Adrian Gîtman (realizator rubrică): Clubul Sportiv al Armatei Steaua București și-a desemnat sportivii anului 2023. În cadrul unei gale desfășurată la Cercul Militar Național din Capitală au fost premiați cei mai buni performeri ai clubului, precum și sportivii care s-au evidențiat în acest an în competițiile interne și internaționale. Pentru al patrulea an consecutiv, Simona Radiș, campioană mondială și europeană la proba de dublu vâsle și campioană europeană cu echipajul de opt plus unu, a obținut titlul de Cea mai bună sportivă a anului a Clubului Steaua. Echipa anului 2023 este formația masculină de polo, câștigătoare a Campionatului Național și a Cupei României. Comandantul Clubului Sportiv al Armatei, colonelul Răzvan Bichir. Colonelul Răzvan Bichir: La final de an, când se face bilanțul pe anul 2023, putem spune că a fost un an cu rezultate extraordinare, care ne fac să privim cu speranță spre Jocurile Olimpice de la Paris. 26 de medalii la Campionatele Mondiale, din care cinci de aur, șase medalii la Campionate Mondiale Militare, din care două de aur, 78 de medalii la Campionate Europene, din care 32 de aur, cinci medalii la Cupele Mondiale, trei medalii la Cupele Europene, patru medalii la Cupa Națiunilor, 283 de Campionate Naționale și 51 de trofee ale Cupei României, sunt rezultate care stau mărturie că Steaua reprezintă în continuare unul din cele mai puternice cluburi din România.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Universitatea Națională de Apărare „Carol I” din București a marcat joi, printr-o ceremonie, împlinirea a 133 de ani de la înființare.
Instituția a fost fondată în anul 1889 de către generalul Ștefan Fălcoianu sub titulatura de Școala Superioară de Război, fiind a șasea școală din Europa destinată pregătirii personalului de stat major, alături de cele din Berlin, Viena, Paris, Torino și Bruxelles.
În prezent, învățământul în Universitatea Națională de Apărare asigură pregătirea necesară conducerii militare de nivel tactic interarme, operativ și strategic, în timp de pace, criză și război.
Luca Niculescu: Mă uitam în „Midi Libre”, care este unul dintre cotidianele regionale cele mai citite din Franța și trei sferturi din prima pagină era acoperit cu Bricul „Mircea”. Se vedea foarte mare drapelul României
„Subiectul săptămânii” este despre Nava școală Mircea și periplul ei prin porturile Europei, acolo unde adună mii de oameni dornici să îi calce pragul și să o admire de aproape.
Bogdan Dinu, de la Jurnal Miliar Constanța, se află de aproximativ o lună pe nava școala, de unde ne relatează informații și evenimente petrecute în drumul lor pe mare și prin porturi, iar de curând a realizat un interviu cu ambasadorul României în Franța, domnul Luca Niculescu pe care vă îndemnăm să-l ascultați.
Bogdan Dinu: Domnule ambasador, bine ați revenit la bordul navei școală „Mircea”, de data aceasta în sudul Franței, în Mediterană, la Sète.
Luca Niculescu:Bine v-am regăsit! Cu mare mare bucurie vă regăsesc. Îmi amintesc de întâlnirea noastră de acum trei ani, de discuția pe care am avut-o și întâlnirea cu bricul „Mircea” și cu toți cei care sunt aici.
Între timp, sigur, comandorul Mircea Târhoacă este în continuare aici. Mă bucur foarte mult că l-am revăzut. Dar echipajul navei școală s-a schimbat, aceasta este şi menirea unei nave școală, de a școli și după aceea, de a lăsa loc unei noi generații, pe care am întâlnit-o azi.
Bogdan Dinu: Seriile de cadeți sunt diferite și fiecare are povestea lui, experiența lui pe nava școală „Mircea”. Cum aţi reuşit să ajungeți? Dumneavoastră aveţi un program încărcat la ambasada din Paris, sunt peste 1000 şi ceva de kilometri, din câte am înţeles. Noi ne bucuruăm de prezența dumneavoastră aici şi ne-am bucura ca toți ambasadorii, din toate țările unde facem noi escală, să poată ajunge la bordul navei școală.
Luca Niculescu:Este o onoare, este o mândrie ca Bricul „Mircea” să fie invitat aici. Este cea mai mare navă prezentă la această manifestare maritimă din sudul Franței. Este prima ei participare, dacă nu mă înșel, aici şi am văzut cât de bine primită a fost – am avut ocazia să stau de vorbă cu oficialitățile locale – câtă bucurie este pentru că nava școală „Mircea” se află în sudul Franței și dacă putem să fim părtași puțin la această bucurie, de ce nu?
Bogdan Dinu: Cum ați regăsit nava? 2019, au trecut trei ani, nava a trecut şi ea prin şantier de două ori în ultimii doi ani. Cum aţi regăsit-o? Vă mai amintiți cum era în 2019?
Luca Niculescu:În general, te aștepți ca timpul să aducă unele riduri. Nu e cazul cu nava școală „Mircea”, pentru că arată încă și mai bine decât acum trei ani.
Bogdan Dinu: Întinereşte.
Luca Niculescu:Este și mai proaspătă, este aceeași energie bună, aceeași atmosferă serioasă și destinsă, în același timp și încă o dată, peste noi au trecut anii, dar a trecut și pandemia.
Iar pandemia te face, poate, să fii chiar ceva și mai sentimental, să te bucuri poate și mai mult că vezi niște figuri pe care le-ai întâlnit acum trei ani. A fost o mare, mare bucurie să îl întâlnesc pe el, pe dumneavoastră și tot echipajul.
Bogdan Dinu: Aţi monitorizat, cât de cât, așa, presa franceză, ce spune despre noi? De exemplu, ieri a fost bord France 3, televiziune naţională, nu ştiu dacă… cred că am apărut şi în jurnalul naţional, de la ora 12:00 şi 19:00. Avem o presă bună? Pentru că noi am făcut tot ce a ținut de noi să reușim acest lucru.
Luca Niculescu: Aș spune că aveți presa cea mai bună, pentru că ieri mă uitam în „Midi Libre”, care este unul dintre cotidianele regionale cele mai citite din Franța și trei sferturi din prima pagină era acoperit cu Bricul „Mircea”.
Se vedea foarte mare drapelul României. Într-adevăr, ieri ați fost, pot să confirm, și în jurnalul național al France 3. Da, şi național, erați în monitorizarea pe care am făcut-o, am văzut că a existat o prezență a Bricului „Mircea”, cam în toată presa de aici. Aş spune, iar, că este foarte important, după cum remarcaţi și dumneavoastră, câtă lume vine să viziteze Bricul „Mircea”.
Adică te strecori printre oamenii care nu încetează să urce și apoi să viziteze bricul și cred că este un mare, mare succes și de fiecare dată – și data trecută am avut exact aceeaşi impresine. Gândiţi-vă, sunt oameni care stau aici, în sudul Franţei, care de multe ori nu au nici o imagine sau o imagine, poate, despre România.
Vin aici, pe Bricul „Mircea”, ştiu că e o navă din România, sunt multe însemne și multe lucruri pe navă care te fac să îți dai seama că ești în România și apoi, ei pleacă păstrând această imagine bună, foarte bună despre România. Sunt 3000 de oameni pe zi care vin. Înmulțind cu câte zile stați aici, sunt aproape 20.000 de oameni care vor pleca cu o idee bună despre România.
Bogdan Dinu: Sunt activități oficiale cuprinse în program, de exemplu, avut loc astăzi un dejun aici, oficial, la bordul navei școală „Mircea”, la care a participat și amiralul Gilles Boidevezi. Amiralul Gilles Boidevezi, precizez pentru ascultătorii noştri, este prefectul maritim al Mediteranei, este o funcție importantă aici, în Franța.
Este chiar comandant militar francez al Mediteranei, adică coordonează atât acțiunea statului în mare, cât și partea, să spunem, strict militară și administrativ-militară. Aţi avut discuții. Cum v-aţi înţeles? Ce v-a spus despre navă, despre Marina Română?
Luca Niculescu:Da, este prefectul maritim. Este, cum spuneaţi, o personalitate în Franța, în armata franceză, cunoaște România, fusese în România la sfârșitul anului trecut, atât la Constanța, cât și la București. Am discutat, evident și cu domnul comandant despre nava școală „Mircea”.
Era interesat să afle cam cum se desfășoară activitățile, o zi de lucru, o zi pe mare. Au fost și astfel de discuții și apoi evident că am vorbit destul de mult și despre actualitate, despre ceea ce se întâmplă acum în Ucraina, despre ameninţarea care vine din Rusia, despre Marea Neagră, despre Marea Mediterană, despre multe alte mări și oceane, pentru că aceasta este situația și, evident, e un subiect care ne preocupă foarte mult. Am discutat despre cooperarea dintre România și Franța; există escale franceze, există nave franceze care vin în România.
Bogdan Dinu: Vizite naționale, cum le numesc ei, pentru implică mult mai multe lucruri decât o simplă escală tehnică unei nave militare, fie ea și din Alianță.
Luca Niculescu:Cunoașteți mult mai bine terminologia decât mine și vă mulțumesc. A fost fregata Auvergne recent, au mai fost și altele, vor mai fi și altele. Există o prezență militară franceză din ce în ce mai consolidată în flancul estic al NATO și în România.
