso, René Magritte, Paul Cézanne și Marc Chagall.