Laura Codruţa Kövesi, a obţinut cele mai multe voturi în Comisia pentru control bugetar (CONT) a Parlamentului European, după audierile pentru ocuparea funcţiei de procuror-şef al Parchetului European – EPPO

Publicat de Camelia Teodosiu, 27 februarie 2019, 12:26

Andres Ritter din Germania, Jean-Francois Bohnert din Franţa şi Laura Codruţa Kövesi din România au fost audiați, ieri seară, în Parlamentul European pentru funcția de procuror-șef european, poziția de conducere a Parchetului European (EPPO).

Această nouă instituție a Uniunii Europene, creată pe baza cooperării consolidate între 22 de state membre, inclusiv România, va fi însărcinată cu investigarea, urmărirea şi aducerea în faţa justiţiei a infracţiunilor împotriva bugetului UE, cum ar fi frauda, corupţia sau frauda transfrontalieră de TVA de peste 10 milioane de euro.

Ordinea audierilor a fost stabilită în urma tragerii la sorți.

Săptămâna trecută, ambasadorii celor 22 de state membre participante la EPPO și-au exprimat preferințele prin vot secret, Jean-Francois Bohnert fiind clasat pe primul loc, iar Laura Codruţa Kövesi și Andres Ritter pe locul al doilea, la egalitate.

Urmează ca, după votul în cele două Comisii – LIBE și CONT, asupra candidatului pe care îl susțin, să fie trimisă o propunere Conferinţei Preşedinţilor şi preşedintelui PE, Antonio Tajani. Procurorul-şef va fi numit de comun acord de către Parlamentul European şi Consiliu, a explicat președintele Comisiei LIBE, eurodeputatul Claude Moraes, după audierile celor trei candidaţi:

”După această audiere urmează o evaluare completă și voi trimite o scrisoare președintelui Tajani în care îi voi spune care este poziția Comisiei CONT și care este poziția Comisiei LIBE.”

Laura Codruţa Kövesi, a obţinut marţi seară cele mai multe voturi, 12, în Comisia pentru control bugetar (CONT) a Parlamentului European, după audierile pentru ocuparea funcţiei de procuror-şef al Parchetului European – EPPO, fiind urmată de candidatul francez Jean-Francois Bohnert, cu 11 voturi, şi de candidatul german Andres Ritter, cu un vot, potrivit biroului de presă al Parlamentului European. Votul Comisiei CONT, care a fost unul secret, are rol consultativ.

Procedura prevede ca, în cazul în care membrii celor două Comisii ar fi votat, asemenea ambasadorilor țărilor UE, pe procurorul francez Jean-Francois Bohnert, atunci competiția ar fi luat sfârșit cu victoria acestuia, decizia urmând a fi votată formal în Consiliul JAI (Justiție și Afaceri Interne). În cazul în care, în urma votului din cele două comisii ale Parlamentului European, există un alt candidat care se claseză pe prima poziție, atunci Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene vor intra în etapa de negociere.

În aprilie 2017, 16 state membre, între care și România, au convenit să colaboreze mai strâns pentru a combate mai bine frauda împotriva UE. Acestea au convenit să instituie un Parchet European (EPPO), utilizând procedura cooperării consolidate.

Ulterior, și alte țări au decis să se alăture acestor eforturi pentru a proteja bugetul UE împotriva fraudei: în prezent, sunt 22 de state membre participante.

Odată ce va fi funcțional, Parchetul UE va avea competența de a investiga și a urmări penal infracțiuni care afectează bugetul UE, precum: frauda, corupția, spălarea de bani sau frauda transfrontalieră în materie de TVA.

România se numără printre țările care au luat parte, încă de la debutul acestei idei, la procesul de lansare a cooperării consolidate la care ulterior au aderat și alte state, iar operaționalizarea EPPO, inclusiv prin numirea unui unui procuror-șef european este un obiectiv al președinției române a Consiliului UE.

Parlamentul European se pronunţă în privinţa Parchetului European

Publicat de Andrei Cretoiu, 7 mai 2015, 11:30

Parlamentul European consideră că viitoarea instituţie a Parchetului European care va avea rolul de a investiga fraudele comise cu fonduri din bugetul UE şi de a recupera banii contribuabililor trebuie să fie deplin independent. Crearea Parchetului European este necesară deoarece statele membre rapotează anual pierderi de circa 500 de milioane de euro din cauza unor fraude cu fonduri europene. Comisia pentru Justiție și libertăți civile a Parlamentului European a adoptat raportul Monicăi Macovei privind o propunere a Comisiei Europene de regulament care prevede inființarea unei noi institutii a UE – Biroul Procurorului European. Felicia Ristea, Radio Timisoara

Cazurile vizate ar fi fraudele transfrontaliere, dar si cele nationale cu fonduri europene. Monica Macovei, raportor al Parlamentului European pentru Procurorul European:

Vorbim în Uniunea Europeană de fraudă a banilor cetățenilor noștri de 3 pînă la 5 miliarde de euro pe an. Este o sumă enormă, deocamdată în cifre pe hîrtie, probabil că în realitate este cu mult mai mare. Se fură din banii noștri, se fură din viața noastră, sărăcia crește. Toate acestea sînt consecințe ale faptului că astăzi, din păcate, la nivelul Uniunii Europene, nu avem un mecanism eficient de luptă împotriva fraudei cu bani europeni.

Proiectul de regulament mai are, oricum, multe proceduri de indeplinit pana la aprobare – negocieri tripartite, plenul Parlamentului European, Consiliul Uniunii Europene la nivel de ministrii ai Justitiei din statele membre (JAI). Vera Jurova, comisarul pentru justiţie, egalitate de gen şi consumatori.

Crearea acestui Birou ar duce la o schimbarre în modul de combatere infracțiunilor împotriva intereselor financiare ale Uniunii Eurpene. Cu toate acestea, nu sîntem încă în acest punct. Negocieri complexe continuă să se desfășoare în Consiliu. În viziunea noastră, transferul competențelor pentru investigarea și intentarea unui proces către Biroul Procurorului Europen ar necesita un regulament sui-generis, simplu și eficient în total acord cu legislația europenă și a statelor membre. Ar trebui să fie de competența Curții Europene pentru Justiție să asigure supervizarea activității tuturor procurorilor Biroului. Cu certitidine, aceasta va însemna în volum de muncă copleșitor pentru Curte. Nu vorbim despre 12 cazuri pe an ci despre sute și, poate, mii de cazuri. Propunerea noastră respectă întru totul legile de protecție juridică și poziția instituțională a Curții Europene de Justiție ca interpret suprem al legislației europene.

Instituția Procurorului European ar avea două componente: un birou central, format din 25 de procurori europeni selectați pe baza unei competiții deschise, cu un procuror șef, și o altă componentă alcătuită din „procurori europeni delegați”, care vor fi, practic, procurori din statele membre care vor lucra în continuare în statele lor în cazurile de fraudă cu bani europeni, dar printr-o colaborare directă cu biroul central. Monica Macovei, raportor al Parlamentului European pentru Procurorul European:

Track: Rezultatul va fi că frauda cu fonduri europene va fi investigată mai rapid, mai bine, mai repede și într-o măsură mult mai mare iar recuperarea banilor, evident, va însemna mult mai mult. Mult mai mulți bani vor fi readuși în buzunarele cetățenilor noștri.

Raportorul Monica Macovei și-a exprimat speranța ca regulamentul să intre în vigoare la finele anului 2016 și să fie pus în aplicare imediat.