Deci, am discutat despre această cooperare, cooperarea bilaterală, cooperarea în cadrul NATO și, evident, cam aceasta este tema. Sunt unele lucru care pot fi mai greu dezvoltate într-un interviu, dar vă dați seama că am vorbit mult despre situația actuală.
Bogdan Dinu: V-am întrebat pentru că am avut privilegiul, pot să spun, escala noastră precedentă a fost în Creta, la Souda Bay, și atașatul militar al României a reușit să ne faciliteze, prin ambasadă, vizitarea portavionului cu propulsie nucleară ”Charles de Gaulle”.
A fost o vizită memorabilă, pot să spun așa, și ne-a făcut plăcere la toți. Schimbăm puțin registrul, domnule ambasador. Câți români trăiesc în această regiune a Franței? Cred că se numește Languedoc, Languedoc-Rousillon.
Luca Niculescu: Da, sunt aproximativ 50.000 de români care trăiesc în această regiune, sunt bine integrați, fac parte din comunitatea română care e destul de mare în Franța, sunt între 250 și 350 de mii de români care trăiesc aici și pe unii dintre ei m-am bucurat să-i revăd la bordul navei, care nu erau neapărat din Languedoc-Rousillon.
Sunt cei pe care avusesem bucuria să-i văd și acum trei ani la Rouen, un grup de români și francezi care au dansuri populare românești, cu care că văd că, din oră în oră sau destul de des, îi încântă pe cei care vin să viziteze nava.
Și acesta este un motiv de mândrie, pentru că îi vezi îmbrăcați în portul național, în porturi naționale, au ținute din mai multe regiuni ale țării. Și acum, împreună cu amiralul și cu oficialitățile franceze, am avut ocazia să asistăm la un foarte frumos spectacol pe care l-au făcut.
Bogdan Dinu: O tușă de specific naţional pentru vizitatori, care să contribuie la imaginea României și nu doar la un simplu tur de navă, poate mai anost sau mai puțin interesant. Toate navele au, să știți, astfel de mici trupe, fie de cântăreți, fie fanfare, fie momente muzicale, care fac parte din industria festivalului, ca să spun astfel.
În 2019, vă vorbeam de nava-școală ”Mircea”, care ăși propune să facă înconjurul lumii, nu s-a materializat, din păcate. Nu știu când va avea loc. La final, ce doriți dumneavoastră echipajului și forțelor navale române, marinarilor militari români?
Luca Niculescu:Aș începe altfel, aș spune, în primul rând, că situația s-a schimbat, lumea este pe cale să se schimbe față de 2019.
Eram în alte vremuri, nu cunoscuserăm pandemia, nu cunoscuserăm războiul care are loc chiar în vecinătatea noastră, care are loc, o parte din el, chiar în Marea Neagră. Deci, în primul rând, le doresc multă concentrare, putere de muncă, reziliență, le doresc să nu aibă parte de incidente neplăcute, să fie așa cum i-am cunoscut și să reușească să treacă peste această perioadă care este extrem de dificilă. Pentru nava-școală ”Mircea” îi doresc să își poată relua proiectul de a face turul lumii.
După cum spuneam, sunteți un ambasador excelent, excelent, pentru că, sigur, acest cuvânt, ambasador, este folosit de multe ori, câteodată, poate puțin în exces, dar în ceea ce priveștenava-școală ”Mircea” chiar este valabil sută la sută. Ne aflăm aici în Languedoc-Rousillon, ne aflăm în Occitania, o regiune cu care România are multe în comun.
Există un studiu, a fost înființat în 1945, dacă nu mă înșel, un institut de studiu al limbii occitane, iar printre cei care au înființat acest institut se numără un român, Tristan Tzara. Deci, putem coopera foarte bine cu regiunea și avem deja unele cooperări, care iar au fost puțin înghețate în timpul pandemiei și pe care sper să le reluăm. Cine știe, poate peste doi ani veniți din nou, atunci vom avea ocazia să dezvoltăm și mai mult de această cooperare. Dar asta vă doresc, să puteți continua turul lumii, să fiți același extraordinar ambasador, pentru că, încă o dată, atunci când vin 3.000 de oameni pe zi se vadă o navă ca ”Mircea”, pleacă cu o imagine bună despre România.
Pictorul Constantin Pacea este prezent în emisiunea Biblioteca de Bucurii pentru a ne descrie tabloul familiei pictat într-un dialog la ceas de seară.
S-a născut într-o familie de artiști – tatăl, pictorul Ion Pacea, unul dintre cei mai mari coloriști ai picturii române moderne, membru de onoare al Academiei Române, mama – Lucreția Pacea, artist plastic profesionist, specializată în tapiserie.
Constantin Pacea își amintește cu drag de copilăria fericită când era fascinat de atmosfera atelierelor de creație ale marilor artiști ai vremii, admirând în primul rând personalitatea și talentul tatălui său.
Şapte persoane care lucrează la Ambasada României la Paris au fost testate pozitiv cu COVID-19, informează un comunicat de presă al Ministerului Afacerilor Externe (MAE).
Au fost dispuse măsurile care se impun în relaţia cu autorităţile din statul de reşedinţă, respectiv măsuri de protecţie pentru restul colectivului misiunii diplomatice şi familiile acestora. Starea celor şapte persoane este bună, precizează sursa citată.
MAE menţionează că, în acest context, activitatea Ambasadei României în Republica Franceză va fi restrânsă, având în vedere necesitatea ca personalul misiunii să intre în autoizolare.
Activitatea Secţiei consulare este suspendată temporar, fiind preluate doar cazurile urgente, indică sursa citată.
Astăzi se împlinesc 144 de ani de la naşterea sculptorului Constantin Brâncuşi. Considerat un monument al conştiinţei artei moderne, Brâncuşi a oglindit, pornind de la obârşia sa ţărănească, tradiţiile, miturile şi magia artei populare româneşti, împletite cu viziunea asupra vieţii care îi era influenţată atât de Platon cât şi de concepţia filosofilor orientali.
Este considerat un inovator fiindcă a eliberat sculptura de imitaţia mecanică a naturii, exprimând esenţa lucrurilor, dinamismul formelor, combinând în operele sale simplitatea artei populare româneşti cu rafinamentul avangardei pariziene.
Anul 2016, în care am marcat 140 de ani de la naşterea sculptorului, a fost declarat, România, „Anul Brâncuşi”.
Constantin Brâncuşi s-a născut la 19 februarie 1876, la Hobiţa. Deşi familia sa era avută, Brâncuşi alege să ducă o viaţă modestă, care avea să îi influenţeze puternic viziunea artistică ulterioară. Pentru a urma cursurile instituţiei de învăţământ, Brâncuşi învaţă singur să scrie şi să citească.
În anul 1896, Brâncuşi iese prima dată din ţară şi merge la Viena, unde se angajează ca cioplitor în lemn, pentru a-şi putea susţine financiar şederea. Este un moment care avea să influenţeze puternic viaţa sa artistică ulterioară.
În anul 1898, este admis la Şcoala Naţională de Arte Frumoase de la Bucureşti, dar pentru a putea să participe la cursuri este obligat să-şi vândă partea de moştenire de la Hobiţa unuia dintre fraţi.
În primul an al studenției, lucrarea sa „Bustul lui Vitellius” obţine „menţiune onorabilă”, în anul 1900 obţine prima medalie de bronz pentru realizarea unui bust după un model antic – „Capul lui Laocoon“. Un an mai târziu lucrarea „Studiu” câştigă medalia de argint, iar în 1902, primeşte medalia de bronz pentru „Ecorşeu”.
În anul 1903 primeşte prima comandă a unui monument public, bustul generalului medic Carol Davila, rămas până astăzi singurul monument public din Bucureşti al lui Brâncuşi.
În 1908 Brâncuşi sculptează „Sărutul“, iar în anul 1909, Brâncuşi îşi inaugurează un atelier, în Paris, pe strada Montparnasse, care avea să fie vizitat de mai toţi marii artişti ai vremii care îi deveniseră prieteni: Amedeo Modigliani, Guillaume Apollinaire, Fernand Léger, Marcel Duchamp, Henri Matisse sau Erik Satie.
Brâncuşi sculptează prima versiune a „Coloanei Infinitului”, în anul 1918.
La 22 septembrie 1931,Brâncuşi primeşte din partea statului român ordinul „Meritul Cultural”.
În anii 1937 – 1938, Brâncuşi revine în România pentru inaugurarea a trei lucrări în grădina publică din Târgu Jiu – „Coloana Infinitului“, „Poarta sărutului“ şi „Masa tăcerii“, realizate cu piatră obţinută de la carierele de la Pietroasa, Ruşchiţa şi Baciu.
La 16 martie 1957 Constantin Brâncuşi moare şi este înmormântat în cimitirul Montparnasse din Paris.
Muzeul de Artă Modernă din Paris adăposteşte atelierul integral al lui Constantin Brâncuşi, obiectele prezentate dezvăluind drumul artistic de la Hobiţa către centrul universului artistic.
În Capitală şi în ţară au loc manifestări speciale. La Târgu Jiu se va deschide Muzeul Naţional Constantin Brâncuşi.
Ziua Brâncuşi va fi marcată şi la Muzeul Naţional de Artă din Bucureşti, care, astăzi, va putea fi vizitat gratuit. În această seară, în curtea Palatului Regal va avea loc un spectacol de proiecţii cu holograme.
