Crește numărul cazurilor de COVID-19

Publicat de prosavioleta, 13 iulie 2022, 07:44 / actualizat: 13 iulie 2022, 9:51

Cristian Dumitrașcu:  Domnule doctor, bună ziua și bine ați venit la ”Jurnal militar”.

Bogdan Cârciumaru: Bună ziua, vă mulțumesc că m-ați solicitat.

Cristian Dumitrașcu:  Se pare că subiectul săptămânii este chiar o posibilă revenire a unui val semnificativ al pandemiei.

Bogdan Cârciumaru: Din ceea ce constatăm la nivel spitalicesc rezultă că a început să crească numărul de îmbolnăviri în mod semnificativ și acest lucru este probabil datorat faptului că au început concediile, vacanțele și, deci, aglomerațiile umane. După cum s-a văzut și la televiziune, și cum s-a arătat și în mass-media, aeroporturile sunt pline și traficul internațional de călători acționează în sensul creșterii interacțiunii între oameni.

Cristian Dumitrașcu:  Și, în, același timp, renunțarea la măsurile de distanțare, la mască în avion, au și asta importanța lor.

Bogdan Cârciumaru: Sigur că da, fără discuție, mai ales că avem de-a face și cu o problemă legată de traficul acesta internațional de călători, care este disrupt în multe aeroporturi din lume din cauzele pe care le cunoaștem. Și atunci sigur că au loc aglomerații nedorite. Aș dori să remarc, acest virus, după cum se vede, nu are o sezonalitate evidentă, ci mai degrabă ține de apariția aglomerațiilor mari umane. Prin urmare, aici e diferența față de virusul gripal. Virusul SARS-CoV-2 mutagen produce subvariante care cresc numărul de îmbolnăviri odată ce crește interacțiunea apropiată interumană, așa cum ați remarcat foarte bine, mai ales fără purtarea de echipamente de protecție necesare, măștile fiind cele mai importante.

Cristian Dumitrașcu:  Recomandarea dumneavoastră, așadar, este întoarcerea la un minimum de măsuri care să ne distanțeze, care să ne apere de acest virus, în așa fel. Acesta al câtelea val este, domnule doctor?

Bogdan Cârciumaru: La noi se pare că este al șaselea val, și aici sigur că ar fi bine să rămână la nivel de recomandare, deoarece viziunea actuală este în Europa, cel puțin, și în zona vestică a continentului de a învăța să trăim cu acest virus. Prin urmare, purtarea măștii, care devine o recomandare, nu o obligativitate, igiena personală, aș aminti aici spălarea mâinilor este foarte importantă, distanțarea socială, aerisirea încăperilor, un lucru foarte, foarte important și, bineînțeles, evitarea spațiilor închise și aglomerate.

Cristian Dumitrașcu:  Iar o ultimă estimare, astăzi, la „Jurnal militar”, când credeți că va fi vârful și când credeți că vom fi scăpat din nou de acest pericol?

Bogdan Cârciumaru: Vârful care corespunde cu perioada concediilor ar putea fi în august-septembrie, după aceea, datorită scăderii interacțiunilor și terminării concediilor, s-ar putea să avem o revenire a numărului mic de infectări. Oricum, acest virus va rămâne prezent și va circula în populație.

Cristian Dumitrașcu:  Invitat la subiectul săptămânii a fost colonelul doctor Bogdan Cârciumaru, medic primar în secția boli infecțioase din Spitalul Clinic de Urgență Militar Central „Carol Davila” din București. Domnule doctor, vă mulțumesc.

Bogdan Cârciumaru: Vă mulțumesc, am onoarea.

Albastrul pur al cerului din zori, Mă face să vreau să-mi crească aripi, să zbor!

Publicat de Gabriel Stan, 27 mai 2022, 15:00

În această săptămână vom zbura cu gândul și vorba alături de pilotul unei aeronave militare ce ne-a oferit un interviu în care ne-a povestit despre carieră, viața de pilot militar, experiențele trăite, amintirile adunate, dar și despre pasiunile pe care le are.

Este vorba despre căpitanul Diana Apostol, pilot militar pe aeronava C-27J Spartan, în cadrul Bazei 90 Transport Aerian Otopeni „Comandor aviator Gheorghe Bănciulescu”.

Interviul a fost realizat de Gabriel Stan, de la Radio România Actualități.

În prima parte am discutat despre origini, unde se retrage când lumea devine aglomerată, unde este acasă pentru ea și unde se simte cel mai bine atunci când ajunge de fiecare dată.

Tot aici ne vorbește și despre visul ei și alegerile făcute în viață.

Diana Apostol: În continuare călătoresc cât de mult pot, iar acasă unde este cea mai multă verdeață și cea mai frumoasă este întotdeauna cel mai frumos.

Diana Apostol ne introduce în poveștile ce i-au creionat viața de pilot, de copilărie, de alegerile făcute și despre familia întemeiată alături de soțul ei, pilot de elicopter.

Diana Apostol: Întotdeauna colegii mei s-au putut baza pe mine și cred ca așa mi-am câștigat respectul.

Undeva trebuie să faci sacrificii. Noi încercăm să nu sacrificăm partea de familie, dar câteodată nu se poate altfel. Pentru amândoi meseria de părinte și familia este cea care ocupă locul întâi.

Pandemia de Covid-19 a lasat destule amintiri în sufletul căpitanului Diana Apostol, care ne-a povestit despre experiențele trăite la bordul aeronavei, în acea perioadă neagră din istoria omenirii.

Diana Apostol: Transporți pacienți ce sunt în situație critică și tu îți dorești din toată inima prin contribuția ta să ajuți cumva la starea lor. Este atât de mare fericirea când ajungi cu ei la destinație și sunt încă în viața, că i-ai lăsat bine acolo… te încarcă cumva…

În finalul interviului, Diana Apostol ne-a povestit despre pasiunile ei, despre locurile pe care le vizitează și ce îi place să citească, despre care scrie în blogul realizat de către ea și pe care vă invit să îl accesați.

Diana Apostol: Îmi place foarte mult să citesc, îmi place foarte mult să călătoresc împreună cu soțul și copilul de când este în viața noastră… și-mi place să scriu.

PaperWings – Calatoare. Cititoare. Aviatoare.

Sursa foto: Galerie personală, Diana Apostol. 

Două treimi dintre gospodăriile cu copii au înregistrat o scădere a veniturilor în timpul pandemiei!

Publicat de Andra Radu, 10 martie 2022, 15:30

Cel puțin două treimi dintre gospodăriile cu copii au înregistrat o scădere a veniturilor de la declanșarea pandemiei de COVID-19 în urmă cu doi ani, potrivit unui nou raport publicat astăzi de UNICEF și Banca Mondială.

Raportul Impact of COVID-19 on the welfare of households with children [Impactul COVID-19 asupra bunăstării gospodăriilor cu copii]– care prezintă rezultatele obținute pe baza datelor din 35 de țări – relevă faptul că gospodăriile cu trei sau mai mulți copii au fost cele mai afectate de pierderea veniturilor, peste trei sferturi dintre acestea confruntându-se cu o diminuare a veniturilor, în comparație cu 68% dintre gospodăriile cu unu sau doi copii.

Raportul menționează și faptul că, din cauza pierderii veniturilor, adulții din una din patru gospodării cu copii nu au avut ce mânca o zi întreagă sau chiar mai mult. Adulții din aproape jumătate dintre gospodăriile cu copii au declarat că renunță la o masă din lipsă de bani. Potrivit raportului, aproximativ un sfert dintre adulții din gospodăriile cu sau fără copii au afirmat că nu mai lucrează de când a început pandemia.

„Progresele modeste înregistrate în ultimii ani în ceea ce privește reducerea sărăciei infantile riscă să fie anulate în toate părțile lumii. Familiile au înregistrat pierderi uluitoare. Anul trecut inflația a atins cel mai ridicat nivel din ultimii ani, iar peste două treimi dintre gospodăriile cu copii au obținut venituri mai mici. Familiile nu au suficienți bani pentru alimente sau servicii medicale esențiale. Nu își permit o casă. Este o situație cumplită, iar gospodăriile cele mai sărace se afundă și mai mult în sărăcie”, a afirmat Sanjay Wijesekera, directorul Grupului de Programe din cadrul UNICEF.

Conform raportului, copiii sunt privați de lucruri esențiale. Copiii din 40% dintre gospodării nu au fost implicați în nicio activitate educațională pe perioada închiderii școlilor. Având în vedere că datele sunt compilate la nivel de gospodărie, este posibil ca rata reală a participării să fie chiar mai mică la nivel individual, mai ales în cazul copiilor care provin din gospodării cu trei sau mai mulți copii.

„Întreruperea educației și a serviciilor medicale adresate copiilor, alături de cheltuielile medicale enorme pe care trebuie să le acopere din propriul buzunar peste un miliard de persoane, ar putea frâna dezvoltarea capitalului uman și atingerea nivelului de educație, sănătate și bunăstare de care au nevoie oamenii pentru a deveni membri productivi ai societății”, a declarat Carolina Sánchez-Páramo, director global pe probleme de sărăcie și echitate în cadrul Băncii Mondiale. „Aceasta ar putea duce la creșterea inegalității în cazul generațiilor viitoare, scăzând șansele ca acești copii să ducă un trai mai bun decât părinții sau bunicii lor”.

Deși gospodăriile cu trei sau mai mulți copii au fost cele mai afectate de pierderea veniturilor, acestea au beneficiat cel mai mult de ajutorul statului, 25% dintre ele accesând acest tip de sprijin, în comparație cu 10% dintre gospodăriile fără copii. Raportul notează faptul că acest lucru a contribuit la reducerea impactului negativ al crizei asupra gospodăriilor care au beneficiat de sprijin.

Raportul menționează că, înainte de COVID-19, unu din șase copii din lumea întreagă– adică 356 de milioane – s-au confruntat cu sărăcie extremă, membrii gospodăriei lor trebuind să supraviețuiască cu mai puțin de 1,90 de dolari pe zi. Peste 40% dintre copii trăiau în sărăcie moderată. Iar aproape un miliard de copii trăiau în sărăcie multidimensională în țările aflate în curs de dezvoltare, această cifră crescând cu 10% în urma pandemiei.

UNICEF și Banca Mondială fac apel la extinderea rapidă a sistemelor de protecție socială adresate copiilor și familiilor acestora. Acordarea de sprijin, inclusiv prin transferuri financiare și universalizarea alocației pentru copii, reprezintă o investiție importantă ce poate ajuta familiile să facă față dificultăților economice și să se pregătească pentru șocurile viitoare.

De la debutul pandemiei, peste 200 de țări sau teritorii au introdus mii de măsuri de protecție socială, iar Banca Mondială a acordat statelor aproximativ 12,5 miliarde de dolari pentru implementarea acestor măsuri, ajutând aproape un miliard de persoane la nivel mondial.

Peste 1.500 de locuri de muncă vacante sunt listate de angajatori la AJOFM Arad!

Publicat de Andra Radu, 8 februarie 2022, 13:00

Peste 1.500 de locuri de muncă vacante sunt listate de angajatori la Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM) Arad, cele mai multe de la începutul pandemiei, în timp ce rata şomajului este la cel mai mic nivel din ultimele 18 luni, de doar 1,41%.

Potrivit platformei AJOFM Arad, marţi erau disponibile 1.565 de posturi, oferite în 237 de firme şi companii. Acest număr de posturi libere este cel mai mare în judeţ din ultimii doi ani.

Datele din decembrie 2021 sunt chiar mai bune decât înainte de declararea pandemiei de COVID-19. Atunci erau libere 1.205 posturi, faţă de 800 de locuri de muncă disponibile în decembrie 2020 sau 850 posturi în decembrie 2019.

Conform AJOFM Arad, rata şomajului a scăzut la cel mai mic nivel din iunie 2020 încoace.

La finele anului 2021, momentul pentru care există ultimele date publicate, rata şomajului în judeţ era de 1,41%.

UNICEF: Nivelul pierderilor de învățare este „aproape insurmontabil”!

Publicat de Andra Radu, 25 ianuarie 2022, 09:30

Peste 635 de milioane de elevi sunt în continuare afectați de închiderea totală sau parțială a școlilor. În contextul a aproape doi ani de pandemie de COVID-19, UNICEF publică cele mai recente date disponibile cu privire la impactul pandemiei asupra educației copiilor.

„În luna martie se vor împlini doi ani de când pandemia de COVID-19 a început să perturbe educația la nivel mondial. Pur și simplu asistăm la un nivel aproape insurmontabil al pierderilor legate de școlarizarea copiilor”, a afirmat Robert Jenkins, Șeful Departamentului pentru Educației al UNICEF .

„Deși este necesar să punem capăt perturbărilor sistemelor de educație, simpla redeschidere a școlilor nu este suficientă. Elevii au nevoie de sprijin intens pentru a recupera pierderile de învățare. De asemenea, școlile trebuie să-și depășească rolul de bază și să contribuie la reclădirea sănătății mintale și fizice, la dezvoltarea socială și la alimentația copiilor”.

Copiii au pierdut competențe de bază de citire și de aritmetică.

La nivel mondial, perturbarea sistemelor de învățământ, a dus la înregistrarea unui număr de milioane de copiii care au pierdut acumularea unor cunoștințe semnificative pe care le-ar fi deprins dacă ar fi fost prezenți în sala de clasă, copiii cei mai vulnerabili și de vârste mici înregistrând cele mai mari pierderi.

• În statele cu venituri mici și medii, pierderile de învățare ale copiilor cauzate de închiderea școlilor au făcut ca 70% dintre copiii de 10 ani să nu poată citi sau înțelege un text simplu, o creștere de la 53%, procent înregistrat înainte de pandemie.
• În Etiopia, se estimează că elevii de școală primară au acumulat între 30 și 40% din cunoștințele de aritmetică pe care le-ar fi deprins într-un an școlar normal.
• În SUA, s-au înregistrat pierderi de învățare în multe state, printre care Texas, California, Colorado, Tennessee, Carolina de Nord, Ohio, Virginia și Maryland. De exemplu, în Texas, două treimi dintre copiii din clasa a treia au înregistrat în 2021 rezultate mai slabe la matematică față de nivelul anului lor, în comparație cu anul 2019, când jumătate dintre copii au avut aceleași pierderi.
• În mai multe state din Brazilia aproximativ trei din patru copii din clasa a doua nu pot citi, în creștere de la unu din doi copii înregistrați înainte de pandemie. În întreaga țară, unu din zece elevi cu vârste cuprinse între 10 și 15 ani a afirmat că nu intenționează să revină la școală odată ce școala sa se va redeschide.
• În Africa de Sud elevii sunt în urmă față de nivelul la care ar trebui să fie cu 75% până la 100% dintr-un an școlar. Se estimează că între 400.000 și 500.000 de elevi au abandonat școala în totalitate în intervalul martie 2020 și iulie 2021.

Consecințele închiderii școlilor sunt în creștere.

Pe lângă pierderile de învățare, închiderea școlilor a avut efecte negative asupra sănătății mintale a copiilor, le-a redus accesul la o sursă regulată de alimentație și a condus la sporirea riscului de abuz la care copiii sunt supuși.

• Din ce în ce mai multe dovezi arată că pandemia de COVID-19 a generat niveluri crescute de anxietate și depresie în rândul copiilor și tinerilor, unele studii arătând că fetele, adolescenții și cei care trăiesc în mediul rural au șanse mai mari să se confrunte cu astfel de probleme.
• În intervalul în care școlile au fost închise, peste 370 de milioane de copii din întreaga lume nu au beneficiat de mesele oferite la școală ceea ce pentru unii copii a însemnat pierderea singurei surse sigure de alimente și nutriție zilnică.

CNSU adoptat o hotărâre privind prelungirea stării de alertă şi a măsurilor pentru combaterea pandemiei!

Publicat de Andra Radu, 5 ianuarie 2022, 15:08

Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă a aprobat, miercuri, o hotărâre privind prelungirea stării de alertă, dar şi o serie de măsuri care să fie aplicate pe durata acesteia, printre care obligativitatea purtării măştilor de protecţie de tip medical sau FFP2.

Vor fi exceptate de la această măsură următoarele categorii de persoane:

• copiii cu vârsta mai mică de 5 ani;
• persoanele care sunt singure în birou;
• prezentatorii TV şi invitaţii acestora, cu condiţia respectării distanţei de 3 metri între persoane;
• reprezentanţii cultelor religioase, în timpul slujbelor, cu condiţia respectării distanţei de 3 metri între persoane;
• vorbitorii aflaţi în spaţii închise sau deschise, cu condiţia respectării distanţei de minimum 3 metri între aceştia şi oricare din celelalte persoane din public;
• persoanele care desfăşoară activităţi fizice intense şi/sau în condiţii de muncă solicitante

Comitetul Național pentru Situații de Urgență adoptă prezenta HOTĂRÂRE:

Art.1 – Se propune prelungirea stării de alertă pe întreg teritoriul național, pentru o perioadă de 30 de zile, începând cu data de 08.01.2022.

Art.2 – Măsurile de prevenire și control a infecțiilor generate de virusul SARS-CoV-2, propuse a fi adoptate începând cu data de 08.01.2022, în contextul epidemiologic actual, sunt prevăzute în anexa la prezenta hotărâre.

Art.3 – Măsurile propuse în prezenta hotărâre produc efecte doar în situația aprobării lor prin acte normative ale Guvernului sau, după caz, ale conducătorilor ministerelor sau organelor administrației publice centrale.

Art.4 – Se propune ca, pentru preîntâmpinarea afectării activității autorităților/operatorilor economici deținători de infrastructuri critice, prin acte
administrative ale conducătorilor acestora, să fie dispuse măsuri suplimentare
pentru prevenirea răspândirii infecțiilor cu SARS-CoV-2 care să vizeze testarea
săptămânală a tuturor angajaților, desfășurarea activității în schimburi sau ture
cu evitarea contactului între acestea sau utilizarea unor măști cu un grad mai
ridicat de protecție (FFP2) în zonele aglomerate.

Art.5 – Prezenta hotărâre se comunică tuturor componentelor Sistemului
Național de Management al Situațiilor de Urgență.

PREŞEDINTELE COMITETULUI NAŢIONAL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ
PRIM-MINISTRU
NICOLAE-IONEL CIUCĂ

Anexa la HCNSU nr. 1 din 05.01.2022
MĂSURI DE PREVENIRE ȘI CONTROL A INFECȚIILOR PROPUSE A SE
APLICA PE DURATA STĂRII DE ALERTĂ

1. Se propune menținerea coordonării operaționale a serviciilor publice de ambulanță și a serviciilor voluntare pentru situații de urgență de către inspectoratele județene/București-Ilfov pentru situații de urgență, iar coordonarea poliției locale de către Direcția Generală de Poliție a Municipiului București/inspectoratele județene de poliție.

2. Se propune menținerea asigurării continuității activității centrelor rezidențiale
de îngrijire și asistență a persoanelor vârstnice, centrelor rezidențiale pentru copii
și adulți, cu și fără dizabilități, precum și pentru alte categorii vulnerabile, precum
și obligativitatea stabilirii programului de lucru al angajaților cu avizul direcțiilor de
sănătate publică județene, respectiv a municipiului București.

3. Se propune menținerea obligației furnizorilor de servicii sociale de tip rezidențial de a-și organiza programul în funcție de contextul epidemiologic existent la nivel local și cu respectarea normelor în vigoare privind legislația în domeniul muncii. Activitatea la nivelul acestor servicii va fi organizată și desfășurată cu respectarea normelor de prevenire a răspândirii virusului SARS-CoV-2 instituite de autoritățile competente.

4. Se propune menținerea obligației desfășurării, în regim permanent, a activității tuturor centrelor operative pentru situații de urgență cu activitate temporară, precum și a Centrului Național de Coordonare și Conducere a Intervenției și a centrelor județene/al municipiului București de coordonare și conducere a intervenției.

5. Se propune menținerea obligativității purtării a măștii de protecție doar tip medical sau FFP2, astfel încât să acopere gura și nasul, în toate spațiile publice închise și deschise, în condițiile stabilite prin ordinul comun al ministrului sănătății și al ministrului afacerilor interne.

6. Se exceptează de la măsura prevăzută la pct. 5, următoarele categorii de
persoane:
a) copiii cu vârsta mai mică de 5 ani;
b) persoanele care sunt singure în birou;
c) prezentatorii TV și invitații acestora, cu condiția respectării distanței de 3
metri între persoane;
d) reprezentanții cultelor religioase, în timpul slujbelor, cu condiția respectării
distanței de 3 metri între persoane;
e) vorbitorii aflați în spații închise sau deschise cu condiția respectării distanței
de minimum 3 metri între aceștia și oricare din celelalte persoane din public;
f) persoanele care desfășoară activități fizice intense și/sau în condiții de muncă
solicitante (temperaturi ridicate, umiditate crescută etc.) sau activități sportive.

7. Se propune menținerea posibilității izolării și carantinării persoanelor care
sosesc din țări cu risc epidemiologic ridicat în condițiile stabilite prin Hotărâre a
Comitetului Național pentru Situații de Urgență /ordin al ministrului sănătății.

8. Se propune menținerea testării săptămânale, prin grija direcțiilor de sănătate
publică, a personalului de îngrijire şi asistență, a personalului de specialitate şi
auxiliar care își desfășoară activitatea în centrele rezidențiale de îngrijire şi asistență
a persoanelor vârstnice, centrelor rezidențiale pentru copii şi adulți, cu şi fără
dizabilități, precum şi pentru alte categorii vulnerabile.

9. Se propune menținerea restricțiilor privind organizarea și desfășurarea de mitinguri, demonstrații, procesiuni, concerte, spectacole, cursuri de instruire, workshopuri, conferințe sau alte tipuri de întruniri, organizarea de evenimente private (nunți, botezuri, mese festive și altele asemenea), precum și a întrunirilor de natura activităților culturale, științifice, artistice, sportive sau de divertisment în spații deschise sau închise și desfășurarea acestora în condițiile punctelor 10-25.

10.Se propune menținerea posibilității desfășurării activităților de pregătire fizică
în cadrul structurilor și bazelor sportive, constând în cantonamente, antrenamente
și competiții sportive organizate pe teritoriul României numai în condițiile stabilite
prin ordinul comun al ministrului tineretului și sportului și ministrului sănătății.

11.Se propune ca organizarea și desfășurarea competițiilor sportive pe teritoriul României, în spații închise sau deschise, să poată fi realizată, doar în intervalul orar 5:00-22:00, cu participarea spectatorilor până la 50% din capacitatea maximă a spațiului, repartizarea acestora pe întreaga suprafață a arenei, asigurarea unei distanțe de minimum 2 metri între persoane și purtarea măștii de protecție, în județele/localitățile în care rata de incidența cumulată la 14 zile este mai mică sau egală cu 1/1.000 de locuitori.

Se propune ca participarea să fie permisă doar pentru persoanele care sunt vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 și pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei
complete de vaccinare, persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RTPCR pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau rezultatul negativ certificat al unui test antigen rapid pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore, respectiv persoanele care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi și a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2.

12.Se propune ca organizarea și desfășurarea competițiilor sportive pe teritoriul României, în spații închise sau deschise, să poată fi realizată, doar în intervalul orar 5,00-22,00, cu participarea spectatorilor până la 30% din capacitatea maximă a spațiului, repartizarea acestora pe întreaga suprafață a arenei, asigurarea unei distanțe de minimum 2 metri între persoane și purtarea măștii de protecție, în județele/localitățile în care rata de incidența cumulată la 14 zile este mai mare de 1/1.000 de locuitori.

Se propune ca participarea să fie permisă doar pentru persoanele care sunt vaccinate împotriva virusului SARS-CoV2 și pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau rezultatul negativ certificat al unui test antigen rapid pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore, respectiv persoanele care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi și a
180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2.

13. Se propune ca activitățile instituțiilor muzeale, a bibliotecilor, librăriilor, cinematografelor, studiourilor de producție de film și audiovizuală, a instituțiilor de
spectacole şi/sau concerte, școlilor populare, de artă şi de meserii, precum și
evenimentele culturale în spații închise sau deschise, să se desfășoare numai în
condițiile stabilite prin ordinul comun al ministrului culturii și al ministrului sănătății.

14. Se propune ca, în condițiile pct. 13, organizarea și desfășurarea activității în
cadrul cinematografelor, instituțiilor de spectacole și/sau concerte în spații închise
sau deschise să fie permisă în intervalul orar 5:00-22:00, cu participarea publicului
până la 50% din capacitatea maximă a spațiului și cu purtarea măștii de protecție,
în județele/localitățile în care rata de incidența cumulată la 14 zile este mai mică
sau egală cu 1/1.000 de locuitori.

Se propune ca participarea să fie permisă doar pentru persoanele care sunt vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 și pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau rezultatul negativ certificat al unui test antigen rapid pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore, respectiv persoanele care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi și a
180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2.

15.Se propune ca, în condițiile pct. 13, organizarea și desfășurarea activității în cadrul cinematografelor, instituțiilor de spectacole și/sau concerte în spații închise sau deschise să fie permisă în intervalul orar 5,00-22,00, cu participarea publicului până la 30% din capacitatea maximă a spațiului și cu purtarea măștii de protecție, în județele/localitățile în care rata de incidența cumulată la 14 zile este mai mare de 1/1.000 de locuitori.

Se propune ca participarea să fie permisă doar pentru persoanele care sunt vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 și pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, persoanele care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi și a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2, respectiv persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau al unui test antigen rapid pentru infecția cu virusul SARSCoV-2 nu mai vechi de 48 de ore.

16.Se propune ca, în condițiile pct. 13, organizarea și desfășurarea în aer liber a spectacolelor, concertelor, festivalurilor publice și private sau a altor evenimente culturale să fie permise cu participarea publicului până la 50% din capacitatea maximă a spațiului, dar nu mai mult de 1.000 de persoane, în intervalul orar 5:00-22:00, cu asigurarea unei distanțe de 2 metri între persoane și a unei suprafețe de minimum 4 mp pentru fiecare persoană, cu purtarea măștii de protecție, în județele/localitățile în care rata de incidența cumulată la 14 zile este mai mică sau egală cu 1/1.000 de locuitori.

Se propune ca participarea să fie permisă doar pentru persoanele care sunt vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 și pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecția cu virusul SARSCoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau rezultatul negativ certificat al unui test antigen rapid pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore, respectiv persoanele care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi și a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2.

17. Se propune ca, în condiţiile pct. 13, organizarea şi desfăşurarea în aer liber a spectacolelor, concertelor, festivalurilor publice şi private sau a altor evenimente culturale să fie permise cu participarea publicului până la 30% din capacitatea maximă a spaţiului, dar nu mai mult de 500 de persoane, în intervalul orar 5,00- 22,00, cu asigurarea unei distanţe de 2 metri între persoane şi a unei suprafeţe de minimum 4 mp pentru fiecare persoană, cu purtarea măştii de protecţie, în judeţele/localităţile în care rata de incidenţa cumulată la 14 zile este mai mare de 1/1.000 de locuitori.

Se propune ca participarea să fie permisă doar pentru persoanele vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 şi pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, persoanele care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi şi a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2, respectiv persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau al unui test antigen rapid pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore.

18. Se propune ca, organizarea şi desfăşurarea de cursuri, inclusiv cele de formare profesională care necesită activităţi practice, workshop-uri şi conferinţe, inclusiv cele pentru implementarea proiectelor finanţate din fonduri europene, să fie permisă doar în intervalul orar 5,00-22,00, cu participarea persoanelor până la 50% din capacitatea maximă a spaţiului în interior sau în exterior, dar nu mai mult de 150 de persoane, cu asigurarea unei distanţe de 2 metri între persoane şi a unei suprafeţe de minimum 4 mp pentru fiecare persoană, cu purtarea măştii de protecţie şi respectarea normelor de sănătate publică, în judeţele/localităţile în care rata de incidenţa cumulată la 14 zile este mai mică sau egală cu 1/1.000 de locuitori.

Se propune ca participarea să fie permisă doar pentru persoanele care sunt vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 şi pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau rezultatul negativ certificat al unui test antigen rapid pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore, respectiv persoanele care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi şi a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2.

19. Se propune ca, organizarea şi desfăşurarea de cursuri, inclusiv cele de formare profesională care necesită activităţi practice, workshop-uri şi conferinţe, inclusiv cele pentru implementarea proiectelor finanţate din fonduri europene, să fie permisă doar în intervalul orar 5:00-22:00, cu participarea persoanelor până la 30% din capacitatea maximă a spaţiului în interior sau în exterior, dar nu mai mult de 100 de persoane, cu asigurarea unei distanţe de 2 metri între persoane şi a unei suprafeţe de minimum 4 mp pentru fiecare persoană, cu purtarea măştii de protecţie şi respectarea normelor de sănătate publică, în judeţele/localităţile în care rata de incidenţa cumulată la 14 zile este mai mare de 1/1.000 de locuitori.

Se propune ca participarea să fie permisă doar pentru persoanele vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 şi pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, persoanele care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi şi a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2, respectiv persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau al unui test antigen rapid pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore.

20. Se propune ca activitatea cultelor religioase, inclusiv a slujbelor şi rugăciunilor colective, să se desfăşoare în interiorul şi/sau în afara lăcaşurilor de cult cu respectarea regulilor de protecţie sanitară, stabilite prin ordin comun al ministrului sănătăţii şi al ministrului afacerilor interne.

21. Se propune ca, în condiţiile pct. 20, pentru prevenirea răspândirii infecţiilor cu virusul SARS-CoV-2, organizarea de procesiuni şi/sau pelerinaje religioase să fie permisă numai cu respectarea regulilor de protecţie sanitară, stabilite prin ordin al ministrului sănătăţii cu avizul Secretariatului de Stat pentru Culte.

22. Se propune menţinerea interdicţiei desfăşurării activităţilor recreative şi sportive în aer liber, cu excepţia celor care se desfăşoară cu participarea a cel mult 10 persoane care nu locuiesc împreună.

Se propune ca participarea să fie permisă doar pentru persoanele care sunt vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 şi pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, persoanele care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi şi a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2, respectiv persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau al unui test antigen rapid pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore, în condiţiile stabilite prin ordinul comun al ministrului sănătăţii, după caz, cu ministrul tineretului şi sportului, ministrul mediului, apelor şi pădurilor sau ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale.

23. Se propune menţinerea organizării şi desfăşurării activităţilor specifice instituţiilor cu atribuţii în domeniul apărării naţionale, ordinii şi siguranţei publice, în aer liber, sub supravegherea unui medic epidemiolog.

24. Se propune menţinerea organizării şi desfăşurării activităţilor specifice din domeniul diplomatic, inclusiv la sediile misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare acreditate în România, astfel încât să fie asigurată o distanţă de 2 metri între persoane şi a unei suprafeţe de minimum 4 mp pentru fiecare persoană participantă şi să fie respectate regulile de protecţie sanitară.

25. Se propune menţinerea măsurii referitoare la organizarea de mitinguri şi demonstraţii cu un număr de participanţi de maximum 100 de persoane şi cu purtarea măştii de protecţie. Se propune ca participarea să fie permisă doar pentru persoanele care sunt vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 şi pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, persoanele care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi şi a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2, respectiv persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau al unui test antigen rapid pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore.

