Publicat de adinaiftime,
25 septembrie 2017, 18:00
Patru persoane au ajuns în noaptea de duminică spre luni, la Spitalul din Bistriţa după ce au consumat ciuperci necomestibile pe care le-au cules din pădure, informează Agerpres.
Purtătorul de cuvânt al unităţii medicale, Mihaela Mastan, a declarat că cei patru provin din două localităţi de pe Valea Someşului şi nu sunt în stare gravă.
Este primul caz de acest gen semnalat în judeţ în acest sezon.
Ciupercile otrăvitoare pot fi confundate foarte uşor cu cele comestibile atrag atenţia silvicultorii Direcţiei Silvice Sălaj.
Populaţia este sfătuită să apeleze la cunoscători şi chiar la lucrători silvici pentru verificarea ciupercilor culese în vederea preveniri unor eventuale cazuri de intoxicaţii.
Avertismentele vin pe fondul recoltării ciupercilor de toamnă, în special a hribilor şi ghebelor, ciuperci deosebit de apreciate şi preparate în diverse moduri. Consumatorii care nu fac diferenţa între ciupercile otrăvitoare şi cele comestibile sunt sfătuiţi să evite achiziţionarea de ciuperci de la colţul străzii, în judeţe existând centre autorizate pentru colectare şi vânzare.
Specialiștii le recomandă persoanelor care doresc să prepare diverse feluri de mâncare din ciuperci să le cumpere doar din locurile autorizate sau să se informeze de la experții în micologie, altfel, riscul la care se expun este unul major. Intoxicațiile cu ciuperci nu iartă pe nimeni!
Pericolul e tot mai mare in apropiere de Los Angeles, asa că primăria a declarat stare de urgenţă.
Mii de oameni care traiesc intr-o suburbie a metropolei au fost nevoiţi să-şi părăsească locuinţele si sa fuga din calea unui incendiu considerat deja “cel mai mare din istoria oraşului”.
Pana acum, mai bine de 2.000 de hectare de pădure şi vegetaţie au fost mistuite de foc.
Peste 500 de pompieri încearcă să oprească înaintarea flăcărilor. Alti 100 de salvatori, trimişi initial în Houston să ajute sinistratii din zonele inundate, au fost chemaţi înapoi în California.
Fermierii cărăşeni care doresc să-şi împădurească terenurile pot beneficia de anul acesta de 6.000 de euro de la stat, dacă sunt găsiţi eligibili în programul „Prima împădurire”.
Pentru a fi compatibili, aceştia trebuie să realizeze pâlcuri de pădure de un hectar, iar suprafaţa compactă minimă împădurită să fie de cel puţin o jumătate de hectar.
Dumitru Stepanescu – directorul APIA Caraş-Severin, a precizat pentru Radio Reşiţa că judeţul nu se încadrează între cele cu suprafaţa împădurită mai mică de un sfert din aria totală a unităţilor administrativ teritoriale, nefiind considerat astfel unul deficitar în păduri, prioritate în program având judeţele cu zone sărăcăcioase în vegetaţie şi sortimente de specii.
Fermierii care întrunesc condiţiile de eligibilitate şi doresc totuşi să aplice pentru schema de ajutor pot depune solicitările la Centrul Judeţean APIA, în cea de-a doua sesiune de depunere a proiectelor, până la începutul lunii octombrie.
Autorităţile iau măsuri pentru a reduce tăierile ilegale de copaci.
Vor asigura paza şi pentru suprafeţele de pădure mai mici de 30 de hectare.
O astfel de acţiune a început şi în judeţul Suceava, prin desemnarea ocoalelor silvice.
În baza Codului Silvic, art. 16, care prevede nominalizarea ocoalelor pe raza unei unităţi administrativ teritoriale, prestarea de servicii silvice se va face şi pentru proprietarii mici de fond forestier, adică şi pentru cei are deţin sub 30 de hectare.
Totodată, se vor asigura serviciile silvice şi pentru acele suprafeţe care au fost puse în posesie şi pentru care nu se cunosc limitele.
În aceste situaţii suprafeţele de fond forestier vor fi preluate în masă şi predate Ocolului Silvic nominalizat.
Astfel se va reduce riscul tăierilor ilegale, pentru că pe acele suprafeţe se va exercita paza.
Acţiunea trebuie corelată între toate gărzile forestiere din ţară pentru a nominaliza aceste ocoale.
La nivelul judeţului Suceava sunt în jur de 38 de ocoale. (Radio Iaşi/ FOTO pressalert.ro)
Anual, România pierde 8,8 milioane de metri cubi de pădure!
De multă vreme, pădurile României trec prin nişte schimbări dramatice, mii de copaci fiind tăiaţi anual.