Franţa vrea să evite o retragere completă a Rusiei din Consiliul Europei
Foto: French President Emmanuel Macron, right, greets Ukrainian President Volodymyr Zelenskiy before a meeting at the Elysee Palace, in Paris, Monday, June 17, 2019. (AP Photo/Christophe Ena)
Președintele francez, Emmanuel Macron, care l-a primit, luni, la Paris, pe omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat că nu dorește să permită retragerea completă a Federației Ruse din Consiliul Europei. Pe de altă parte, potrivit lui Macron, Franța susține politica sancţiunilor împotriva Federației Ruse până când Moscova va îndeplini toate condițiile în cazul soluţionării conflictului din Ucraina. „Dar, în ceea ce privește sancțiunile din cadrul Consiliului Europei, menţionez că, de fapt, nu statul rus are de suferit din cauza acestor sancţiuni, ci cetățenii Rusiei. Pentru că apartenența Rusiei la Consiliul Europei înseamnă aderarea la spațiul jurisdicțional, existând, astfel, posibilitatea de a formula plângeri împotriva statului rus” – a adăugat președintele francez. Macron a subliniat că, dacă Rusia este exclusă din Consiliul Europei, atunci toate aceste lucruri ar deveni imposibile. „Vrem să evităm o retragere completă a Rusiei din Consiliul Europei, deoarece credem că acest lucru va dăuna în primul rând intereselor cetățenilor ruși, cărora vrem să le asigurăm posibilitatea de a-și apăra drepturile” – a explicat Emmanuel Macron.
Incendiul masiv care a afectat catedrala Notre-Dame a distrus acoperişul şi turla, dar zidurile exterioare şi cele două clopotniţe nu s-au prăbuşit.
Vestea bună este că pericolul a fost eliminat, dar nu se ştie cum va rezista structura edificiului, a declarat marţi dimineaţa Laurent Nunez, secretar de stat în Ministerul de Interne al Franţei, citat de AFP şi Reuters.
Structura catedralei a fost salvată, precum și două turnuri. Pagubele au fost importante, însă 30% dintre operele din patrimoniul UNESCO au fost salvate.
Echipele de urgenţă au salvat şi valoroase lucrări de artă şi obiecte religioase, inclusiv „coroana de spini” purtată de Iisus înainte de crucificare, dar și o mantie, pe care Ludovic al IX al Franţei ar fi purtat-o când a adus coroana de spini la Paris.
Cauza incendiului este încă necunoscută, iar autorităţile îşi continuă ancheta, a adăugat el. La această oră au loc 15 audieri. Este vorba despre muncitorii care lucrează la refacerea turlei.
”La ora 08:00 (06:00 GMT, 09:00 ora României) va avea loc o întrunire cu experţi, arhitecţi ai construcţiilor din Franţa pentru a încerca să stabilim dacă structura este stabilă şi dacă pompierii pot intra pentru a-şi continua misiunea”, a informat Nunez presa.
Preşedintele francez, Emmanuel Macron, a declarat că „Vom reconstrui Notre-Dame”. Acesta a lansat un apel un apel internaţional de strângere de fonduri pentru refacerea catedralei.
Un miliardar francez a anunţat că va dona 100 de milioane de euro pentru reconstrucţia catedralei, care atrage 13 milioane de turişti anual.
Reacțiile pe care acest incendiu le-a provocat au apîrut imediat.
Mesajele s-au înmulţit luni seară, după incendiul care a devastat Catedrala Notre-Dame din Paris, notează AFP. Acestea au venit din partea Germaniei, Marii Britanii, Statelor Unite, Belgia, Uniunea Europeană, Spania, Italia, Austria, Norvegia și România.
De asemenea, Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Cultură, UNESCO, a transmis următorul mesaj :”alături de Franţa pentru salvarea şi reabilitarea acestui patrimoniu inestimabil”.
Vaticanul şi-a exprimat tristeţea luni seară în timp ce un incendiu devasta Catedrala Notre-Dame din Paris, ”simbol al creştinătăţii, în Franţa şi în lume”.
”Suntem alături de catolicii francezi şi populaţia Parisului. Ne rugăm pentru pompierii şi pentru toţi cei care fac tot posibilul pentru a înfrunta această situaţie dramatică”, a adăugat purtătorul de cuvânt al Vaticanului într-un comunicat
Duelul între progresiști și populiști accentueazā tensiunile dintre Franţa şi Italia
Publicat de Camelia Teodosiu,
13 februarie 2019, 11:50 / actualizat: 13 februarie 2019, 13:36
Alegerile europene din 26 mai 2019 constituie o miză mai mare decât cea anticipată de analişti. Din motive electorale și de politică internă, provocările populiştilor cresc tensiunile dintre Paris și Roma, ceea ce a impus măsuri diplomatice, din partea Ministerului francez al Afacerilor Externe, care au culminat cu rechemarea ambasadorului Franței în Italia. Ambasadorul Christian Masset, diplomat de carieră, aflat în post la Roma pentru a doua oară în cariera sa, a reușit să stabilească un dialog constant până la sfârșitul ultimului guvern Gentiloni (n.r. 1 iunie 2018), când viziunea proeuropeană a început să fie influenţată de populişti.
Săptămâna trecută, cu ocazia unei zile de manifestaţie, la Paris (n.r. marți, 5 februarie), vicepremierul Luigi Di Maio, împreună cu o delegație a partidului extremist Mişcarea 5 Stele (M5S) s-a întâlnit cu reprezentanţi ai „vestelor galbene” pentru a discuta despre o posibilă alianță în vederea alegerilor europene.
Într-o declarație a purtătorului de cuvânt al Ministerului Europei și Afacerilor Externe de joi, Franța afirmă: „Aceste interferențe constituie o provocare suplimentară și inacceptabilă. Ele încalcă respectul pe care guvernele alese în mod democratic și liber trebuie să-l aibă între ele”.
Parisul consideră că această provocare face parte dintr-o succesiune de „acuzații repetate” la adresa Franței, din ultimele luni, „atacuri nefondate” și „afirmații scandaloase”, în timp ce Luigi Di Maio a declarat că întâlnirea sa cu „vestele galbene este legitimă”: „Pentru mine, această întâlnire nu este o provocare pentru actualul guvern francez, ci o întâlnire importantă cu o forță politică cu care împărtășim atât de multe revendicări, cum ar fi democrația directă, pentru a da mai multă putere cetățenilor”.
O altă problemă care a accentuat disensiunile dinbtre Franţa şi Italia se referă la viitorul şantierului TGV Lyon-Torino, în care acelaşi Luigi Di Maio pentru a-și satisface electoratul, a oprit proiectul invocând o evaluare costuri/beneficii puternic părtinitoare, ceea ce a iritat puternic Parisul.
Retragerea ambasadorului francez a determinat o abordare împăciuitoare a guvernului italian fără însă ca acesta să îşi ceară scuze.
Giuseppe Conte, șeful guvernului, a relativizat gravitatea acestei dispute diplomatice: „Cu Franța, există o confruntare cu privire la imigrație și la cooperarea cu Africa, subiecte asupra cărora este legitimă deschiderea unei dezbateri nu numai naționale, ci și europene. Nu cred deloc că raportul cu Franța este compromis, există un raport atât de vechi între cele două țări încât oricare ar fi schimburile, inclusiv instituționale, ceva mai aprige, sunt convins că acestea vor fi depășite”.
Ministrul italian al Afacerilor Interne, Matteo Salvini, l-a invitat pe omologul său francez, Christophe Castaner, să discute problemele apărute în domeniul lor de competență, în urma rechemării la Paris a ambasadorului francez în Italia.
„Dintotdeauna, țările noastre au avut relații bilaterale puternice, în special în ceea ce privește securitatea, terorismul și imigrația”, spune Salvini, șeful Ligii (partid de extremă dreaptă), într-o scrisoare trimisă vineri, 8 februarie. Aceste relații „pot și trebuie dezvoltate în continuare într-un interes strategic reciproc”, adaugă el. ” În acest context, aș fi deosebit de încântat să vă invit la Roma, pentru o discuție și un schimb fructuos cu privire la dosarele în curs”. În scrisoarea sa, Salvini a declarat că este „foarte interesat de colaborarea pe care ați propus-o cu privire la repatrierea migranților economici”.
Franța, la rândul său, avertizează: acum la Roma trebuie „să acționăm pentru a regăsi relația de prietenie și respect reciproc, la înălțimea istoriei și a destinului nostru comun”.
El PERIODICO (Spania) subliniază că dincolo de scandalul diplomatic, ultima ciocnire dintre Paris și Roma anunță culoarea bătăliei dintre progresiști și populiști, care va constitui coloana vertebrală a campaniei electorale pentru Parlamentul European în luna mai, o bătălie aproape personală dintre președintele francez, Emmanuel Macron, și numărul doi al guvernului italian, Matteo Salvini.
Un duel între două viziuni asupra Europei și două căi de a face politică. Dacă Macron a devenit steagul taberei progresiste, Salvini încearcă să se unească în tabăra populistă cu premierul ungar Viktor Orbán şi cu franţuzoaica Marine Le Pen – extrema dreaptă.
De-a lungul a şapte decenii de activitate, Gică Petrescu şi-a construit un repertoriu remarcabil prin diversitate şi complexitate. Născut pe 2 aprilie 1915, la Bucureşti, el a fost descoperit, pe când avea doar 15 ani, de Ion Vasilescu. Faimosul compozitor l-a dus pe tânărul cântăreţ în studiourile Radio România, acolo unde acesta a făcut înregistrări alături de reputatul pianist şi dirijor Iulian Ghindă. În afară de Ion Vasilescu, Gică Petrescu a colaborat şi cu mulţi alţi cunoscuţi compozitori români, inclusiv cu Vasile Vasilache, cel care i-a încredinţat spre interpretare o piesă care avea să-i sporească semnificativ notorietatea cântăreţului care îşi câştigase deja un public fidel încă din perioada interbelică.