26. Se propune menţinerea permisiunii de desfăşurare a activităţilor de prevenire şi combatere a pestei porcine africane prin vânători colective la care pot participa cel mult 20 de persoane.

27. Se propune menţinerea interzicerii intrării pe teritoriul României, prin punctele de trecere a frontierei de stat, a cetăţenilor străini şi apatrizilor care sosesc din Botswana, Eswatini, Lesotho, Malawi, Mozambic, Namibia, Africa de Sud, Zimbabwe, Angola şi Zambia.

28. Se propune menţinerea competenţei Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă de a adopta măsuri de suspendare a zborurilor efectuate de operatorii economici din aviaţie spre şi dinspre ţările cu risc epidemiologic ridicat, care au fost stabilite prin hotărâre a Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă la propunerea Institutul Naţional de Sănătate Publică.

29. Se propune exceptarea de la măsurile adoptate în temeiul prevederile pct.28 a următoarelor categorii de zboruri:

a) efectuate cu aeronave de stat;
b) de transport marfă şi/sau corespondenţă;
c) umanitare sau care asigură servicii medicale de urgenţă;
d) pentru căutare-salvare sau de intervenţie în situaţii de urgenţă, la solicitarea unei autorităţi publice din România;
e) având drept scop transportul echipelor de intervenţie tehnică, la solicitarea operatorilor economici stabiliţi în România;
f) aterizări tehnice necomerciale;
g) de poziţionare a aeronavelor, fără încărcătură comercială tip ferry;
h) tehnice în scopul efectuării unor lucrări la aeronave;
i) efectuate de transportatori aerieni deţinători de licenţă de operare în conformitate cu reglementările Uniunii Europene, prin curse neregulate (charter), pentru transportul lucrătorilor sezonieri sau pentru repatrierea unor cetăţeni străini, din România către alte state, cu avizul Autorităţii Aeronautice Civile Române şi al autorităţii competente din statul de destinaţie;
j) efectuate de transportatori aerieni deţinători de licenţă de operare în conformitate cu reglementările Uniunii Europene, prin curse neregulate (charter), din alte state către România pentru repatrierea cetăţenilor români, cu avizul Autorităţii Aeronautice Civile Române, în baza acordului Ministerului Afacerilor Interne şi al Ministerului Afacerilor Externe;
k) efectuate de transportatori aerieni deţinători de licenţă de operare în conformitate cu reglementările Uniunii Europene, prin curse neregulate (charter), pentru transportul lucrătorilor din sectorul transporturilor prevăzuţi în anexa nr. 3 la Comunicarea privind implementarea Culoarelor Verzi („Green Lanes”) în temeiul Orientărilor privind măsurile de gestionare a frontierelor în vederea protejării sănătăţii şi a asigurării disponibilităţii mărfurilor şi serviciilor esenţiale – C(2020) 1897, din 23.03.2020, din România către alte state şi din alte state către România, cu avizul Autorităţii Aeronautice Civile Române şi al autorităţii competente din statul de destinaţie.

30. Se propune menţinerea interdicţiei efectuării transportului rutier de persoane prin servicii ocazionale, precum şi suplimentarea unor curse regulate, potrivit reglementărilor în vigoare, în scopul participării la procesiunile şi/sau pelerinajele religioase către locurile unde se desfăşoară aceste activităţi.

31. Se propune menţinerea închiderii temporare, totale sau parţiale, a următoarelor puncte de trecere a frontierei de stat:

31.1 la frontiera româno-ungară: Carei, judeţul Satu Mare.

31.2 la frontiera româno-bulgară:

a) Lipniţa, judeţul Constanţa;
b) Dobromir, judeţul Constanţa.

32. Se propune ca activitatea cu publicul a operatorilor economici care desfăşoară activităţi de preparare, comercializare şi consum al produselor alimentare şi/sau băuturilor alcoolice şi nealcoolice, de tipul restaurantelor şi cafenelelor, în interiorul clădirilor şi la terase, precum şi a celor dispuse în interiorul hotelurilor, pensiunilor sau altor unităţi de cazare, precum şi la terasele acestora să fie permisă până la 50% capacitatea maximă a spaţiului în intervalul orar 5:00-22:00 în judeţele/localităţile în care rata de incidenţa cumulată la 14 zile este mai mică sau egală cu 3/1.000 de locuitori.

Se propune ca participarea să fie permisă doar pentru persoanele care sunt vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 şi pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, persoanele care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi şi a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2, respectiv persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau al unui test antigen rapid pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore.

33. Se propune ca activitatea cu publicul a operatorilor economici care desfăşoară activităţi de preparare, comercializare şi consum al produselor alimentare şi/sau băuturilor alcoolice şi nealcoolice, de tipul restaurantelor şi cafenelelor, în interiorul clădirilor şi la terase, precum şi a celor dispuse în interiorul hotelurilor, pensiunilor sau altor unităţi de cazare, precum şi la terasele acestora să fie permisă până la 30% capacitatea maximă a spaţiului în intervalul orar 5:00-22:00 în judeţele/localităţile în care rata de incidenţa cumulată la 14 zile este mai mare de 3/1.000 de locuitori.

Se propune ca participarea să fie permisă doar pentru persoanele care sunt vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 şi pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, persoanele care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi şi a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2, respectiv persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau al unui test antigen rapid pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore.

34. Se propune ca măsurile prevăzute la pct. 32 şi 33 să se aplice şi operatorilor economici care desfăşoară activităţi de preparare, comercializare şi consum al produselor alimentare şi/sau băuturilor alcoolice şi nealcoolice în spaţiile publice închise care au un acoperiş, plafon sau tavan şi care sunt delimitate de cel puţin doi pereţi, indiferent de natura acestora sau de caracterul temporar sau permanent.

35. Se propune ca în situaţia în care activitatea operatorilor economici prevăzuţi la pct. 32, 33 şi 34 este restricţionată sau închisă, să fie permisă prepararea hranei şi comercializarea produselor alimentare şi băuturilor alcoolice şi nealcoolice care nu se consumă în spaţiile respective.

36. Se propune ca prepararea, comercializarea şi consumul produselor alimentare şi băuturilor alcoolice şi nealcoolice să fie permise în spaţiile special destinate dispuse în exteriorul clădirilor, în aer liber, cu respectarea măsurilor de protecţie sanitară stabilite prin ordinul comun al ministrului Sănătăţii, al ministrului Economiei, Antreprenorialului şi Turismului şi al preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor.

Se propune consumarea produselor alimentare şi băuturilor alcoolice şi nealcoolice în spaţiile special destinate dispuse în exteriorul clădirilor, în aer liber doar pentru persoanele care sunt vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 şi pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, persoanele care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi şi a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2, respectiv persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau al unui test antigen rapid pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore.

37. Se propune ca activitatea cu publicul în centrele şi parcurile comerciale, să fie permisă doar pentru persoanele care sunt vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 şi pentru care au trecut 10 zile de la finalizare a schemei complete de vaccinare, persoanele care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi şi a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2, respectiv persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau al unui test antigen rapid pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore.

Se propune ca măsura să nu se aplice persoanelor care se prezintă la centrele de vaccinare în vederea administrării unei doze de vaccin, dacă sunt stabilite culoare dedicate şi controlate de intrare, deplasare şi ieşire în/din centrele şi parcurile comerciale.

38. Se propune ca activitatea cu publicul a operatorilor economici, dispuşi în interiorul sau în afara parcurilor şi centrelor comerciale, care au ca obiect principal de activitate comercializarea produselor nealimentare, să fie permisă doar pentru persoanele care sunt vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 şi pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, persoanele care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi şi a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2, respectiv persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau al unui test antigen rapid pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore. Se propune ca măsura să nu se aplice unităţilor farmaceutice dispuse în afara centrelor şi parcurilor comerciale, precum şi benzinăriilor.

39. Se propune ca accesul în cadrul spaţiilor de comercializare a produselor nealimentare cu suprafaţa mai mică sau egală cu 200 mp să fie permis tuturor persoanelor fără a fi necesară dovada vaccinări, testării sau trecerii prin boală, cu asigurarea unei distanţe de 2 metri între persoane şi a unei suprafeţe de minimum 4 mp pentru fiecare persoană şi cu afişarea la intrare a numărului maxim de persoane care pot fi simultan în incintă.

40. Se propune ca activitatea de cazare în structurile de primire turistice să fie permisă doar pentru persoanele care sunt vaccinate împotriva virusului SARS-CoV2 şi pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, persoanele care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi şi a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2, respectiv persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau al unui test antigen rapid pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore.

41. Se propune menţinerea interzicerii activităţii în baruri, cluburi şi discoteci.

42. Se propune ca operatorii economici care desfăşoară activităţi de comerţ/prestări de servicii în spaţii închise şi/sau deschise, publice şi/sau private, inclusiv în interiorul centrelor şi parcurilor comerciale, să îşi organizeze şi să desfăşoare activitatea în intervalul orar 5:00-22:00.

43. Se propune ca, prin excepţie de la prevederile pct. 42, în intervalul orar 22:00-05:00 operatorii economici să poată activa doar în relaţia cu operatorii economici cu activitate de livrare la domiciliu.

44. Se propune ca, prin excepţie de la prevederile pct. 42, în intervalul orar 22:00-05:00 unităţile farmaceutice, benzinăriile, operatorii economici cu activitate de livrare la domiciliu, precum şi operatorii economici din domeniul transportului rutier de persoane şi de mărfuri să îşi poată desfăşura activitatea în regim normal de muncă, cu respectarea normelor de protecţie sanitară.

45. Se propune ca transportul aerian să se desfăşoare în continuare cu respectarea măsurilor şi restricţiilor referitoare la igiena şi dezinfecţia spaţiilor comune, echipamentelor, mijloacelor de transport şi aeronavelor, procedurile şi protocoalele din interiorul aeroporturilor şi aeronavelor, regulilor de conduită pentru personalul operatorilor aeroportuari, aerieni şi pentru pasageri, precum şi privitor la informarea personalului şi pasagerilor, în scopul prevenirii contaminării pasagerilor şi personalului ce activează în domeniul transportului aerian, în condiţiile stabilite prin ordin comun al ministrului transporturilor şi infrastructurii, ministrului sănătăţii şi al ministrului afacerilor interne.

46. Se propune ca transportul feroviar să se desfăşoare în continuare cu respectarea măsurilor şi restricţiilor referitoare la igiena şi dezinfecţia spaţiilor comune din gări, halte, staţii sau puncte de oprire, a echipamentelor şi garniturilor de tren, procedurile şi protocoalele din interiorul gărilor, haltelor, staţiilor sau punctelor de oprire, dar şi în interiorul vagoanelor şi garniturilor de tren, gradul şi modul de ocupare al materialului rulant, regulile de conduită pentru personalul operatorilor şi pentru pasageri, precum şi privitor la informarea personalului şi pasagerilor, în scopul prevenirii contaminării pasagerilor şi personalului ce activează în domeniul transportului feroviar, în condiţiile stabilite prin ordin comun al ministrului transporturilor şi infrastructurii, ministrului sănătăţii şi al ministrului afacerilor interne.

47. Se propune ca transportul rutier să se desfăşoare în continuare cu respectarea măsurilor şi restricţiilor referitoare la igiena şi dezinfecţia mijloacelor de transport persoane, procedurile şi protocoalele din interiorul mijloacelor de transport, gradul şi modul de ocupare a mijloacelor de transport, regulile de conduită pentru personalul operatorilor şi pentru pasageri, precum şi privitor la informarea personalului şi pasagerilor, în scopul prevenirii contaminării pasagerilor şi personalului ce activează în domeniul transportului rutier, în condiţiile stabilite prin ordin comun al ministrului transporturilor şi infrastructurii, ministrului sănătăţii şi al ministrului afacerilor interne.

48. Se propune ca transportul naval să se desfăşoare în continuare cu respectarea măsurilor şi restricţiilor referitoare la igiena şi dezinfecţia navelor de transport persoane, procedurile şi protocoalele din interiorul navelor de transport persoane, gradul şi modul de ocupare al navelor de transport persoane, regulile de conduită pentru personalul operatorilor şi pentru pasageri, precum şi privitor la informarea personalului şi pasagerilor, în scopul prevenirii contaminării pasagerilor şi personalului ce activează în domeniul transportului naval, în condiţiile stabilite prin ordin comun al ministrului transporturilor, infrastructurii şi comunicaţiilor, ministrului sănătăţii şi al ministrului afacerilor interne.

49. Se propune ca transportul intern şi internaţional de mărfuri şi persoane să se desfăşoare în continuare, în condiţiile stabilite prin ordin comun al ministrului transporturilor şi infrastructurii, ministrului sănătăţii şi al ministrului afacerilor interne.

50. Se propune ca activitatea cu publicul a operatorilor economici în spaţii închise în domeniul sălilor de sport/fitness, să fie permisă, fără a depăşi 50% din capacitatea maximă a spaţiului, cu asigurarea unei distanţe de 2 metri între persoane şi a unei suprafeţe de minimum 4 mp pentru fiecare persoană, în judeţele/localităţile în care rata de incidenţa cumulată la 14 zile este mai mică sau egală cu 1/1.000 de locuitori.

Se propune ca participarea să fie permisă doar pentru persoanele care sunt vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 şi pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, persoanele care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi şi a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2, respectiv persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau al unui test antigen rapid pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore.

51. Se propune ca activitatea cu publicul a operatorilor economici în spaţii închise în domeniul sălilor de sport/fitness, să fie permisă, fără a depăşi 30% din capacitatea maximă a spaţiului, cu asigurarea unei distanţe de 2 metri între persoane şi a unei suprafeţe de minimum 4 mp pentru fiecare persoană, în judeţele/localităţile în care rata de incidenţa cumulată la 14 zile este mai mare de 1/1.000 de locuitori.

Se propune ca participarea să fie permisă doar pentru persoanele care sunt vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 şi pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, persoanele care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi şi a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2, respectiv persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau al unui test antigen rapid pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore.

52. Se propune ca activitatea cu publicul a operatorilor economici care desfăşoară activităţi de administrare a piscinelor interioare să fie permisă fără a depăşi 50% din capacitatea maximă a spaţiului, în judeţele/localităţile în care rata de incidenţa cumulată la 14 zile este mai mică sau egală cu 1/1.000 de locuitori.

Se propune ca participarea să fie permisă doar pentru persoanele care sunt vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 şi pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, persoanele care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi şi a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2, respectiv persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau al unui test antigen rapid pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore.

53. Se propune ca activitatea cu publicul a operatorilor economici care desfăşoară activităţi de administrare a piscinelor interioare să fie permisă fără a depăşi 30% din capacitatea maximă a spaţiului, în judeţele/localităţile în care rata de incidenţa cumulată la 14 zile este mai mare de 1/1.000 de locuitori.

Se propune ca participarea să fie permisă doar pentru persoanele care sunt vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 şi pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, persoanele care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi şi a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2, respectiv persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau al unui test antigen rapid pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore.

54. Se propune ca activitatea operatorilor economici care desfăşoară activităţi de administrare a ştrandurilor exterioare, a piscinelor exterioare sau a sălilor de sport/fitness să se desfăşoare în condiţiile ordinului comun al ministrului tineretului şi sportului şi al ministrului sănătăţii.

55. Se propune ca activitatea cu publicul a operatorilor economici licenţiaţi în domeniul jocurilor de noroc să fie permisă până la 50% din capacitatea maximă a spaţiului în intervalul orar 5,00-22,00, în judeţele/localităţile în care rata de incidenţa cumulată la 14 zile este mai mică sau egală cu 1/1.000 de locuitori.

Se propune ca participarea să fie permisă doar pentru persoanele care sunt vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 şi pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, persoanele care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi şi a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2, respectiv persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau al unui test antigen rapid pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore.

56. Se propune ca activitatea cu publicul a operatorilor economici licenţiaţi în domeniul jocurilor de noroc să fie permisă până la 30% din capacitatea maximă a spaţiului în intervalul orar 5:00-22:00, în judeţele/localităţile în care rata de incidenţa cumulată la 14 zile este mai mare de 1/1.000 de locuitori.

Se propune ca participarea să fie permisă doar pentru persoanele care sunt vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 şi pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, persoanele care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi şi a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2, respectiv persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau al unui test antigen rapid pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore.

57. Se propune ca activitatea operatorilor economici care administrează săli de jocuri să fie permisă fără a depăşi 50% din capacitatea maximă a spaţiului în intervalul orar 5:00-22:00, în judeţele/localităţile în care rata de incidenţa cumulată la 14 zile este mai mică sau egală cu 1/1.000 de locuitori.

Se propune ca participarea să fie permisă doar pentru persoanele care sunt vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 şi pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, persoanele care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi şi a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2, respectiv persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau al unui test antigen rapid pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore.

58. Se propune ca activitatea operatorilor economici care administrează săli de jocuri să fie permisă fără a depăşi 30% din capacitatea maximă a spaţiului în intervalul orar 5:00-22:00, în judeţele/localităţile în care rata de incidenţa cumulată la 14 zile este mai mare de 1/1.000 de locuitori.

Se propune ca participarea să fie permisă doar pentru persoanele care sunt vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 şi pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, persoanele care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi şi a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2, respectiv persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau al unui test antigen rapid pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore.

59. Se propune ca desfăşurarea activităţii operatorilor economici care administrează locuri de joacă pentru copii în spaţii închise sau deschise să fie permisă fără a depăşi 50% din capacitatea maximă a spaţiului şi doar în intervalul orar 5:00-22:00.

Se propune ca participarea să fie permisă doar pentru persoanele care sunt vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 şi pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, persoanele care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi şi a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2, respectiv persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau al unui test antigen rapid pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore.

60. Se propune menţinerea obligaţiei operatorilor economici care desfăşoară activităţi de tratament balnear de a respecta normele de prevenire stabilite prin ordinul ministrului sănătăţii.

61. Se propune menţinerea obligaţiei operatorilor economici care desfăşoară activităţi de jocuri de noroc, îngrijire personală, primire turistică cu funcţiuni de cazare, precum şi activităţi de lucru în birouri cu spaţii comune în sistem deschis de a respecta normele de prevenire stabilite prin ordinul comun al ministrului economiei, antreprenorialului şi turismului şi al ministrului sănătăţii.

62. Se propune menţinerea obligaţiei pentru instituţiile şi autorităţile publice, operatorii economici şi profesioniştilor de a organiza activitatea, astfel încât să asigure, la intrarea în sediu, în mod obligatoriu, triajul epidemiologic şi dezinfectarea obligatorie a mâinilor, atât pentru personalul propriu, cât şi pentru vizitatori, în condiţiile stabilite prin ordin comun al ministrului sănătăţii şi al ministrului afacerilor interne.

63. Se propune menţinerea obligaţiei ca activitatea la nivelul cabinetelor stomatologice şi unităţilor sanitare non-COVID, să se desfăşoare numai în condiţiile stabilite prin ordinul ministrului sănătăţii.

64. Se propune menţinerea obligaţiei ca activitatea în creşe, să se desfăşoare numai cu respectarea condiţiilor stabilite prin ordin comun al ministrului educaţiei, al ministrului familiei şi al ministrului sănătăţii.

65. Se propune ca activitatea operatorilor economici care desfăşoară activităţi tip after-school să se desfăşoare cu respectarea măsurilor de prevenire şi limitarea a răspândirii infecţiilor cu SARS-CoV-2.

66. Se propune permiterea în cadrul unităţilor/instituţiilor de învăţământ a activităţilor didactice şi a altor activităţi specifice precum şi organizarea şi desfăşurarea examenelor pentru elevi/studenţi, cadre didactice, în condiţiile respectării măsurilor de prevenire stabilite prin ordin comun al ministrului educaţiei şi al ministrului sănătăţii.

67. Se propune ca activitatea pieţelor agroalimentare, inclusiv a pieţelor volante, să se desfăşoare în condiţiile stabilite prin ordin comun al ministrului dezvoltării, lucrărilor publice şi administraţiei, al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale, al ministrului sănătăţii şi al ministrului muncii şi protecţiei sociale.

68. Se propune ca activitatea târgurilor, bâlciurilor şi talciocurilor, să fie permisă fără a depăşi 50% din capacitatea maximă a spaţiului, în condiţiile stabilite prin ordin comun al ministrului dezvoltării, lucrărilor publice şi administraţiei, al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale, al ministrului sănătăţii şi al ministrului muncii şi protecţiei sociale, în judeţele/localităţile în care rata de incidenţa cumulată la 14 zile este mai mică sau egală cu 1/1.000 de locuitori.

Se propune ca participarea să fie permisă doar pentru persoanele care sunt vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 şi pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, persoanele care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi şi a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2, respectiv persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau al unui test antigen rapid pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore.

69. Se propune ca activitatea târgurilor, bâlciurilor şi talciocurilor, să fie permisă fără a depăşi 30% din capacitatea maximă a spaţiului, în condiţiile stabilite prin ordin comun al ministrului dezvoltării, lucrărilor publice şi administraţiei, al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale, al ministrului sănătăţii şi al ministrului muncii şi protecţiei sociale, în judeţele/localităţile în care rata de incidenţa cumulată la 14 zile este mai mare de 1/1.000 de locuitori.

Se propune ca participarea să fie permisă doar pentru persoanele care sunt vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 şi pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, persoanele care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi şi a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2, respectiv persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau al unui test antigen rapid pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore.

70. Se propune menţinerea obligaţiei de organizare a programului de lucru în regim de telemuncă sau muncă la domiciliu pentru cel puţin 50% din angajaţi, iar acolo unde specificul activităţii nu permite telemuncă sau muncă la domiciliu programul de lucru să fie organizat şi să se desfăşoare cu program decalat cu începere de la orele 07.30 a.m., respectiv 10.00 a.m. sau în schimburi.

71. Se propune ca organizarea activităţii la locul de muncă, să fie realizată cu respectarea prevederilor legale emise de autorităţile competente în ceea ce priveşte prevenirea contaminării cu noul coronavirus SARS-CoV-2, pentru asigurarea securităţii şi sănătăţii în muncă a lucrătorilor, ţinând cont şi de gradul de vaccinare al angajaţilor de la acel loc de muncă, atestat prin certificat de vaccinare împotriva virusului SARS-CoV-2 prezentat de salariaţii pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare precum şi de numărul de angajaţi aflaţi în intervalul de 180 de zile de la data testului pozitiv, pentru salariaţii care au fost confirmaţi pozitiv pentru infecţia cu virusul SARS-COV-2, care deţin şi prezintă angajatorului adeverinţă eliberată de medicul de familie.

72. Se propune ca accesul persoanelor, cu excepţia angajaţilor, participanţilor în cadrul procedurilor judiciare, disciplinare, contravenţionale, administrativ jurisdicţionale şi a celor administrative din motive de ordine şi siguranţă publică, persoanelor care necesită servicii medicale şi prestaţii sociale, precum şi persoanelor care se prezintă la centrele de vaccinare în vederea administrării unei doze de vaccin, în incintele instituţiilor publice centrale şi locale, regiilor autonome şi operatorilor economici cu capital public să fie permis doar celor care fac dovada vaccinării împotriva virusului SARS-CoV-2 şi pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau rezultatul negativ certificat al unui test antigen rapid pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore, respectiv care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi şi a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2.

73. Se propune ca prin excepţie de la prevederile pct. 72 să fie permis accesul avocaţilor pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat.

74. Se propune ca măsurile prevăzute la pct. 72 să fie aplicate şi pentru operatorii economici care funcţionează în clădiri cu birouri private în care îşi desfăşoară activitatea cel puţin 50 de persoane simultan.

75. Se propune ca instituţiile publice şi operatorii economici să întreprindă măsurile necesare pentru asigurarea accesului la serviciile publice oferite, în situaţii urgente (de exemplu: eliberare certificat de deces, certificat de naştere şi altele asemenea) şi persoanelor care nu fac dovada vaccinării, testării sau vindecării de infecţia cu virusul SARS-CoV-2, prin organizarea activităţii în mediul on-line, în spaţii deschise, la ghişee dispuse direct în exteriorul clădirilor sau în orice alte condiţii care să asigure respectarea măsurilor de prevenire a răspândirii SARS-CoV2.

76. Se propune ca accesul persoanelor care nu fac dovada vaccinării, testării sau vindecării de infecţia cu virusul SARS-CoV-2 să fie permis în lăcaşurile de cult, unde se desfăşoară activitatea cultelor religioase, inclusiv slujbele şi rugăciunile colective, şi în unităţile de alimentaţie publică în care se comercializează produse alimentare şi băuturi alcoolice sau nealcoolice aflate în afara centrelor comerciale, târgurilor, bâlciurilor şi talciocurilor, cu purtarea măştii de protecţie şi respectarea normelor de protecţie sanitară.

77. Prin incidenţa cumulată la 14 zile se înţelege incidenţa cumulată a cazurilor calculată pe un interval de 14 zile, cuprins între a 17-a zi şi a 3-a zi, anterioare datei în care aceasta se realizează, prin raportare la cifra reprezentând suma persoanelor cu domiciliul sau reşedinţa în localitatea de referinţă, comunicată comitetului judeţean/al municipiului Bucureşti pentru situaţii de urgenţă de către Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, prin structurile teritoriale judeţene, în prima zi lucrătoare a săptămânii, la ora 16:00.

Cifra comunicată de către Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date, prin structurile teritoriale judeţene, este utilizată ca referinţă pentru întreaga perioadă de timp până la furnizarea unui nou set de date actualizate şi se transmite şi Serviciului de Telecomunicaţii Speciale.

78. Se propune ca realizarea constatării încadrării în limitele de incidenţă cumulată a cazurilor la 14 zile în vederea punerii în aplicare a măsurilor stabilite în prezenta hotărâre să se realizeze în maxim 48 de ore de la atingerea acestora prin hotărâre a comitetului judeţean/al municipiului Bucureşti pentru situaţii de urgenţă pe baza analizelor prezentate de direcţiile de sănătate publică judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, iar măsurile se aplică pentru o perioadă de 14 zile, urmând a fi reevaluate la finalul acesteia.

79. Se propune ca direcţiile de sănătate publică judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti să calculeze zilnic, pentru fiecare localitate din zona de competenţă, incidenţa cumulată a cazurilor la 14 zile, astfel cum este calculată potrivit dispoziţiilor pct. 77 şi să prezinte comitetului judeţean/al municipiului Bucureşti pentru situaţii de urgenţă analiza rezultată în cel mult 24 de ore de la data constatării atingerii limitelor stabilite în prezenta hotărâre.

80. Se propune ca zilnic, pe baza rezultatelor testelor persoanelor nou confirmate, gestionate în aplicaţia „corona-forms”, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale să prezinte automat, la ora 10:00, pe platforma „alerte.ms.ro” rezultatul calculului ratei de incidenţă conform formulei de la pct. 77.

81. Se propune ca atestarea vaccinării, testării sau vindecării de infecţia cu virusul SARS-CoV-2 să se realizeze prin intermediul certificatelor digitale ale Uniunii Europene privind COVID-19 sau în cazul persoanelor fizice provenite din state ale căror autorităţi nu emit certificate digitale ale Uniunii Europene privind COVID-19 sau documente compatibile cu aceste certificate, dovada să fie făcută prin intermediul unui document, pe suport hârtie sau în format electronic, care să ateste vaccinarea, testarea sau vindecarea de infecţia cu virusul SARS-CoV-2.

82. Se propune menţinerea obligaţiei pentru organizatorii/operatorii economici care desfăşoară activităţi potrivit prezentei de a scana codul QR de pe certificatul digital al Uniunii Europene privind COVID-19 folosind secţiunea „Verificare reguli interne” din aplicaţia mobilă ‘Check DCC’ pentru verificarea autenticităţii, valabilităţii şi integrităţii certificatului, fără a se reţine niciun fel de date sau informaţii din certificatul verificat sau documentele pe suport hârtie sau în format electronic, care să ateste vaccinarea, testarea sau vindecarea de infecţia cu virusul SARS-CoV-2.

83. Se propune exceptarea persoanelor, de la măsurile prevăzute în prezenta hotărâre, care au vârsta mai mică sau egală cu 12 ani şi sunt însoţite de o persoană cu vârsta mai mare de 18 ani şi care face dovada vaccinării împotriva virusului SARS-CoV-2 şi pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, respectiv care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi şi a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2 sau care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau rezultatul negativ certificat al unui test antigen rapid pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore.

Revelion în Piaţa Revoluţiei din Arad!

Publicat de Andra Radu, 10 decembrie 2021, 17:06

Primăria Arad va relua tradiţia organizării petrecerii publice de Revelion, în Piaţa Revoluţiei, după un an de pauză impusă de pandemia de COVID-19.

Din cauza timpului scurt rămas de la ridicarea unor restricţii vor fi contractaţi mai mult artişti locali pentru concerte.

Petrecerea publică, care în fiecare an atrăgea mii de persoane, va avea loc tot în Piaţa Revoluţiei, în faţa Palatului Administrativ.

Anul trecut, autorităţile locale au organizat primul Revelion online, folosind o platformă prin care a transmis spectacole, în timp ce evenimentele obişnuite din stradă, precum concerte şi jocuri de artificii, au fost anulate din cauza măsurilor de restricţie impuse de pandemie.

A fost pentru prima dată când trecerea dintre ani a fost sărbătorită în mediul online, pe platforma special concepută, denumită „Scena Online Arad”.

Efecte ale pandemiei în interiorul omului!

Publicat de Andra Radu, 14 noiembrie 2021, 16:22 / actualizat: 14 noiembrie 2021, 18:22

Frica generată prin toate mijloacele de comunicare, tradiționale sau moderne, ajunge, poate de cele mai multe ori fără să vrea acest lucru, la fiecare receptor, iar acesta se conectează instant, fără prevenirea viitorului său sacru, la vibrațiile, cuvintele, manifestările și experiențele trăite de cei care le emit.

În opinia psihologului Alexandru Pleșea, cunoscut opiniei publice drept Antrenorul Minții, aceste lucruri pe care o minte neatentă le-ar numi purtări de grijă ale societății pentru mine, nu sunt altceva decât, la o analiză atentă, măsuri de îngrijire pentru naivitatea, obediența și sedarea celui care urmărește frecvent ce mai zic știrile sau cuvintele altora despre pandemie.

„Acest segment social al spectatorilor acestui teatru nu face decât să ignore aspectele științei antice care se numea în trecut: implementare de idei subliminale în mintea altuia ca și cum ar fi ale lui.

Acum, pentru că metoda actuală de informare este orientată, prin repetiție, spre crearea unei realități dorite de cei care o promovează, resursele omului rămân în așteptare până când repetiția s-a instalat în automatismele și obiceiurile sale. Acestea devin astfel luate în calcul, fără critica, analiza sau judecata omului. Această tranchilizare cu sedative informaționale este înecarea oricărei șanse de a ajunge sănătos la mal, adică de a scăpa din infernul apelor adânci.