Din acest motiv, câțiva voluntari din Bucuresti sub coordonarea Lianei Buzea sătui să vadă cum pădurile României dispar rând pe rând din cauza defrișărilor ilegale, împreună cu Asociaţia EcoAssist din Bucureşti şi alte câteva ONG-uri din ţară – au pus la cale o acțiune impresionantă, un plan menit să reînverzească România.
Concret, printr-un parteneriat pe care l-au făcut cu Ministerul Mediului, tinerii voluntari au decis să planteze în luna noiembrie, în doar 24 de ore, un milion de copaci pe terenurile cu probleme din ţară.
Mai exact și-au propus să reînverzească terenurile uitate de autorități.
Tinerii voluntari au decis să planteze luna viitoare, în doar 24 de ore – 1 milion de puieți.
Proiectul, spune Liana Buzea, a început să încolțească în mintea ei in anul 2010, după evenimentul de salubrizare a României – “Let’s do it Romania”
Atunci, oameni din toate colțurile țării au luat parte la curățarea zonelor transformate în veritabile gropi de gunoi.
Un proiect de durată, plantarea celor 1 milion de copaci, nu este altceva decât un prim pas dintr-o amplă campanie de conștientizare a importanței pădurilor.
Voluntarii care se ocupă de acest proiect vor să-i facă pe români și nu numai să înțeleagă că tăierile ilegale, precum și cele abuzive sunt nocive pentru întreaga societate.
Plantarea propriu-zisă va avea loc pe 14 noiembrie, asta pentru că pregătirea de dinainte are nevoie de foarte mult timp, iar în momentul în care terenurile sunt înzăpezite lucrurile se mișcă mult mai greu mai spune Liana Buzea.
Procesul se va întinde pe ani buni, iar voluntarii implicați vor fi nevoiți să aibă grijă de pomișorii proaspăt plantați.
„O să fie o campanie de conştientizare, o să fie despre ce înseamnă pădurea, copacul, care sunt beneficiile aduse. Trebuie ca oamenii să ştie că pădurea îmbunătăţeşte calitatea aerului, filtrarea apei, fixarea solului“, precizează Liana Buzea inițiatoarea proiectului.
Pentru a putea să-şi facă o părere cât mai clară despre situaţia pădurilor din România în acest moment, voluntarii au reuşit să realizeze şi o hartă online a zonelor în care se fac tăieri de păduri. Astel, aplicaţia online este disponibilă pe Google Maps, acolo unde oricine poate să raporteze o zonă cu probleme de acest fel. Până în acest moment, pe harta online au fost făcute în jur de 2.000 de raportări, iar în spatele hărţii online ce se modifică în timp real sunt câţiva oameni care controlează întregul proces.
Dat fiind faptul că în țara noastră se taie anual milioane de metri cubi de pădure, în următoarea perioadă va începe să funcţioneze Garda Forestieră, iar anunțul a fost făcut recent de Graţiela Gavrilescu, Ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor.
Astfel, comisarii Gărzii Forestiere vor trebui să apere pădurea de tăierile ilegale, mai ales că prejudiciul creat de operaţiunile împotriva legii se ridică la peste 1 miliard de lei.
Graţiela Gavrilescu a mai spus că Garda Forestieră a luat ființă prin transformarea fostelor Inspectorate Tehnice Silvice Teritoriale, urmând să-şi înceapă activitatea în săptămânile viitoare.
Trei copii cu vârste cuprinse între 1 şi 5 ani au fost găsiți, aseară, pe un câmp, aflat la marginea unei păduri din județul Vaslui.
Micuții erau speriaţi şi înfometaţi, iar femeia care i-a descoperit i-a luat acasă la ea, i-a hrănit și a alertat poliția.
„Poliția a alertat Direcția pentru Protecția Copilului Vaslui care i-a preluat pe cei trei copii într-un centru securizat„, după cum a declarat purtătorul de cuvînt al instituției, Irina Cîmpeanu.
Pădurile reprezintă o veritabilă bijuterie a planetei noastre. Se întind, intempestiv, ca o broderie verde, de-a lungul trupului firav al naturii, din al cărui plămân pulsează echilibrul ecologic.
Văzută prin retina unui ochi de baltă, bolta pădurii impresionează prin varietatea plantelor care răsar alintate, prin păsările care-şi construiesc cuiburi pe crengile îndelung încercate ale arborilor bătrâni, prin verdele care şi-ar putea face loc, oricând, pe paleta unui pictor priceput.
De altfel, misterele pădurii au impresionat o sumedenie de artişti care, prin arta lor, şi-au exprimat sentimentele faţă de această perlă a naturii vii.
Nu exagerăm deloc dacă afirmăm că localitatea vasluiană Bălteni dispune de o veritabilă comoară sub umbrela Rezervaţiei Dumbrava – un loc în care Mihail Sadoveanu şi-ar fi putut presăra, cu uşurinţă, personajele din „Dumbrava Minunată” şi unde, într-o scorbură de copac, într-un vis dator vândut naturii, s-ar reactualiza o lume feerică, plină de vietăţi şi personaje de basm.