Melodia “Du-mă acasă, măi tramvai!” a fost lansată de Gică Petrescu în anii ‘60, la Festivalul de la Mamaia, devenind imedat şlagăr. Spre sfârşitul aceluiaşi deceniu, artistul a înregistrat la Electrecord cântecul alături de altele care l-au făcut celebru – „Căsuţa noastră”, „Dă-i cu şpriţul pân’ la ziuă” sau „Uite-aşa aş vrea să mor” – melodii care se ascultă şi acum la mai toate petrecerile românilor. În aceeaşi perioadă, Gică Petrescu are cel mai important turneu din carieră, două luni în Franţa, având apariţii şi pe scena celebrei săli „Olympia” din Paris, acolo unde interpretează şi piesa “Du-mă acasă, măi tramvai!”.
Temistocle Popa a afirmat că „mitul Gică Petrescu se confundă cu bucuria muzicii”, iar marele actor Florin Piersic l-a numit pe cântăreţ “un Maurice Chevalier şi un Frank Sinatra al românilor”. Dovadă a valorii şi perenităţii, piesele sale au fost preluate de mulţi interpreţi de calibru. După ce Gică Petrescu s-a retras din viaţa artistică, melodia „Du-mă acasă, măi tramvai!” a fost înregistrată şi de Alexandru Arşinel, Mirabela Dauer şi Fuego, reconfirmându-se astfel că rămâne la fel de iubită ca în urmă cu jumătate de veac, când era lansată de cel pe care mulţi îl consideră cel mai mare interpret român de muzică de petrecere din toate timpurile.
Cu ocazia Forumului pentru aer curat, organizat de Comisia Europeană, între 16-17 noiembrie, la Paris, Agenția Europeană de Mediu va lansa un instrument nou, indicele de calitate a aerului. Acesta le va permite cetățenilor să verifice aproape în timp real calitatea aerului din zona în care locuiesc.
„Există prea mulți oameni ce respiră aer care le poate face rău. Acest aspect reprezintă o povară imensă pentru sistemele noastre de sănătate și ne afectează nivelurile de productivitate de la locul de muncă. Am stabilit standarde privind calitatea aerului și trebuie să ne asigurăm că acestea sunt respectate la nivelul întregii UE pentru a îmbunătăți starea de sănătate a cetățenilor. Implementarea integrală a normelor UE privind aerul curat va reduce numărul de decese premature cu aproape 50 % până în 2030”, a declarat Karmenu Vella, comisar european pentru mediu, afaceri maritime și pescuit.
Forumul pentru aer curat pune accentul pe trei subiecte: calitatea aerului în orașe, agricultura și calitatea aerului, oportunitățile de afaceri asociate aerului curat.
Evenimentul va reuni experți în domeniu și factori de decizie, iar dezbaterile vor fi inițiate de peste 30 de vorbitori, printre care: comisarul european Karmenu Vella; comisarul european Pierre Moscovici, responsabil pentru afaceri economice și financiare, impozitare și vamă; Anne Hidalgo, primarul Parisului; Nicolas Hulot, ministrul francez al ecologiei; Valérie Pécresse, președintele regiunii Ile-de-France; Shirley Rodrigues, viceprimar Londra; Hans Bruyninckx, director executiv al Agenției Europene de Mediu.
Context
După schimbările climatice, poluarea aerului reprezintă principalul motiv de îngrijorare pentru cetățenii UE în legătură cu mediul înconjurător și totodată este principala cauză a peste 400.000 de decese premature anual. Costurile cu poluarea aerului depășesc 20 de miliarde de euro anual.
În acest context, UE a luat mai multe măsuri dedicate îmbunătățirii aerului, precum: reducerea traficului, sprijinirea dezvoltării de autovehicule nepoluante, ecologizarea mijloacelor de transport în comun, stabilirea de rețele extinse pentru biciclete. De asemenea un impact major îl are programul LIFE, care susține proiectele din domeniul mediului. Politicile UE privind aerul curat au contribuit semnificativ la reducerea nivelului poluanților din aer și la garantarea faptului că aerul pe care îl respirăm nu este nociv. Totuși sunt necesare acțiuni suplimentare, astfel că eforturile vor continua în această direcție cu noi măsuri, precum lansarea indicelui de calitate a aerului.
Istoricul eveniment vine la mai puțin de un an după ce a fost adoptat acordul reper și cu doar câteva zile înaintea conferinței ONU privind schimbările climatice la Marrakech, Maroc.
Vicepreședintele responsabil al Uniunii Energiei, Maroš Šefčovič a declarat: ”Suntem gata să profităm de acest impuls pentru a accelera lucrările privind tranziția la energia curată, în Uniune, dar și la nivel global. Suntem pregătiți să lucrăm la toate nivelurile, inclusiv la nivel local, pentru a aduce beneficiile acestei tranziții către cetățenii noștri.” Comisarul pentru Combaterea schimbărilor climatice și energie Miguel Arias Cañete a spus, la rândul său: „Aceasta este o zi mare pentru Europa și pentru planetă ..este timpul pentru rezultate. ”
Purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Mina Andreeva, a reamintit și cuvintele președintelui Jean-Claude Juncker, din momentul semnării acordului de la Paris:
UE, în ceea ce privește clima, a transformat ambițiile în acțiuni, acest acord este primul de acest gen și n-ar fi fost posibil dacă n-ar fi existat( n-ar fi fost pentru?) Uniunea Europeană.
Conferința privind schimbările climatice, se desfășoară de astăzi, vreme de 12 zile la Marrakech.
UE se așteaptă să vadă progrese privind elementele-cheie ale pachetului de la Paris, inclusiv privind accesul la finanțare pentru țările în curs de dezvoltare, deasemnea, progrese în ceea ce privește dezvoltarea și consolidarea competențelor și procesele necesare în țările în curs de dezvoltare care să pună în aplicare planurile lor climatice interne.
Organizația Maritimă Internațională OMI a adoptat un sistem global și obligatoriu de colectare a datelor privind consumul de combustibil al navelor.
Din 2019, navelor care depășesc 5000 de tone, li se vor cere date privind consumul de combustibil și eficiența energetică, care trebuie raportate
statului sub al cărui pavilion navighează. Datele vor fi transferate ulterior la OMI, care va elabora un raport anual. Acest sistem constituie un prim pas important pentru măsuri suplimentare de decarbonizare.
Anna-Kaisa Itkonen,purtător de cuvânt al Comisiei Europene, a reamintit;
În strategia noastră de transport am menţionat deja aceste standarde ambiţioase, stabilite după discuţiile internaţionale care implică mai mult de 100 dintre reprezentanţii interesaţi în negociere.
De asemenea, s-a discutat despre contribuția sectorului transportului maritim la eforturile internaționale de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, întrucât acest sector nu este menționat în mod explicit în Acordul de la Paris.
Sectorul maritim al UE oferă 5,4 milioane de locuri de muncă în uniune. Competitivitatea viitoare merge mână în mână cu o mai mare durabilitate a mediului. Reducerea impactului asupra mediului de transport maritim este, prin urmare, un domeniu prioritar ,cum s-a subliniat în Strategia europeană pentru mobilitate cu emisii reduse, adoptat în iulie 2016. Punerea în aplicare a acesteia din urmă va fi o prioritateanul viitor, a subliniat președintele Juncker.
Parisul și toată Franța plâng încă de bucurie pentru super-golul, sau golazo cum zic italienii, pe care Dimitri Payet l-a marcat în ultimele minute ale jocului Franța – România, aducând victoria gazdelor. Protejatul selecționerului Didier Deschamps le-a readus francezilor zâmbetul, care dispăruse după debutul în forță al românilor.
Iordanescu a fost la un pas să creeze prima surpriză la EURO 2016, cu o așezare ofensivă a tricolorilor și cu cravașarea jucătorilor noștri spre atac.
Astea ar fi concluziile din majoritatea ziarelor franceze, dar și din prestigiosul Corriere della Sera, iar noi așteptăm meciul doi al naționalei, cel de miercuri, contra Elveției, un adversar mult mai facil.
Astăzi, la cantonamentul tricolorilor din nordul Parisului, la Chateau Hotel Mont Royal au ieșit la declarații Dragoș Grigore și Bogdan Stancu, promițând un meci cel puțin la fel de bun, dar cu un rezultat favorabil nouă.
Roșu, alb-roșu
Dacă vineri Parisul a fost colorat în albastru/galben astăzi s-a înroșit de-a dreptul, joacă Turcia cu Croația pe Parc des Princes. Măsurile de securitate au revenit și ele la cele de maximă siguranță.
Am fost și noi, câțiva ziariști români, pe stadion, ignorând ploaia ușoară care ne-a sâcâit toată dimineața, în recunoașterea terenului pentru meciul nostru de miercuri. Meciul nu m-a impresionat, dar cele două galerii au fost de-a dreptul minunate!