Orice om cu „toate țiglele pe casă” sau un om de la țară fără carte, care încă nu a încasat sutele de știri pandemice, ar mai fi o șansă de instrucție pentru colectivul său. Dar cum acesta, probabil, este îmbibat cu toate bârfele vecinilor săi, nici el nu mai are șanse să expună adevărul, obiectiv”, explică psihologul Alexandru Pleșea.

Mai mult decât atât, specialistul consideră că verificarea știrilor pandemice este măsurată prin viu grai și de teroarea promovată din rândurile cunoscuților, iar pe acest fond omul devine labil emoțional și ajunge să cultive în el capacitatea de a crede tot ce zboară, fără să aibă vreun habar să facă vreun efort să afle cu adevărat de ce, prin ce și cum a murit aproapele lui de acest malefic virus.

Astfel, psihologul Alexandru Pleșea ne prezintă 10 efecte ale pandemiei asupra psihicului nostru, nu doar pe termen scurt sau mediu, ci și pe termen lung:

1. Diagnosticul este mai dur decât realitatea faptică a unei boli – de ce? Pentru simplul fapt al acceptării sale de om, de la cineva superior și autoritar: doctor.

2. Pandemia cu cât mai mult este promovată prin repetiție, cu atât mai mult prinde putere și este acceptată în mintea celui care a repetat informația.

3. Labilitatea emoțională este determinată de distanțarea socială – de ce? Prin frica instalată că altul ar putea avea sau genera vreo problemă.

4. Frica destabilizează și descurajează cea mai rafinată și puternică energie din om, capabilă de creație fizică: sexualitatea.

5. Distanțarea celor vaccinați de cei nevaccinați, ca măsură de inventare a unui nou și neproductiv tip de judecată și neiubire între semeni.

6. Cu cât sunt mai crude dramele pandemice promovate care vând rating, cu atât mai puține soluții crezute de cei care au verificat.

7. Timpul petrecut pe Social Media – instrument de pierdere a autorității și integrității interioare, pentru că ajunge comparația să energizeze trăsăturile interne.

8. Ne scriem mai des, ne vedem mai rar: lipsă de percepții, lipsă de hrană pentru simțuri, drumul anevoios și sigur spre solitudine și tristețe.

9. Joburile online din Occident – care produc spațiu pentru lumea a treia (Africa și Orientul estic) să intre în funcțiune la munca brută occidentală, fapt care afectează sănătatea fizică a celor care stau doar la laptop din lumea occidentală.

10. Evitarea oricărui mijloc de comunicare informațional face spațiul intern plin de bucurie, fericire, recunoștință, ușurință, plănuire, organizare, logică și creativitate – iar toate acestea creează tunelul de siguranță prin care omul poate trece dintr-un punct în altul, ieșirea din pandemie, cu un sistem imunitar puternic, curaj dobândit și stabilirea unui scop care să-l țină pe om activ și alert.

Echipa de robotică a Liceului Teoretic „Traian Lalescu” din Hunedoara a câștigat Campionatul Mondial de Robotică „First Global Challenge”!

Publicat de Andra Radu, 1 noiembrie 2021, 16:37

Echipa de robotică a Liceului Teoretic „Traian Lalescu” din Hunedoara a câștigat, pentru a doua oară, Campionatul Mondial de Robotică „First Global Challenge” cu un proiect ştiinţific care a reunit mai multe soluţii menite să rezolve o parte din problemele legate de pandemia de COVID-19.

Competiţia s-a desfăşurat online, cu participarea a 177 de ţări, în perioada 28 iunie-28 septembrie, iar rezultatele s-au publicat pe 30 octombrie.

Pe lângă proiectul ştiinţific, elevii au desfăşurat şi alte activităţi, cum ar cele de social-media, construirea a patru sisteme de roboţi şi a unui minisatelit care a trebuit realizat şi lansat cu ajutorul unui balon cu heliu.

Sterilizatorul este foarte simplu şi ieftin încât oamenii şi-l pot face singuri din carton şi un fir subţire de cupru folosit în bobinaj. Modul de construire se poate regăsi pe un site creat de elevi la adresa www.health4everyone.org, unde sunt prezentate toate componentele proiectului.

În cadrul proiectului, echipa liceului din Hunedoara a propus şi un robot autonom care să sterilizeze saloanele de spital cu ajutorul radiaţiei ultraviolete. Aparatul ajunge la un preţ de aproximativ o mie de dolari, faţă de 96.000 de euro, cât costă unul care efectuează aceleaşi operaţiuni.

O a patra componentă a pachetului este o aplicaţie de calculator care ia legătura cu pacienţii aflaţi în izolare la domiciliu, le adresează întrebări verbal, ascultă răspunsurile şi extrage informaţia necesară, după care prezintă un raport sintetic medicului. În acest fel, medicul este scutit să vorbească cu zeci de persoane, în fiecare zi, ca să afle starea lor de sănătate.

O nouă carte de povești îi ajută pe copii să nu își piardă speranța în timpul pandemiei de COVID-19!

Publicat de Andra Radu, 21 octombrie 2021, 17:54

O nouă carte de povești își propune să îi ajute pe copii să nu își piardă speranța și optimismul în timpul pandemiei de COVID-19. Povestea este continuarea cărții Tu ești eroul meu: cum pot lupta copiii împotriva COVID-19!, publicată în aprilie 2020.

Ambele cărți au fost lansate în urma unei colaborări implicând 60 de organizații din sectorul umanitar, inclusiv Organizația Mondială a Sănătății, UNICEF, Înaltul Comisariat pentru Refugiați al Națiunilor Unite, Federația Internațională a Societăților de Cruce Roșie și Semilună Roșie și MHPSS Collaborative for Children & Families in Adversity.

Povestea Tu ești eroul meu 2021: cum își pot păstra speranța copiii în timpul pandemiei de COVID-19! este inspirată din realitatea cu care se confruntă zilnic milioane de copii de la debutul pandemiei. Pandemia continuă să le perturbe multora dintre ei educația, activitățile recreative și timpul petrecut cu prietenii, familia și cadrele didactice.

Povestea – care se adresează, în principal, copiilor cu vârste cuprinse între 6 și 11 ani – urmărește întoarcerea lui Ario, o creatură fantastică ce călătorește în întreaga lume și ajută copiii să descopere speranța în viitor și bucuria în plăcerile simple. Împreună cu prieteni vechi și noi, Ario abordează temerile, frustrările și preocupările cu care se confruntă copiii în actuala fază a pandemiei, explorând totodată diferitele mecanisme la care pot recurge aceștia pentru a face față emoțiilor dificile, precum teama, suferința, furia și tristețea.

La baza noii povești stau răspunsurile din cadrul unui sondaj la care au participat peste 5.000 de copii, părinți, îngrijitori și cadre didactice din întreaga lume, care au descris provocările cu care continuă să se confrunte în al doilea an de pandemie.

Pentru copiii de pretutindeni

Cartea este disponibilă momentan în limbile arabă, bengaleză, chineză, engleză, franceză, portugheză, română, rusă, spaniolă și swahili. Versiunea în limba română poate fi descărcată.

Predecesoarea ei este disponibilă actualmente în peste 140 de limbi, inclusiv în limbajul mimico-gestual și în Braille, având peste 50 de adaptări pentru animație video, lectură cu voce, teatru, cărți de activități și formate audio. Printre acestea se numără și o adaptare pentru amerindieni, o carte de colorat pentru copiii din Siria și un desen animat creat de o echipă coordonată de Stanford Medicine din SUA.

Începând cu aprilie 2020, guvernele, universitățile, organizațiile neguvernamentale, instituțiile media și celebritățile s-au alăturat Organizației Națiunilor Unite pentru a facilita distribuirea în întreaga lume a primei cărți din serie.

Printre inițiative se numără lansarea unor versiuni audio și realizarea de ateliere pe tema cărții în rândul refugiaților din Cox’s Bazar, Bangladesh, difuzarea unei versiuni animate la televiziunea națională din Mongolia și distribuirea cărții ca supliment gratuit al unui ziar național din Grecia.

Părinții și cadrele didactice pot folosi noua carte de povești împreună cu un ghid intitulat „Acțiuni pentru eroi”, publicat de același grup în februarie 2021. Disponibil deja în peste douăsprezece limbi, ghidul oferă părinților, îngrijitorilor și cadrelor didactice sfaturi cu privire la modul în care pot crea condițiile de care au nevoie copiii pentru a vorbi deschis despre sentimentele și preocupările lor legate de pandemie, incluzând totodată activități inspirate din cărțile seriei.

Martin Griffiths, subsecretar general pentru afaceri umanitare și coordonator al asistenței de urgență, Organizația Națiunile Unite: „Este crucial să abordăm consecințele pandemiei asupra sănătății mintale a tinerilor pentru a-i ajuta să își revină mai repede la finalul crizei provocate de COVID-19. Această nouă carte de povești este unul dintre instrumentele care îi pot ajuta”.

Dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus, Director General al Organizației Mondiale a Sănătății: „În efortul de a depăși împreună criza provocată de COVID-19 și de a găsi propriile modalități de a-i face față, trebuie să ne străduim să protejăm sănătatea mintală și bunăstarea copiilor care își văd în continuare copilăria răvășită. Cărțile de povești din seria ‘Tu ești eroul meu’ ne ajută să facem acest lucru. Îi încurajez pe părinții, profesorii și îngrijitorii de pretutindeni să disemineze continuarea poveștii originale extrem de populare, ajutându-i pe copiii de care au grijă să devină rezilienți și să își păstreze speranța în viitor”.

Henrietta Fore, Director Executiv al UNICEF: „După aproape doi ani de pandemie, viața și rutina a milioane de copii sunt perturbate în continuare. Seria ‘Tu ești eroul meu’ este un instrument minunat și esențial pentru părinții și cadrele didactice în încercarea de a-i ajuta pe copii să înțeleagă lumea nouă de astăzi și să facă față propriilor emoții în schimbare”.

Filippo Grandi, Înaltul Comisar ONU pentru Refugiați: „Pandemia are un impact profund asupra vieții și bunăstării a milioane de copii din întreaga lume, inclusiv a multora care au fost strămutați forțat în urma conflictelor, a violenței și a persecuției. În această perioadă de temeri, pierderi și nesiguranță pentru atât de mulți copii și pentru persoanele în grija cărora se află aceștia, inițiativele precum seria ‘Tu ești eroul meu’ pot juca un rol crucial în a-i ajuta să facă față situației, să își revină și să își păstreze speranța în viitor”.

Audrey Azoulay, Director General al UNESCO: „COVID-19 a ținut milioane de copii departe de prietenii, profesorii și școlile lor, având consecințe socio-emoționale devastatoare. UNESCO sprijină pe deplin inițiativa „Tu ești eroul meu”, care folosește magia universală a povestitului și a cititului pentru a sădi speranța în inimile copiilor – o prioritate în procesul de recuperare educațională”.

Facebook, în preferințele românilor!

Publicat de Andra Radu, 20 octombrie 2021, 14:30 / actualizat: 20 octombrie 2021, 17:08

Facebook rămâne cea mai populară platformă de social media, cu o acoperire de 93% în rândul utilizatorilor români de Internet din mediul urban, în timp ce 43% consideră televiziunea ca principala sursă de informare, arată rezultatele unui studiu, publicat marţi.

Comparativ cu anii anteriori, românii au folosit mediul online într-o măsură mai mare. Astfel, au fost mai prezenţi pe platforme (53%) şi pe reţelele sociale (48%) şi au făcut mai multe plăţi (55%) şi cumpărături online (52%).

Totodată, restricţiile şi limitările acestei perioade i-au determinat să citească mai frecvent ştiri online (48%) şi să se uite mai des la filme şi seriale (43%).

În acelaşi timp, în contextul pandemiei, utilizatorii de Internet din mediul urban au accesat reţelele de socializare în special pentru a-şi ocupa timpul liber, pentru a se relaxa (65%), dar şi pentru a păstra legătura cu cei dragi (64%), motive regăsite în special la persoanele mature, cu vârsta peste 45 de ani.

La capitolul celor mai accesate platforme social media, Facebook continuă să fie cea mai populară, cu 93% dintre sufragii în mediul urban, fiind folosită de toate grupele de vârstă, dar mai ales de către persoanele de peste 55 de ani (98%).

De asemenea, persoanele cu vârsta cuprinsă între 25 şi 34 de ani sunt mai atrase de platforme precum Instagram şi Pinterest, iar tinerii cu vârste între 18 şi 24 de ani preferă TikTok, Snapchat, Reddit sau chiar LinkedIn. În schimb, utilizatorii de peste 45 de ani preferă să acceseze Twitter.

Peste trei sferturi (78%) dintre cei chestionaţi afirmă că imaginile rămân cel mai popular tip de conţinut din social media, urmaţi de tinerii (18-24 ani) care preferă videoclipurile (72%) sau stories pe Instagram (45%), persoanele cu vârste cuprinse între 35-44 ani mai atrase de live streaming (19%), iar cele cu vârsta cuprinsă între 45 şi 55 de ani interesate de postările brandurilor preferate (44%) şi de imaginile şi videoclipuri 360 grade (29%).

Persoanele de peste 55 de ani apreciază, cu preponderenţă, articolele (61%) şi conţinutul audio (33%).

Pe segmentul de e-commerce prin reţelele de socializare, datele centralizate în studiu relevă faptul că opt din zece utilizatori de Internet din mediul urban sunt de părere că funcţia de etichetare folosită de branduri pentru comerţul electronic este utilă pentru că reduce timpul de căutare a produsului (74%) şi oferă toate detaliile despre preţ, fără a fi nevoie să acceseze site-ul web (78%).

Printre cei care au întreprins activităţi de gaming se află persoanele cu vârste cuprinse între 45 şi 55 de ani care au descărcat şi au jucat jocuri pe smartphone într-o măsură mai mare faţă de valul anterior (61%), iar cele cu vârsta cuprinsă între 35 şi 44 de ani au jucat în reţea cu persoane necunoscute (39%).

Aproape două treimi (64%) dintre cei chestionaţi au susţinut că vizionează programe TV împreună cu familia, iar 41% au declarat că, în ultimul an, au urmărit programe TV sau online pentru copii mai mult decât o făceau înainte de pandemie.

Dan Derioiu: “Avem misiunea aceasta grea, dar nu imposibilă și depunem toate eforturile pentru a reuși în această etapă de luptă împotriva pandemiei.”

Publicat de Gabriel Stan, 18 octombrie 2021, 17:56

La „Subiectul săptămânii” a fost invitat colonelul medic Dan Derioiu, director medical la Spitalul Militar de Urgență „Regina Maria” din Brașov.

Dan Derioiu este coordonatorul echipei medicale detașate de Ministerul Apărării Naționale la spitalul modular de la Lețcani, județul Iași.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Domnule colonel doctor, bună dimineața și bun venit la „Jurnal militar”!

Dan Derioiu: Bună dimineața!

Cristian Dumitrașcu (realizator): Aveți o nouă misiune, o nouă provocare în acest al doilea an de pandemie: vă aflați la spitalul modular de la Lețcani, care a operaționalizat primele 24 de paturi ATI sub coordonarea dumneavoastră.

Dan Derioiu: Cu siguranță este aportul nostru, ca echipă militară, la efortul comun al autorităților locale și al managementului spitalului de boli infecțioase condus de domnul manager Roșu de a operaționaliza această secţie modulară externă a Spitalului de Boli Infecțioase „Sfânta Parascheva” Iași.

Suntem în ajutorul dânșilor și contribuim atât cu personal de specialitate medical, cât și cu partea administrativă și aducem aportul de experiență și coordonare pentru organizarea acestor paturi și a fluxurilor astfel încât să funcționeze cât mai repede, în sprijinul bolnavilor care sunt în așteptarea unui loc de internare.

Cristian Dumitrașcu (realizator): „Experiență și coordonare” aţi spus; aici voiam să ajung și să vă întreb, să fie una dintre întrebări: a contat mult ceea ce s-a întâmplat anul trecut și toate lucrurile pe care le-ați rezolvat în condiții grele și în termene-limită?

Dan Derioiu: Cu siguranță a contat experiența, plecând de la experiența din teatrele de operații, urmată de exercițiile de medicină operațională la care am participat ca ofițer medic al Armatei.

Suntem în prezent ajutaţi și de experiența căpătată anul trecut, la începutul pandemiei, la Spitalul Județean Suceava, unde situația epidemiologică, da, sigur, a fost o situație scăpată de sub control.

Am încercat împreună, cu efortul conjugat al autorităților locale și al personalului Spitalului Județean Suceava, să repunem în funcțiune acest spital astfel încât să poată îngriji pacienții, care erau foarte mulți la acea dată, infectați cu COVID, dar și pentru pacienţii non-COVID, care aveau o patologie la fel de acută.

Suntem din nou acum în prima linie pentru a răspunde provocărilor comunității locale din Iași, care de asemenea este greu încercată în acest val 4 al pandemiei.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Ministerul Apărării intervine prin medicina militară, prin oamenii pregătiți, precum ați spus, în condiții grele și în teatre de operații, și începând de marți, din 12 octombrie, Ministerul Apărării a pus la dispoziția Serviciului de Ambulanță București cinci ambulanțe de tip B cu șofer; de asemenea la Craiova – iată, acolo spitalul a devenit suport COVID. Toate aceste lucruri sunt semnale care dumneavoastră, ca om din interior, ca om de meserie, ce vă spun: reușim sau nu reușim?

Dan Derioiu: Avem misiunea aceasta grea, dar nu este imposibilă, și ne depunem toate eforturile pentru a reuși în această etapă de luptă împotriva pandemiei.

Participăm cu resurse din partea MApN – şi țin pe această cale să mulțumesc conducerii ministerului, care a sprijinit cu necesarul de a pune în funcțiune aceste prime paturi de terapie intensivă atât de utile pacienților aflaţi în așteptarea unui pat, aflaţi în aşteptarea îngrijirilor de specialitate.

Sunt convins că împreună, uniți, atât militari, cât și civili, vom reuși să ajungem într-un punct în care vom controla această epidemie.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Uniți, împreună – sigur, cu cele 11 spitale militare și cele trei unități sanitare mobile din București, Constanța și Timișoara. La sfârșitul interviului aș vrea să vă întreb ce ar fi putut să împiedice această situație-limită.

Dan Derioiu: Cu siguranță, sfatul specialiștilor este unanim în favoarea vaccinării. Este una dintre măsurile principale de a preveni această îmbolnăvire sau de a preveni formele grave de boală. Încă nu este târziu; îndemn populația să se vaccineze, îndemn populația să aplice măsurile de prevenție și să ia cumva aminte la sfatul specialiștilor, şi sunt convins că această măsură ar putea limita evoluția pandemică ulterioară.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Domnule colonel medic, vă mulțumesc și vă mai așteptăm la radio!

Dan Derioiu: Vă mulţumesc! O zi bună! La revedere!

Campania de vaccinare continuă

Publicat de prosavioleta, 5 octombrie 2021, 23:02

Cristian Dumitrașcu (realizator): Invitat la Subiectul săptămânii, comandantul director general al Institutului Național de Cercetare Dezvoltare Medico-Militară Cantacuzino, generalul de brigadă doctor Florin Oancea. Domnule general, bun venit la ”Jurnal militar”!

General de brigadă Florin Oancea: Bine v-am regăsit. Să sperăm că vom mai purta discuții și în viitor, să fim sănătoși.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Suntem într-o perioadă foarte complicată. E mai complicată decât începutul pandemiei de acum un an?

General de brigadă Florin Oancea: Deja purtatul măștii a devenit un act reflex și ar trebui să rămână un act reflex și pentru viitorul apropiat. Nu pot să spun că este mai greu decât la începutul pandemiei. Acum știm practic ce ne așteaptă, avem experiența acestei perioade, un an și jumătate, în curând poate vor fi doi ani de la debutul acestei pandemii. Părerea mea că sistemul medical este mai bine pregătit în acest moment, nemaiexistând elementul surpriză de la începutul pandemiei.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Chiar dacă a fost, iată, cea mai complicată săptămână de la începutul pandemiei, cu cele mai multe cazuri, soluția rămâne în continuare vaccinarea.

General de brigadă Florin Oancea: Din fericire în acest moment avem această soluție. Să ne amintim că la începutul pandemiei încă nu știam foarte multe despre acest virus, nu luasem în calcul varianta vaccinării. Acum avem această soluție, posibilitate de a scădea numărul îmbolnăvirilor, de a scădea numărul bolilor grave și a scădea numărul pacienților care ar putea să se îmbolnăvească sau chiar să, să spunem să moară în urma acestei infecții.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Sunteţi directorul institutului unde a venit prima oară vaccinul în România. La dumneavoastră s-a centralizat, la Cantacuzino, a plecat în toată țara. Lucrurile nu au funcționat chiar așa cum am sperat cu toții, dar iată că cei care s-au vaccinat cu primele două doze sau cu o doză după caz, în funcție de vaccin, pot merge și ați început deja să vaccinați cu a treia doză.

General de brigadă Florin Oancea: Da. Pot spune cu puterea exemplului că probabil că sunt printre primii oameni  care s-au vaccinat cu doza a treia. Putem spune că începând cu luna a opta de la rapel anticorpii au scăzut și astfel că protecția pentru infecția cu acest virus am considerat-o minimă și am luat în calcul acest de risc și am ales să mai fac o doză pentru a fi sigur că organismul meu are încă o armă de atac împotriva acestui virus. Ce am observat pe parcursul campaniei de vaccinare este că oamenii nu au înțeles practic ceea ce presupune acest vaccin, probabil că nici noi, personalul medical nu le-am explicat foarte mult ce înseamnă acest vaccin. Oamenii nu au înțeles diferența între infecție cu virusul SARS-CoV-2 și ce presupune boala COVID-19. Au apărut atâtea discuții, că oamenii vaccinaţi s-au infectat, că de ce să ne vaccinăm. Trebuie să înțelegem foarte bine că acest vaccin nu te protejează de infecție, însă îți asigură o armă împotriva luptei cu COVID-19, boala nu va fi la fel de gravă ca pentru persoanele nevaccinate. Asta este marea problemă și cu ce ne-am întâlnit, cel puțin oamenii cu care am intrat eu în contact și am discutat, nu au înțeles foarte bine diferența între infecție și boală. Să sperăm că vom reuși până la urmă să îi facem să înțeleagă, oamenii să poată să prelucreze acest bombardament de informații pe care îl primesc și să înțeleagă că vaccinarea nu te ferește de infecție, însă te ferește de boală.

Cristian Dumitrașcu (realizator): A fost un an şi jumătate foarte greu pentru oamenii din medicină și acum, iată s-a redeschis și aceste spitale suport, cum este ROL 2 de la București și la Cluj și la Constanța. Cum sunt oamenii pe care îi aveţi în subordine, sunt în continuare motivaţi sau sunt și ei cumva dezamăgiţi pe alocuri pentru lipsa de răspuns în multe cazuri a oamenilor față de rigori, față de vaccin?

General de brigadă Florin Oancea: Putem spune că da, sistemul medical militar a răspuns foarte bine la această provocare, la solicitarea mediului civil. În definitiv, noi avem o oarecare rigoare, anumite regulamente, anumite standarde. Pot spune că a fost foarte greu și rămâne să fie foarte greu. Gândiți-vă că sistemul medical militar nu este dimensionat pentru a suplini întreg sistemul medical din România. Aș putea spune ca un sentiment general, cred că este frustrare, că indiferent cât de mult încerci să îi faci pe oameni să înțeleagă că acest vaccin poate să le salveze viața sunt totuși reticenți. Mă întorc la aceeași problemă. Nu cred că avem capacitatea să gestionăm atâtea informaţii. Am întâlnit-o și cred că sunt mulți colegi sunt în asentimentul meu.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Mesajul dumneavoastră de final, pentru oamenii care ascultă la radio, în plină pandemie, în revenire de pandemie cu foarte multe cazuri, care ar fi?

General de brigadă Florin Oancea: Să menţinem aceste măsuri de protecție, să o numim protecție fizică, acea distanțare socială, portul măștii, măsurile de igienă individuală și colectivă și fiecare om care nu s-a vaccinat să ia în calcul această oportunitate de a-şi salva viața, să spunem să ne îndreptăm către o viață normală.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Invitat la „Subiectul săptămânii” a fost comandantul Institutului Național de Cercetare Dezvoltare Medico-militară Cantacuzino, generalul de brigadă doctor Florin Oancea. Domnule general, vă mulțumesc și vă mai aşteptăm la Radio!

General de brigadă Florin Oancea: Şi eu vă mulțumesc! Oricând cu plăcere.

190 de ani de existență a Spitalului Universitar de Urgență Militar Central “Dr. Carol Davila”

Publicat de prosavioleta, 21 septembrie 2021, 17:20 / actualizat: 22 septembrie 2021, 10:35

Cornelia Mihăilă (realizator): Bun găsit, doamnă general! Bine ați venit la „Jurnal militar”!

Generalul maior Florentina Ioniță Radu: Mulțumesc pentru invitație!

Cornelia Mihăilă (realizator): Moment aniversar: 190 de ani de existență a Spitalului Militar Central, 190 de ani de excelență în medicina militară, chiar mai mult în medicina românească, aş îndrăzni să spun, pentru că istoria și numele din medicina militară ne-o demonstrează pe parcursul anilor. Așadar, o aniversare încununată de un eveniment aparte: primirea Drapelului de luptă. Felicitări! Emoție și plus de responsabilitate.

Generalul maior Florentina Ioniță Radu: Da. A fost un eveniment deosebit care a încununat existența de 190 de ani a Spitalului Militar Central. Eu, personal, mă simt onorată, sunt mândră că sunt comandantul spitalului în acest moment, când împlinește această vârstă onorabilă, remarcabilă, și cred că în întregime toate manifestările care au fost dedicate acestei aniversări au fost deosebite.

Cornelia Mihăilă (realizator): Un alt val al pandemiei se anunță a lua amploare. Sunteți, bineînțeles, în mijlocul acestui eveniment, luptați cu această boală, de la începutul ei ați fost deschizătorii acestor spitale militare de campanie. Se redeschid acum?

Generalul maior Florentina Ioniță Radu: Da. Spitalul Militar de Campanie ROL 2 s-a redeschis de săptămâna trecută, cu 12 locuri din cele 23 pe care le avem la ATI. Noi am gândit așa: ca această revenire să fie în funcție de numărul de cazuri care vor apărea și pentru că inițial au fost necesare locuri la ATI, am deschis gradual, pentru că… Aș vrea să subliniez un lucru: paturile de ATI nu înseamnă numai pat de ATI propriu-zis, patul de ATI înseamnă un personal medical dedicat, cu înaltă pregătire profesională. Medicul ATI-st și asistenta de ATI sunt pur și simplu la cel mai înalt nivel al pregătirii pentru a acorda asistență medicală. Deci nu este ușor să găsești asistentă de ATI. Din acest punct de vedere, aceşti oameni trebuie preţuiţi în mod deosebit şi trebuie respectată munca lor. Deci este foarte greu să deschizi paturi de ATI mai multe dacă nu ai personal suficient. Or, oamenii noștri de un an și jumătate au fost în prima linie, cu excepția a două luni, să spun, în care noi am închis ROL 2 pentru că nu mai erau foarte multe cazuri, dar oamenii s-au întors în spital unde am lucrat la foc continuu și la capacitate maximă, adică noi am fost și în timpul pandemiei un spital deschis, de când a început pandemia am avut un număr foarte mare de cazuri, am lucrat ca spital COVID la ROL 2, dar și ca spital non COVID în structura centrală. Deci nu pot spune că poate pentru alte unități sanitare această perioadă a fost o perioadă în care nu au avut act medical la nivelul anilor anteriori, din punct de vedere al Spitalul Militar Central noi am funcționat aproape full în această perioadă, lucru care s-a întâmplat și după ce am închis ROL 2. Deci din punct de vedere al personalului medical vreau să vă spun că oamenii au un sindrom burnout, dacă se poate spune, adică un stress care este împins la extrem.

Cornelia Mihăilă (realizator): Sunt epuizaţi, adică, nu?

Generalul maior Florentina Ioniță Radu: Sunt epuizaţi, sunt epuizați și de curând am avut un concurs de angajare de asistenți medicali, inclusiv pentru secția de terapie intensivă. Destul de dificil găsim forță de muncă înalt pregătită, deci este o mare problemă, dar în același timp este și o provocare și aş profita de această ocazie ca cei care sunt ascultătorii dumneavoastră, care sunt cadre medicale, să înțeleagă că la Spitalul Militar există o bază și o școală de pregătire și că este foarte important să-și dorească să se pregătească, să citească ei partea teoretică și, la noi, cei care sunt angajați pe alertă, de exemplu, este o oportunitate să fie angajați pe alertă, care înseamnă o angajare fără concurs propriu-zis, dar este ca un fel de practică care se poate face chiar în focul luptei, ca să spun așa. Deci în curând vom scoate din nou posturi la concurs pe alertă și cei care doresc să se instruiască în acest mod ca, ulterior, să poată să acceadă la posturile permanente ale Spitalului Militar Central este o invitație pentru ei. Avem nevoie de oameni care să dorească să lucreze în Spitalul Militar, să facă act medical de calitate. În acest moment, poate mai mult decât oricând trebuie ca tot ce înseamnă cunoștințe medicale, profesionalism, expertiză medicală să se îmbine cu empatia, cu dragostea pentru pacienți și cu speranța că vom trece peste această perioadă grea a omenirii.

Cornelia Mihăilă (realizator): Aceste 12 paturi care sunt deja disponibile pentru pacienții COVID sunt deja pline?

Generalul maior Florentina Ioniță Radu: Am deschis vinerea trecută cele 12 paturi și până sâmbătă la prânz erau pline. De astăzi am deschis încă 11 paturi, până la 23, încă nu am situația, dar probabil că se vor umple progresiv. Problema este că va trebui să deschidem în curând și Secţia de boli infecțioase pentru oxigenoterapie cu flux înalt, pentru că acolo am amenajat la Spitalul ROL 2, chiar dacă sunt containerele, oferă un grad ridicat de confort şi în plus avem și tras oxigen de la stocator, care asigură un flux constant de oxigen, ceea ce permite să avem acolo niște aparate speciale cu flux crescut, care este de fapt o parte importantă a terapiei pacientului COVID. Deci vom deschide de luni și 30 de paturi la Secția de boli infecțioase.

Cornelia Mihăilă (realizator): Cum pare această nouă variantă a COVID-19?

Generalul maior Florentina Ioniță Radu: Cred că are un tipar diferit. Din punct de vedere al celor care sunt vaccinați, formele fie sunt asimptomatice, fie sunt forme foarte ușoare. Din punct de vedere al pacienților care ajung în Terapie intensivă, în Terapia intensivă de la ROL 2 sunt doar pacienți nevaccinați. Este adevărat, și aici nu aş vrea să mă situez de o parte sau de alta a baricadei, că trebuie sau nu trebuie să ne vaccinăm, eu vă spun ce se întâmplă, deci efectiv cei care sunt vaccinați fac forme mai ușoare, cei care sunt nevaccinați fac forme grave.

Cornelia Mihăilă (realizator): Informații foarte importante.

