Laura Codruţa Kovesi a declinat cea de-a treia invitaţie la audieri

Publicat de adinaiftime, 10 iulie 2017, 19:00

Comisia parlamentară de anchetă a alegerilor prezidenţiale din 2009 va sesiza conducerea Minsiterului Justiţiei în legătură cu refuzul procurorului-şef al DNA de a se prezenta la audieri. Laura Codruţa Kovesi a declinat astăzi cea de-a treia invitaţie în acest sens. Cu ce argumente, relatează Iulia Gherman.

Procurorul-şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, precizează, în scrisoarea trimisă comisiei parlamentare de anchetă, că ştie care sunt obiectivele acestei comisii, dar nu se prezintă la audieri pentru că nu are cunoştinţă şi nu deţine mijloace de probă referitoare la împrejurările şi cauzele în care s-au produs evenimentele supuse cercetării. Ca urmare a refuzului şefei DNA de a se prezenta la audieri pentru a treia oară, membrii comisiei au decis prin vot să trimită ministrului justiţiei solicitarea de a lua măsurile care se impun faţă de Laura Codruţa Kovesi. Tot prin vot s-a hotărât ca procurorului-şef al DNA să i se trimită mai multe întrebări legate de alegerile din 2009 şi rezultatul scrutinului prezidenţial la care aceasta să răspundă în scris.

Totodată, comisia va cere Parchetului General copii după declaraţiile făcute de cei audiaţi în dosarul privind presupusa fraudare a scrutinului. Până la primirea răspunsului, membrii comisiei vor sista audierile, urmând să analizeze documentele trimise de INS, Autoritatea Electorală Permanentă, Ministerele de Interne şi de Externe şi Curtea Constituţională cu privire la alegerile din 2009.
Iulia Gherman mai aminteşte că, recent, Curtea Constituţională a decis că reprezentanţii instituţiilor ce nu se află sub control parlamentar au obligaţia să ia parte la lucrările unor astfel de comisii pe principiul colaborării loiale între autorităţile statului.

Inspecția Judiciară începe controalele privind eficiența managerială la DNA și Parchetul General

Publicat de adinaiftime, 4 iulie 2017, 10:30

Inspectorul șef al Inspecției Judiciare a semnat ordinele pentru efectuarea controalelor privind eficiența managerială la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Direcția Națională Anticorupție – Structura centrală.

Potrivit unui comunicat transmis luni AGERPRES, inspectorul șef a stabilit, printre altele, obiectivele controalelor și componența echipelor de inspectori judiciari.

Cele două controale au fost incluse în calendarul de activități aferent anului în curs ca urmare a propunerii ministrului Justiției, Tudorel Toader.

Concluziile rapoartelor de control vor fi înaintate Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii.

Pe 19 iunie, ministrul Justiției, Tudorel Toader, a trimis la Inspecția Judiciară o cerere prin care solicita efectuarea unor controale la DNA și Parchetul General.

Cererea era motivată de faptul că la cele două instituții nu au mai fost efectuate controale de foarte mult timp.

Astfel, la DNA, ultimul control a fost finalizat în anul 2007, iar la Parchetul General nu a fost efectuat un asemenea control după 1990.

„Sper să se constate că nu avem o justiție selectivă. Sper să se constate faptul că sesizările, cauzele deduse spre urmărirea penală au fost soluționate cu celeritate, (…) să răspundem acelor cerințe de soluționare a cauzelor într-un termen rezonabil și în același timp mai sper să se respecte și cronologia soluționării în funcție de cronologia înregistrării. Noi avem nevoie de o justiție dreaptă. Susținem prevenirea faptelor de corupție, dar ca ministru al Justiției sunt obligat să nu văd numai partea pozitivă, faptul că mulți inculpați sunt descoperiți și condamnați, să văd și partea negativă, să văd și faptul că, din păcate, mulți cetățeni, mulți români, sunt arestați, sunt urmăriți penal, sunt anchetați, trimiși în judecată, eventual și condamnați, pentru ca ulterior să se constate că sunt nevinovați, ceea ce este o adevărată tragedie și este o pată neagră pentru Justiția din România„, a declarat luni Tudorel Toader.

Percheziţii la Universitatea de Medicină din Bucureşti – profesori suspectaţi de corupţie

Publicat de adinaiftime, 4 iulie 2017, 08:00

Procurorii Parchetului General şi ofiţeri ai Direcţiei de Investigare a Criminalităţii Economice din cadrul IGPR efectuează 13 percheziţii domiciliare în campusul Universităţii de Medicină „Carol Davila” din Bucureşti, la birourile şi cabinetele unor cadre didactice, precum şi la domiciliile acestora. Persoanele sunt cercetate sub aspectul săvârşirii unor infracţiuni de corupţie.