Am trăit s-o văd și pe asta, primim felicitări pentru înfrângere, ziariștii și fanii români de aici nu sunt supărați pe Iordănescu, toată lumea ne laudă…
Pe francezi îi mai înțeleg, o cam băgaseră pe mânecă după ratarea lui Bogdan Stancu de la începutul meciului. Acum că este oficial, românii vor coloniza Marte, de fapt o româncă (vă las să căutați singuri știrea), francezii ne priveau și fotbaliștii cu mult mai mult respect. Mai ales că îi văzuseră pe ai noștri, în documentările lor video, cum după fiecare ratare se uită în sus și invocă o stea sau poate o divinitate… Au renunțat ai noștri chiar aici, la Paris, cu ocazia meciului de deschidere al EURO 2016, în condițiile în care am avut ratări, iar generalul Iordănescu a fost în mare formă, lăsându-ne pe noi să-i purtăm crucea! A fost în formă chiar și la conferința de presă unde a ținut ”să îi felicit pe jucători pentru un rezultat mare pe lângă care au trecut” !!!
Revenind la cei care felicită echipa, toți ziariștii români de la masa presei dar și o gramada de străini au apreciat evoluția tricolorilor români. Din cei 75.113 de spectatori la meciul Franța – România, cei circa 15.000 de români au fost la înălțime când au dansat pe ritmurile DJ David Guetta, când au cântat imnul României de a răsunat tot Stade de France, când și-au încurajat echipa, dar și la final când i-au aplaudat prelung pe favoriți.
Pe Champ de Mars, lângă turnul Eiffel, unde este amplasată Fan Zone, fanii români sunt priviți acum cu respect de ceilalți europeni, dar, la capitolul fani, românii care n-au avut bilet de meci au preferat să stea în grupuri mai mici, în baruri, cu berea de rigoare în față.
Mari absenți
În avionul București – München, prima etapă a zborului spre Paris, Hagi și soția sa Marilena ocupau două locuri la câteva rânduri distanță. Bucuros că în pauza dintre avioane, pe aeroportul bavarez, voi avea timp să vorbim despre Naționala României, l-am salutat și l-am întrebat dacă merge spre Paris. Veselia i-a dispărut brusc de pe chip și a aruncat un NU care închidea discuția.
Pe Stade de France din Saint-Denis aveam să constat că în afară de obișnuiții FRF, Belodedici și Vlădoiu, federația noastră nu s-a gândit să invite pe nimeni! Chiar și prim-ministrul Dacian Cioloș era prezent la Oficială în urma unei invitații la nivel înalt.
Securitate excesivă?
Multă lume a afirmat că ar fi securitate excesivă în Paris, cu bune și cu relele pe care le implică. Dar, fără să contrazic pe nimeni, securitatea din Paris în ziua meciului Franța – România nu era diferită de cea aplicată peste tot la meciurile de fotbal cu risc deosebit. Toată lumea a ajuns pe stadion, chiar și cu cele trei controale de care am avut parte
Doar în preajma Fan Zone organizat de primăria pariziană, și la turnul Eiffel, polițiștii, jandarmii și alte trupe disponibile asigură cordoane succesive de control la acces. Am întâlnit la hotel și un român angajat în Legiunea Străină, Marcel, detașat la Paris pe perioada EURO 2016. Dar, chiar și el mi-a confirmat, nu i se pare nimic excesiv în raport cu evenimentul care se desfășoară. O mai fi însă și partea de security nevăzută!
Organizatorii, dar și milioanele de turiști, își doresc fotbal fără evenimente!
Locuitorii din 83 de orașe europene au fost rugați să răspundă următoarei cerințe:
” La modul general vorbind, vă rog să îmi spuneți dacă sunteți foarte satisfăcut de calitatea aerului respirat și de nivelul zgomotului din orașul dumneavoastră, mai degrabă mulțumit, mai degrabă nemulțumit sau deloc mulțumit!”
Tot general privind rezultatele acestui studiu publicat de Eurostat, se poate spune că în Europa lumea este mulțumită de ambele aspecte, dar la o analiză în detaliu se observă foarte mari diferențe între statele membre.
De exemplu, în Dublin, Helsinki și Viena 88% dintre respondenți s-au declarat foarte sau mai degrabă satisfăcuți de calitatea aerului. Și Luxembourg a marcat la această întrebare, 83% din răspunsuri fiind pozitive.
La polul opus găsim Bucureștiul, doar 22% dintre locuitori declarându-se mulțumiți de ceea ce respiră. Înaintea capitalei României, tot la coada clasamentului, sunt Sofia, Paris, Madrid și Roma.
Lucrurile nu stau diferit nici în ceea ce privește nivelul zgomotului înregistrat în oraș. În fruntea clasamentului este tot Dublin, cu 82% din populație foarte și mai degrabă mulțumită. Urmează Helsinki, Luxembourg, Vienna și Riga.
Bucureștiul se remarcă din nou prin numărul mic de răspunsuri favorabile, doar 31%. Foarte aproape de noi ca percepție sunt locuitorii din Sofia, dar și din Atena, Madrid, Roma, Valletta și Varșovia.
Studiul a fost comandat de Comisia Europeană, instituția manifestând o preocupare continuă față de creșterea calității vieții inclusiv în orașe.
De altfel, recent, comisarul pentru mediu, Karmenu Vella sublinia:
Europa de astăzi s-a transformat din majoritar rurală în predominant urbană.
Aproape 70% dintre noi trăim în orașe.
Această concentare de oameni pune o mare presiune pe mediul urban. Principala provocare este să asigurăm mai mult verde rural și mai puțin gri urban în orașele noastre.
Un sfat bun de urmat în București, cel mai poluat oraș european după cum reiese din sondajul Eurostat, realizat în 83 de orașe din Europa.
Comisia Europeană propune constituirea unei paze europene de frontieră şi de coastă, concepută pentru a răspunde noilor provocări şi realităţi politice cu care se confruntă UE, atât în ceea ce privește migraţia, cât şi securitatea internă.
Paza europeană de frontieră şi de coastă va fi compusă din Agenţia pentru Pază Europeană de Frontieră şi de Coastă şi din autorităţile naţionale şi pazele de coastă responsabile.
Înfiinţarea unui sistem integrat de gestionare a frontierelor UE ar permite echipelor suplimentare de pază de frontieră să fie dislocate rapid către ţările europene ale căror frontiere externe se află sub presiune. Autoritățile naţionale ar gestiona în continuare frontierele lor de bază, dar ar putea solicita ajutor de la noua agenţie într-o situatie de criză.
Comisia Europeana a afirmat în mai multe rânduri că trebuie consolidat în mod semnificativ Frontex şi transformat într-un sistem european de pază a frontierelor și a coastelor pe deplin funcţional, a declarant Frans Timmermans, vicepreşedintele Comisiei Europene:
“Riscurile curente de securitate, ilustrate în chip tragic de evenimentele de la Paris, dau un caracter stringent acestor măsuri. Agenţia nou înfiinţată va avea capacitatea de a disloca echipament şi cel putin 1500 de grăniceri provenind din statele membre.”
Deputaţii europeni au aprobat propunerea Comisiei pentru o agenţie mai eficientă în abordarea provocărilor cu care se confruntă UE la frontierele sale, cu scopul de a păstra libera circulaţie în interiorul spaţiului Schengen, precum şi creşterea transparenţei şi responsabilităţii Parlamentului European, respectând în acelaşi timp suveranitatea statelor membre Uniunii Europene.
Primari ai marilor orașe din Europa, dar și arhitecți care au imaginat proiecte capabile să dezvolte aglomerările urbane au așteptat, entuziasmați, să afle câștigătorul titlului de Capitală Europeană a Inovării.
Acesta a fost dezvăluit vineri, 8 aprilie, într-o ceremonie desfășurată la sediul Comitetului Regiunilor din Bruxelles.
Pentru doi ani de acum încolo, Amsterdam este capitala inovării, acest oraș fiind ales, în cadrul unei competiții strânse cu alte 8 orașe, de un juriu format din experți independenți.
Proiectul prezentat de capitala Olandei a fost preferat datorită viziunii holistice a inovării privind patru domenii ale vieții urbane: guvernarea, economia, incluziunea socială și calitatea vieții.
Carlos Moedas, comisar european pentru cercetare, știință și inovare, cel care a înmânat premiul câștigătorilor, consideră inovarea cea mai importantă soluție pentru dezvoltare:
“Inovarea este singura cale de a îmbunătăți viața locuitorilor; este singura modalitate prin care poți ridica nivelul calității, prin care poți crea noi companii care vor aduce noi locuri de muncă, iar acestea vor fi mai bune pentru oameni. Deci inovarea este calea prin care, de fapt, obții dezvoltarea, locuri de muncă și, în final, o Europă mai bună!”
Premiul Capitala Europeană a Inovării include suma de 950 000 euro, bani ce vor fi folosiți de Amsterdam pentru a intensifica și a extinde acțiunile în acest domeniu.
Alte două orașe, Torino și Paris, s-au clasat pe podium, urmând să primească premii în valoare de 100 000, respectiv 50 000 de euro.
Comisia Europeanã va pune la dispoziţia unor oraşe fonduri europene pentru integrarea refugiaţilor
Publicat de Andrei Cretoiu,
7 aprilie 2016, 10:30 / actualizat: 7 aprilie 2016, 17:33
Aceasta este concluzia întâlnirii comisarilor pentru politică regională Corina Crețu și pentru migrație, afaceri interne și cetățenie Dimitris Avramopoulos cu primary politici din mai multe orașe europene despre modalitățile de integrarea eficientă a imigranților recent sosiți în zonele urbane.