Generalul maior Florentina Ioniță Radu: Cunosc foarte bine ceea ce se întâmplă și pe acest lucru trebuie să se insiste, pentru că, într-adevăr, există o rezistență la vaccinare și poate că oamenii au dreptate și spun așa: Dom’le nu știu dacă este bine, dacă are destule studii făcute, dacă trebuie sau nu trebuie, dacă eu o să fiu un cobai. Este un punct de vedere pe care trebuie să îl înţelegem, să îl acceptăm. Dar din alt punct de vedere, gândiţi-vă că sunt vaccinați copiii încă de când se nasc și că datorită vaccinului toate marile boli infecțioase ale omenirii au putut fi eradicate sau au fost niște forme mult mai ușoare. Deci cred că ar trebui să fim puțin mai deschiși şi să avem mai multă încredere în ceea ce se întâmplă, pe de o parte. Pe de altă parte, vedeți deja, avem un an aproape de când vaccinul apărut pe piață, adică deja putem spune ce s-a întâmplat, putem să ne dăm seama care este rolul lui. Eu sunt convinsă că în partea a doua a anului, adică spre finalul anului, vor fi mult mai multe persoane care se vor vaccina, pentru că or să aibă mai multă încredere.

Cornelia Mihăilă (realizator): Invitată la ‘Subiectul săptămânii’ a fost pe generalul maior medic conferențiar universitar doctor Florentina Ioniță Radu, comandantul Spitalului Universitar de Urgență Militar Central ‘Dr. Carol Davila’. Mulțumim!

Generalul maior Florentina Ioniță Radu: Mulțumesc pentru invitație!

În UE există riscul dezvoltării „pandemiei de singurătate”!

Publicat de Andra Radu, 12 august 2021, 10:30

În ultimul său raport privind singurătatea în Uniunea Europeană, Centrul de Cercetare Unit European (JRC) a constatat că în timpul pandemiei de coronavirus numărul persoanelor care se simt singure s-a dublat la toate grupele de vârstă.

Oamenii de știință avertizează asupra faptului că în UE există riscul dezvoltării „pandemiei de singurătate”, risc care impune intervenția neîntârziată și măsuri eficiente de contracarare.

„Potrivit raportului amintit, fiecare al patrulea cetățean al UE se simte singur. Comparativ cu anul 2016, gradul de singurătate între persoanele cu vârste cuprinse între 18 și 35 de ani a crescut de patru ori”, se arată în raport.

Dacă în 2016 în jur de 12% dintre locuitorii UE se simțeau singuri, în timpul pandemiei această cifră a crescut până la 25%. Totodată, singurătatea este o problemă cu care în acest moment se confruntă, în egală măsură, toate categoriile de vârstă, fie că e vorba de bărbați sau de femei.

Mai mult decât atât, suferă la fel de mult de singurătate locuitorii de la oraș, cât și cei din mediul rural. Dacă înainte de pandemie Europa de Nord se remarca prin cel mai scăzut nivel de singurătate (numai 6%), în acest moment toate regiunile UE au, practic, același nivel de singurătate (între 22% și 26%).

Mai mult decât atât, sentimentele pozitive ale cetățenilor UE ( sentimente de veselie, de calm, de a fi activ, curiozitatea, interesul) au scăzut în medie cu 20-30%, au crescut cu același procent emoțiile negative, inclusiv tensionarea și deprimarea.

„Pandemia de coronavirus a adus pe primul plan probleme cum ar fi singurătatea și izolarea socială. Trebuie să ne gândim cum putem construi, cu eforturi comune, o societate mai stabilă și mai unită în UE”, a spus vicepreședintele Comisiei Europene pentru problemele demografiei, Dubravka Šuica.

Ateliere de art-terapie şi sandplay pentru copii!

Publicat de Andra Radu, 10 august 2021, 12:30

Peste 30 de copii au beneficiat de proiectul „Equilibrum” iniţiat de Asociaţia „K’ARTE” din Târgu Mureş, care a presupus ateliere de art-terapie şi sandplay pentru restabilirea echilibrului emoţional în urma restricţiilor impuse de pandemia de COVID-19.

Potrivit Asociaţiei, beneficiarii programului iniţiat în luna martie au fost 35 de copii cu vârsta cuprinsă între 8-12 ani, care au participat la două şedinţe de consiliere individuală, 10 de ateliere de art-terapie şi 12 ateliere sandplay.

Alte cinci ateliere de psiho-educaţie au fost adresate părinţilor cuprinşi în program, pentru familiarizarea acestora cu mecanismele anxietăţii la copii.

„Rezultatele înregistrate în urma implicării copiilor cu anxietate crescută în sesiuni de terapie prin artă şi sandplay scot în evidenţă o creştere a capacităţii de exprimare a emoţiilor la participanţi.

De asemenea, manifestarea liberă a imaginaţiei a avut ca efect o mai bună cristalizare a imaginii de sine, creşterea stimei de sine şi experimentarea sentimentelor de acceptare, scăderea anxietăţii de performanţă, depăşirea fricii de eşec. Tehnica terapeutică sandplay, interacţiunea cu nisipul este un mijloc foarte liniştitor pentru psihic, oferind o vindecare dincolo de ceea ce putem înţelege privind la ceea ce realizăm.

Jocul cu nisipul nu solicită explicit nivelurile şi instrumentele logice, intelectuale ale creierului, fiind o tehnică expresivă, nonverbală, artistică. Jucându-ne cu nisipul, nu trebuie şi nu simţim nevoia să vorbim şi să ne exprimăm efectiv, verbal. Având în vedere că anxietatea ne determină să ne focusăm pe gânduri ce ne preocupă, ce adesea devin ruminative, obsesive, prin jocul cu nisipul oprim analiza excesivă, ne relaxăm şi ne eliberăm de tensiune”, susţin organizatorii.

Finalul proiectului a fost marcat de o activitate în aer liber, la Platoul Corneşti din Târgu Mureş, ocazie cu care participanţii s-au întâlnit pentru un ultim atelier de artă sandplay.

Pandemia de COVID-19 produce regrese majore în vaccinarea copiilor!

Publicat de Andra Radu, 16 iulie 2021, 08:37

În 2020, 23 de milioane de copii nu au primit vaccinurile oferite în cadrul programelor de imunizare de rutină, cu 3,7 milioane mai mulți decât în 2019, conform datelor oficiale publicate astăzi de OMS și UNICEF.

Această nouă serie de date cuprinzătoare privind vaccinarea copiilor din întreaga lume, primele cifre oficiale care reflectă perturbările cauzate serviciilor la nivel global de COVID-19, arată că rata de administrare a vaccinurilor la copii a scăzut anul trecut în majoritatea țărilor.

Îngrijorător, majoritatea acestora (până la 17 milioane de copii) nu au primit nici măcar un vaccin în 2020, accentuând decalajele imense în ceea ce privește accesul la vaccinuri.

Majoritatea acestor copii trăiesc în comunități afectate de conflicte, în localități izolate și marginalizate ori în așezări informale sau sărace în care se confruntă cu privațiuni multiple, printre care accesul limitat la servicii medicale și sociale esențiale.

„În timp ce țările solicită insistent să obțină vaccinuri împotriva COVID-19, am înregistrat regrese în privința altor vaccinuri, expunând copiii riscurilor asociate unor boli devastatoare dar care pot fi prevenite, cum sunt rujeola, poliomielita sau meningita”, a spus Dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus, Director General al OMS.

„Izbucnirea mai multor epidemii ar avea efecte catastrofale asupra comunităților și sistemelor de sănătate deja angajate în lupta împotriva COVID-19, astfel încât este mai urgent ca oricând să se investească în vaccinarea copiilor și să se ia măsuri pentru cuprinderea tuturor copiilor în programele de vaccinare”.

În 2020, în toate regiunile, a crescut numărul copiilor care au ratat primele doze, vitale, de vaccin, iar alte milioane ratează vaccinuri ulterioare

Perturbările serviciilor de vaccinare au fost foarte răspândite în 2020, țările din regiunile OMS Asia de Sud-Est și Mediterana de Est fiind cele mai afectate. Pe măsură ce accesul la servicii de sănătate și acoperirea vaccinală au fost limitate, numărul copiilor care nu au primit nici măcar primul vaccin a crescut în toate regiunile. În plus față de 2019, 3,5 milioane de copii au ratat prima doză de vaccin diftero-tetano-pertussis (DTP-1), iar 3 milioane au ratat prima doză de vaccin antirujeolic.

„Aceste dovezi trebuie să fie un avertisment clar: pandemia de COVID-19 și perturbările provocate de aceasta ne fac să pierdem teren valoros pe care nu ne permitem să îl cedăm, iar costurile vor fi exprimate în pierderi de vieți și de bunăstare în rândul celor mai vulnerabili”, a declarat Henrietta Fore, Director Executiv al UNICEF.

„Chiar și înainte de pandemie existau semnale îngrijorătoare că pierdeam teren în lupta pentru vaccinarea copiilor împotriva bolilor copilăriei care pot fi prevenite, printre care și epidemiile de rujeolă de acum doi ani. Pandemia a agravat și mai mult situația. În timp ce distribuirea echitabilă a vaccinurilor împotriva COVID-19 ne preocupă pe toți, trebuie să nu uităm că vaccinurile au fost întotdeauna distribuite inechitabil, dar această situație nu trebuie să continue”.

Datele arată că ponderea copiilor neprotejați, și anume copii care nu au primit cel puțin unele doze de vaccin, a crescut în țările cu venituri medii. India prezintă o scădere deosebit de mare, acoperirea cu DTP-3 scăzând de la 91% la 85%.

Alimentată de insuficiența finanțării, informații greșite privind vaccinurile, instabilitate și alți factori, o imagine îngrijorătoare apare și în regiunea OMS America de Sud, unde acoperirea vaccinală continuă să scadă. Doar 82% dintre copii au primit schema completă de vaccinare DTP, față de 91% în 2016.

În România, datele UNICEF și OMS arată că acoperirea cu DTP-3 a scăzut de la 88% în 2019 la 87% în 2020, 24.000 de copii rămânând nevaccinați. În 2020, acoperirea vaccinală cu prima doză de vaccin antirujeolic (ROR) era de 87%, o scădere de la 90% în 2019, estimarea fiind că 24.000 de copii din România nu au fost imunizați cu prima doza.

Acoperirea cu cea de a doua doză ROR era estimată la 75% în 2020 (46.000 de copii nevaccinați), o scădere de un procent față de anul pre-pandemic anterior. O creștere de 1% a fost înregistrată în cazul vaccinului BCG (administrat în maternități), de la 96% în 2019 la 97% anul trecut, 6.000 de copii rămânând nevaccinați.

Țările riscă reapariția rujeolei și a altor boli care pot fi prevenite prin vaccinare

Încă dinainte de pandemia de COVID-19, rata de vaccinare a copiilor împotriva difteriei, tetanusului, tusei convulsive și poliomielitei la nivel global rămăsese blocată la circa 86% timp de mai mulți ani.

Această rată este semnificativ mai mică decât cea de 95% recomandată de OMS pentru a se asigura protecția împotriva rujeolei (aceasta fiind deseori prima boală care reapare atunci când copiii nu sunt cuprinși în schemele de vaccinare) și insuficientă pentru a opri alte boli care pot fi prevenite prin vaccinare.

În timp ce s-au alocat resurse semnificative și mult personal pentru reacția la COVID-19, au apărut perturbări semnificative în realizarea schemelor de vaccinare în multe părți ale lumii. În unele țări, clinicile au fost închise sau au funcționat cu program redus, iar oamenii au fost reticenți să meargă la medic de teama contagiunii ori s-au confruntat cu dificultăți în accesarea serviciilor medicale din cauza măsurilor de carantină și a perturbării transporturilor.

„Acestea sunt cifre alarmante, care sugerează că pandemia anulează ani de progres în vaccinarea de rutină și expune milioane de copii unor boli ucigătoare, dar care pot fi prevenite”, a spus dr. Seth Berkley, CEO al Gavi, the Vaccine Alliance.

„Acesta este un semnal de alarmă. Nu putem permite ca una dintre consecințele pandemiei de COVID-19 să fie reapariția rujeolei poliomielitei și a altor boli ucigătoare. Trebuie să colaborăm cu toții și să ajutăm țările să învingă COVID-19, asigurând acces global și echitabil la vaccinuri, dar și să reluăm programele de vaccinare de rutină. Viitorul sănătății și bunăstării a milioane de copii din întreaga lume și a comunităților din care fac parte depinde de acest demers”.

Preocupările nu se limitează la bolile care pot provoca epidemii. Deja cu rate scăzute, vaccinarea împotriva infecției cu papilomavirus uman (HPV) – care protejează ulterior în viață fetele împotriva cancerului de col uterin – a fost puternic afectată de închiderea școlilor.

Ca rezultat, circa 1,6 milioane de fete din țările care au introdus vaccinul HPV au ratat vaccinarea în 2020 când, la nivel global, doar 13% din fete erau vaccinate HPV, comparativ cu 15% în 2019.

Agențiile fac apel la revenirea urgentă și la investiții în vaccinările de rutină

În timp ce țările depun eforturi să recupereze terenul pierdut din cauza perturbărilor provocate de COVID-19, UNICEF, OMS și parteneri precum Gavi, Alianța pentru Vaccinuri, sprijină eforturile de consolidare a sistemelor de vaccinare prin:

• Reluarea serviciilor și campaniilor de vaccinare, astfel încât țările să poată derula în condiții de siguranță programe de vaccinare în timpul pandemiei de COVID-19;
• Sprijinirea personalului medico-sanitar și a liderilor comunitari să comunice activ cu părinții și tutorii pentru a le explica importanța vaccinării;
• Corectarea lacunelor în acoperirea vaccinală, inclusiv identificarea comunităților și persoanelor omise în timpul pandemiei;
• Măsuri pentru ca vaccinarea împotriva COVID-19 să fie planificată și finanțată separat și să se desfășoare în paralel cu vaccinurile pediatrice, nu în detrimentul acestora;
• Implementarea unor planuri naționale de prevenție și de răspuns la epidemiile care pot fi prevenite prin vaccinare, precum și consolidarea sistemelor de vaccinare ca parte a eforturilor de recuperare în urma pandemiei de COVID-19.

Agențiile colaborează cu statele și partenerii pentru a îndeplini țintele ambițioase ale Agendei globale pentru imunizare 2030, care urmărește realizarea unei acoperiri vaccinale de 90% cu vaccinurile pediatrice esențiale, înjumătățirea numărului copiilor complet nevaccinați (copii cu „zero doze”) și sporirea asimilării noilor vaccinurilor salvatoare de vieți, cum sunt vaccinul anti-rotavirus sau cel pneumococic, în țările cu venituri mici și medii.

Anul pandemiei a fost marcat de creșterea nivelului de foamete în lume!

Publicat de Andra Radu, 13 iulie 2021, 15:52

În 2020 s-a înregistrat o înrăutățire severă a foametei la nivel internațional, au anunțat Națiunile Unite – în mare parte și cel mai probabil din cauza efectelor generate de pandemia de COVID-19.

Deși impactul pandemiei nu a fost încă cartografiat în totalitate, un raport al mai multor agenții ale ONU estimează că aproximativ o zecime din populația globală, până la 811 milioane de oameni, au fost subnutriți anul trecut. Cifrele arată că vor fi necesare eforturi majore pentru ca lumea să își poată atinge obiectivul de a pune capăt foametei până în 2030.

Ediția de anul acesta a raportului privind Starea Securității Alimentare și a Nutriției în Lume (The State of Food Security and Nutrition in the World)  este prima evaluare de acest tip din perioada pandemică. Raportul este o publicație comună a Organizației pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite (FAO), Fondul Internațional pentru Dezvoltare Agricolă (FIDA), Fondul Națiunilor Unite pentru Copii (UNICEF), Programul Alimentar Mondial al Națiunilor Unite (PAM) și Organizația Mondială a Sănătății (OMS).

Edițiile anterioare ale raportului atrăgeau deja atenția lumii că securitatea alimentară a milioane de oameni, mulți dintre aceștia fiind copii, este în pericol.

„Din nefericire, pandemia continuă să expună slăbiciunile sistemelor noastre alimentare, care amenință viețile și traiul unor oameni din lumea întreagă”, scriu conducătorii celor cinci agenții ale Națiunilor Unite în Preambulul raportului din acest an.

Aceștia continuă avertizând cu privire la un „moment critic”, deși aduc în același timp speranțe noi datorate unui impuls diplomatic sporit.

„Acest an vine cu o șansă unică pentru consolidarea securității alimentare și a nutriției prin transformarea sistemelor alimentare cu cu ocazia următorului  Summit al Națiunilor Unite privind Sistemele Alimentare (UN Food Systems Summit), Summitul Nutriției pentru Creștere (Nutrition for Growth Summit) și Conferința COP26 privind schimbările climatice”.

„Rezultatul acestor evenimente“, adaugă cei cinci, „vor contura […] a doua jumătate a Decadei Națiunilor Unite de Acțiuni pentru Nutriție” – un angajament politic internațional care urmează a fi lansat.

Cifrele detaliate

Nivelul foametei începuse să crească deja la jumătatea decadei 2010-2020, spulberând speranțele unui declin ireversibil. În mod îngrijorător, în 2020 foametea a crescut atât în termeni absoluți, cât și proporționali, depășind creșterea populației: se estimează că aproximativ 9,9% din populația generală a fost subnutrită anul trecut, în creștere față de 8,4% în 2019.

Peste jumătate din toate persoanele subnutrite (418 milioane) trăiesc în Asia; peste o treime (282 de milioane) în Africa; și o mică proporție (60 de milioane) în America Latină și în Caraibe. Dar cea mai mare creștere s-a înregistrat în Africa, unde prevalența estimată a subnutriției de 21% din populație este peste dublul oricăreia dintre celelalte regiuni.

Anul 2020 a fost unul sumbru și din punct de vedere al altor măsurători. În general, peste 2,3 miliarde de oameni (sau 30% din populația lumii) nu au avut acces pe toată durata anului la alimentație adecvată: acest indicator cunoscut sub numele de prevalență a insecurității alimentare moderate sau severe, a crescut într-un singur an cât în ceilalți cinci ani anteriori împreună. Inegalitățile de gen s-au adâncit: la fiecare 10 bărbați în situație de insecuritate alimentară s-au înregistrat 11 femei în aceeași situație în 2020 (în creștere de la 10.6 în 2019).

Malnutriția a continuat sub toate formele sale, copiii plătind prețul cel mai scump: se estimează că în 2020 peste 149 de milioane de copii cu vârste sub cinci ani au fost subdezvoltați sau prea scunzi pentru vârsta lor; peste 45 de milioane cu masă musculară redusă sau prea slabi pentru înălțimea lor; și aproape 39 de milioane supraponderali.

Un număr total de trei miliarde de adulți și copii nu au avut acces la un regim alimentar sănătos, în cea mai mare parte din cauza costurilor excesive. Aproape o treime din femeile de vârstă reproductivă suferă de anemie.

La nivel internațional, în ciuda progreselor înregistrate în unele zone (de exemplu, mai mulți nou-născuți sunt hrăniți exclusiv cu lapte matern), lumea nu este pe drumul cel bun pentru a putea atinge vreunul dintre indicatorii pentru nutriție până în 2030.

Alți factori favorizanți pentru foamete și malnutriție

În multe părți ale lumii, pandemia a declanșat recesiuni brutale și a pus în pericol accesul la alimente. Deși chiar și înainte de pandemie nivelul foametei era în creștere; progresele privind malnutriția erau în urmă.

Situația era cu atât mai acută în statele afectate de conflict, de extreme climatice și de alte crize economice sau care se confruntau cu un nivel crescut al inegalității, toate aceste fiind definite în raport ca factorii favorizanți pentru insecuritate alimentară, care, în schimb, interacționează între ei.

Ținând cont de tendințele actuale, Starea Securității Alimentare și a Nutriției în Lume estimează că Obiectivul de Dezvoltare Durabilă 2 (Zero Foamete până în 2030) va fi ratat la o marjă de 660 de milioane de oameni. Din aceste 660 de milioane, aproximativ 30 de milioane pot avea legătură cu efectele de lungă durată ale pandemiei.

Ce (mai) poate fi făcut

Așa cum se sublinia în raportul anului trecut, transformarea sistemelor alimentare este esențială pentru asigurarea securității alimentare, pentru îmbunătățirea nutriției și pentru a face regimurile alimentare sănătoase accesibile tuturor.

Ediția de anul acesta evidențiază șase „căi transformatoare”. Acestea, spun autorii, au la bază un „set coerent de politici și de portofolii de investiții” pentru a contracara catalizatorii foametei și ai malnutriției.

În funcție de fiecare factor favorizant (sau o combinație a acestora) cu care se confruntă fiecare țară, raportul îndeamnă decidenții politici să:

• Integreze politici umanitare, pentru dezvoltare și menite să reconstruiască pacea în zonele de conflict – de exemplu, prin măsuri de protecție socială pentru a preîntâmpina situațiile în care familiile sunt nevoite să își vândă puținele bunuri pentru a-și putea procura alimente;

• Extindă reziliența climatică în sistemele alimentare, de exemplu, prin a pune la dispoziția micilor fermieri asigurări care se acopere riscul climatic și finanțări bazate pe previziuni;

• Consolideze reziliența celor mai vulnerabili în fața adversităților economice, de exemplu, prin programe de sprijin financiar sau în natură pentru a reduce impactul șocurilor similare celor generate de pandemie sau cel al volatilității prețurilor alimentelor;

• Intervină în lanțurile de aprovizionare pentru a scădea costurile alimentelor nutritive, de exemplu, prin încurajarea plantării de culturi biofortificate sau prin înlesnirea accesului cultivatorilor de fructe și legume la piețe;

• Combată sărăcia și inegalitățile structurale, de exemplu, prin stimularea lanțului valoric al alimentelor în comunitățile sărace prin transferurile de tehnologie și prin programe de certificare;

• Consolideze mediile alimentare și să contribuie la schimbarea comportamentului consumatorilor, de exemplu, prin eliminarea grăsimilor industriale transesterificate și prin reducerea conținutului de sare și zahăr în lanțul de aprovizionare cu alimente sau prin protejarea copiilor împotriva impactului negativ al marketingului alimentelor.

De asemenea raportul face apel pentru un „mediu care să permită mecanisme și instituții de guvernanță” pentru ca transformarea să devină posibilă. Le solicită decidenților politici să efectueze consultări ample; să capaciteze femeile și tinerii; să extindă disponibilitatea datelor și a noilor tehnologii.

Mai mult ca orice, autorii îndeamnă lumea să acționeze acum, altfel vom vedea cum în următorii ani factorii favorizanți ai foametei și malnutriției reapar cu o intensitate din ce în ce mai mare, mult timp după ce șocul pandemic a dispărut.

Numărul copiilor exploatați prin muncă a crescut până la 160 de milioane!

Publicat de Andra Radu, 10 iunie 2021, 14:30

Numărul copiilor exploatați prin muncă a crescut până la 160 de milioane la nivel mondial, înregistrându-se o creștere de 8,4 milioane în ultimii patru ani, în timp ce milioane de alți copii sunt expuși riscului ca urmare a impactului pandemiei de COVID-19, potrivit unui nou raport publicat de Organizația Internațională a Muncii (OIM) și UNICEF.

Raportul Child Labour: Global estimates 2020, trends and the road forward, publicat înaintea Zilei mondiale împotriva exploatării prin muncă a copiilor, sărbătorită în 12 iunie, avertizează că progresele privind eliminarea exploatării copiilor prin muncă stagnează pentru prima dată în ultimii 20 de ani, inversându-se tendința descendentă din trecut, după ce numărul copiilor care muncesc a scăzut cu 94 de milioane în perioada 2000-2016.

Raportul semnalează o creștere semnificativă a numărului copiilor de 5-11 ani care sunt exploatați prin muncă, aceștia reprezentând în momentul de față mai bine de jumătate din totalul înregistrat la nivel mondial. Numărul copiilor cu vârste cuprinse între 5 și 17 ani care prestează munci periculoase – definite ca fiind muncile care dăunează sănătății, securității sau dezvoltării morale a copiilor – a crescut cu 6,5 milioane din 2016, ajungând la 79 de milioane.

„Ultimele estimări trag un semnal de alarmă. Nu putem rămâne indiferenți în timp ce o nouă generație de copii este expusă riscului”, a afirmat Directorul General al OIM, Guy Ryder. „Măsurile incluzive de protecție socială permit familiilor să își trimită copiii la școală chiar dacă se confruntă cu dificultăți economice. Este esențială creșterea investițiilor care încurajează dezvoltarea rurală și munca decentă în agricultură. Ne aflăm într-un moment critic și totul depinde, în mare parte, de răspunsul nostru. Este timpul pentru un nou angajament și o nouă energie, pentru a depăși obstacolele și a rupe cercul vicios al sărăciei și al exploatării copiilor prin muncă”.

În Africa subsahariană, creșterea demografică, crizele frecvente, sărăcia extremă și măsurile inadecvate de protecție socială au împins, în ultimii patru ani, alte 16,6 milioane de copii în situații de exploatare prin muncă.

Chiar și în regiunile în care s-au înregistrat unele progrese după 2016, precum Asia și Pacific, America de Sud și Caraibe, COVID-19 periclitează aceste progrese.

Raportul avertizează că, la nivel mondial, alte nouă milioane de copii riscă să ajungă să fie exploatați prin muncă până la finalul lui 2022 ca urmare a pandemiei. Potrivit unui model de simulare, numărul lor ar putea crește până la 46 de milioane în cazul în care nu au acces la servicii esențiale de protecție socială.

În urma noilor șocuri economice și a închiderii școlilor din cauza COVID-19, este posibil ca minorii deja exploatați prin muncă să lucreze mai multe ore sau în condiții mai proaste, în timp ce mulți alții riscă să fie expuși formelor celor mai grave de exploatare a copilului prin muncă din cauza pierderii locurilor de muncă și a veniturilor familiilor vulnerabile.

„Pierdem teren în lupta împotriva exploatării copiilor prin muncă, iar ultimul an nu ne-a ușurat deloc lupta”, a afirmat Directorul Executiv al UNICEF, Henrietta Fore. „Acum, când ne confruntăm cu al doilea an de restricții la nivel global, școli închise, tulburări economice și reducerea bugetelor naționale, familiile sunt obligate să facă alegeri dureroase. Îndemnăm guvernele și băncile de dezvoltare internaționale să prioritizeze investițiile în programe care să permită scoaterea copiilor din câmpul muncii și revenirea lor în școli, precum și în programe de protecție socială care să ajute familiile să nu fie nevoite să facă astfel de alegeri”.

Alte concluzii cheie ale raportului sunt:

• 70% dintre copiii care muncesc sunt implicați în sectorul agricol (112 milioane), 20% – în servicii (31,4 de milioane) și 10% – în sectorul industrial (16,5 milioane).
• Aproape 28% dintre copiii de 5-11 ani și 35% dintre copiii de 12-14 ani care muncesc nu merg la școală.
• Incidența exploatării copiilor prin muncă este mai mare în rândul băieților decât în cel al fetelor, la orice vârstă. Dacă se iau în calcul și situațiile în care copiii realizează activități în gospodărie cel puțin 21 de ore pe săptămână, se restrânge disparitatea de gen din rândul copiilor care muncesc.
• Exploatarea copiilor prin muncă este aproape de trei ori mai mare în mediul rural (14%) decât în mediul urban (5%).

Copiii care muncesc sunt expuși riscului de vătămare a integrității fizice și psihice. Exploatarea copiilor prin muncă compromite educația copiilor, le restricționează drepturile și le limitează oportunitățile viitoare, dând naștere unui cerc vicios intergenerațional al sărăciei și al exploatării copiilor prin muncă.

Pentru a inversa tendința ascendentă a exploatării copiilor prin muncă, OIM și UNICEF îndeamnă la:

• Protecție socială adecvată pentru toți, inclusiv alocații universale pentru copii.
• Creșterea cheltuielilor pentru o educație de calitate și revenirea tuturor copiilor la școală – inclusiv a celor care se aflau în afara sistemului de învățământ înaintea pandemiei de COVID-19.
• Promovarea muncii decente în cazul persoanelor adulte, astfel încât familiile să nu trebuiască să apeleze la ajutorul copiilor pentru asigurarea propriului venit.
• Eliminarea normelor de gen dăunătoare și a discriminării de gen care au un impact asupra muncii copiilor.
• Investirea în sisteme de protecție a copilului, dezvoltarea agriculturii, servicii publice în mediul rural, infrastructură și mijloace de subzistență.

În Anul Internațional pentru Eliminarea Muncii Copiilor, parteneriatul global Alianța 8.7, din care fac parte UNICEF și OIM, încurajează statele membre, sectorul privat, sindicatele, societatea civilă și organizațiile regionale și internaționale să își dubleze eforturile de combatere a exploatării copiilor prin muncă la nivel mondial, angajându-se la acțiuni concrete.

În timpul unei săptămâni de acțiune, între 10 și 17 iunie, Directorul General al OIM, Guy Ryder, și Directorul Executiv al UNICEF, Henrietta Fore, se vor alătura altor vorbitori de la nivel înalt și tinerilor activiști într-un eveniment la nivel înalt organizat în cadrul Conferinței Internaționale a Muncii, pentru a discuta despre publicarea noilor estimări globale și direcția viitoare.

Cetățenii UE continuă să aibă o imagine în general pozitivă despre UE, dar solicită reforme

Publicat de Camelia Teodosiu, 9 iunie 2021, 14:36

Cel mai recent sondaj de opinie al Parlamentului arată că sprijinul pentru UE rămâne ridicat, în pofida pandemiei.

În același timp, mai mult de jumătate dintre europeni resimt sau se așteaptă să resimtă impactul COVID-19 asupra situației financiare personale.

Un nou sondaj Eurobarometru comandat de Parlamentul European și realizat în perioada martie-aprilie 2021 arată impactul din ce în ce mai puternic al pandemiei de COVID-19 asupra vieții personale și a situației financiare a cetățenilor.

Opt din zece respondenți știu ce face UE pentru a combate consecințelor pandemiei, în timp ce cetățenii plasează sănătatea publică, combaterea sărăciei, sprijinirea economiei și a locurilor de muncă, precum și combaterea schimbărilor climatice printre prioritățile lor pentru Parlamentul European.

În general, sondajul arată un sprijin puternic pentru Uniunea Europeană, precum și un consens larg în jurul opiniei că e cel mai bine ca provocările globale, cum ar fi pandemia de COVID-19, să fie abordate în comun, la nivelul UE.

Impactul COVID-19 asupra situației financiare personale resimțit sau preconizat de mai mult de jumătate dintre europeni

La sfârșitul primului trimestru al anului 2021, 31% dintre europeni, respectiv 39% dintre români, au resimțit deja o influență negativă asupra situației lor financiare personale, de la începutul pandemiei. Alți 26% (UE), respectiv 37% dintre români, se așteaptă ca acest lucru să se întâmple. În timp ce 57% dintre respondenți reprezintă o majoritate clară la nivelul UE, există variații importante de la o țară la alta. În cazul României, 76% dintre cetățeni consideră că pandemia a avut sau va avea un impact asupra situației financiare personale.