In acest caz exista suspiciuni că mai multe cadre didactice ar fi desfășurat activități ilegale

Poliţiştii vor pune în aplicare cinci mandate de aducere a persoanelor vizate, în vederea audierii acestora şi dispunerii de măsuri.

La activităţi participă poliţişti din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române – Direcţia de Investigare a Criminalităţii Economice şi Direcţia de Investigaţii Criminale, precum şi poliţişti ai IPJ Ilfov – Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice, specialişti criminalişti, sprijiniţi de forţe de ordine din cadrul Brigăzii Speciale de Intervenţie ‘Vlad Ţepeş’ a Jandarmeriei Române.

Suportul de specialitate este asigurat de Direcţia Operaţiuni Speciale din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române.

Parchetul General a clasat dosarul privind Ordonanța 13

Publicat de adinaiftime, 27 iunie 2017, 08:00

Procurorii Parchetului General au dispus clasarea dosarului privind adoptarea de către Guvern a Ordonanței 13 prin care erau aduse mai multe modificări Codurilor penale.

În luna martie, Parchetul General a deschis un dosar penal în legătură cu adoptarea de către Guvernul Grindeanu, pe 31 ianuarie 2017, a OUG 13, fiind investigate mai multe fapte: sustragerea sau distrugerea de înscrisuri, fals intelectual, favorizarea făptuitorului, prezentarea cu rea-credință de date inexacte Parlamentului sau președintelui României cu privire la activitatea Guvernului sau a unui minister, pentru a ascunde săvârșirea unor fapte de natură să aducă atingere intereselor statului, prev. de art. 8 alin. 1 lit. b din Legea 115/1999, sustragerea sau distrugerea de probe sau înscrisuri.

În cadrul anchetei, procurorii l-au audiat, în aprilie, în calitate de martor, pe fostul ministru al Justiției Florin Iordache.

Inițial, dosarul a fost constituit pe rolul DNA, iar în luna februarie procurorii anticorupție au clasat o parte din dosar, iar restul l-au declinat la Parchetul General, având indicii că unele avize pentru adoptarea OUG 13/2017 au fost distruse ori sustrase la Ministerul Justiției, iar alte documente au fost ”plăsmuite”.

DNA susținea atunci că primul aviz transmis prin fax de la Ministerul pentru Relația cu Parlamentul către Ministerul Justiției în data de 31 ianuarie ar fi fost distrus, iar originalul acestui document ce a fost predat reprezentanților MJ a fost sustras.

De asemenea, DNA spunea că au fost constatate atestări ale unor date nereale în cuprinsul condicii de predare — primire de la Cabinetul ministrului, precum și indicii privind întocmirea altor documente care să ateste nereal respectivele mențiuni.

Totodată, DNA explica faptul că avizul Ministerului pentru Relația cu Parlamentul a fost finalizat în jurul orei 20,00, fiind asumat de ministrul de resort care l-a semnat. Imediat după înregistrare, semnare și ștampilare, avizul MRP a fost transmis prin fax, ajungând la Ministerul Justiției în jurul orei 20,00, faxul fiind înregistrat cu ștampilă și număr de înregistrare, conform metodologiei, astfel că a devenit, la rândul său, un act oficial. Procurorii spun că, ulterior, avizul MRP a fost modificat, fiind emis un alt aviz, care era favorabil.

Pe 31 ianuarie 2017, Guvernul Grindeanu a adoptat OUG 13, prin care erau aduse mai multe modificări Codurilor penale, printre care și stabilirea unui prag de 200.000 de lei pentru infracțiunea de abuz în serviciu.

În urma protestelor masive din București și din țară, OUG 13 a fost abrogată printr-o altă ordonanță de urgență. (Agerpres/ FOTO max-media.ro)

Ion Iliescu și Petre Roman, la Parchetul General în dosarul ‘Mineriada’

Publicat de Mihaela Costache, 15 mai 2017, 15:00

Fostul preşedinte Ion Iliescu şi fostul premier Petre Roman, au sosit, luni, la Parchet, pentru audieri în dosarul Mineriadei din 1990. Procurorii i-au informat că a crescut numărul victimelor pentru care vor fi trași la răspundere în fața magistraților. Ambii sunt acuzați de crime împotriva umanității pentru reprimarea violentă a protestelor din Piața Universității din Capitală din 1990.