Claudia Ruse de la Bucureşti fm ne oferă detalii despre aceasta întâlnire în rubrica Euranet plus de astăzi
Migrația este o realitate urbană şi reprezintă o mare provocare pentru Uniunea Europeană iar integrarea eficientă a imigranților în orașe reprezintă oportunități pentru toată lumea pe termen lung.
Pentru a realiza acest lucru, sunt necesare soluții comune și inovatoare, cu o implicare puternică a tuturor părților interesate în politicile urbane.
Comisia Europeanã va pune la dispoziţie fonduri europene pentru oraşe importante din Uniunea Europeanã, pentru a le ajuta sã-i integreze mai uşor pe refugiaţi.
Comisarul pentru politicã regională, Corina Creţu împreunã cu omologul de la migraţie, Dimitris Avramopoulos, s-au întâlnit cu mai mulţi primari ai unor oraşe importante din spaţiul comunitar.
Cu această ocazie a fost lansat un nou parteneriat între Comisia Europeană şi oraşele europene în privinţa integrarii imigranţilor.
Discuţia cu primarii a fost considerată un pas important pentru identificarea unor soluţii pentru rezolvarea acestei probleme cu care se confruntă oraşele europene.
Criza imigranţilor este una cu care Uniunea Europeană nu s-a mai confruntat pânã în prezent, spunea comisarul pentru politicã regionalã, Corina Cretu.
Oficialul European a remarcat că niciodatã în istoria UE, aceste ţări nu s-au confruntat cu un asemenea val de refugiaţi, de migranţi şi aceastã iniţiativã vine ca urmare a dorinţei Comisiei Europene a de ajuta în primul rând oraşele care sunt primele afectate.
Corina Creţu a mai precizat că indiferent de discuţiile politice care au loc la nivel înalt, întotdeauna primarii sunt cei care trebuie sã gãseascã cele mai adecvate soluţii în mod rapid.
Iar dialogul cu primarii din Amsterdam, Atena, Barcelona, Berlin, Gent, Leipzig şi Paris, a avut loc tocmai pentru pentru a afla în ce mãsurã executivul comunitar poate ajuta aceste comunităţi.
De aceea Comisia Europeanã va pune la dispoziţia unor oraşe fonduri europene pentru integrarea refugiaţilor întrucât statele membre nu s-au mai confruntat vreodatã cu un asemenea val de imigranţi.
Corina Creţu a afirmat cã executivul comunitar este flexibil sã reprogrameze unele programe operaţionale dacã unele oraşe europene cer acest lucru.
“Fondurile noastre sunt destinate să sprijine şi să promoveze integrarea imigranţilor, prin finanţarea unor programe sociale, de educaţie, infrastructură, adăpost, îngrijirea copiilor, sănatate, locuri de muncă. Ştiţi foarte bine că până în anul 2020 pentru prima dată în istorie , 15 miliarde de EURO sunt destinate politicii regionale, direct oraşelor. Este foarte important să ştim că este responsabilitatea autorităţilor locale de a avea proiecte de o calitate înaltă pentru a obţine fonduri.”
Corina Creţu crede cã pentru urmãtorii ani cuvântul de ordine va fi integrarea socialã, evitarea segregãrii, a ghetourilor. Cel mai important lucru este acela de a nu crea societãţi paralele.
Şi comisarul pentru migraţie, Dimitris Avramopoulos, a vorbit despre faptul cã valul de imigranţi a luat prin surprindere multe ţãri şi oraşe aflate pe traseul acestora. Fondurile vor fi alocate catre educaţie, nevoi de bazã, adãpost, dar mai ales de integrare, pentru a preveni tensiunile sociale.
După atentatele de la Bruxelles, în aceeași săptămână, statele membre ale Uniunii Europene s-au întâlnit din nou prin miniștrii de interne și de justiție pentru a găsi un răspuns la ultimele elemente legate de felul în care acționează teroriștii.
Discuțiile din cadrul consiliului JAI au dus la adoptarea unei declaraţii comune. Documentul vizează urgentarea măsurilor de implementare rapidă a legislaţiei privind combaterea terorismului, printre care intensificarea schimbului de informaţii şi a colaborării între structurile naţionale şi agenţiile internaţionale specializate în combaterea terorismului.
Ca o primă măsură urgentă s-a decis ca investigarea reţelelor implicate în atentatele de la Bruxelles şi Paris şi a altor reţele similare să se facă prin eforturi naţionale comune ale agenţiilor specializate din statele membre.
O echipă comună formată din experţi naţionali va fi înfiinţată în cadrul Centrului European pentru Combaterea Terorismului din cadrul Europol pentru a investiga dimensiunile europene şi internaţionale ale ameninţărilor teroriste curente şi pentru a monitoriza ameninţările din partea luptătorilor străini, fluxurile de finanţare a terorismului şi traficului de armament, precum şi propaganda online.
Într-o declarație, vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans a punctat care ar fi pașii legat de elaborarea unui răspuns articulat din partea Uniunii:
”Ceea ce trebuie să facem este de a accelera lucrurile pe care le-am pus în mișcare deja. Acesta ar trebui să fie schimbul de informații la nivel înalt mai mult decât ceea ce s-a făcut până acum. De asemenea, cred că avem nevoie să accelerăm adoptarea unora dintre propuneri pentru a ne asigura, de exemplu, că teroriștii nu pot utiliza cardurile de credit sau cartele pre – plătite, pentru a ne asigura că urmărim traseul armelor, să fim siguri că ne descurcăm mai bine lucrând împreună și asigurându-ne că acești oameni nu primesc instrumentele pentru a aduce teroare asupra Europei.”
În același sens, au fost și precizările ministrului de interne al Germaniei, Thomas De Maiziere:
”În primul rând, Parlamentul European, în timpul următoarei sesiuni plenare, trebuie să ratifice acordul privind baza de date a pasagerilor aerieni. În al doilea rând, trebuie să fie consolidat schimbul de informații între statele membre. În al treilea rând, avem nevoie să unim bazele de date pentru pasageri, imigrație și securitate, iar pentru asta avem nevoie de modificări legislative și soluții tehnice. În al patrulea rând, avem nevoie și de înregistrarea datele de călătorie pentru toți resortisanții țărilor terțe care ies și reintră în zona Schengen.”
De precizat că România a fost reprezentată la reuniunea Consiliului extraordinar Justiţie şi Afaceri Interne de ministrul Justiţiei, Raluca Prună, şi de ministrul Afacerilor Interne, Petre Tobă.
Pentru al 12- lea an consecutiv, Europa și-a reamintit cumplitele atentate de la Madrid, din dimineața zilei de 11 martie 2004. Atunci, 10 rucsacuri încărcate cu explozibil erau detonate de terorişti, aruncând în aer vagoanele unor trenuri ce transportau pasageri din patru gări diferite. Exploziile au dus la moartea a peste 190 oameni, 16 dintre ei fiind români, și la rănirea a peste 1800.
Tragedia a determinat Uniunea Europeană să declare ziua de 11 martie ca fiind Ziua Europeană în Memoria Victimelor Terorismului.
Vineri, la Bruxelles, Comisia Europeană și Centrul de excelență Rețeaua UE pentru sensibilizarea publicului cu privire la radicalizare au organizat un eveniment special pentru a marca această zi.
Comemorarea de anul acesta are o semnificație aparte, date fiind numeroasele atentate din 2015, fapt subliniat și de coordonatorul european pentru lupta împotriva terorismului, Gilles de Kerchove: „Ziua de astăzi marchează cea de-a 12-a aniversare a atentatelor de la Madrid. Astăzi ne amintim de toți cei care au fost afectați de acest atac. Este de asemenea o zi în care ne amintim de victimele tuturor atacurilor teroriste care au survenit pe plan mondial. Din nefericire, anul 2015 a fost un an teribil, marcat de atacurile care au avut loc la Paris, Beirut, Ankara, Istanbul, în Tunisia și în multe locuri din Africa. Astăzi, ne exprimăm condoleanțele și solidaritatea cu toate victimele terorismului din întreaga lume. Acest fenomen afectează persoane din toate religiile, inclusiv mii de musulmani.”
Lupta împotriva terorismului rămâne una din misiunile declarate ale Uniunii Europene, a mai transmis Gilles de Kerchove: „Doresc de asemenea să reafirm hotărârea fermă a UE de a combate amenințarea reprezentată de terorism. Uniunea își mobilizează toate resursele în sprijinul statelor membre pentru a aborda cauzele profunde ale terorismului, pentru a preveni radicalizarea a și mai multor persoane și, de asemenea, pentru a combate terorismul în mod eficient în Europa și în afara acesteia.”
Coordonatorul european pentru lupta împotriva terorismului, Gilles de Kerchove.
Comisia Europeană comemorează din 2005 victimele atacurilor teroriste, indiferent de etnie şi naţionalitate sau de religie. Şi anul acesta, importanţi reprezentanţi europeni: Prim-vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, Înaltul Reprezentant/Vicepreședintele Comisiei, Federica Mogherini, comisarul Vera Jourová și comisarul Dimitris Avramopoulos au transmis o declarație comună în care au reafirmat determinarea în a combate toate formele de terorism.
„Anul trecut am pierdut prea mulți prieteni, vecini și persoane apropiate. Am asistat la prea multe atrocități”, se arată în comunicatul în care se subliniază faptul că, în această situaţie, răspunsul nu trebuie să fie frica, intoleranţa, vrajba, ci unitatea şi prietenia.