Beneficiile preconizate pentru sănătate, în urma măsurilor de limitare a mișcării persoanelor, depășesc efectele negative economice percepute

În pofida impactului financiar al pandemiei, majoritatea respondenților (58% în UE, 45% în România) consideră că beneficiile pentru sănătate ale măsurilor de restricționare în țara lor sunt mai mari decât efectele negative economice pe care le-ar fi putut cauza. Această opinie este prezentă în majoritatea țărilor UE și sugerează o schimbare de atitudine față de a doua jumătate a anului 2020, când o mică majoritate a cetățenilor au considerat efectele economice ca fiind mai importante, conform datelor sondajului PE din 2020.

Opt din zece europeni cunosc măsurile luate de UE începând cu vara trecută, dar numai jumătate dintre ei sunt de acord cu acestea

Europenii sunt pe deplin conștienți de eforturile Uniunii Europene de combatere a pandemiei de COVID-19 și a consecințelor acesteia: opt din zece europeni au auzit, au văzut sau au citit despre măsurile sau acțiunile inițiate de UE ca răspuns la pandemie și aproape jumătate din toți cetățenii (48% în UE, 41% în România) știu care sunt aceste măsuri. Cu toate acestea, în ciuda acestui nivel ridicat de notorietate, doar 48% dintre cetățenii UE (52% în România) afirmă că sunt mulțumiți de măsuri, în timp ce 50% (46% în România) spun că nu. În mod similar, doar 44% dintre cetățenii UE (54% în România) sunt mulțumiți de gradul de solidaritate internă dintre statele membre în combaterea pandemiei.

În pofida datelor fluctuante, sprijinul pentru UE în general rămâne foarte puternic

În ciuda fluctuațiilor pe termen scurt, precum și a diferențelor dintre țări, scorurile pozitive pentru imaginea UE rămân la unul dintre cele mai ridicate niveluri din ultimii zece ani. În medie, la nivelul UE, aproape jumătate dintre cetățeni (48% în UE, 49% în România) au o imagine pozitivă despre UE. Alți 35% (34% în România) au o imagine neutră, în timp ce doar 17% (în UE și România) exprimă o părere negativă despre UE. Acest sondaj confirmă și continuă tendința pozitivă pentru imaginea UE din ultimii zece ani, care este în continuă creștere și rămâne puternică, în pofida pandemiei și a consecințelor acesteia asupra vieților cetățenilor europeni.

Combinația dintre opinia uneori critică a cetățenilor cu privire la punerea în aplicare a unor măsuri concrete de combatere a crizei și tendința pozitivă pe termen lung în ceea ce privește sprijinul fundamental pentru Uniunea Europeană explică, de asemenea, apelul clar și actual pentru o reformă a UE: 70% dintre respondenți (65% în România) afirmă în cadrul acestui sondaj că, în general, sunt favorabili UE. Dar mai puțin de un sfert dintre europeni (23% în UE, 33% în România) sunt în favoarea UE „așa cum s-a realizat până în prezent” — o scădere cu patru puncte față de noiembrie/decembrie 2020. În prezent, jumătate dintre respondenți (47% în UE, 32% în România) se declară „în favoarea UE, dar nu și a modului în care aceasta a fost realizată până în prezent”.

Sănătatea, vaccinurile și mai multe competențe în situații de criză ca priorități-cheie pentru UE

74% dintre europeni (71% dintre români) doresc ca UE să dobândească mai multe competențe pentru a face față unor crize precum pandemia de COVID-19, incluzând 28% care „sunt total de acord”.
Atunci când sunt întrebați despre care ar trebui să fie prioritățile UE în lupta cu pandemia, europenii identifică ca fiind cea mai importantă accesul rapid la vaccinuri sigure și eficiente pentru toți cetățenii UE (39% în UE, 27% în România). Aceasta este urmată de alocarea unor sume mai mari pentru dezvoltarea de tratamente și vaccinuri (29% în UE, 26% în România), de stabilirea unei strategii europene de criză (28% în UE, 24% în România) și de dezvoltarea unei politici europene în domeniul sănătății (25% în UE, 28% în România).

Parlamentul trebuie să acorde prioritate sănătății publice, dar și combaterii sărăciei și a schimbărilor climatice

Întrebați în mod concret despre așteptările lor cu privire la Parlamentul European, cetățenii doresc ca deputații lor aleși să se concentreze asupra sănătății publice (49% în UE, 56% în România). Aceasta este urmată de combaterea sărăciei și a excluziunii sociale (39% în UE, 44% în România), de măsurile de sprijinire a economiei și de creare de noi locuri de muncă (39% în UE, 45% în România), precum și de măsurile de combatere a schimbărilor climatice (34% în UE, 16% în România).

Context

Eurobarometrul Parlamentului European din primăvara anului 2021 a fost realizat între 16 martie și 12 aprilie 2021 în cele 27 de state membre ale UE. Sondajul a fost realizat față în față și a fost completat cu interviuri online, dacă a fost necesar ca urmare a pandemiei. În total, au fost efectuate 26.669 de interviuri (1.045 în România).

Raportul complet poate fi consultat aici.

45% dintre români vor să îşi schimbe locul de muncă!

Publicat de Andra Radu, 13 mai 2021, 13:57

Un sondaj întocmit de o platformă de recrutare online a arătat că 45% dintre români, după pandemie, vor să îşi schimbe locul de muncă, iar cea mai mare încredere în şansele de a găsi un post disponibil o au IT-iştii, specialiştii şi muncitorii calificaţi.

Astfel, 14,5% dintre respondenţi nu au în plan să facă vreo schimbare, 11% vor să urmeze un proces de reconversie profesională, iar 9% au de gând să plece din ţară. De asemenea, 6,5% din totalul celor chestionaţi spun că vor să-şi deschidă un business odată ce economia îşi va reveni, în timp ce 5% se gândesc să solicite o mărire salarială.

Întrebaţi care cred că sunt categoriile profesionale care îşi vor găsi cel mai uşor un loc de muncă la finalul pandemiei, 23% dintre participanţii la sondaj au pus pe primul loc specialiştii, iar 21% cred că şansele cele mai mari le au IT-iştii şi 15% menţionează muncitorii calificaţi. În ierarhie urmează tinerii fără experienţă (14%), muncitorii necalificaţi (12,5%) şi candidaţii peste 45 de ani (7,4%).

Conform datelor centralizate, pe ultimele locuri apar liber profesioniştii (freelancers) – cu 4,3% dintre sufragii, şi managerii (2,8%).

În acest context, peste jumătate dintre români (52%) sunt de părere că acum este cel mai bun moment pentru a se angaja sau a-şi schimba locul de muncă, în timp ce 20% cred că, în această vară, va fi ocazia potrivită pentru o astfel de schimbare, 12% cred că din toamnă, iar 10% estimează că abia din 2022 piaţa muncii îşi va reveni.

Principalul motiv pentru care cei mai mulţi candidaţi ar schimba în acest moment angajatorul este un salariu mai mare, menţionat de 31% dintre respondenţi. 17% ar pleca pentru oportunităţi mai bune de creştere, 12% s-ar muta într-o companie mai stabilă şi 11% ar pleca dacă ar găsi un loc de muncă într-un alt domeniu de activitate.

O pondere de 6,1% dintre cei chestionaţi au declarat că ar renunţa la locul actual de muncă dacă ar avea posibilitatea să plece în altă ţară şi tot atât de mulţi şi-ar da demisia pentru un pachet de beneficii extra-salariale mai bun decât cel pe care îl au în prezent.

Pensiunile rurale din Maramureș, ocupate în proporţie de 70% de Paște!

Publicat de Andra Radu, 29 aprilie 2021, 16:38

Pensiunile din Maramureș, care fac parte din reţeaua de turism rural, sunt ocupate în proporţie de 70% pentru perioada sărbătorilor pascale.

Turiştii care urmează să petreacă sărbătorile pascale în Maramureş au optat pentru a participa la slujbele religioase în aer liber, plimbări în natură şi vizitarea unor muzee.

În perioada premergătoare sărbătorilor pascale, a fost redeschis publicului Muzeul Satului din municipiul Baia Mare.

În judeţul Maramureş sunt peste 500 de pensiuni rurale, moteluri şi hoteluri. Până la instalarea pandemiei, judeţul era vizitat în perioada verii de peste 30.000 de turişti români.

Milioane de copii, expuşi riscului reprezentat de bolile mortale!

Publicat de Andra Radu, 27 aprilie 2021, 07:29

În timp ce serviciile de vaccinare au început să se redreseze după perturbările cauzate de COVID-19, milioane de copii rămân în continuare vulnerabili în fața bolilor mortale, au avertizat Organizația Mondială a Sănătății (OMS), UNICEF și Gavi, Alianța pentru vaccinuri, în timpul Săptămânii Mondiale a Imunizării, subliniind nevoia imperioasă de a reînnoi la nivel mondial angajamentul privind creșterea accesului și a utilizării vaccinurilor.

„Vaccinurile ne vor ajuta să învingem pandemia de COVID-19, însă doar dacă asigurăm un acces echitabil tuturor statelor și dacă implementăm sisteme solide pentru furnizarea lor”, a declarat dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus, Director General al OMS.

„Pentru a evita numeroasele epidemii de boli ce pun în pericol viețile, precum rujeola, febra galbenă și difteria, trebuie să ne asigurăm că serviciile ce realizează vaccinări de rutină sunt protejate în fiecare țară din lume”.

Un studiu OMS a relevat faptul că, în ciuda progreselor înregistrate față de situația din 2020, peste o treime dintre țările respondente (37%) încă raportează perturbări la nivelul serviciilor responsabile de imunizarea de rutină.

Campaniile de vaccinare în masă prezintă de asemenea întreruperi. Potrivit noilor date, 60 dintre aceste campanii vitale sunt actualmente amânate în 50 de state, expunând aproximativ 228 de milioane de persoane – majoritatea lor copii – riscului de a contracta boli precum rujeola, febra galbenă și poliomielita. Peste jumătate dintre cele 50 de țări afectate sunt state din Africa, evidențiindu-se inegalități persistente la nivelul accesului populației la serviciile critice de vaccinare.

Campaniile de imunizare împotriva rujeolei, una dintre cele mai contagioase boli care poate declanșa focare importante acolo unde oamenii nu sunt vaccinați, sunt cele mai afectate. Douăzeci și trei dintre campaniile amânate sunt campanii antirujeolice, fiind afectate 140 de milioane de persoane, potrivit estimărilor. Multe campanii sunt deja întârziate de mai bine de un an.

„Chiar și înaintea pandemiei, existau semne îngrijorătoare care arătau că începem să pierdem teren în lupta împotriva bolilor copilăriei care pot fi prevenite, 20 de milioane de copii nebeneficiind de vaccinări esențiale”, a afirmat Henrietta Fore, Director Executiv al UNICEF.

„Pandemia a dus la înrăutățirea situației, care era oricum una gravă, împiedicând vaccinarea a milioane de alți copii. Acum când vaccinurile sunt în atenția tuturor, trebuie să folosim această energie pentru a ajuta fiecare copil să recupereze vaccinările împotriva rujeolei, poliomielitei și a altor boli. Nu avem timp de pierdut. Orice timp pierdut înseamnă vieți pierdute”.

Din cauza acoperirii vaccinale insuficiente, au fost raportate focare importante de rujeolă în țări precum Republica Democrată Congo, Pakistan și Yemen, agențiile avertizând că acestea pot apărea și în alte state, având în vedere numărul tot mai mare de copii care nu au acces la vaccinuri vitale. Aceste focare izbucnesc în locuri care se confruntă deja cu situații conflictuale și cu perturbări ale serviciilor din cauza măsurilor adoptate ca răspuns la COVID-19.

Furnizarea vaccinurilor și a altor echipamente este, de asemenea, esențială în procesul de vaccinare a copiilor. Din cauza perturbărilor apărute la începutul pandemiei de COVID-19, UNICEF a livrat 2,01 miliarde de doze de vaccin în 2020, comparativ cu 2,29 miliarde în 2019.

„Este posibil ca milioane de copii din lumea întreagă să nu aibă acces la vaccinuri de bază, în timp ce actuala pandemie amenință să anuleze două decenii de progrese înregistrate în domeniul vaccinărilor de rutină”, a afirmat dr. Berkley, Director Executiv al Gavi, Alianța pentru vaccinuri.

„Pentru a sprijini eforturile de redresare în urma pandemiei de COVID-19 și pentru a combate viitoarele pandemii, va trebui să prioritizăm imunizarea de rutină, concentrându-ne totodată asupra copiilor cărora nu li s-a administrat niciun vaccin de rutină, adică asupra copiilor cu zero doze administrate. Pentru aceasta, trebuie să lucrăm împreună – la nivelul agențiilor de dezvoltare, al guvernelor și al societății civile – pentru a ne asigura că nu este lăsat în urmă niciun copil”.

Noua strategie globală privind imunizarea vizează salvarea a peste 50 de milioane de vieți

Pentru a răspunde acestor provocări și pentru a susține eforturile de redresare în urma pandemiei de COVID-19, OMS, UNICEF, Gavi și alți parteneri au lansat Agenda de imunizare 2030 [Immunization Agenda 2030 – IA2030], o nouă strategie globală ambițioasă ce urmărește maximizarea impactului vital al vaccinurilor prin sisteme de imunizare mai solide.

Agenda vizează vaccinurile administrate pe tot parcursul vieții, din copilărie până la adolescență și perioada maturității târzii. În cazul în care va fi implementată integral, va permite evitarea unui număr estimat de 50 de milioane de decese, potrivit OMS – 75% dintre acestea în țări cu venituri mici și medii inferioare.

Printre țintele ce urmează a fi atinse până în 2030, se numără:

• asigurarea unui grad de acoperire de 90% în cazul vaccinurilor esențiale administrate în copilărie și în adolescență;
• reducerea la jumătate a numărului de copii care nu beneficiază de niciun vaccin;
• finalizarea introducerii în 500 de teritorii naționale sau subnaționale a unor vaccinuri noi sau insuficient utilizate – cum sunt cele împotriva COVID-19, a rotavirusului sau a papilomavirusului uman (HPV).

Necesitatea unor acțiuni urgente din partea tuturor actorilor din sfera imunizării

În vederea atingerii obiectivelor ambițioase ale IA2030, OMS, UNICEF, Gavi și partenerii lor îndeamnă la acțiuni importante:

1. Liderii mondiali și comunitatea globală din domeniul sănătății și al dezvoltării ar trebui să își ia angajamente clare față de IA2030 și să investească în sisteme de imunizare mai solide, cu abordări personalizate în cazul țărilor fragile și afectate de conflicte. Imunizarea constituie un element vital al unui sistem de sănătate eficace, fiind fundamentală în eforturile de pregătire și de răspuns la pandemie și esențială pentru prevenirea presiunii exercitate de epidemiile multiple în momentul redeschiderii societății.

2. Toate țările ar trebui să formuleze și să implementeze planuri naționale de imunizare ambițioase, în concordanță cu cadrul IA2030, și să crească investițiile menite să asigure servicii de vaccinare accesibile tuturor.

3. Donatorii și guvernele ar trebui să crească investițiile în cercetarea, inovarea, dezvoltarea și livrarea vaccinurilor, cu accent pe nevoile populației deservite insuficient.

4. Industria farmaceutică și oamenii de știință, în colaborare cu guvernele și finanțatorii, ar trebui să continue accelerarea demersurilor de cercetare și dezvoltare în domeniul vaccinurilor, să asigure aprovizionarea continuă cu vaccinuri accesibile financiar în vederea acoperirii nevoilor globale și să aplice și în cazul altor boli lecțiile învățate în timpul pandemiei de COVID-19.

Centrele mobile de vaccinare

Publicat de Gabriel Stan, 22 aprilie 2021, 12:55 / actualizat: 22 aprilie 2021, 17:16

Andreea Popescu (realizator rubrică): 20 de centre mobile de vaccinare, coordonate de Direcția Medicală a Armatei, vor participa în sprijinul autorităților locale în localități izolate sau greu accesibile.

Personalul care va încadra aceste centre mobile face parte din unități militare și instituții medicale ale Ministerului Apărării Naționale din București, Craiova, Brașov, Cluj-Napoca, Pitești, Focșani, Timișoara, Constanța, Galați, Iași și Sibiu.

Ministerul Apărării Naționale a crescut din 16 aprilie capacitatea de vaccinare și va deschide progresiv fluxuri suplimentare de vaccinare la cererea autorităților publice locale. Armata asigură în prezent locuri în 56 de centre de vaccinare proprii, organizate în spitalele militare și în unități militare din capitală și din țară, deservite de aproape 1.000 de angajați ai instituției.

De asemenea, militarii gestionează în totalitate call center-urile destinate programării telefonice la vaccinare, iar Institutul Național de Cercetare Dezvoltare Medico-Militară Cantacuzino este Centrul național de stocare a vaccinului COVID-19.

Forțele Aeriene Române contribuie la rândul lor la eforturile de combatere a pandemiei, executând zboruri pentru transportul pacienților infectați cu virusul SARS-CoV-2 și a materialelor sanitare.

3.743 de persoane infectate cu SARS-CoV-2!

Publicat de Andra Radu, 22 martie 2021, 15:06

Până astăzi, 22 martie, pe teritoriul României, au fost confirmate 900.858 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus. 808.754 de pacienți au fost declarați vindecați.

În urma testelor efectuate la nivel național, față de ultima raportare, au fost înregistrate 3.743 cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2, acestea fiind cazuri care nu au mai avut anterior un test pozitiv.

Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienților care erau deja pozitivi, 589 de persoane au fost reconfirmate pozitiv.

Până astăzi, 22.268 persoane diagnosticate cu infecție cu SARS-CoV-2 au decedat.

În intervalul 21.03.2021 (10:00) – 22.03.2021 (10:00) au fost raportate 60 de decese (26 bărbați și 34 femei), ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus, internați în spitalele din Arad, Argeș, Bacău, Bihor, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Brașov, Buzău, Caraș-Severin, Cluj, Constanța, Dâmbovița, Hunedoara, Maramureș, Mehedinți, Neamț, Sălaj, Satu Mare, Sibiu, Suceava, Timiș, Vaslui, Vâlcea, Vrancea, Ilfov și București.

Dintre acestea, 1 deces a fost înregistrat la categoria de vârstă 20-29 ani, 2 decese la categoria de vârstă 40-49 ani, 2 decese la categoria de vârstă 50-59 ani, 16 decese la categoria de vârstă 60-69 ani, 24 decese la categoria de vârstă 70-79 ani și 15 decese la categoria de peste 80 de ani.

53 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități, 4 pacienți decedați nu au prezentat comorbidități, iar pentru 3 pacienți decedați nu au fost raportate comorbidități până în prezent.

În unitățile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 12.215. Dintre acestea, 1.339 sunt internate la ATI.

Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 6.494.782 de teste RT-PCR și 507.035 de teste rapide antigenice. În ultimele 24 de ore au fost efectuate 7.902 teste RT-PCR (6.249 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 1.653 la cerere) și 5.650 de teste rapide antigenice.

Pe teritoriul României, 62.720 de persoane confirmate cu infecție cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 15.592 de persoane se află în izolare instituționalizată. De asemenea, 53.920 de persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituționalizată se află 115 persoane.

În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 3.519 apeluri la numărul unic de urgență 112.

Ca urmare a încălcării prevederilor Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, polițiștii și jandarmii au aplicat, în ziua de 21 martie, 8.760 de sancţiuni contravenţionale, în valoare de 2.045.470 de lei.

În ceea ce privește situația cetățenilor români aflați în alte state, 23.491 de cetățeni români au fost confirmați ca fiind infectați cu SARS – CoV – 2 (coronavirus): 2.542 în Italia, 16.773 în Spania, 195 în Marea Britanie, 125 în Franța, 3.118 în Germania, 93 în Grecia, 49 în Danemarca, 37 în Ungaria, 28 în Olanda, 2 în Namibia, 4 în SUA, 8 în Suedia, 137 în Austria, 22 în Belgia, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 46 în Elveția, 3 în Turcia, 2 în Islanda, 2 în Belarus, 7 în Bulgaria, 12 în Cipru, 2 în India, 4 în Ucraina, 8 în Emiratele Arabe Unite, 13 în Republica Moldova, 3 în Muntenegru, 218 în Irlanda, 2 în Singapore, 3 în Tunisia, 8 în Republica Coreea, 2 în Bosnia și Herțegovina și câte unul în Argentina, Luxemburg, Malta, Brazilia, Kazakhstan, Republica Congo, Qatar, Vatican, Portugalia, Egipt, Pakistan, Iran, Slovenia, Federația Rusă și Croația.

De la începutul epidemiei de COVID-19 (coronavirus) și până la acest moment, 189 de cetățeni români aflați în străinătate, 34 în Italia, 19 în Franța, 43 în Marea Britanie, 60 în Spania, 14 în Germania, 2 în Belgia, 3 în Suedia, 5 în Irlanda, 2 în Elveția, 2 în Austria, unul în SUA, unul în Brazilia, unul în Republica Congo, unul în Grecia și unul în Iran, au decedat.

Dintre cetățenii români confirmați cu infecție cu noul coronavirus, 798 au fost declarați vindecați: 677 în Germania, 90 în Grecia, 18 în Franța, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 2 în Namibia, unul în Luxemburg, unul în Tunisia și unul în Argentina.

UNICEF: Regrese la aproape toți indicatorii referitori la viețile copiilor!

Publicat de Andra Radu, 12 martie 2021, 17:47

După un an de la declararea pandemiei de COVID-19, cele mai recente date disponibile ale UNICEF descriu o nouă realitate, dezastruoasă și deteriorată, pentru copiii din întreaga lume.

„La un an de la debutul pandemiei COVID-19, s-a înregistrat un regres cu privire la aproape toți indicatorii cheie referitori la viețile copiilor”, a declarat Henrietta Fore, director executiv al UNICEF. „Numărul copiilor înfometați, izolați, abuzați, afectați de anxietate, care trăiesc în sărăcie și sunt forțați să se căsătorească, a crescut. În același timp, a scăzut accesul lor la educație, socializare și servicii esențiale, inclusiv de sănătate, nutriție și protecție. Există indicii certe care arată că în anii următori copiii vor purta cicatricile pandemiei.”

Cum a afectat pandemia de COVID-19 copiii:

• În martie 2021, 13% din 71 de milioane de cazuri de COVID-19 din 107 țări (62% din totalul infectărilor la nivel mondial), care au date în funcție de vârstă erau copii și adolescenți cu vârsta sub 20 de ani.
• În țările în curs de dezvoltare se preconizează că sărăcia în rândul copiilor va crește cu aproximativ 15%. Se estimează că numărul copiilor care trăiesc în gospodării aflate sub pragul sărăciei va crește cu 140 de milioane.
• Școlile sunt închise de aproape un an pentru peste 168 de milioane de elevi la nivel global. Două treimi din țările unde școlile au fost închise total sau parțial se află în America Latină și Caraibe.
• Cel puțin unu din trei elevi nu a avut acces la educația la distanță în perioada în care școlile au fost închise.

Numărul de căsătorii în rândul copiilor ar putea crește cu 10 milioane până la sfârșitul deceniului, amenințând ani de progrese realizate în reducerea acestei practici.

1. Cel puțin unu din șapte copii și tineri a fost afectat de măsurile de izolare la domiciliu în cea mai mare parte a anului trecut, ceea ce duce la stări de anxietate, depresie și izolare.

2. În noiembrie 2020, peste două treimi din serviciile de sănătate mintală destinate copiilor și adolescenților fuseseră întrerupte.

3. Datele din noiembrie 2020 arată că este posibil ca numărul copiilor cu vârsta sub cinci ani ce suferă de malnutriție acută să crească cu 6-7 milioane în 2020, ceea ce ar spori numărul total la 54 de milioane de copii; este vorba de o creștere de 14%, care s-ar putea traduce într-o mărire a numărului de decese în rândul copiilor cu 10.000 pe lună, mai ales în Africa subsahariană și Asia de Sud. Cu o scădere de 40% a serviciilor de nutriție pentru copii și femei, pot apărea multe alte consecințe negative în privința nutriției.

4. În noiembrie 2020, peste 94 de milioane de persoane erau expuse riscului de a rata vaccinarea din cauza întreruperii campaniilor de rujeolă în 26 de țări.

5. În noiembrie 2020, în 59 de țări pentru care există date disponibile, refugiații și solicitanții de azil nu pot accesa măsurile de protecție socială legate de COVID-19 din cauza închiderii frontierelor și a creșterii xenofobiei și excluziunii.

6. Aproximativ trei miliarde de oameni din întreaga lume nu au condițiile de bază pentru a se spăla pe mâini cu apă și săpun acasă. În țările cel mai puțin dezvoltate, trei sferturi din locuitori, peste două treimi din școli și un sfert din instituțiile de sănătate nu au serviciile de igienă de bază necesare pentru a reduce transmiterea COVID-19. În medie, 700 de copii sub cinci ani mor în fiecare zi din cauza bolilor cauzate de lipsa apei și serviciilor de salubrizare și igienă.

„Copiii trebuie să fie în centrul eforturilor de recuperare”, a precizat Henrietta Fore. „Aceasta înseamnă prioritizarea școlilor în cadrul planurilor de redeschidere, asigurarea protecției sociale, inclusiv transferuri bănești pentru familii. Și înseamnă a face serviciile de importanță critică accesibile pentru cei mai vulnerabili copii. Abia atunci putem proteja această generație, astfel încât să nu devină o generație pierdută„.

Școli închise complet de aproape un an de zile pentru 168 de milioane de copii!

Publicat de Andra Radu, 3 martie 2021, 18:16

Pentru peste 168 de milioane de copii din întreaga lume, școlile sunt închise complet de aproape un an de zile din cauza restricțiilor impuse de COVID-19, potrivit noilor date publicate astăzi de către UNICEF. În plus, în jur de 214 milioane de copii din lume, adică unu din șapte, au ratat peste trei sferturi dintre cursurile cu prezență fizică.

Analiza realizată în cadrul raportului privind închiderea școlilor notează faptul că 14 țări din lume au rămas în mare parte închise în perioada martie 2020 – februarie 2021. Două treimi dintre acestea se află în America Latină și Caraibe, fiind afectați aproape 98 de milioane de elevi. Din cele 14 țări, Panama a ținut închise școlile cele mai multe zile, fiind urmată de El Salvador, Bangladesh și Bolivia.

„Aproape de împlinirea unui an de la declanșarea pandemiei de COVID-19, remarcăm din nou criza din domeniul educației provocată de măsurile de carantină. Cu fiecare zi ce trece, copiii care nu pot participa la ore în persoană rămân tot mai mult în urmă, cei mai marginalizați plătind cel mai scump preț”, a afirmat Henrietta Fore, director executiv al UNICEF. „Nu ne permitem să intrăm într-un al doilea an în care acești copii să aibă un număr redus de cursuri cu prezență fizică sau chiar deloc. Trebuie să se depună toate eforturile pentru a menține deschise școlile sau pentru a le prioritiza în cadrul unor planuri de redeschidere”.

Închiderea școlilor are consecințe devastatoare asupra educației și bunăstării copiilor. Copiii cei mai vulnerabili și cei care nu au acces la învățământul la distanță sunt expuși unui risc crescut de abandon școlar și chiar riscului de căsătorie timpurie sau de exploatare prin muncă. Potrivit ultimelor date ale UNESCO, la nivel mondial, educația a peste 888 de milioane de copii este în continuare afectată de întreruperile provocate de închiderea completă și parțială a școlilor.

Conform datelor UNESCO, în perioada 11 martie 2020 – 2 februarie 2021, în România, dintr-un total de 157 de zile școlare, școlile au fost închise 108 zile și parțial închise 49 de zile.

Pentru majoritatea elevilor din lumea întreagă, școala reprezintă un loc în care pot interacționa cu colegii, în care pot cere sprijin și în care au acces la servicii medicale, la vaccinări și la o masă nutritivă. Cu cât intervalul în care rămân închise școlile este mai lung, cu atât perioada în care copiii sunt rupți de aceste elemente atât de critice în anii copilăriei va fi mai mare.

Pentru a atrage atenția asupra crizei din sectorul educației și pentru a crește gradul de conștientizare a necesității ca guvernele să mențină deschise școlile sau să le prioritizeze în cadrul unor planuri de redeschidere, UNICEF a dezvăluit astăzi „Clasa pandemică”, o instalație simbolică reprezentând o sală de curs cu 168 de bănci goale, câte o bancă pentru fiecare milion de copii din țările în care școlile au fost închise aproape complet, ca un memento solemn al claselor goale din orice colț al lumii.

„Această clasă reprezintă milioanele de centre de învățământ care sunt goale, multe dintre ele de aproape un an de zile. Pe spatele fiecărui scaun gol este agățat un ghiozdan gol, simbolizând potențialul amânat al unui copil”, a afirmat Fore. „Nu ne dorim ca ușile ferecate și clădirile încuiate să ascundă faptul că viitorul copiilor noștri rămâne suspendat o perioadă nedeterminată. Această instalație este un mesaj adresat guvernelor: trebuie să prioritizăm redeschiderea școlilor și trebuie să prioritizăm redeschiderea lor în condiții mai bune decât înainte”.

În momentul revenirii lor în sălile de curs, elevii vor avea nevoie de sprijin pentru a se reacomoda și pentru a recupera materia. Planurile de redeschidere a școlilor trebuie să includă demersuri care să asigure recuperarea pierderilor înregistrate la nivelul educației copiilor.

UNICEF îndeamnă guvernele să pună pe primul plan nevoile unice ale fiecărui elev, cu servicii complete care să vizeze cursuri remediale, sănătatea și nutriția, sănătatea mintală și măsuri de protecție în școli pentru a permite dezvoltarea și bunăstarea copiilor și adolescenților.

Cadrul pentru redeschiderea școlilor, elaborat de UNICEF împreună cu UNESCO, Agenția ONU pentru Refugiați (UNHCR), PAM și Banca Mondială, oferă sfaturi practice autorităților naționale și locale.

Ore online pentru aproape 30% dintre preşcolarii şi elevii din județul Sibiu!

Publicat de Andra Radu, 23 februarie 2021, 15:17

În jur de 30% dintre preşcolari şi elevi fac orele online din cauza pandemiei. Asta înseamnă 19.329 de copii, a anunţat Inspectoratul Şcolar Judeţean (IŞJ) Sibiu.

„Marţi, 23.02.2021, din cauza cazurilor de îmbolnăvire cu virusul SARS-CoV-2 sau a modificării ratei de incidenţă pe localitate, conform datelor de la D.S.P. Sibiu, încă un număr de 354 elevi din judeţul Sibiu învaţă în sistem online. (…)

Drept urmare astăzi, 23.02.2021, în judeţul Sibiu un număr 19.329 de preşcolari şi elevi (29,88% din cei existenţi în unităţile de învăţământ), vor desfăşura orele în sistem on-line”, se precizează în comunicatul IŞJ Sibiu.