Recunoscută ca atare, rezervaţia vasluiană a fost declarată oficial cu ceva mai mult de 10 ani în urmă, deşi ea străluceşte sub cerul impasibil de ceva mai mult de… 10 mii de ani.
Este vorba despre un dar excepţional al naturii pe care oamenii ajung să îl respecte poate prea târziu. Râul Bârlad, îndrăgostit de această frumuseţe în rochie verde, nu conteneşte să o cuprindă.
Şi poate că doar râul i-a rămas singurul iubit fidel. Căci terenul pe care se află pădurea, deşi iniţial se întindea pe aproximativ 300 de hectare, în prezent, din cauza defrişărilor din zonă, doar 19 hectare mai rămân desprinse din acea carte de poveste, ai cărei pagini se îngălbenesc şi se desprind pe nesimţite.
Rezervaţia, în schimb, îşi ocroteşte speciile rare de plante. Acest loc magnific acoperit cu pădure de stejar găzduieşte salba moale pitică, voiniceriu pitic, ghiocei bogaţi, laleaua galbenă sau stânjenelul.
Această prezentare necesită JavaScript.
Într-un alt colţ verde, aşezată pe un jilţ natural, laleaua pestriţă, o altă specie rară de plantă, aşteaptă, cu nerăbdare, primăvara pentru a înflori. Câteodată, îşi anunţă debutul mai devreme, iar momentul este savurat atât de locuitorii din zonă, cât şi de turiştii care vizitează rezervaţia.
Şi asta pentru că bagheta înfiptă în cupe mici, de un violet vineţiu, trezesc pământul mlăştinos dintr-un somn despre care se credea imposibil de urnit. De altfel, în jurul aceste plante circulă şi o legendă, care spune că laleaua pestriţă a apărut cu sute de ani în urma, în grădina Şahului Persiei. Atunci, nepoata grădinarului, pe nume Daria, a visat într-o noapte cum o tânără i-a cerut flori de la palat pentru mama ei bolnavă. Daria nu a stat pe gânduri şi i-a făcut un buchet cu toate minunăţiile din gradină şi, în schimb, i-a cerut o lalea pestriţă. La scurt timp după, în grădina palatului a apărut laleaua mult visată, care s-a înmulţit repede, fiind dată în dar oaspeţilor din ţările străine.
Această prezentare necesită JavaScript.
Laleaua pestriţă are o viaţă extrem de scurtă. Te poţi bucura de frumuseţea sa preţ de doar 7 zile pe an.
De frumuseţea rezervaţiei însă, te poţi bucura veşnic, aşa cum se bucură şi arborii şi arbuştii care o privesc, cu dojană, de deasupra, fie că vorbim de stejar, frasin, tei argintiu, carpen, stejar brumăriu, arţar tătăresc, dârmoz, salbă moale, sau măceş. Dincolo de importanţa ştiinţifică, rezervaţia de la Bălteni oferă un peisaj excepţional, de care sunt atraşi mulţi iubitori ai naturii.
Iar elevii din zonă, prin entuziasmul lor neţărmurit, au fericita ocazie, ca în fiecare an, prin tot soiul de iniţiative, să îşi îmbogăţească bagajul de cunoştinţe, graţie unei excelente călăuze a cărei profesie este tocmai explicarea vieţii vegetale şi animale.
Şi nu de puţine ori, mâinile acestor copii au fost cele care au redat viaţă pământului din Bălteni.
Acesta este cel de-al doilea caz înregistrat anul acesta în judeţul Covasna.
Bărbatul în vârstă de 31 de ani din Sânmartin, județul Harghita a suferit leziuni la nivelul coapsei, brațului stâng şi capului, în zona occipitală, necesitând mai multe zile de tratament.
Luna trecută un bărbat în vârstă de 37 de ani din localitatea Ghelința a ajuns la Spitalul din Sfântu Gheorghe după ce a fost muşcat de un urs, dar rănile nu au fost foarte grave, prin urmare el a părăsit Secția de boli infecțioase după 12 ore de spitalizare.
Anul trecut, pe teritoriul judeţului Covasna patru persoane au fost atacate de urşi, dar au scăpat cu viaţă.
Locuitorii mai multor comune din judeţ au reclamat în nenumărate rânduri că nu mai au curajul să iasă din case din cauza urşilor care, în căutare de hrană, dau târcoale culturilor agricole şi gospodăriilor.
Alunecările de teren produse în comuna gorjeană Roşia de Amaradia au dislocat o pădure întreagă din satul Seciuri. Potrivit primarului din Roşia de Amaradia, Liviu Cotojman, este afectată o suprafaţă de aproximativ 5.000 de metri pătraţi de pădure, falia creată întinzându-se pe aproape doi kilometri.
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