Nimeni nu trebuie să se simtă izolat sau exclus din societate, pentru că învrăjbirea populaţiei este tocmai ceea ce doresc teroriştii.
Comisia Europeană ia măsuri pentru o mai bună securitate şi propune facilitarea schimbului de date privind cazierul judiciar atât al cetăţenilor din Uniunea Euroapenă, cât şi al celor din afară. Se are în vedere şi includerea amprentelor digitale care să faciliteze depistarea identităţilor false. În plus nu vor mai trebui trimise cereri de informaţii, aşa cum se întâmplă acum, ceea ce va reduce costurile suportate de autorităţile naţionale şi va creşte eficienţa.
Vera Jourová, comisarul european pentru justiţie, consumatori şi egalitate de gen explică.
Noua propunere va asigura un schimb rapid şi eficient de informaţii privind cazierele judiciare ale cetăţenilor din afara Uniunii Europene, ECRIS fiind deja utilizat la scară largă. Sistemul le permite deja statelor membre să aibă acces la informaţii privind condamnările anterioare pronunţate oriunde în Uniunea Europeană.ECRIS, instituit în 2012 contribuie la o mai bună prevenire și combatere a infracționalității și a terorismului. În prezent, prin intermediul sistemului, statele membre își transmit lunar 24.000 de cereri de informaţii privind condamnările penale anterioare, ceea ce înseamnă anual aproximativ 288.000 de cereri.
Atacurile de la Paris au confirmat nevoia de o mai bună securitate pe tot teritoriul Uniunii Europene, a declarat Vera Jourová, care a reiterat ultimul atentat petrecut luna aceasta.
În ianuarie, un bărbat a intrat într-o secţie de poliţie din Paris şi a vrut să ucidă un ofiţer. El a comis infracţiuni şi în alte zone din Franţa, în Germania şi Suedia, dar sub alte nume. Atacatorul avea cel puţin 10 paşapoarte şi identităţi.
Facilitarea schimbului de informaţii privind cazierul va fi şi în beneficiul persoanelor din afara Uniunii Europene, a mai spus Vera Jourová .
Acestea vor putea să demonstreze mai uşor că au un cazier curat, de exemplu atunci când aplică pentru un loc de muncă în altă ţară. Dacă directiva va fi adoptată, va intra în vigoare într-un an. Este un timp scurt, dar avem nevoie ca aceste reguli să fie puse în aplicare cât mai repede. O mai bună şi rapidă comunicare privind cazierul între autorităţile naţionale va transforma Uniunea Europeană într-un loc sigur pentru toţi cetăţenii.
Propunerea va fi prezentată în cadrul reuniunii informale a Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne, care va avea loc la 26 ianuarie 2016, iar apoi discutată la Consiliul de Miniştri şi al Parlamentului European.
Franta, campioana absoluta al turismului global, nu se multumeste cu cei 85 de milioane de vizitatori pe care ii va atrage in 2015 ci vrea mai mult.
Agentia France Presse (AFP) scrie ca guvernul de la Paris tinteste pragul de 100 de milioane de turisti straini in 2030, iar pentru a face posibil acest lucru este pregatit sa puna la dispozitie un miliard de euro in investitori printr-o platforma de investitii specializata.
Laurent Fabius, ministrul francez al afacerilor externe si turismului (!) a prezidat joi o conferinta cu profesionistii din turism si reprezentantii administratiilor locale in care a amintit ca turismul reprezinta 7,5% din PIB-ul tarii si asigura mai mult de doua milioane de locuri de munca.
Turismul este “o bogatie nationala” si “un vector formidabil de publicitate pentru tara” a declarat Fabius.
Laurent Fabius a atras atentia ca pentru a ramane numarul unu mondial Franta va trebui sa-si dezvolte si mai mult infrastrucrura turistica, iar serviciile trebuie sa fie “de calitate suficienta si in numar suficient” pe tot teritoriul national.
Platforma de investitii este destinata dezvoltarii capacitatilor de cazare, a numarului instalatiilor turistice (teleschiuri, telescaune, telecabine, instalatii de zapada artificiala etc.) precum si pentru noul portal www.france.fr care are ca scop promovarea Frantei ca destinatie turistica.
Radio Romania Regional va prezinta proiectul “Eu aleg Romania – 100 de romani pentru istoria lumii”.
100 de personalitati din cultura sau stiinta care au marcat dezvoltarea lumii prin realizarile lor. 100 de romani care ca prin creativitate, munca si curaj au adus Romania intre tarile care au imbogatit cunoasterea universală.
Astazi vi-l prezentam pe Dinu Lipatti, un celebru pianist, compozitor și pedagog român.
S-a născut la Bucureşti, într-o familie cu înclinaţii muzicale: tatăl său era un talentat violoniost amator, mama, o redutabilă pianistă, iar naşul său de botez a fost George Enescu.
La 4 ani, tânărul Lipatti interpreta, de pe genunchii mamei sale, primul preludiu de Bach, învăţat după ureche în timp ce-i asculta pe părinţii săi cântându-l la pian şi vioară.
Obiectivele de dezvoltare durabilă, care vor fi adoptate în septembrie, la Summit-ul ONU de la New York şi progresele înregistrate pentru acordul de la Paris, au fost principalele teme abordate la reuniunea informală a miniştrilor pentru mediu.
Abordarea eradicării sărăciei şi dezvoltării durabile la summit-ul din septembrie vor reprezenta un pas important spre Conferinţa de la Paris din domeniul schimbărilor climatice, care va avea loc în perioada 30 noiembrie-11 decembrie.
Miniştrii mediului au fost de acord că obiectivele de dezvoltare durabilă sunt o provocare şi o oportunitate de nivel european care conduce la o politică internaţională mai durabilă, echitabilă şi coerentă
Aceştia au convenit că Uniunea Europeană ar trebui să arate poziţia de lider în punerea în aplicare a aspectelor de mediu ale dezvoltării durabile.
Acestea sunt un instrument de consolidare a politicilor europene de mediu, a declarat Carole Dieschbourg, ministrul mediului şi preşedintele al Consiliului:
“Obiectivele de dezvoltare durabilă sunt o realitate pentru politicile noastre: implementarea lor în Uniunea Europeană înseamnă că Mediul va fi permanent pe ordinea de zi şi astfel va fi integrat în alte politici.”
Un alt subiect abordat la reuniunea informală a miniştrilor mediului a fost stadiul negocierilor climatice, progresele către un acord ambiţios la Paris şi au discutat următorii paşi pentru a accelera negocierile şi de a găsi poziţii convergente cu alte ţări.
Un alt subiect esenţial pentru acordul de la Paris a fost modul de finanţare a trecerii la emisii reduse şi economii rezistente climatice.
S-a subliniat necesitatea unor semnale politice de mobilizare a finanţării combaterii schimbărilor climatice
Emisiile de gaze cu efect de seră au scăzut, la nivel european, cu 19% din 1990 până în prezent, în ciuda unei creşteri cu 45% a producţiei economice relevă, intre altele, raportul european privind starea mediului. De asemenea, la nivelul Uniunii Europene, consumul total de resurse s-a diminuat cu 19% în ultimii 18 ani, iar ratele de reciclare a deşeurilor s-au îmbunătăţit în fiecare stat membru. Felicia Ristea, Radio Timișoara.
‘Reducerea poluării a îmbunătăţit în mod semnificativ calitatea aerului şi a apei din Europa. Totuşi, pierderea funcţiilor solului, degradarea terenurilor şi schimbările climatice rămân preocupări majore care ameninţă fluxurile bunurilor şi serviciilor de mediu ce stau la baza producţiei economice şi a bunăstării Europei. Raportul întocmit de Agenţia Europeană de Mediu pentru 2015 despre starea mediului la nivel european arată că ‘în 2015, Europa se află undeva la jumătatea drumului între iniţierea politicii de mediu a UE la începutul anilor ’70 şi viziunea UE pentru 2050 de ‘a trăi bine, în limitele planetei’. Hans BRUYNINCKX, Directorul Agenției Europene de Mediu a făcut o prezentare a Raportului în care a expus principalele concluzii care reies din această evaluare cincinală a factorilor de mediu.
Cred că rezultă clar din raport că sîntem în fața a două provocări majore. Este, cred, evident că ne confruntăm cu ceea ce am putea numi o continuă degradare a capitalului natural. Europa are, acum, un limbaj centrat pe soluții inspirate de mediu. Este o iluzie să credem că putem avea remedii durabile într-un mediu natural șubrezit. Este, deci, fundamenal să ne protejăm capitalul natural într-un fel mult mai bun. Este vorba despre biodiversitate, calitatea ecosistemelor, utilizarea resurselor naturale. Un al doilea mesaj cheie este să știm de pe acum că shimbarea climatică îngreunează orice decizie. Așadar, dacă nu găsim soluții viabile în contextul schimbării de climă, trebuie să ne așteptăm la consecințe foarte neplăcute. De aici decurge și importanța summitului de la finele acestui an, de la Paris, unde Uniunea Europenă este unul dintre participanții principali. Miniștrii de resort pregătesc de pe acum o luare de poziție comună. Cred că dacă facem corect toate aceste lucruri sub imperiul unei senzații de oarecare urgență vom contribui într-un fel inovativ la crearea unei societăți care susține bunăstarea pe bazele unui mediu viguros și cu o viziune pentru viitor. Nu ar trebui să protejăm modelul economic al celor mai buni, trebuie să ne organizăm un sistem economic pentru sec. XXI. Cred că acest raport arată, într-o oarecare măsură, cum putem să facem și de ce ar trebui să facem asta.