De la debutul semestrului II al anului şcolar 2020-2021, din data de 8 februarie, un număr de 17 cadre didactice (14 au desfăşurat ore faţă în faţă) şi 28 preşcolari şi elevi (22 dintre ei au participat la cursuri) au fost depistaţi pozitivi cu COVID-19.

„Dreptul de a se deconecta” trebuie să devină un drept fundamental la nivelul UE

Publicat de Camelia Teodosiu, 25 ianuarie 2021, 14:48

• Obiceiul de a fi mereu conectați duce la un risc crescut de depresie, anxietate și epuizare profesională (burnout)
• Viitoarea legislație a Uniunii va defini cerințele minime pentru munca la distanță
• Nu vor exista repercusiuni negative pentru lucrătorii care-și exercită „dreptul de a se deconecta”

PE cere un act legislativ al Uniunii care să garanteze lucrătorilor dreptul de a se deconecta digital de la lucru fără repercusiuni negative.

Eurodeputații îi cer Comisiei Europene să propună o lege care să le permită persoanelor care lucrează digital să se deconecteze de la muncă în afara programului de lucru. Legislația ar mai trebui să stabilească cerințe minime pentru munca de la distanță și să clarifice condițiile de muncă, orele de lucru și perioadele de odihnă. Inițiativa legislativă a Parlamentului a fost adoptată cu 472 voturi pentru, 126 împotrivă și 83 abțineri.

Potrivit eurodeputaților, utilizarea pe scară tot mai largă a instrumentelor digitale în scopuri profesionale a dus la apariția unei culturi de a fi „conectați în permanență”. Acest lucru are un impact negativ asupra echilibrului dintre viața profesională și cea privată a angajaților. Munca de acasă a fost esențială pentru a proteja anumite locuri de muncă și companii în timpul crizei generate de COVID-19. Totuși, efectele combinate ale unui program de lucru prelungit și ale unor exigențe mai mari au condus la creșterea numărului de cazuri de anxietate, depresie, epuizare și de alte probleme legate de sănătatea fizică și mentală.

Eurodeputații consideră că dreptul de a se deconecta este un drept fundamental, care le permite lucrătorilor să nu se ocupe de sarcinile de serviciu în afara orelor de muncă, fie că e vorba de telefoane, corespondență electronică sau alte forme de comunicare digitală. Acest lucru se aplică inclusiv vacanțelor și altor forme de concediu. Statele membre sunt încurajate să ia toate măsurile necesare pentru a le permite lucrătorilor să își exercite acest drept, inclusiv prin acorduri colective între partenerii sociali. Statele trebuie să garanteze că lucrătorii nu vor fi supuși discriminării, criticilor, concedierii sau altor măsuri nefavorabile din partea angajatorilor.

Citat

Raportorul Alex Agius Saliba (S&D, Malta) a declarat în urma votului: „Nu putem abandona milioane de lucrători europeni care sunt epuizați de presiunea de a fi mereu disponibili și de ore de lucru prea lungi. Acum este momentul să le stăm alături și să le oferim ceea ce merită: dreptul de a se deconecta. Acest lucru este vital pentru sănătatea noastră mentală și fizică. Este timpul să actualizăm drepturile lucrătorilor astfel încât să corespundă noilor realități ale erei digitale.”

Context

De la izbucnirea pandemiei de COVID-19, ponderea muncii la distanță a crescut cu aproape 30%. Se preconizează că cifra va rămâne ridicată sau chiar va crește pe viitor. Cercetările Eurofound indică o probabilitate de peste două ori mai mare ca persoanele care lucrează în mod obișnuit de acasă să lucreze în plus față de cele maximum 48 de ore săptămânale prevăzute, comparativ cu persoanele care lucrează în spațiile de lucru ale angajatorilor. Aproape 30% dintre persoanele care lucrează de acasă declară că lucrează și în timpul liber, zilnic sau de mai multe ori pe săptămână, comparativ cu sub 5% din lucrătorii care-și desfășoară activitatea la birou.

Pe timpul pandemiei, femeile și copiii riscă să fie mai expuși violenței domestice!

Publicat de Andra Radu, 10 decembrie 2020, 17:57

Cu prilejul Zilei internaționale a Drepturilor Omului, 10 decembrie 2020, care marchează sfârșitul campaniei „16 zile de activism împotriva violenței de gen împotriva femeilor” (25 noiembrie – 10 decembrie), UNICEF în România și Agenția Națională pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați (ANES), își exprimă susținerea pentru respectarea drepturilor tuturor femeilor și copiilor, ca parte indisolubilă a drepturilor fundamentale ale omului, atât  în cadrul societății, cât și în cadrul familiei.

„În această perioadă dificilă  pentru întreaga omenire, avem convingerea că, numai împreună, putem surmonta situațiile generate de pandemia COVID19, prin inițiative individuale sau comune, centrate pe ideea de unitate și solidaritate umană, care să poată asigura transpunerea în practică a unor măsuri adecvate de sprijin, în funcție de nevoile copiilor și familiilor”, a declarat doamna Luminița Popescu, Secretar de Stat, Agenția Națională pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați.

„Trebuie să prioritizăm acțiunile de combatere a tuturor formelor de discriminare și violență împotriva copiilor, fetelor și femeilor. De Ziua Internațională a Drepturilor Omului, UNICEF își reafirmă deplina susținere pentru instituțiile statului, în vederea asigurării de șanse egale pentru toți copii și tinerii din România, indiferent de gen sau statut social. Parteneriatul încheiat de UNICEF cu ANES în acest an reprezintă un instrument solid în acest sens”, a declarat domnul Pieter Bult, Reprezentantul UNICEF în România.

În condițiile izolării la domiciliu, limitării contactelor cu membrii rețelei sociale, efectuării muncii la domiciliu, închiderii școlilor, lipsei unor facilități de petrecere a timpului liber și insecurității financiare, s-a observat că relațiile familiale tind să devină din ce în ce mai încordate, accentuând vulnerabilitatea copiilor și femeilor și creșterea riscului de a fi expuși la fenomenul violenței domestice.

Din aceste considerente, UNICEF și Agenția Națională pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați:

– Lansează un apel public către toți membrii societății ca, mai ales în aceste momente de criză, să fie solidari și să își ajute semenii, în special, pe cei mai vulnerabili( bătrâni, femei, copii) devenind vectori ai schimbării sociale, prin depășirea stereotipurilor și prejudecăților care conduc la situații de discriminare și de violență domestică asupra copiilor și femeilor.

– Își exprimă angajamentul de a continua, atât prin acțiuni individuale, cât și prin acțiuni comune, măsurile de prevenire și combatere a discriminării și a violenței împotriva copiilor și femeilor, și de asigurare a sprijinului și protecției necesare pentru victimele violenței domestice,

– Recomandă tuturor autorităților administrației publice locale să se implice proactiv prin elaborarea unor strategii locale, care să fie orientate pe măsuri de eliminare a disparităților care afectează copiii și familiile lor și pe dezvoltarea de servicii comunitare și servicii sociale de calitate, care să răspundă nevoilor copilului și familiei,

– Evidențiază necesitatea și importanța rolului familiei, care trebuie să fie un loc de înțelegere, armonie, dialog, susținere reciprocă, respectare a drepturilor individuale ale copiilor și femeilor și a alegerilor acestora, oferindu-le un mediu protector, care să le stimuleze dezvoltarea și atingerea unui potențial maxim personal,

– Încurajează femeile să raporteze cu încredere autorităților competente situațiile de discriminare și de violență domestică cu care se confruntă atât ele cât și copii lor,

– Reamintesc femeilor și copiilor afectați de fenomenul violenței domestice, că nu sunt singuri și că profesioniștii din instituțiile de specialitate, de la toate nivelurile, sunt pregătiți să intervină și să le acorde sprijinul necesar, oricând au nevoie,

– Subliniază existența și disponibilitatea liniei naționale telefonice de la nivelul ANES cu numărul unic 0800 500 333, destinată victimelor violenței domestice, discriminării pe criteriul de sex și traficului de persoane, care furnizează gratuit, consiliere, îndrumare și asistență, 24h din 24, 7 zile, a liniei naționale telefonice de asistență pentru copii și adolescenți cu numărul 116 111, dar și disponibilitatea permanentă a serviciilor sociale care funcționează la nivel județean, prin grija Direcțiilor Generale de Asistență Socială și Protecția Drepturilor Copilului (centre de plasament în regim de urgență, centre maternale, adăposturi, locuințe protejate, grupuri de suport psihologic, cabinete de consiliere vocațională, consiliere juridică, etc.).

Ziua Internațională a Voluntarului

Publicat de Andra Radu, 4 decembrie 2020, 16:28

2020 a fost un an ce nu poate fi comparat cu niciun altul. Pandemia COVID-19 a afectat fiecare aspect al vieții oamenilor și a pus o presiune colosală pe sănătatea fizică și mintală a acestora, pe sistemele de sănătate, economia, mijloacele de trai și rețelele sociale din întreaga lume.

În acest context, sute de mii de voluntari s-au alăturat Societăților Naționale de Cruce Roșie și Semilună Roșie, oferind sprijin vital comunităților lor locale.

Încă de la debutul pandemiei, voluntarii Crucii Roșii Române, au fost permanent în acțiune, asumându-și riscul îmbolnăvirii, pentru a oferi asistență umanitară și servicii socio-medicale celor aflați în nevoie:

– distribuirea de alimente esențiale și produse de igienă;
– oferirea de sprijin psihosocial persoanelor vulnerabile și în carantină;
– monitorizarea telefonică a persoanelor izolate;
– distribuirea echipamentelor medicale și de protecție unităților medicale.

Totodată, pentru a ajuta comunitățile să se pregătească, voluntarii au diseminat informații esențiale pentru prevenirea și limitarea răspândirii virusului. În condiții neprielnice, ei au depășit bariere și cu responsabilitate și dăruire, au dus la îndeplinire misiunea organizației.

Voluntarii sunt profesori, asistenți medicali, studenți, economiști, artiști, părinți,tineri și bătrâni. Toți își găsesc timp pentru a face voluntariat alături de slujbele lor zilnice sau de alte responsabilități.

O mare parte din activitatea voluntarilor este vizibilă, dar multă muncă de ajutorare se desfășoară și în culise – de la a fi o voce prietenoasă la capătul unei linii telefonice pentru persoanele vulnerabile și izolate, până la a ajuta la gestionarea contractelor de donații, – fiecare acțiune individuală de solidaritate, fiecare gest de sprijin comunitar contează. Fiind cea mai extinsă rețea umanitară din lume, știm că această acțiune locală colectivă are un impact global masiv.

Campanie națională de informare COVID-19!

Publicat de Andra Radu, 24 noiembrie 2020, 13:32

Societatea Națională de Cruce Roșie din România (SNCRR) implementează un nou proiect de intervenție în pandemia COVID-19.

Proiectul finanțat de United States Agency for International Development (USAID), prin intermediul apelului global al Federației Internaționale de Cruce Roșie și Semilună Roșie (IFRC), vizează o campanie națională de informare și de conștientizare a populației, în vederea limitării infectării cu virusul SARS-CoV-2.

Astfel, 23 500 de elevi din 40 de județe și 4 sectoare ale Municipiului București vor participa, timp de 4 luni, la sesiuni de educație pentru sănătate și suport emoțional atât în școli cât și în sistem online, sesiuni susținute de voluntari instruiți ai Crucii Roșii Române.

Sursa foto: comunicat de presa

Totodată, 188 000 de adulți, în special din mediul rural sau din comunități aflate în risc de infectare, vor primi informații despre prevenția îmbolnăvirii cu virusul SARS-CoV-2, precum și sfaturi despre efectele psihologice ale pandemiei, despre reducerea stigmatizării asociate cu boala COVID-19 și despre modalitățile de reducere a stresului provocat de aceasta.

„Statele Unite sunt alături de România ca parte a eforturilor comune de a gestiona pandemia cauzată de COVID-19 și de a merge mai departe împreună. Ca răspuns la pandemia actuală, am acordat 800.000 de dolari finanțare directă către Crucea Roșie Română pentru a sprijini lupta României cu COVID-19 și pentru a spori rezistența instituțională în comunitățile rurale vulnerabile, iar companiile americane au sprijinit și ele instituțiile publice și organizațiile non guvernamentale care au depus eforturi pentru a gestiona și limita efectele pandemiei.

Această inițiativă este o dovadă a generozității poporului american și al angajamentului ferm al SUA de a sprijini România în această perioadă dificilă. Lupta împotriva acestui virus este departe de a fi terminată, dar poporul american rămâne dedicat colaborării cu România în lupta împotriva COVID-19”, au declarat reprezentanții Ambasadei Statelor Unite ale Americii în România.

Campania a debutat în luna octombrie cu mai multe sesiuni de informare și instruire a 470 de voluntari de Cruce Roșie din 44 de filiale SNCRR din țară. Începând cu data de 16 noiembrie, voluntarii desfășoară caravană de educație pentru sănătate atât prin sesiuni destinate elevilor, fizic și online, cât și prin deplasarea efectivă în comunități aflate în risc de infectare și informarea directă a membrilor acestora.

Sursa foto: comunicat de presa

Un plus al campaniei de informare este componenta de feedback comunitar prin care, în funcție de nevoile de informare ale populației constatate la nivel local, filialele de Crucea Roșie vor adapta campania punând accent pe aceste nevoi.

Proiectul are în vede și ajutorarea a 8 122 de familiile nevoiașe cu pachete cu produse de igienă.

„Crucea Roșie Română rămâne în continuarea în prima linie a ajutorului umanitar alături de cei aflați în nevoie. Conform misiunii noastre, avem în vedere sprijinul acestora cu produse de igienă. Suntem conștienți, totodată, că un rol foarte important în limitarea transmiterii noului coronavirus este informarea corectă și completă. Cu sprijinul voluntarilor noștri, vom ajunge acolo unde informația este greu de obținut, unde oamenii nu au acces la materiale de informare și de protecție sau unde există un grad înalt de scepticism privind urgența situației în care ne aflăm”, a declarat Ioan Silviu Lefter, director general Crucea Roșie Română.

Pentru publicul general, Campania națională de informare și conștientizare a populației în vedere limitării infectării cu virusul COVID-19 continuă în sistem online și pe rețelele de socializare prin publicarea de materiale și prin apelul la respectarea măsurilor de protecție și a indicațiilor autorităților.

Sursa foto: comunicat de presa

Sursa foto: comunicat de presa

Sursa foto: comunicat de presa

UNICEF: Copiii și adolescenții reprezintă 1 din 9 cazuri de COVID-19 raportate!

Publicat de Andra Radu, 19 noiembrie 2020, 11:06

UNICEF a avertizat azi, într-un nou raport, că pandemia de COVID-19, aflată în pragul celui de-al doilea an, prezintă numeroase consecințe grave pentru copii.

Publicat înaintea Zilei Internaționale a Drepturilor Copilului, Averting a Lost COVID Generation [Prevenirea pierderii unei generații din cauza COVID] este primul raport al UNICEF ce descrie pe larg numeroasele consecințe grave pentru copii, pe fondul prelungirii pandemiei. Acesta arată că, deși copiii infectați prezintă simptome ușoare, numărul infectărilor este în creștere, iar impactul pe termen lung asupra educației, nutriției și bunăstării poate afecta viața unei generații întregi de copii și tineri.

„De la începutul pandemiei de COVID-19, circulă constant un mit potrivit căruia copiii sunt rareori afectați de această boală. Este cât se poate de neadevărat”, a afirmat Henrietta Fore, Directorul executiv al UNICEF. „Copiii se pot îmbolnăvi și pot răspândi boala, dar acesta este doar vârful aisbergului pandemic. Întreruperea serviciilor cheie și creșterea vertiginoasă a ratei de sărăcie reprezintă cel mai mare pericol pentru copii. Cu cât durează mai mult criza, cu atât impactul ei asupra educației, sănătății, nutriției și bunăstării copiilor va fi mai profund. Viitorul unei generații întregi este în pericol”.

Potrivit raportului, în data de 3 noiembrie, în 87 de țări ce dețin date dezagregate în funcție de vârstă, copiii și adolescenții sub 20 de ani reprezentau unul din nouă cazuri de COVID-19, adică 11% dintre cele 25,7 de milioane de infectări raportate de către aceste state. Este necesară o mai mare fiabilitate a datelor dezagregate în funcție de vârstă referitoare la infectări, decese și testări pentru a înțelege mai bine impactul crizei asupra copiilor celor mai vulnerabili și pentru a ghida intervențiile.

Raportul menționează că, deși copiii pot transmite virusul altor copii și persoanelor mai în vârstă, există puternice indicii care arată că, în cazul în care se aplică măsuri de siguranță elementare, beneficiile nete ale continuării activității școlilor sunt mai importante decât costurile implicate de închiderea lor. Școlile nu reprezintă unul dintre principalele mijloace de transmitere comunitară, iar copiii iau virusul mai degrabă în afara unităților școlare.

Conform raportului, întreruperea serviciilor medicale și sociale esențiale pentru copii, cauzată de COVID-19, reprezintă cel mai mare pericol pentru aceștia. În baza noilor date generate de studiile întreprinse de UNICEF în 140 de țări, raportul menționează că:

• Aproximativ o treime dintre țările analizate a înregistrat o scădere de cel puțin 10%a acoperirii serviciilor medicale, precum vaccinări de rutină, tratament ambulatoriu pentru bolile infecțioase ale copilăriei și servicii de sănătate a mamei. Frica de infectare reprezintă o cauză majoră.

• În 135 de țări, acoperirea serviciilor de nutriție adresate femeilor și copiilor a scăzut cu 40%. În octombrie 2020, la nivel mondial, 265 de milioane de copii nu aveau în continuare acces la mesele oferite în școli. Peste 250 de milioane de copii sub 5 ani s-ar putea să nu beneficieze de programele de suplimentare cu vitamina A, care oferă beneficii vitale.

• 65 de țări au raportat o scădere a vizitelor la domiciliu efectuate de asistenții sociali în septembrie 2020, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut.

Alte date alarmante prezentate în cadrul raportului sunt:

• În noiembrie 2020, închiderea școlilor la nivel național în 30 de țări afectează 572 de milioane de elevi, adică 33% din totalul elevilor la nivel mondial.

• Potrivit estimărilor, întreruperea prelungită a serviciilor și creșterea ratei de subnutriție pot duce la 2 milioane de noi decese în rândul copiilor și 200.000 de noi cazuri de copii născuți morți, într-un interval de 12 luni.

• Alte 6-7 milioane de copii sub 5 ani se vor confrunta cu pierderi în greutate sau subnutriție acută în 2020, o creștere de 14% ce va însemna, lunar, peste 10.000 de noi decese în rândul copiilor, mai ales în Africa Subsahariană și Asia de Sud.

• La nivel mondial, se estimează că numărul copiilor afectați de sărăcie multidimensională – fără acces la educație, sănătate, locuințe, nutriție, salubritate și apă – a crescut cu 15%, adică cu 150 de milioane de copii, la mijlocul lui 2020.

Pentru a răspunde acestei crize, UNICEF îndeamnă guvernele și partenerii:

1. Să se asigure că toți copiii au acces la educație, inclusiv prin eliminarea decalajului digital.
2. Să garanteze acces la servicii de nutriție și sănătate și să se asigure că sunt disponibile vaccinuri la prețuri accesibile pentru fiecare copil.
3. Să sprijine și să protejeze sănătatea mintală a copiilor și tinerilor și să pună capăt abuzului, violenței de gen și neglijării copiilor.
4. Să crească accesul la apă potabilă sigură, salubritate și igienă și să oprească degradarea mediului și schimbările climatice.
5. Să reducă sărăcia infantilă și să asigure o redresare incluzivă tuturor.
6. Să își dubleze eforturile menite să protejeze și să sprijine copiii afectați de conflicte, dezastre și strămutări și familiile acestora.

„În acest an, de Ziua Internațională a Drepturilor Copilului, rugăm guvernele, partenerii și sectorul privat să asculte copiii și să acorde prioritate nevoilor lor”, a afirmat Fore. „În aceste momente în care ne reimaginăm cu toții viitorul și lumea de după pandemie, copiii trebuie să aibă prioritate”.

Măsuri suplimentare pentru prevenirea și combaterea pandemiei!

Publicat de Andra Radu, 6 noiembrie 2020, 15:01

Comitetul Național pentru Situații de Urgență adoptă prezenta HOTĂRÂRE:

Art. 1 Începând cu data prezentei hotărâri la nivelul României se propune instituirea obligației purtării măștii de protecție, astfel încât să acopere nasul şi gura, la nivel național, pentru toate persoanele care au împlinit vârsta de 5 ani, în toate spațiile publice deschise și închise, indiferent de valoarea ratei de incidență cumulată a cazurilor din ultimele 14 zile.

Art. 2 În vederea evitării aglomerării transportului public, se propune ca toate instituțiile publice, precum și toți operatorii economici publici sau privați să aibă obligația organizării activității și desfășurării programului de lucru în regim de telemuncă sau muncă la domiciliu, iar acolo unde specificul activității nu permite acest lucru, să se organizeze programul de lucru astfel încât personalul să fie împărțit în cel puțin două grupe care să înceapă, respectiv să termine activitatea la o diferență de cel puțin 2 ore. Respectarea aplicării acestei măsuri se urmărește de prefecți și de către Inspecția Muncii.

Art. 3 În vederea prevenirii răspândirii infecțiilor cu SARS-COV-2, se propune ca, în toate localitățile, activitățile didactice care impun prezența fizică a antepreșcolarilor, preșcolarilor și elevilor în unitățile de învățământ să se desfășoare în sistem on-line.

Art. 4 – (1) În toate localitățile din România, se propune interzicerea circulației persoanelor în afara locuinței/gospodăriei în intervalul orar 23.00 – 05.00.

(2) Prin excepție de la prevederile alin. (1), circulația persoanelor în afara locuinței/gospodăriei este permisă în intervalul orar 23.00 – 05.00 pentru următoarele motive:

1. a) deplasarea în interes profesional, inclusiv între locuință/gospodărie și locul/locurile de desfășurare a activității profesionale și înapoi;
2. b) deplasarea pentru asistență medicală care nu poate fi amânată și nici realizată de la distanță, precum și pentru achiziționarea de medicamente;
3. c) deplasări în afara localităților a persoanelor care sunt în tranzit sau efectuează călătorii al căror interval orar se suprapune cu perioada interdicției cum ar fi cele effectuate cu avionul, trenul, autocare sau alte mijloace de transport de persoane și care pot fi dovedite prin bilet sau orice altă modalitate de achitare a călătoriei;
4. d) deplasarea din motive justificate, precum îngrijirea/însoţirea copilului, asistenţa persoanelor vârstnice, bolnave sau cu dizabilităţi ori deces al unui membru de familie.

Art. 5 (1) Pentru verificarea motivului deplasării în interes profesional, persoanele sunt obligate să prezinte, la cererea personalului autorităților abilitate, legitimația de serviciu, adeverința eliberată de angajator sau o declarație pe propria răspundere;

(2) Pentru verificarea motivului deplasării în interes personal, persoanele sunt obligate să prezinte, la cererea personalului autorităților abilitate, o declarație pe propria răspundere, completată în prealabil;

 (3) Declarația pe propria răspundere trebuie să cuprindă numele și prenumele, data nașterii, adresa locuinței/gospodăriei/locului activității profesionale, motivul deplasării, data completării și semnătura.

Art. 6 Se propune interzicerea desfășurării de reuniuni cu prilejul unor sărbători, aniversări, petreceri în spații închise și/sau deschise, publice și/sau private.

Art. 7 (1) Se propune suspendarea activității piețelor agroalimentare în spații închise, târgurilor, bâlciurilor, piețelor mixte și volante și a talciocurilor, definite potrivit art. 7 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 348/2004 privind exercitarea comerţului cu produse şi servicii de piaţă în unele zone publice, cu modificările și completările ulterioare.

(2) Se permite activitatea piețelor agroalimentare ce pot fi organizate în zone publice deschise, cu respectarea normelor de protecție sanitară.

Art. 8 Se propune ca, pentru spațiile exterioare în care se desfășoară activități de preparare, servire și consum al produselor alimentare, băuturilor alcoolice și nealcoolice, care au fost amenajate și pot fi asimilate spațiilor publice închise, astfel cum sunt ele definite în Legea pentru prevenirea și combaterea efectelor consumului produselor din tutun nr. 349/2009, cu modificările și completările ulterioare, le sunt aplicabile în mod similar regulile și măsurile de protecție sanitară, prevăzute în anexa nr. 3, art. 6 pct. 1 și 2 din Hotărârea Guvernului nr. 856/2020 privind prelungirea stării de alertă pe teritoriul României începând cu data de 15 octombrie 2020, precum şi stabilirea măsurilor care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID19.

Art. 9 Se propune instituirea obligației pentru operatorii economici care desfășoară activități de comerț/prestări de servicii în spații închise și/sau deschise, publice și/sau private să-și organizeze și desfășoare activitatea în intervalul orar 05.00 – 21.00.

(2) Prin excepție de la prevederile alin. (1), în intervalul orar 21.00 – 05.00, operatorii economici pot activa doar în relația cu operatorii economici cu activitate de livrare la domiciliu.

(3) Prin excepție de la prevederile alin. (1), unitățile farmaceutice, benzinăriile și operatorii economici cu activitate de livrare la domiciliu își pot desfășura activitatea în regim normal de muncă, cu respectarea normelor de protecție sanitară.

Art. 10 Se propune ca implementarea măsurilor prevăzute în prezenta hotărâre să se realizeze pe o perioadă de 30 de zile, urmând ca la finalul acesteia, în funcție de evoluția situației epidemiologice, să se hotărască, după caz, menținerea, eliminarea sau modificarea acestora.

Art. 11 Prezenta hotărâre se comunică tuturor componentelor Sistemului Național de Management al Situațiilor de Urgență, pentru punere în aplicare prin ordine și acte administrative ale conducătorilor acestora.

Copiii din țările cele mai sărace au pierdut aproape patru luni de școală!

Publicat de Andra Radu, 2 noiembrie 2020, 14:16

Elevii din țările cu venituri mici și din cele cu venituri medii inferioare au pierdut deja aproape patru luni de școală de la începutul pandemiei, comparativ cu șase săptămâni în țările cu venituri mari, potrivit unui nou raport publicat de UNESCO, UNICEF și Banca Mondială.

„Nu trebuie să privim prea departe pentru a vedea dezastrul provocat de pandemie în educația copiilor din lumea întreagă. În țările cu venituri mici și cele cu venituri medii inferioare, acest dezastru este amplificat de accesul limitat la învățământul la distanță, riscul crescut de tăieri bugetare și întârzierea redeschiderii școlilor, care împiedică orice șansă la normalitate pentru elevi”, a afirmat Robert Jenkins, coordonator educație în cadrul UNICEF. „Prioritizarea redeschiderii școlilor și atât de necesara recuperare a lecțiilor sunt critice”.

Raportul centralizează rezultatele anchetelor privind răspunsul țărilor la COVID-19 în domeniul educației, anchete desfășurate în aproape 150 de țări în perioada iunie-octombrie.

Potrivit raportului, elevii din țările cu venituri mici și din cele cu venituri medii inferioare au fost cei mai defavorizați în ceea ce privește accesul la educația la distanță și monitorizarea pierderilor de învățare, prezentând totodată cel mai mare risc de a se confrunta cu întârzieri în redeschiderea școlilor și de a frecventa școli lipsite de resursele necesare pentru funcționarea în siguranță.

• Deși peste două treimi dintre țări și-au redeschis școlile complet sau parțial, una din patru a ratat data stabilită pentru redeschiderea școlilor sau nu a stabilit încă o dată, majoritatea acestora fiind țări cu venituri mici și țări cu venituri medii inferioare.

• Doar una din cinci țări cu venituri mici a raportat că zilele în care se face educație la distanță reprezintă zile de școală oficiale, recunoscând impactul redus al măsurilor legate de învățământul la distanță, comparativ cu trei sferturi dintre țări la nivel mondial.

• Dintre cele 79 de state care au răspuns la întrebările referitoare la finanțare, aproape 40% dintre țările cu venituri mici și venituri medii inferioare au redus sau intenționează să reducă bugetul educației în actualul sau următorul an financiar.

• Deși majoritatea țărilor au raportat că procesul de învățare al elevilor este monitorizat de către profesori, un sfert dintre țările cu venituri mici și venituri medii inferioare nu monitorizează procesul de învățare al copiilor.

• Jumătate dintre respondenții din țările cu venituri mici au raportat că nu dețin fonduri adecvate pentru măsurile de siguranță, precum dotări pentru spălarea mâinilor, măsuri de distanțare socială și echipament de protecție pentru elevi și profesori, comparativ cu 5% dintre țările cu venituri mari.

• Aproximativ două din trei țări cu venituri mici au introdus măsuri în sprijinul accesului sau incluziunii celor expuși riscului de excluziune.

• Peste 90% dintre țările cu venituri mari și venituri medii superioare care au răspuns în cadrul anchetei le-au cerut profesorilor să continue să predea în perioada în care au fost închise școlile, în comparație cu mai puțin de 40% dintre țările participante cu venituri mici.

„Pandemia va adânci decalajul legat de finanțarea educației în cazul țărilor cu venituri mici și medii. Dacă se investește corespunzător acum, fără a mai aștepta, acest decalaj s-ar putea reduce semnificativ”, a declarat Stefania Giannini, Directorul general adjunct pentru educație al UNESCO.

„În cadrul Reuniunii globale privind educația organizate de UNESCO, împreună cu Ghana, Norvegia și Regatul Unit, în data de 22 octombrie, în jur de 15 șefi de stat și de guvern, aproximativ 70 de miniștri ai educației și parteneri din domeniul dezvoltării s-au angajat să protejeze fondurile dedicate educației și să acționeze în sensul redeschiderii în siguranță a școlilor, sprijinirii tuturor cadrelor didactice care sunt în linia întâi și reducerii decalajului digital. Sunt demersuri ce ne responsabilizează pe toți”.

Alte constatări sunt:

• Aproape toate statele au inclus învățământul la distanță în răspunsul lor din domeniul educației, sub forma platformelor online, a programelor TV și radiofonice și a pachetelor dedicate învățării acasă.

• Nouă din zece țări au facilitat accesul la educația online, cel mai des prin intermediul telefoanelor mobile sau oferind acces la Internet la un tarif subvenționat ori gratuit, însă gradul de acoperire a variat semnificativ.

• Șase din zece țări au furnizat materiale care să îi ghideze pe părinți pentru realizarea lecțiilor acasă, în timp ce patru din zece țări au oferit consiliere psihosocială copiilor și persoanelor responsabile de copii pe durata închiderii școlilor. Astfel de demersuri au fost mai des întâlnite în rândul țărilor cu venituri mari și în mediile în care existau deja resurse.

„În ciuda numeroaselor eforturi, există diferențe importante între țări la nivelul capacității de a oferi copiilor și tinerilor programe eficiente de educație. Și probabil sunt diferențe și mai mari la nivelul țărilor în ceea ce privește stimularea educațională de care beneficiază copiii și tinerii.