Procurorii de la Parchetul General i-au anunțat pe Ion Iliescu și Petre Roman că după verificarea arhivelor centrelor de arest din Capitală din 1990 s-a stabilit că au fost mai multe victime în urma evenimentelor de la Mineriadă decât se credea inițial. Parchetul General nu a dat deocamdată nicio informație despre câte persoane este vorba.

Dosarul lui Traian Băsescu, trimis la Judecătoria Sectorului 5

Publicat de Mihaela Costache, 7 august 2015, 08:10

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis joi că nu are competenţa de a judeca dosarul în care Parchetul General solicită confirmarea redeschiderii urmăririi penale împotriva fostului preşedinte Traian Băsescu în legătură cu răpirea jurnaliştilor români în Irak.
Curtea supremă a admis o excepţie de necompetenţă materială ridicată de reprezentantul Parchetului şi a retrimis dosarul la Judecătoria Sectorului 5, instanţă care a fost sesizată iniţial de către procurori.

Corneliu Vadim Tudor a depus o plângere penală la Parchetul General în care îi acuza pe Traian Băsescu şi pe preşedintele PDL de la acea vreme, Vasile Blaga, că şi-au însuşit o parte din răscumpărarea plătită de statul român pentru eliberarea celor trei jurnalişti români răpiţi în Irak în anul 2005.

În plângerea penală depusă la Parchet, Vadim Tudor aducea ca argumente afirmaţiile făcute într-o carte de fostul procuror DIICOT Ciprian Nastasiu, şi anume că din suma plătită de statul român pentru eliberarea jurnaliştilor ar fi dispărut 4 milioane de euro.

Potrivit lui Nastasiu, autorităţile de la Bucureşti ar fi trimis la Bagdad, prin intermediul SIE şi cu implicarea lui Traian Băsescu, aproximativ 12 – 13 milioane de euro, însă răpitorii ar fi primit doar 9 milioane de euro.

El îl acuza pe Traian Băsescu că a clasificat pentru 50 de ani documentele despre negocierile din Irak şi suma reală plătită răpitorilor.

Parchetul General face verificări în cazul fetei violate!

Publicat de Mihaela Costache, 22 iulie 2015, 15:40

O echipă a Parchetului General se află la sediul Parchetului din Vaslui pentru efectuarea de verificări în cazul fetei violate de şapte tineri, susţine Asociaţia pentru Implementarea Democraţiei (AID).

Într-un comunicat transmis astăzi Agerpres, Asociaţia pentru Implementarea Democraţiei susţine că a fost informată, în urma unei sesizări depuse anterior, că la nivelul Parchetului General a fost constituită o echipă de procurori care efectuează ample verificări exclusiv pentru acest caz.

De asemenea, în urma elementelor noi apărute în mass-media, Parchetul General efectuează verificări/control inclusiv la faţa locului, la sediul Parchetului din Vaslui.

„În urma completării anchetei cu rezultatele verificărilor efectuate la faţa locului, în decurs de câteva zile, concluziile şi eventualele măsuri luate vor fi făcute publice„, se precizează în comunicatul AID.

AID anunţă că va aduce la cunoştinţa statelor membre din spaţiul euroatlantic cazul fetei violate din Vaslui, această informare fiind efectuată din perspectiva respectării statului de drept şi a drepturilor şi a libertăţilor cetăţenilor.

‘Aşa cum AID a efectuat astfel de informări către mediul diplomatic vizând fapte de corupţie, acest caz reprezintă doar un exemplu a unei practici generalizate în zonele cu dezvoltare economică precară, izolate sau cu educaţie deficitară şi necesită o atenţie sporită din partea mediului academic. Ţinând cont de faptul că judeţul Vaslui se află în primele 10 judeţe la nivelul întregii ţări din perspectiva numărului de violuri şi abuzuri sexuale, numai în primele 6 luni ale acestui an s-au înregistrat 30 cazuri şi anume 25 cazuri de acte sexuale cu minori şi 5 cazuri de corupere sexuală, considerăm vitală informarea şi implicarea mediului internaţional în susţinerea statului de drept, atât din perspectiva luptei împotriva corupţiei, cât şi din perspectiva încălcării unor drepturi şi libertăţi fundamentale ale cetăţenilor, cu atât mai mult, în cazuri de acest gen care afectează grav psihologia întregului popor şi cu precădere a comportamentelor şi atitudinilor din comunităţile locale, adevărate orori’, adaugă Asociaţia pentru Implementarea Democraţiei.