Consumul total de resurse în UE a scăzut cu 19% din 2007, se generează mai puţine deşeuri şi ratele de reciclare s-au ameliorat în aproape fiecare ţară’, se notează în raportul întocmit de Agenţia Europeană de Mediu pentru 2015. Proiecţiile Organizaţiei Naţiunilor Unite relevă faptul că, până în anul 2050, populaţia mondială va depăşi 9 miliarde de persoane. Raportul SOER arată că, în următorii 35 de ani, cererea totală de alimente, furaje şi fibre va creşte cu 60% la nivel mondial, iar suprafaţa de teren arabil raportată la fiecare persoană ar urma să scadă cu 1,5%. În plus, cererea mondială de energie şi cea de apă va fi mai mare cu 30%, respectiv 40%, în următorii 20 de ani.
O sculptură a celebrului maestru francez Auguste Rodin, care a fost prima dată turnată în bronz anul trecut, a fost vândută la licitație în Londra, pentru suma de peste un milion de euro. Sculptura „Aphrodite”, a cărei matriţă a fost considerată pierdută, a fost creată de Rodin în anul 1913 pentru piesa cu același nume care este expusă la Paris. Sculptura realizată din ipsos, cu o înălţime de 2,15 metri şi care o reprezintă pe zeiţa dragostei goală cu mâinile ridicate elegant deasupra capului a fost vândută marți seara, la o licitație din Londra pentru suma de 1.020.000 de euro. Sculptura fost vândută în timpul licitaţiei de artă impresionistă și artă modernă, la care au fost prezentate şi lucrări realizate de Pablo Picasso, René Magritte, Paul Cézanne și Marc Chagall.
Uniunea Europeană se așteaptă ca, la conferința ONU, privind schimbările climatice, ce se desfășoară la Lima, în Peru, între 1 și 12 decembrie, să se inițieze adoptarea unui nou acord global asupra climei. Acordul ar urma sa fie semnat anul viitor, la Paris.
UE este convinsă că noul acord va întări semnificativ și va extinde efortul colectiv internațional de combatere a schimbărilor climatice.
Obiectivul de reducere cu 40% a gazelor cu efect de seră, convenit de liderii europeni în octombrie, alături de anunțurile Statelor Unite și Chinei privind obiectivele lor în viitor, sunt dovada clară a identificării unei soluții mondiale.
Miguel Arias Canete, comisarul pentru politici climatice și energie, a declarat ieri:
În 12 luni vom avea șansa unică de a așeza lumea pe calea emisiilor reduse de carbon. Pentru aceasta, avem nevoie de o înțelegere care să fie potrivită secolului 21: să fie robustă din punct de vedere juridic și de perspectivă.
Finanțarea combaterii schimbărilor climatice va fi o componentă importantă a acordului din 2015. Uniunea Europeană își ia angajamentul de a susține țările cele mai vulnerabile. În 2013 numai UE și statele sale membre au pus la dispoziția țărilor în curs de dezvoltare, în total 9,5 miliarde de euro, pentru combaterea schimbărilor climatice.
Vom merge la Paris și angajamentele vor trebui să fie transparente și cuantificabile, pentru a putea fi comparabile; atunci, nu vom mai avea discuții că europenii sunt mai ambițioși decât americanii, sau invers.
Cel mai important este că Europa, China și SUA și-au manifestat disponibilitatea pentru încheierea acest acord
Celebra soprană Leontina Văduva a primit din partea Radio Constanţa o plachetă, în semn de recunoştinţă pentru strălucirea pe care a dat-o României prin prezenţa pe marile scene ale lumii. Celebra soprană a urcat pe scena Teatrului Naţional de Operă şi Balet „Oleg Danovski”, în cadrul celei de-a 40-a ediţii a Festivalului Internaţional al Muzicii si Dansului.
Prezentă la Radio Constanţa, Leontina Văduva a vorbit despre marile scenele lumii, despre opera de astăzi, despre modele şi tineri artişti: „ Acum două săptămâni, a avut loc, la Paris, Concursul Internaţional de Canto – George Enescu, un concurs pe care l-a câştigat un tânăr român din Galaţi, Ionuţ Vîrban, care are o voce tânără, cu strălucire, aş putea spune o voce tipic românească. Vocile româneşti au o particularitate, o sensibilitate aparte, au acest melanj de sensibilitate un pic slavă şi latină. Limba în sine este foarte cantabilă şi ajută cântăreţul, dar este şi această dimensiune afectivă care se transpune în muzică. Şi reusesc românii, în general să se adapteze foarte uşor oricărui gen, au această maleabilitate de a intra în stiluri diferite, cu mare uşurinţă. Şi acesta este un dar de la Dumnezeu, un dar al nostru.”
În seara zilei de 11 noiembrie, celebra soprană a avut parte, la Constanţa, de îndelungi ovaţii. Impresionată de placheta primită, Leontina Văduva a mulţumit acordând publicului un bis special. Seara lirică s-a încheiat cu o piesă a marelui compozitor George Enescu, „Eu mă duc, codrul rămâne”, într-o interpretare care a mişcat publicul până la lacrimi.
În anul 2000, Leontina Văduva a apărut pe scena Operei Metropolitane din New York în şase spectacole cu La Bohème (în rolul Mimi). De lungul timpului, soprana a fost invitată să concerteze pe scenele celor mai renumite teatre şi festivaluri din întreaga lume, acompaniată de orchestrele din Buenos Aires, Barcelona, Köln , Viena, Veneția, Paris şi din alte mari oraşe. A apărut frecvent pe scena Operei Regale din Covent Garden, în spectacolele Rigoletto, Carmen (în 1991 şi 1994) şi Romeo şi Julieta (1994). În 1990, într-un concert la Viena, a cântat muzică populară, îmbrăcată în costum tradițional. Cu acea ocazie, au mai cântat Placido Domingo și Jose Carreras.
Succesul său de peste mări a fost oferit de un rol din repertoriul italian, Mimi, soprana interpretându-l cu succes, în San Francisco, în 1996, şi patru ani mai târziu, la Metropolitan Opera din New York. În 1996, a înregistrat o colecţie de arii, în coordonarea celui mai mare admirator al său, Placido Domingo. Discografia artistei include Rigoletto (1993), Les contes d’Hoffmann (1996), La Bohème (2006) şi albumul Opera Arias (1997), dirijor Plácido Domingo.
Viaţa pe scenă i-a adus premii impresionante: Premiul întâi pentru voce la Toulouse, Titlul de Chevalier de L’Ordre des Arts et Lettres (Franța), Premiul Laurence Olivier pentru cea mai bună performanță în operă, Premiul Royal Philarmonic Society Music (Marea Britanie) și Titlul de Mare Ofiţer al Ordinului Muzicii şi Culturii (România)
Théâtre des Champs-Elysées – Paris, Musikverein – Graz, Concertgebouw – Amsterdam sunt marile scene europene pe care Angela Gheorghiu şi Tiberiu Soare vor putea fi văzuţi în concerte de gală în luna noiembrie.
La invitaţia celebrei soprane Angela Gheorghiu, Tiberiu Soare, dirijor principal al Orchestrelor şi Corurilor Radio şi unul dintre cei mai activi şi mai apreciaţi şefi de orchestră români ai momentului, va asigura conducerea muzicală pentru mai multe concerte susţinute în Europa de marea muziciană de origine română, în următoarea perioadă.
În luna noiembrie, trei concerte în legendare săli de concert din Europa vor găzdui evenimente al căror afiş îi va aduce în prim plan pe cei doi artişti români: 9 noiembrie – Théâtre des Champs-Elysées, Paris, 16 noiembrie – Musikverein Graz, Austria, 25 noiembrie – Sala Concertgebouw, Amsterdam.
Şi ultima zi a anului îl va găsi pe Tiberiu Soare tot la pupitrul unei orchestre europene, într-un nou concert de gală alături de cunoscuta soprană Angela Gheorghiu! Chiar în seara de Revelion, dirijorul român va asigura conducerea muzicală a Orchestrei Simfonice Saarbrücken în concertul extraordinar de la Baden-Baden (Festspielhaus) – Germania.
Concertele în care este invitat la pupitru Tiberiu Soare se încadrează într-un proiect mai amplu al sopranei Angela Gheorghiu, care organizează, anual, o serie de concerte în perioada toamnă-iarnă, în cele mai importante săli europene, dar şi în afara continentului. Frumoasa colaborare dintre cei doi artişti români datează de câţiva ani şi s-a concretizat în concerte anuale alături de orchestre importante, în mari metropole ale Europei.
Printre recentele evenimente de acest gen se numără concertul dirijat în mai 2013, desfăşurat cu participarea Angelei Gheorghiu şi a tenorului Teodor Ilincăi la Royal Festival Hall din Londra, alături de Orchestra Filarmonică Regală (Royal Philharmonic Orchestra). Iar în toamna anului 2013, colaborarea dintre cei doi artişti a însemnat alte trei concerte: Praga (Sala Smetana), Munchen (Filarmonica din Munchen) şi Paris (Opera Royal – Palatul Versailles). Pe 27 iulie 2014, Tiberiu Soare a fost apreciat de publicul german, unde a dirijat Hof Symphoniker Orchester, într-o gală de operă cu Angela Gheorghiu, la Regensburg (Bavaria, Germania)
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