Înainte de pandemie, ne îngrijoram de sărăcia educațională și de inegalitatea oportunităților de învățare. Acum baza educațională este și mai scăzută, iar creșterea inegalității oportunităților ar putea fi catastrofală. Reluarea procesului de învățare constituie o sarcină extrem de stringentă”, a afirmat Jaime Saavedra, Directorul global pentru educație al Băncii Mondiale.

Spălarea mâinilor cu săpun, crucială în lupta împotriva bolilor infecțioase!

Publicat de Andra Radu, 15 octombrie 2020, 13:12

Cu toate că spălarea mâinilor cu săpun este crucială în lupta împotriva bolilor infecțioase, inclusiv a COVID-19, milioane de oameni din întreaga lume nu dispun de acces facil la un loc în care să se spele pe mâini, arată UNICEF cu ocazia Zilei Mondiale a Spălatului pe Mâini.

„Pandemia a scos în evidență rolul crucial pe care îl joacă igiena mâinilor în prevenirea bolilor. De asemenea, a revelat o problemă preexistentă în cazul multora: milioane de copii nu au posibilitatea să se spele pe mâini cu săpun în locul în care s-au născut, trăiesc și învață”, a afirmat Kelly Ann Naylor, director adjunct al UNICEF pe probleme de apă, salubritate și igienă. „Este inacceptabil faptul că, în cele mai vulnerabile comunități, oamenii nu pot recurge la cel mai simplu mod de a se proteja pe ei înșiși și pe cei dragi. Trebuie să acționăm fără răgaz pentru a ne asigura că spălatul mâinilor cu săpun devine un lucru accesibil oricărei persoane oriunde – acum și în viitor”.

Potrivit ultimelor estimări:

• La nivel mondial, doar 3 din 5 oameni dețin dotări minime ce permit spălarea mâinilor.
• O proporție de 40% din populația lumii, adică 3 miliarde de oameni, nu are acasă dotările necesare pentru a se putea spăla pe mâini cu apă și săpun.
• Aproape trei sferturi din populația țărilor celor mai puțin dezvoltate nu dispun acasă de condiții minime pentru spălatul mâinilor.
• 43% dintre școli nu sunt dotate corespunzător pentru a permite spălarea mâinilor cu apă și săpun, ceea ce afectează 818 milioane de copii de vârstă școlară.
• În țările cele mai puțin dezvoltate, 7 din 10 școli nu au niciun loc în care copiii să se poată spăla pe mâini cu apă și săpun.
• În cele 60 de țări identificate ca fiind cele mai expuse riscului de criză sanitară și umanitară din cauza noului coronavirus:
• 2 din 3 persoane – 1 miliard de oameni în total – nu au acasă condiții minime pentru spălarea mâinilor cu apă și săpun. Aproximativ jumătate dintre acestea sunt copii.
• La debutul pandemiei, 3 din 4 copii nu aveau acces la dotări minime pentru spălarea mâinilor în școală; jumătate dintre copii nu aveau acces la servicii minime de alimentare cu apă; peste jumătate dintre ei nu aveau acces la servicii minime de salubritate.
• În Africa Subsahariană, 63% din populația urbană, adică 258 de milioane de oameni, nu au posibilitatea de a se spăla pe mâini. Aproximativ 47% dintre sud-africanii care trăiesc la oraș, de exemplu, adică 18 milioane de persoane, nu dispun acasă de instalațiile necesare spălării mâinilor, pe când probabilitatea de a avea acces la dotări ce permit spălatul mâinilor este aproape de 12 ori mai mare în cazul locuitorilor celor mai bogați din mediul urban.
• În Asia Centrală și de Sud, 22% din populația urbană, adică 153 de milioane de persoane, nu au posibilitatea de a se spăla pe mâini. Aproape 50% din populația urbană a Bangladeshului, de exemplu, mai precis 29 de milioane de oameni, și 20% dintre indienii care trăiesc în mediul urban, adică 91 de milioane de oameni, nu au acasă condiții pentru spălarea mâinilor.
• În Asia de Est, 28% dintre indonezienii din mediul urban, mai precis 41 de milioane de oameni, și 15% dintre filipinezii care locuiesc la oraș, adică 7 milioane de persoane, nu au condiții pentru spălarea mâinilor acasă.

UNICEF este activ în întreaga lume pentru a asigura copiilor și familiilor acces la condiții adecvate pentru spălarea mâinilor. Pe lângă promovarea spălatului pe mâini în peste 130 de țări, UNICEF și OMS au lansat inițiativa Igiena mâinilor pentru toți menită să sprijine dezvoltarea unor planuri naționale de acțiune care să accelereze și să susțină progresele în sensul transformării igienei mâinilor într-un pilon al intervențiilor de sănătate publică.

Aceasta presupune creșterea rapidă a accesului la dotări pentru spălarea mâinilor, apă, săpun și dezinfectant de mâini, precum și promovarea intervențiilor ce vizează schimbarea comportamentului în vederea adoptării celor mai bune practici de igienă a mâinilor.

Reunind parteneri internaționali, naționali și locali, inițiativa dorește să asigure produse și servicii sustenabile și disponibile la prețuri convenabile, mai ales în comunitățile vulnerabile și defavorizate.

Activitatea deputaților europeni până la sfârșitul lui 2020

Publicat de Camelia Teodosiu, 7 septembrie 2020, 14:51 / actualizat: 9 septembrie 2020, 14:52

În lunile următoare, deputații europeni au în plan să voteze bugetul pe termen lung al Uniunii Europene și o nouă lege privind clima și să continue dezbaterile despre viitorul Europei.

Bugetul pe termen lung și planul de redresare

În luna mai, Comisia a propus un plan de stimulare economică de 750 de miliarde EUR. Acesta, însoțit de o propunere revizuită de buget al Uniunii pentru 2021-2027 de 1,1 mii de miliarde EUR, va contribui la combaterea șocului creat de pandemia de coronavirus și va deschide calea către un viitor durabil. Propunerile fac obiectul unor negocieri între Parlament și statele membre, reunite în Consiliu.

Pactul Verde

În septembrie, Comisia pentru mediu a Parlamentului (ENVI) va vota legea Uniunii Europene privind clima, astfel cum a fost propusă de Comisia Europeană în luna martie. Se va vota și modul în care Uniunea Europeană poate să devină neutră din punct de vedere climatic până în 2050. Dosarul va fi probabil votat în sesiunea plenară din octombrie.

Conferința privind viitorul Europei

Conferința privind viitorul Europei este o inițiativă nouă, care analizează ce schimbări sunt necesare pentru a pregăti mai bine Uniunea Europeană pentru viitor. Conferința trebuia să înceapă în luna mai, dar a fost amânată din cauza pandemiei de Covid-19. Parlamentul a subliniat, într-o rezoluție votată în vară, că activitatea conferinței trebuie să înceapă „cât mai repede posibil în toamnă”. Conferința ar trebui să se desfășoare pe o perioadă de doi ani.

Brexit

În prezent au loc discuții pentru a ajunge la un acord referitor la relațiile viitoare dintre Uniunea Europeană si Regatul Unit. Versiunea actuală a acordului de retragere prevede o perioadă de tranziție până la sfârșitul lui decembrie 2020. Așadar, obiectivul este ca cele două părți să încheie negocierile înainte de sfârșitul anului. Un acord poate intra în vigoare numai dacă este aprobat de Parlament.

Actul legislativ privind serviciile digitale

În cadrul Strategiei digitale europene, Comisia a anunțat că va prezenta un pachet legislativ referitor la serviciile digitale către finalul anului 2020. Pachetul este menit să ajute piața unică a serviciilor digitale să devină mai puternică. Comisia pentru piața internă și protecția consumatorilor (IMCO), Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (LIBE) și Comisia pentru afaceri juridice (JURI) și-au publicat proiectele de raport pe această temă. Comisiile ar trebui să le voteze în septembrie.

Strategia industrială

În martie 2020, Comisia a prezentat o nouă strategie industrială pentru Europa. Comisia se asigură prin această strategie că întreprinderile din Europa pot să facă tranziția către neutralitatea climatică și un viitor digital. Comisia pentru industrie, cercetare și energie (ITRE) din cadrul Parlamentului va vota raportul elaborat în acest sens de membrii săi în septembrie. Votul în plen este programat să aibă loc două luni mai târziu.

Reforma PAC (politica agricolă comună)

Etapa finală a negocierilor despre modul în care ar trebui să arate sectorul agricol european după 2020 va depinde de încheierea unui acord referitor la bugetul Uniunii Europene pentru 2021-2027. Se va lua în considerare și Pactul verde european.

Pactul privind migrația

Comisia urmează să prezinte un Nou pact privind azilul și migrația după ce statele membre ajung la un acord preliminar cu privire la bugetul Uniunii Europene. Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne a Parlamentului lucrează, în prezent, la un raport referitor la o serie de noi căi legale pentru migrația forței de muncă către Uniunea Europeană.

Drepturile călătorilor din transportul feroviar

Uniunea Europeană pregătește o serie de norme noi care vor consolida drepturile călătorilor din transportul feroviar și vor include compensații mai mari în cazul întârzierilor și mai mult ajutor pentru persoanele cu dizabilități. Obiectivul este de a finaliza acest dosar legislativ înainte de anul 2021. Comisia a propus ca anul 2021 să fie Anul European al Căilor Ferate. Negocierile interinstituționale au fost reluate în iunie, după ce au fost întrerupte de pandemia de Covid-19.

Finanțarea participativă (crowdfunding)

În martie 2018, Comisia a prezentat o propunere de regulament referitor la furnizorii de servicii din domeniul finanțării participative. Propunerea face parte din Planul de acțiune pentru tehnologia financiară (FinTech) al Comisiei Europene. Piața finanțării participative din Uniunea Europeană este subdezvoltată în comparație cu alte economii mondiale importante pentru că nu există norme comune la nivelul întregii Uniuni. La exact doi ani de la prezentarea propunerii, Comisia pentru afaceri economice și monetare din cadrul Parlamentului și Consiliul au ajuns la un acord provizoriu referitor la propunerea Comisiei.

1 din 4 școli din România nu deținea dotările minime necesare spălării mâinilor înainte de pandemie!

Publicat de Andra Radu, 13 august 2020, 12:33

În condițiile în care școlile din întreaga lume fac eforturi pentru a-și redeschide porțile, ultimele date furnizate de Programul comun de monitorizare (PCM) al OMS și UNICEF relevă faptul că, în 2019, 28% dintre școlile din România nu aveau acces la dotări de bază care să permită spălarea mâinilor cu apă și săpun, o condiție esențială pentru funcționarea în siguranță a școlilor în contextul pandemiei de COVID-19.

O altă constatare a raportului este faptul că doar 72% dintre școlile din România aveau un minim acces la apă potabilă curată și la instalații sanitare de bază.

„Copiii români trebuie să poată continua să învețe. Educația formală a fost în mare parte întreruptă la începutul lunii martie. Deși revenirea în școli ar trebui să se producă în condiții de maximă siguranță pentru copii, familiile lor și cadre didactice, una din patru școli nu are acces la dotări corespunzătoare pentru asigurarea igienei mâinilor, la apă potabilă curată și la instalații sanitare sigure. Momentul de față prezintă cea mai bună oportunitate de a răspunde acestei provocări o dată pentru totdeauna. Să reconstruim mai bine, oferind celor mai vulnerabili copii dotări funcționale pentru asigurarea igienei atât de importante pentru sănătatea lor”, a afirmat Gabriel Vockel, reprezentantul adjunct al UNICEF în România.

Potrivit raportului, 818 milioane de copii din lumea întreagă nu au acces în școli la dotări minime pentru spălarea mâinilor, ceea ce îi expune unui risc crescut de contractare a COVID-19 și a altor boli contagioase. Peste o treime dintre acești copii (295 de milioane) provin din Africa Subsahariană. În țările mai puțin dezvoltate, 7 din 10 școli nu dețin dotările elementare necesare spălării mâinilor, iar jumătate dintre școli nu au acces la servicii minime de salubritate și aprovizionare cu apă.

Raportul subliniază faptul că, în eforturile lor de a ține sub control răspândirea COVID-19, guvernele trebuie să găsească un echilibru între necesitatea de a implementa măsuri de sănătate publică și impactul social și economic al măsurilor de izolare. Potrivit raportului, există dovezi fundamentate ce evidențiază impactul negativ al închiderii prelungite a școlilor asupra siguranței, bunăstării și educației copiilor.

Accesul la servicii de apă, salubritate și igienă (WASH) este esențial pentru prevenirea și controlul eficient al infecțiilor în școli, beneficiind de o atenție deosebită în cadrul strategiilor guvernamentale privind redeschiderea și funcționarea în siguranță a școlilor pe durata actualei pandemii de COVID-19.

Alte constatări cheie ale raportului sunt următoarele:

• Dintre cei 818 milioane de copii fără acces la servicii de bază care să le permită spălarea mâinilor în școli, 355 de milioane frecventau școli dotate cu instalații de apă, însă fără săpun, iar 462 de milioane proveneau din școli ce nu dețineau nici instalații, nici apă pentru spălatul mâinilor.
• În cele 60 de țări expuse celui mai mare risc de a se confrunta cu o criză sanitară și umanitară din cauza COVID-19, la începutul epidemiei, 3 din 4 copii nu aveau acces la servicii de bază pentru a se putea spăla pe mâini în școală; jumătate dintre copii erau privați de servicii esențiale de aprovizionare cu apă și peste jumătate nu aveau acces la servicii de salubritate de bază.
• La nivel mondial, 1 din 3 școli fie avea acces limitat la servicii de aprovizionare cu apă potabilă, fie nu avea deloc acces la astfel de servicii.
• 698 de milioane de copii nu aveau acces la servicii minime de salubritate în școala frecventată.

Raportul identifică mai multe resurse necesare pentru prevenirea și controlul infecției cu COVID-19 în școli, inclusiv 10 acțiuni imediate și liste de siguranță. La baza sa stau recomandările privind redeschiderea în siguranță a școlilor publicate de UNESCO, UNICEF, PAM și Banca Mondială, ce conțin sfaturi practice pentru autoritățile naționale și locale cu privire la modul în care se poate realiza redeschiderea școlilor în siguranță și garantarea siguranței copiilor în momentul revenirii acestora în școli.

Milioane de copii sub vârsta de 5 ani ar putea suferi de malnutriție severă!

Publicat de Andra Radu, 28 iulie 2020, 15:34

În 2020, în urma impactului socioeconomic al pandemiei de COVID-19, alte 6,7 milioane de copii sub 5 ani ar putea suferi de malnutriție severă, a avertizat astăzi UNICEF.

Potrivit unei analize publicate în revista medicală The Lancet, 80% dintre acești copii ar putea proveni din Africa Subsahariană și din Asia de Sud. Peste jumătate ar fi numai din Asia de Sud.

„Au trecut șapte luni de la raportarea primelor cazuri de COVID-19 și devine tot mai clar faptul că repercusiunile pandemiei sunt mai dăunătoare pentru copii decât boala în sine”, a afirmat Henrietta Fore, Director Executiv al UNICEF. „Ratele gospodăriilor sărace și ale nesiguranței alimentare au crescut. Serviciile de nutriție și lanțurile de aprovizionare esențiale au fost perturbate. Prețurile la alimente au crescut vertiginos. În consecință, calitatea alimentației copiilor a scăzut, iar ratele de malnutriție vor crește”.

Malnutriția severă  este o formă de malnutriție care pune viața în pericol, din cauza căreia copiii ajung prea slabi și lipsiți de energie, ceea ce crește riscul de deces, de a avea deficiențe de creștere, dezvoltare și învățare.

Potrivit UNICEF, chiar și înainte de pandemia COVID-19, în 2019, 47 de milioane de copii sufereau deja de malnutriție severă. În lipsa unor măsuri urgente, numărul global de copii care suferă de malnutriție severă ar putea ajunge la aproape 54 de milioane în decursul anului. Malnutriția severă globală ar atinge astfel niveluri nemaiîntâlnite în acest mileniu.

Din analiza The Lancet rezultă că, anul acesta, prevalența malnutriției severe în rândul copiilor sub cinci ani ar putea crește cu 14,3% în țările cu venituri mici și mijlocii, ca urmare a impactului socioeconomic produs de noul coronavirus. O astfel de creștere a malnutriției la copii ar însemna lunar 10.000 de noi decese în rândul copiilor, dintre care 50% ar fi în Africa subsahariană.

Creșterea estimată a malnutriției severe la copii reprezintă doar vârful icebergului, avertizează Agențiile ONU. COVID-19 va determina, de asemenea, o creștere a altor forme de malnutriție la copii și femei, precum subdezvoltarea, deficitul de micronutrienți, supraponderalitatea și obezitatea, ca urmare a alimentației sărace și a perturbării serviciilor de nutriție.

Rapoartele UNICEF din perioada de început a pandemiei indică o reducere per total de 30%a acoperirii cu servicii nutriționale esențiale și adesea vitale. În unele țări, aceste perturbări au înregistrat o pondere între 75-100%în condițiile impuse de carantină.

Spre exemplu, în Afghanistan și Haiti, teama de infecție și lipsa echipamentului de protecție pentru cadrele medicale se estimează a fi condus la o scădere de 40%, respectiv 73%, a internărilor pentru tratamentul cazurilor grave de malnutriție severă la copii. În Kenya, internările au scăzut cu 40%. Din cauza COVID-19, peste 250 milioane de copii la nivel global sunt lipsiți de beneficiile complexe ale suplimentării cu vitamina A.

Potrivit analizei, în situația în care creșterea previzionată a malnutriției severe în fiecare țară se combină cu o reducere a serviciilor nutriționale în medie anuală previzionată de 25%, ar putea rezulta 128.605 decese suplimentare la copiii sub cinci ani de-a lungul anului. O astfel de cifră reflectă scenarii în care s-a avut în vedere un nivel minim de 15% și unul maxim de 50%de perturbare a suplimentării cu vitamina A, a tratamentului cazurilor grave de malnutriție acută, a promovării unei mai bune alimentații a copiilor mici și a asigurării suplimentelor de micronutrienți femeilor gravide.

Într-un comentariu pe marginea raportului The Lancet, lansat tot astăzi, șefii UNICEF, FAO (Organizația pentru Alimentație și Agricultură), Programului Alimentar Mondial și Organizației Mondiale a Sănătății au avertizat asupra faptului că pandemia de COVID-19 subminează nutriția peste tot în lume, cu precădere în țările cu venituri mici și mijlocii, cele mai grave consecințe fiind resimțite în rândul copiilor mici. Un număr tot mai mare de copii și femei ajung să sufere de malnutriție din cauza calității tot mai slabe a alimentației lor, din cauza întreruperii serviciilor nutriționale, precum și a șocurilor determinate de pandemie.

Agențiile umanitare au nevoie imediată de 2,4 miliarde de dolari pentru ca de-acum și până la finele anului să poată proteja nutriția mamei și copilului în cele mai vulnerabile țări. Șefii celor patru agenții ONU fac apel la guverne, publicul larg, donatori și sectorul privat să protejeze dreptul copiilor la nutriție, prin:

• Protejarea accesului la alimentații nutritive, sigure și accesibile ca măsură fundamentală a intervențiilor legate de COVID-19, prin protejarea producătorilor, procesatorilor și comercianților de alimente; descurajarea embargourilor; și desemnarea piețelor alimentare ca servicii esențiale;
• Investiția decisivă în sprijin pentru nutriția mamei și copilului, prin protejarea alăptării, prevenirea comercializării necorespunzătoare a laptelui praf și asigurarea accesului copiilor și femeilor la alimente bogate în nutrienți și diversificate;
• Reactivarea și extinderea serviciilor de depistare timpurie și tratament al malnutriției severe la copii, extinzând totodată alte servicii nutriționale care protejează viața;
• Menținerea furnizării meselor nutritive și sigure în școli, venind în sprijinul copiilor vulnerabili prin livrări acasă, rații pentru acasă, numerar sau vouchere în perioada în care școlile sunt închise; și
• Extinderea protecției sociale în vederea protejării accesului la alimentații nutritive și servicii esențiale în rândul gospodăriilor celor mai sărace și mai afectate, inclusiv accesul la alimente fortificate.

Campania UNICEF Reimagine își propune să împiedice pandemia de COVID-19 să devină o criză de durată în rândul copiilor, cu precădere al celor mai vulnerabili dintre aceștia. Prin această campanie, UNICEF lansează un apel urgent către părinți, guverne, publicul larg, donatori și sectorul privat să se alăture UNICEF în eforturile sale de intervenție/răspuns, recuperare și reimaginare a unei lumi marcate în prezent de urgia noului coronavirus:

• Răspuns/intervenție. Trebuie să luăm măsuri acum pentru a împiedicarea răspândirea bolii, pentru a-i ajuta pe cei bolnavi și a-i proteja pe cei aflați în linia întâi de intervenție care își riscă viața pentru a-i salva pe alții.
• Chiar și atunci când pandemia își va încetini ritmul, fiecare țară va trebui să continue să facă eforturi pentru atenuarea efectelor în lanț asupra copiilor și rezolvarea daunelor create. La rândul lor, comunitățile vor trebui să lucreze unele cu altele, atât cu cele locale, cât și cu cele aflate peste hotare, pentru a reclădi și a împiedica reapariția infecției.
• Dacă am învățat ceva din experiența COVID-19, este faptul că sistemele și politicile noastre trebuie să protejeze oamenii tot timpul, nu numai în cazul unei crize. Pe măsură ce lumea încearcă să se refacă după pandemie, este momentul să punem bazele unei reconstrucții mai bune.

„Nu putem permite ca copiii să fie victimele neglijate ale pandemiei de COVID-19”, a afirmat Fore. „Trebuie ca, simultan, să avem o gândire atât pe termen scurt, cât și pe termen lung, astfel încât nu numai să abordăm provocările reprezentate de pandemie și efectele sale secundare asupra copiilor, ci și planificăm un viitor mai luminos copiilor și tinerilor”.

OMS și UNICEF avertizează cu privire la scăderea ratei de vaccinare în timpul pandemiei!

Publicat de Andra Radu, 16 iulie 2020, 15:22

Organizația Mondială a Sănătății și UNICEF au lansat ieri un avertisment cu privire la scăderea alarmantă la nivel mondial a numărului de copiii care beneficiază de vaccinurile vitale. Situația este determinată de perturbările produse de pandemia de COVID-19 în oferta și cererea de servicii de imunizare.

Conform celor mai noi date publicate de OMS și UNICEF, aceste perturbări pun în pericol progresele înregistrate în acoperirea mai multor copii și adolescenți cu o gamă mai largă de vaccinuri, progrese deja limitate de un deceniu de stagnare a ratei de vaccinare.

Cele mai noi estimări privind acoperirea vaccinală realizate de OMS și UNICEF pentru anul 2019 arată că există pericolul anulării unor îmbunătățiri, cum sunt introducerea vaccinului HPV în 106 țări și sporirea nivelului de protecție a copiilor împotriva mai multor boli. De exemplu, datele preliminare pentru primele patru luni ale anului 2020 indică o scădere semnificativă a numărului copiilor cărora li se administrează toate cele trei doze ale vaccinului diftero-tetano-pertussis (DTP3). Este prima dată în 28 de ani când se constată o scădere a acoperiri vaccinale cu DTP3 – marker al imunizării la nivel național și transnațional.

„Vaccinurile sunt unul dintre cele mai puternice instrumente din istoria sănătății publice, iar în prezent beneficiază de imunizare mai mulți copii decât oricând altădată,” a spus Dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus, Director General al OMS. „Dar pandemia pune în pericol aceste progrese. Lipsirea copiilor de scheme de imunizare de rutină are ca efecte evitabile suferințe și pierderi de vieți omenești care le-ar putea depăși cu mult pe cele provocate de COVID-19. Nu este însă obligatoriu ca situația să evolueze în acest sens. Vaccinurile pot fi administrate în siguranță chiar și în timpul pandemiei, iar noi facem apel către toate țările să ia măsuri pentru continuarea acestor programe esențiale, salvatoare de vieți”.

Perturbări provocate de COVID-19

Cel puțin 30 de campanii de vaccinare împotriva rujeolei sunt în pericol de anulare din cauza pandemiei de COVID-19, fapt care ar putea conduce la noi focare în 2020 și în anii următori. Conform unui nou sondaj puls realizat de UNICEF, OMS și Gavi în colaborare cu Centrul pentru controlul și prevenirea bolilor al SUA, Institutul de Vaccinuri Sabin și Școala de Sănătate Publică Johns Hopkins Bloomberg, 75% dintre cele 82 de țări respondente au raportat că, începând cu luna mai a anului 2020, s-au confruntat cu perturbări provocate de COVID-19 în programele lor de imunizare.

Motivele pentru perturbarea serviciilor diferă. Chiar dacă serviciile sunt disponibile, populația nu le poate accesa fie din cauze cum sunt reticența de a părăsi domiciliul, întreruperi ale serviciilor de transport, dificultăți economice, restricții de deplasare, fie din teama de a nu se expune contactului cu persoane suferind de COVID-19. De asemenea, mare parte din personalul sanitar nu este disponibil din cauza restricțiilor de circulație, a detașării către centre de tratament al COVID și a lipsei echipamentelor de protecție.

„COVID-19 a transformat vaccinarea (până de curând, o activitate rutinieră) într-o sarcină descurajantă”, a spus Henrietta Fore, Director Executiv al UNICEF. „Trebuie să oprim reducerea ratei de acoperire și să reluăm de urgență programele de vaccinare, înainte ca viețile copiilor să fie puse în pericol de alte boli. Nu putem să înlocuim o criză sanitară cu o alta.”

Rata globală de acoperire, stagnantă

Înainte de apariția COVID-19, nivelul de acoperire vaccinală stagna la 85% în cazul vaccinurilor DTP3 și rujeolic. Probabilitatea ca unui copil născut astăzi să i se administreze înainte de a împlini 5 ani toate vaccinurile recomandate la nivel global este sub 20%.

În 2019, aproape 14 milioane de copii nu au beneficiat de vaccinuri vitale, cum sunt vaccinurile DTP3 și rujeolic. Majoritatea acestor copii trăiesc în Africa și, cel mai probabil, nu au acces nici la alte servicii de sănătate. Două treimi dintre acești copii sunt concentrați în 10 țări cu venituri medii și mici: Angola, Brazilia, Republic Democratică Congo, Etiopia, India, Indonezia, Mexic, Nigeria, Pakistan și Filipine. Copiii din țările cu venituri medii au o pondere din ce în ce mai mare în rândul celor nevaccinați.

Progrese și provocări pe țări și pe regiuni

S-au înregistrat anumite progrese. Acoperirea regională cu a treia doză a vaccinului DTP în Asia de Sud a crescut cu 12 puncte procentuale în ultimii 10 ani, în special în India, Nepal și Pakistan. Cu toate acestea, aceste progrese greu-câștigate ar putea fi anulate de perturbări asociate pandemiei de COVID-19. Statele care au înregistrat progrese semnificative, cum sunt Etiopia și Pakistan, sunt expuse riscului de regres, dacă serviciile de imunizare nu sunt reluate cât mai curând posibil.

Situația este în special îngrijorătoare în America Latină și în Caraibe, unde ratele de acoperire tradițional mari au scăzut în ultimul deceniu. În Brazilia, Bolivia, Haiti și Venezuela, acoperirea vaccinală a scăzut cu cel puțin 14 puncte procentuale din 2010. Aceste țări se confruntă în prezent și cu perturbări moderate până la severe asociate COVID19.

• Reluarea serviciilor, astfel încât țările să poată oferi în condiții de siguranță servicii de imunizare de rutină în timpul pandemiei de COVID-19, prin respectarea recomandărilor privind igiena, distanțarea fizică asigurarea echipamentelor de protecție pentru personalul sanitar;
• Sprijin pentru ca personalul sanitar să comunice activ cu aparținătorii, cărora să le explice cum au fost reconfigurate serviciile pentru a putea fi prestate în condiții de siguranță;
• Corectarea lacunelor de acoperire și imunitate;
• Extinderea serviciilor de rutină în comunitățile neacoperite, comunități în care trăiesc unii dintre cei mai vulnerabili copii.

Klaus Iohannis: „Pandemia a scos la iveală o economie naţională puternic dezechilibrată”

Publicat de Andra Radu, 9 iulie 2020, 15:30

Pandemia COVID-19 a scos la iveală o serie de fragilităţi sistemice în România, a declarat, joi, preşedintele Klaus Iohannis.

„Pandemia a scos la iveală o serie de fragilităţi sistemice, precum o economie naţională puternic dezechilibrată, lipsa investiţiilor publice, productivitate scăzută şi o capacitate administrativă redusă. Criza COVID-19 a pus o presiune uriaşă pe marile sisteme publice care ani la rând au fost subfinanţate şi uneori gestionate fără simţ de răspundere.

Diletantismul şi lipsa de responsabilitate a guvernărilor anterioare au avut un impact negativ asupra capacităţii statului de a răspunde unei asemenea ameninţări. Din cauza vulnerabilităţilor sistemice, efortul autorităţilor române de a gestiona o criză de o asemenea anvergură a fost cu atât mai anevoios”, a afirmat şeful statului, la Palatul Cotroceni.

Iohannis a adăugat că evoluţia situaţiei epidemiologice la nivel naţional evidenţiat „carenţe majore în cele mai importante sisteme ale statului, în special în cel medical, unde s-a constatat lipsa materialelor care să acopere şi nevoile urgente, esenţiale”.

Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat că a trimis către Parlament informarea privind acţiunile şi iniţiativele pe care le-a avut în perioada stării de urgenţă, care a fost instituită pe întreg teritoriul ţării ca urmare a pandemiei COVID-19, prin cele două decrete semnate pe 16 martie şi, respectiv, 14 aprilie.

„Am transmis Parlamentului, conform legii, informarea privind starea de urgenţă instituită pe întreg teritoriul României prin cele două decrete semnate pe 16 martie şi, respectiv, 14 aprilie. Documentul prezintă în mod sintetic şi transparent acţiunile şi iniţiativele pe care le-am avut pe perioada stării de urgenţă pentru a atinge obiectivele prioritare urmărite, respectiv protejarea sănătăţii cetăţenilor, limitarea efectelor pandemiei, protejarea şi relansarea economiei”, a declarat Iohannis, la Palatul Cotroceni.

Şeful statului a adăugat că documentul propune şi o serie de măsuri menite să îmbunătăţească în viitor capacitatea de răspuns din partea statului în faţa unor provocări similare.

„Pandemia COVID-19 a generat o criză la nivel mondial, care a reclamat din partea tuturor statelor acţiuni rapide, adaptabilitate şi soluţii inedite. Ne aflăm astăzi la aproape jumătate de an de la momentul în care, pe 30 ianuarie, Organizaţia Mondială a Sănătăţii recunoştea riscurile majore reprezentate de epidemia cu noul coronavirus, declarând situaţie de urgenţă pentru sănătate internaţională, motivată de faptul că SARS-COV-2 nu putea fi comparat cu niciun virus anterior, fiind total atipic ca manifestare a bolii, agresivitate şi capacitate de transformare, dar şi adaptare la mediu.

Noul coronavirus a schimbat radical vieţile tuturor şi a pus la încercare sistemele de sănătate, de protecţie socială, precum şi pe cele economice de pe întregul mapamond. Realitatea din toate ţările afectate ne arată acum, fără echivoc că pericolul unei răspândiri masive a virusului, care să nu poate fi ţinută total sub control, a putut fi evitat doar prin adoptarea de măsuri ferme. România a acţionat la timp şi eficient”, a spus şeful statului.

Accesul la servicii sociale, medicale și de educație în timpul pandemiei de COVID-19, tot mai problematic!

Publicat de Andra Radu, 8 iulie 2020, 11:10

Principalele probleme cu care se confruntă populația, în special grupurile vulnerabile, sunt pierderea locurilor de muncă și lipsa oportunităților temporare de lucru, arată rezultatele celei de a treia runde a Evaluării rapide a situației copiilor și familiilor, cu accent pe categoriile vulnerabile, în contextul epidemiei de COVID-19 din România, realizată de UNICEF.

Acestea au efecte asupra nivelului de trai al gospodăriei, fiind semnalate ca probleme în comunitățile cuprinse în studiu dificultățile în plata utilităților/chiriei sau ratelor la locuință. În contextul reducerii veniturilor în familie, și copiii sunt direct afectați.

Accesul beneficiarilor la serviciile sociale este îngreunat îndeosebi de suspendarea activității unor servicii sociale destinate prevenirii separării copilului de familie (de ex., centrele de zi), precum și de imposibilitatea deplasării beneficiarilor, din cauza reglementărilor curente. Teama personalului de a contracta virusul, precum și lipsa echipamentelor de protecție au fost și ele invocate.

Raportul arată o creștere până la 61% (față de 34% – runda 1 și 47% – runda 2) a ponderii respondenților care consideră că furnizarea serviciilor medicale la nivelul comunităților a fost afectată în contextul pandemiei de COVID-19. Spre deosebire de runda 2 a evaluării rapide, când respondenții plasau pe primul loc dificultățile de acces la produse de igienă, în runda 3 aceștia apreciază într-o proporție mai mare ca fiind problematic accesul la medicamente (63%).

A crescut, de asemenea, percepția că furnizarea serviciilor în educație a fost afectată, explicabilă prin faptul că au devenit mai vizibile problemele legate de implementarea educației asistate de tehnologie, atât în discursul public și în mass-media, cât și prin efectele în practică ale desfășurării activităților educaționale în mediul online.

Raportul identifică în categoria grupurilor vulnerabile afectate copiii din familii care trăiesc în sărăcie și copiii de etnie romă, copiii care locuiesc în locuințe supraaglomerate, copiii cu dizabilități și copiii cu cerințe educaționale speciale, copiii din familii monoparentale și copiii ai căror părinți revin în țară, dar și copiii ai căror părinți sunt plecați la muncă în străinătate și cei din familii cu risc de violență. De asemenea, 15% dintre respondenți îi identifică pe copiii solicitanți de azil și refugiați drept grup vulnerabil, iar 18% pe copiii neacompaniați cu statut de solicitanți de azil sau refugiați.

Autorii raportului recomandă implicarea mediatorilor sanitari și a asistenților medicali comunitari în oferirea de suport pentru persoanele cu risc medico-social ridicat, identificarea cazurilor cu risc ridicat, informarea cu privire la soluțiile existente, precum și în distribuirea de medicamente și echipamente de protecție în comunități.

„Implementarea Pachetului Minim de Servicii la nivelul întregii țări, pe modelul testat cu succes de UNICEF în ultimii ani în 45 de comunități din județul Bacău, ar contribui semnificativ la rezolvarea acestor probleme. Echipele locale de profesioniști pot interveni activ în identificarea, prevenirea și rezolvarea problemelor sociale, medicale sau educaționale pe care le au copiii vulnerabili, eficient și cu costuri reduse”, a declarat Pieter Bult, Reprezentantul UNICEF în România.

Evaluarea rapidă a fost realizată în baza unui parteneriat între UNICEF în România și Centrul pentru Educație și Dezvoltare Profesională Step-by-Step, Terre des hommes România, Centrul pentru Politici și Servicii de Sănătate, Consiliul Tinerilor Instituționalizați, Înaltul Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați, Asociația Serviciul Iezuiților pentru Refugiați din România (JRS România), Consiliul Național Român pentru Refugiați (CNRR) și Fundația Star of Hope România.

Banca Mondială și Organizația Mondială a Sănătății au oferit comentarii tehnice oferite pentru elaborarea notei conceptuale şi a instrumentului inițial de colectare a datelor, iar
Autoritatea Națională pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, Copii și Adopții a transmis comentarii la rapoartele preliminare pentru cele trei runde ale evaluării rapide și la instrumentul de colectare a datelor.

În runda 3 a evaluării rapide, la chestionar au răspuns un număr de 186 de respondenți (lucrători comunitari, autorități locale, autorități județene și reprezentanți ai organizațiilor neguvernamentale din cinci județe – Bacău, Botoșani, Brașov, Dolj și Ilfov – și reprezentanți ai Centrelor Regionale de Cazare şi Proceduri pentru Solicitanţi de Azil, administrate de Inspectoratul General pentru Imigrări, Ministerul Afacerilor Interne, ai centrelor de tip rezidențial din subordinea Direcțiilor Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului, precum și organizații neguvernamentale care oferă protecție copiilor refugiați/solicitanți de azil și copiilor neînsoțiți din București, Rădăuți (județul Suceava) și Timișoara (județul Timiș).

Perioada de colectare a datelor pentru runda 3 a evaluării rapide precedă sfârșitul stării de urgență și începutul declarării stării de alertă (din 15 mai 2020).

Italia: Romanul care a condus o clinica in lupta impotriva Covid-19

Publicat de Dan Boanţă, 4 iunie 2020, 17:42

Cu familia nu s-a vazut decat dupa aproape 3 luni insa in toata aceasta perioada l-au inteles ca trebuie sa stea la clinica pentru a-i ajuta pe pacienti dar si pentru a-i proteja pe cei de acasa.

Majoritatea adolescenților se simt stresaţi din cauza pandemiei!

Publicat de Andra Radu, 8 mai 2020, 12:37

Pandemia de coronavirus i-a afectat din punct de vedere emoţional, într-o proporţie covârşitoare, pe copii şi adolescenţi: 91% dintre ei trec prin experienţe tulburătoare din cauza COVID-19, conform unui studiu realizat de World Vision.

Studiul a inclus 101 copii şi tineri cu vârste cuprinse între 8 şi 17 ani din 13 ţări: România, Albania, Bangladesh, Bosnia şi Herţegovina, Brazilia, Republica Democrată Congo (RDC), Mali, Mongolia, Nicaragua, Peru, Filipine, Sierra Leone şi copii refugiaţi sirieni care trăiesc în tabere de refugiaţi în apropierea graniţei turco-siriene.

Printre sentimentele pe care copiii şi adolescenţii intervievaţi le-au simţit în perioada pandemiei de coronavirus sunt stresul emoţional, anxietatea, furia, îngrijorarea, incertitudinea. Conform studiului, trei factori importanţi au avut un impact direct asupra stării emoţionale a copiilor: închiderea şcolilor, distanţarea socială şi sărăcia în creştere.

71% dintre copii se simt izolaţi şi singuri din cauza închiderii şcolilor.

Copiii şi tinerii din toate ţările participante au fost de acord că decizia de a închide temporar şcolile este o măsură adecvată în contextul COVID-19. Cu toate acestea, au declarat că măsura a avut un impact negativ asupra procesului lor educaţional, dar şi a rutinei zilnice, iar acest lucru le-a crescut sentimentul de izolare şi disperare.

În foarte multe dintre ţările parte din acest studiu, nici elevii, nici cadrele didactice nu au fost pregătite pentru trecerea la învăţământul online.

„Vieţile noastre au fost foarte afectate de când s-a închis şcoala, profesorii nu au fost pregătiţi pentru educaţia online. Cei mai mulţi dintre ei nu folosesc vreo platformă digitală pentru a explica mai bine lecţiile sau pentru a ne da teme”, a spus Angie, 16 ani din Nicaragua.

Aceasta este o frustrare comună în rândul copiilor, mulţi dintre ei având dificultăţi în a înţelege lecţiile online.

În plus, potrivit copiilor şi tinerilor, elevii din comunităţile cele mai vulnerabile sunt discriminaţi în această perioadă. Miruna, în vârstă de 15 ani, din România a menţionat: „Multe familii nu beneficiază de lucruri esenţiale, cum ar fi electricitatea sau internetul, astfel copiii nu pot participa la cursuri online.” Şi Salimata, 15 ani, din Mali, a spus că „accesul la internet nu este posibil pentru toţi copiii din Mali, deoarece mulţi dintre ei trăiesc în condiţii precare şi, prin urmare, nu pot studia online.”

Stres emoţional din cauza distanţării sociale pentru 75% dintre copii şi adolescenţi.

Deşi respondenţii cred că măsurile de distanţare socială sunt importante pentru a-i proteja de coronavirus, 75% dintre ei au recunoscut că este dificil din punct de vedere emoţional să facă faţă restricţiilor.

Principalele consecinţe negative ale restricţiilor care îi afectează pe copii sunt singurătatea, lipsa colaborării, a lucrului în echipă, schimbări în alimentaţie sau în regimul de somn, acces limitat la internet în unele comunităţi.

Teodora, în vârstă de 16 ani, din România a spus: „Copiii se simt închişi în casele lor. Suntem obişnuiţi să ne jucăm afară şi să comunicăm cu cât mai mulţi oameni.’ Acest sentiment de frustrare a fost împărtăşit de respondenţi din multe ţări. Lishee, de 14 ani din Mongolia, a comentat: ‘Din cauza coronavirusului, nu putem lucra, studia ori ieşi. Totul se simte îndepărtat de mine, ca şi cum sunt într-o ţară îndepărtată.”

Sărăcia în creştere le cauzează anxietate copiilor.

Sărăcia şi accesul la apă curată sunt probleme dintotdeauna pentru multe dintre ţările chestionate, iar COVID-19 a înrăutăţit situaţia, lucru care a dus la creşterea anxietăţii în rândul copiilor.

Pe copii şi tineri îi îngrijorează în special riscul ca părinţii lor să rămână fără venituri. De asemenea, sunt îngrijoraţi de impactul economic pe care criza l-ar avea asupra celor mai vulnerabili şi preocupaţi pentru numeroasele persoane din comunităţile lor care nu au economii şi depind de banii câştigaţi zilnic.

Anita, în vârstă de şaisprezece ani, din Republica Democrată Congo, o ţară care a fost afectată şi de Ebola, a explicat: „Nu îmi place această situaţie. Am vrut să anunţăm sfârşitul Ebola, dar acum coronavirusul vine deja. În ciuda faptului că izolarea ne va ajuta să ne protejăm de virus, acest lucru va duce la înfometare care ne poate ucide.”

„O mare problemă este lipsa apei. De exemplu, una dintre cele mai importante recomandări este spălarea mâinilor, dar acolo unde trăim, nu avem apă. Multe case primesc apă doar o dată pe săptămână; Deci, cum vor avea aceste persoane oportunităţi bune de igienă? Ei nu pot! Acest lucru va provoca multe infecţii”, a spus Lara, 17 ani, din Brazilia.

În ciuda tuturor acestor temeri, copiii îşi doresc să contribuie la lupta împotriva răspândirii COVID-19. În cadrul interviurilor, toţi au declarat că este foarte important pentru ei să se implice în conştientizarea cu privire la importanţa măsurilor de protecţie împotriva răspândirii virusului.

„Din rezultatele acestui studiu reies cifre alarmante, dar foarte adevărate. Trebuie să recunoaştem că suntem copii, adolescenţi ce iubesc să fie înconjuraţi de oamenii dragi, de colegi şi de prieteni. Ne apasă gândul că anul acesta nu ne mai întoarcem la şcoală, că nu ne mai revedem, dar sperăm ca într-un final să revenim la zilele dinainte. Copiii nu sunt victime ale pandemiei, sunt cei care pot aduce schimbare în comunităţile din care fac parte, pioni importanţi în stoparea răspândirii virusului”, a declarat Teodora Grîu, preşedinte al Consiliului Consultativ al Copiilor din cadrul World Vision România.

Ziua Mondială a Crucii Roșii și a Semilunii Roșii!

Publicat de Andra Radu, 7 mai 2020, 16:35

Voluntarii şi personalul angajat al Societăţii Naţionale de Cruce Roşie din România sărbătoresc în data de 8 Mai, Ziua Mondială a Crucii Roşii şi a Semilunii Roşii. Din anul 1863 până în 2020, Mişcarea de Cruce şi Semilună Roşie este principalul mijloc de intervenţie umanitară la nivel mondial.

În ultimii ani, voluntarii şi angajaţii Crucii şi Semilunei Roşii au sprijinit peste 160 de milioane de oameni în situaţii de urgenţă, de la dezastre naturale la războaie civile. Deşi suntem organizaţi ca o reţea la nivel global, rezultatele acţiunilor noastre au impact la toate nivelurile : mondial, regional, local, fiind mereu aproape de cei aflaţi în nevoie. De aceea, deciziile ce privesc organizaţia în ansamblul ei şi stabilirea agendei umanitare internaţionale pleacă de la cei care înţeleg cel mai bine problemele şi soluţiile: voluntarii, oamenii şi comunităţile afectate de greutăţi.

În cei 157 de ani de existenta, Crucea Roşie şi Semiluna Roşie s-a adaptat mereu provocărilor cu care s-a confruntat. Anul acesta, de la începutul pandemiei, voluntarii şi angajaţii au fost permanent în acţiune, asumându-şi riscul îmbolnăvirii, pentru a oferi asistenţă umanitară şi servicii socio-medicale celor în nevoie. Totodată, pentru a ajuta comunităţile să se pregătească, au diseminat informaţii esenţiale pentru prevenirea şi limitarea răspândirii virusului. În condiţii neprielnice, voluntarii au depăşit bariere şi cu responsabilitate şi dăruire, au dus la îndeplinire misiunea organizaţiei.

În această zi aniversară, aducem un omagiu celor 14 milioane de voluntari şi personalului angajat din cele 192 de Societăţi Naţionale de Cruce Roşie şi Semilună Roşie care sunt implicaţi şi fac tot ce le stă în putere pentru a sprijini comunităţile afectate de pandemia COVID-19.

Fiecare voluntar de Cruce Roşie, merită aplauzele noastre şi vă încurajăm pe toţi, în data de 8 Mai, să aplaudaţi împreună cu noi eforturile lor.

Raport UNICEF: Pandemia de COVID-19 intensifică riscurile la care sunt supuși copiii vulnerabili și familiile lor în România

Publicat de Andra Radu, 29 aprilie 2020, 15:33

În contextul actual al pandemiei de COVID-19, vulnerabilitățile deja existente ale copiilor, familiilor și comunităților pot duce la exacerbarea riscurilor preexistente: acces limitat la servicii sociale, inegalități în ceea ce privește accesul la educație, sărăcie, se arată într-un raport coordonat de Reprezentanța UNICEF în România.

Sursa foto: comunicat UNICEF

Scopul acestui prim raport a fost evaluarea situației copiilor și familiilor, cu accent pe grupurile vulnerabile, pentru a permite UNICEF și altor actori relevanți să stabilească în mod avizat măsuri de prevenire și răspuns în vederea reducerii consecințelor pandemiei de COVID-19 în trei sectoare: sănătate, educație și servicii sociale.

Categoriile cele mai afectate de măsurile de prevenire a COVID-19 sunt: copiii provenind din familii care trăiesc în sărăcie; copiii de etnie romă (limitarea circulației a redus veniturile familiilor rome); copiii ai căror părinți sunt plecați la muncă în străinătate; copii care trăiesc în locuințe supraaglomerate; copiii cu dizabilități și persoanele vârstnice, afectate de reducerea activității medicilor de familie în comunități, dar și de diminuarea contactelor sociale.

Copiii din categoriile amintite sunt caracterizați cel mai adesea de vulnerabilități multiple: trăiesc în gospodării multigeneraționale numeroase sau în familii monoparentale, la risc de sărăcie, locuiesc în locuințe supraaglomerate.

„În aceste zile de criză fără precedent, este nevoie de mobilizarea tuturor resurselor, materiale și umane, pentru a-i proteja pe cei deja vulnerabili. Mii de angajați din serviciile de asistență socială din întreaga țară depun eforturi uriașe pentru a-i proteja pe copiii și părinții aflați în nevoie. Raportul prezentat astăzi este important pentru că aduce în prim plan percepția sintetică a unor oameni de la firul ierbii și ne ajută să înțelegem zonele în care cresc riscurile de vulnerabilitate și a găsi cele mai eficiente soluții pentru reducerea acestora”, a declarat Maria Mădălina Turza, Președintele Autorității Naționale pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, Copii și Adopții (ANDPDCA).

Sursa foto: comunicat UNICEF

O treime dintre subiecții care au participat la studiu sunt de părere că declanșarea crizei COVID a afectat furnizarea serviciilor medicale în comunitățile lor, în special pe componenta serviciilor oferite în cadrul cabinetelor de medicină de familie. Raportul recomandă o mai bună implicare în comunitate a personalului din cadrul cabinetelor de medicină de familie, coroborat cu dezvoltarea serviciilor complementare de telemedicină; creșterea conlucrării dintre cadrele medicale, asistenții sociali și alte categorii de personal din administrație.

Autorii raportului notează că educația online adâncește inegalitățile de acces la educație al copiilor din familii defavorizate, care nu reușesc întotdeauna să asigure nici necesarul de echipamente tehnologice, nici nu au acces la internet. Soluția ar putea fi implementarea unor programe destinate distribuției de echipamente electronice gratuite sau facilitarea achiziției acestora la prețuri subvenționate pentru copiii din familii cu venituri reduse, cât și asigurarea acestor echipamente pentru cadrele didactice. De asemenea, printre recomandări se numără și dezvoltarea unui plan național privind educația la distanță, care să includă predarea online, și crearea de rețele de suport între părinți, copii și cadre didactice pentru a susține compensarea inegalităților existente în utilizarea mijloacelor electronice în educație.

Sursa foto: comunicat UNICEF

Printre problemele cu care se confruntă serviciile sociale se numără reducerea sau chiar suspendarea activității centrelor de zi și limitarea mobilității în teritoriu a lucrătorilor din domeniu, mai ales având în vedere lipsa materialelor corespunzătoare de protecție. Recomandările sunt: furnizarea de echipament corespunzător personalului existent, în special a materialelor de protecție; conceperea unor proceduri detaliate despre furnizarea de servicii sociale și de servicii de protecție specială pe timpul stării de urgență, în vederea adaptării la aceasta.

„Încă de la începutul stării de urgență, UNICEF a atras atenția asupra categoriilor vulnerabile, în special a copiilor a căror situație riscă să se înrăutățească din cauza măsurilor restrictive. Evaluarea rapidă arată și faptul că, în comunitățile unde există mediatori sanitari și școlari, accesul la servicii de sănătate și de educație a fost mai puțin afectat. Este un argument în plus pentru susținerea extinderii la nivel național a Pachetului Minim de Servicii, implementat cu succes de UNICEF în 50 de comunități din județul Bacău”, a declarat Pieter Bult, Reprezentant UNICEF în România.

Solidaritatea Comisiei Europene în contextul pandemiei de coronavirus

Publicat de Camelia Teodosiu, 3 aprilie 2020, 19:13 / actualizat: 4 aprilie 2020, 19:27

În aceste momente de criză acută, salvarea de vieți omenești și sprijinirea mijloacelor de subzistență sunt de o importanță capitală. Comisia își intensifică și mai mult răspunsul, propunând instituirea unui instrument de solidaritate în valoare de 100 de miliarde EUR, denumit SURE, care îi va ajuta pe lucrători să își păstreze veniturile și va sprijini întreprinderile pentru ca acestea să se mențină pe linia de plutire. Comisia propune, de asemenea, redirecționarea tuturor fondurilor structurale disponibile către răspunsul la coronavirus.

De acest sprijin vor beneficia, de asemenea, fermierii și pescarii, precum și persoanele cele mai defavorizate. Toate aceste măsuri se bazează pe bugetul actual al UE și vor valorifica la maximum fiecare euro disponibil. Acestea demonstrează necesitatea ca UE să dispună de un buget pe termen lung solid și flexibil. Comisia va lua măsuri pentru a se asigura că UE se poate baza pe un astfel de buget solid care să îi permită să iasă din criză și să facă progrese pe calea redresării.

Pandemia de coronavirus pune Europa la încercare într-un mod care ar fi fost de neconceput cu doar câteva săptămâni în urmă. Profunzimea și amploarea acestei crize necesită un răspuns de o amploare, rapiditate și solidaritate fără precedent.

În ultimele săptămâni, Comisia a luat măsuri menite să le ofere statelor membre toată flexibilitatea de care au nevoie pentru a-și sprijini financiar sistemele de sănătate, întreprinderile și lucrătorii. Aceasta a acționat în vederea coordonării, accelerării și consolidării eforturilor de achiziționare a echipamentelor medicale și a direcționat finanțarea pentru cercetare către dezvoltarea unui vaccin. Comisia a lucrat neobosit pentru a se asigura că bunurile și lucrătorii transfrontalieri pot continua să se deplaseze în întreaga UE și pentru a menține funcționarea spitalelor, continuarea activității fabricilor și aprovizionarea rafturilor din magazine. Aceasta a sprijinit și continuă să sprijine repatrierea cetățenilor UE, a familiilor acestora și a rezidenților pe termen lung în Europa din întreaga lume.

În aceste eforturi, Comisia acționează din convingerea că singura soluție eficientă la criza din Europa se bazează pe cooperare, flexibilitate și, mai presus de toate, pe solidaritate.

Propunerile de astăzi ridică răspunsul la un nou nivel.

În ceea ce privește propunerile adoptate astăzi, președinta von der Leyen a declarat: „Numai răspunsurile cele mai puternice ne vor permite să facem față acestei crize provocate de coronavirus. Trebuie să ne folosim de toate mijloacele de care dispunem. Fiecare euro disponibil în bugetul UE va fi redirecționat către depășirea crizei, fiecare regulă va fi relaxată pentru a permite finanțării să circule rapid și eficace. Prin intermediul noului instrument de solidaritate vom mobiliza 100 de miliarde EUR pentru a menține locurile de muncă și funcționarea întreprinderilor. Prin acest instrument ne unim forțele cu statele membre pentru a salva vieți omenești și pentru a proteja mijloacele de subzistență. Așa arată solidaritatea europeană.”

100 de miliarde EUR pentru menținerea locurilor de muncă și a funcționării întreprinderilor: inițiativa SURE

Trebuie să atenuăm șocul economic pentru ca economia UE să fie pregătită să repornească atunci când condițiile vor fi prielnice. În acest scop, trebuie să menținem locurile de muncă și funcționarea întreprinderilor. Toate statele membre dispun sau vor dispune în curând de programe de șomaj parțial care vor contribui la realizarea acestui obiectiv.

Inițiativa SURE este răspunsul Comisiei în acest sens: noul instrument va oferi împrumuturi în valoare de până la 100 de miliarde EUR țărilor care trebuie să se asigure că lucrătorii primesc un venit și că întreprinderile își păstrează personalul. Acest lucru le permite oamenilor să își plătească în continuare chiria, facturile și produsele alimentare și contribuie la asigurarea stabilității atât de necesare în economie.

Împrumuturile se vor baza pe garanții furnizate de statele membre și vor fi direcționate acolo unde este cel mai urgent nevoie de ele. Toate statele membre vor putea să recurgă la acest instrument, însă acesta va fi deosebit de important pentru statele membre cel mai grav afectate.

SURE va sprijini programele de șomaj parțial și măsurile similare pentru a ajuta statele membre să protejeze locurile de muncă, angajații și persoanele care desfășoară o activitate independentă împotriva riscului de concediere și de pierdere a veniturilor. Firmele vor putea să reducă temporar timpul de lucru al angajaților sau să întrerupă complet activitatea, statul oferind sprijin pentru venit pentru orele nelucrate. Lucrătorii care desfășoară o activitate independentă vor primi un ajutor de înlocuire a veniturilor pentru actuala situație de urgență.

• Furnizarea de sprijin celor mai defavorizate persoane – Fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane

Având în vedere că cea mai mare parte a Europei practică distanțarea socială pentru a încetini răspândirea virusului, este cu atât mai important ca persoanele care depind de ceilalți pentru a-și asigura nevoile cele mai elementare să nu fie private de ajutor. Fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane va evolua pentru a răspunde acestei provocări: în special, se va introduce utilizarea de bonuri electronice pentru a reduce riscul de contaminare, precum și posibilitatea de a cumpăra echipamente de protecție pentru persoanele care furnizează ajutorul.

• Sprijinirea pescarilor și a fermierilor

Agricultura și pescuitul din Europa au un rol esențial deoarece ne furnizează alimentele pe care le consumăm. Aceste sectoare sunt grav afectate de criză, ceea ce afectează în consecință lanțurile noastre de aprovizionare cu alimente și economiile locale susținute de aceste sectoare.

Ca și în cazul fondurilor structurale, utilizarea Fondului european pentru pescuit și afaceri maritime va deveni mai flexibilă. Statele membre vor putea să ofere sprijin:

• pescarilor, pentru încetarea temporară a activităților de pescuit;
• fermierilor din sectorul acvaculturii, pentru suspendarea temporară sau reducerea producției și pentru acordarea de sprijin
• și organizațiilor de producători, pentru depozitarea temporară a produselor pescărești și de acvacultură.

De asemenea, Comisia va propune în curând o serie de măsuri menite să asigure că fermierii și alți beneficiari pot beneficia de sprijinul de care au nevoie prin intermediul politicii agricole comune, de exemplu prin prelungirea termenelor pentru introducerea cererilor de sprijin și pentru procesarea acestora de către administrații, prin majorarea avansurilor pentru plățile directe și plățile pentru dezvoltarea rurală și prin oferirea de mai multă flexibilitate pentru controalele la fața locului pentru a minimiza nevoia de contact fizic și a reduce sarcina administrativă.

Protejarea economiei și a populației noastre prin toate mijloacele disponibile

• Redirecționarea tuturor fondurilor politicii de coeziune către combaterea situației de urgență

Toate fondurile neangajate din cele trei fonduri ale politicii de coeziune – Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european și Fondul de coeziune – vor fi mobilizate pentru a combate efectele crizei de sănătate publică.

Pentru a se asigura că fondurile pot fi redirecționate acolo unde este cel mai urgent nevoie de ele, vor fi posibile transferurile între fonduri, precum și între categoriile de regiuni și între obiectivele de politică. Mai mult decât atât, cerințele de cofinanțare vor fi eliminate întrucât statele membre își utilizează deja toate mijloacele de care dispune pentru a combate criza. Se va simplifica administrarea.

• Instrumentul pentru sprijin de urgență

Uniunea Europeană nu s-a confruntat niciodată în istoria sa cu o criză de sănătate de o asemenea amploare sau cu o viteză de răspândire atât de mare. Ca răspuns, prima prioritate este de a salva vieți omenești și de a răspunde nevoilor sistemelor noastre de sănătate și ale profesioniștilor din sistemele de sănătate care fac minuni în fiecare zi în întreaga Uniune.

Comisia depune toate eforturile pentru a asigura furnizarea echipamentelor de protecție și a aparatelor de sprijin respirator. În pofida eforturilor susținute de producție ale industriei, statele membre se confruntă în continuare cu o penurie gravă de echipamente de protecție și de aparate de sprijin respirator în anumite zone. Statele membre se confruntă, de asemenea, cu lipsa de centre de tratament suficiente și ar avea de câștigat din deplasarea pacienților către zone care dispun de mai multe resurse și din trimiterea personalului medical în locurile cele mai afectate. Va fi nevoie, totodată, de sprijin pentru testarea în masă, pentru cercetarea medicală, pentru dezvoltarea de noi tratamente și pentru producerea, achiziționarea și distribuirea de vaccinuri pe întreg teritoriul UE.

UE propune astăzi să se utilizeze toate fondurile rămase disponibile din bugetul UE pentru acest an pentru a ajuta la satisfacerea nevoilor sistemelor de sănătate europene.

Instrumentul pentru sprijin de urgență va beneficia de 3 miliarde EUR, din care 300 de milioane EUR vor fi alocate RescEU în vederea sprijinirii stocurilor comune de echipamente. Prima prioritate ar fi gestionarea crizei de sănătate publică și asigurarea echipamentelor și materialelor vitale, de la ventilatoare la echipamente individuale de protecție, de la echipe medicale mobile la asistență medicală pentru persoanele cele mai vulnerabile, inclusiv cele din taberele de refugiați. Al doilea domeniu de interes ar fi asigurarea intensificării eforturilor de testare. De asemenea, propunerea ar permite Comisiei să realizeze achiziții direct în numele statelor membre.

Următoarele etape

Pe măsură ce situația continuă să evolueze, Comisia va prezenta mai multe propuneri și va colabora cu celelalte instituții ale UE pentru a avansa cât mai rapid posibil.

Alimente pentru cresterea imunităţii!

Publicat de Andra Radu, 1 aprilie 2020, 12:21

În perioada pandemiei de coronavirus, persoanele sănătoase au nevoie de o alimentaţie mult mai echilibrată ca de obiecei.

Nutriţionistul ucrainean Ludmila Gonciarova ne recomandă, în primul rând, ca, pe perioada autoizolării, a carantinei, să avem un regim alimentar extrem de diversificat.

Ar trebui să mâncăm la un interval de patru ore, iar alimentele consumate nu trebuie să fie aceleaşi.

Este indicat să consumăm multe alimente cu un conţinut bogat în proteine, cum ar fi de exemplu carnea de viţel, de vită, berbecuţ, pasăre, peşte, fructe de mare şi ouă.

Vegetarienilor nutriţionistul le recomandă să consume multă soia.

Produsele din carne afumate, salamul sau crenvurştii nu vor creşte imunitatea noastră, ca urmare acestea nu sunt recomandate, ba, dimpotrivă, Gonciarova susţine că ar trebui să renunţăm la ele pe perioada carantinei şi autoizolării. Ea face aceleaşi recomandări şi în cazul carbohidraților, cu precizarea că putem consuma carbohidraţii din legume.

Prin urmare, mâncați cereale și leguminoase, afirmă nutriţionistul. De exemplu, fasolea are un conţinut bogat de sulf, care nu permite îmbolnăvirea organismului cu boli virale; de asemenea, conţine şi mult cupru, care contribuie la producerea activă a hemoglobinei. Dacă doriți să consumaţi cartofi, atunci ei trebuie fierți în coajă, susţine nutriţionistul.

Referindu-se la alte legume, nutriţionistul a menţionat în mod special varza, care are un efect miraculos şi vindecător. Dacă consumăm zilnic 150 g de varză albă sau roșie, imunitatea organismului va crește.

Citricele au același efect, care sunt, de asemenea, bune ca un supliment de vitamine, de exemplu la un ceai.

Ceaiul verde, datorită flavonoidelor, poate ajuta organismul să facă față virusului gripal.

În cele din urmă, nutriționistul recomandă să bem multă apă, dar nu este recomandată apa minerală, pentru a nu ne distruge mucoasa stomacului.