Olivia Bucioacă (realizator rubrică): Ministerul Apărării Naționale a trimis către Parlament solicitarea de aprobare pentru achiziția a încă 44 de vehicule amfibii de asalt americane de tip AAV-7 care se vor adăuga celor 21 deja contractate. Valoarea estimată a contractului, fără TVA, este de 210 milioane de dolari. Acest tip de vehicul militar este folosit de infanteria marină a Armatei Statelor Unite ale Americii. În România, noile achiziții vor intra în dotarea singurei structuri cu acest specific, Regimentul 307 Infanterie marină din Babadag. Decizia este una importantă, deoarece armata nu dispune în prezent de vehicule amfibii, iar relieful și impactul acestuia asupra acțiunilor militare impun acest lucru.
Publicat de prosavioleta,
12 februarie 2024, 20:18
Ciprian Panga (realizator rubrică): Prima oprire de săptămâna aceasta o facem pe continentul african, unde misiunea Uniunii Europene de Instruire în Republica Centrafricană, în strânsă coordonare cu alte misiuni internaționale, este angajată în reforma sectorului apărării.
Instituită în aprilie 2016, misiunea a suferit mai multe modificări ale mandatului, cauzate de cerințe locale, situația de securitate, dar și de exigența Uniunii Europene de implementare a politicilor în această zonă și se află în acest an la al treilea mandat. Cum reușesc militarii să-și execute sarcinile, aflăm de la comandantul misiunii, generalul de brigadă Cornel Tonea-Bălan.
Gl. bg. Cornel Tonea-Bălan: Practic noi ne-am adaptat aici, am luat contact cu populația, cu realitățile de aici și încercăm să facem lucrurile astfel încât să nu ne gândim foarte mult la cum ar trebui să fie și cum este în realitate. Ținem cont de provocările din punct de vedere material pe care le întâlnim de fiecare dată, încercăm să ajutăm cât putem și să se treacă peste dificultățile materiale care sunt extrem de mari, sunt importante, pot fi relevante, dar misiunea trebuie să continue.
Ciprian Panga (realizator rubrică): Traversăm continentul african și ajungem în Balcanii de Vest, mai exact în Kosovo, unde Alianța Nord-Atlantică desfășoară operația multinațională de menținere a păcii KFOR din anul 1999, ca urmare a intervenției aliate prin care s-a pus capăt violenței în Kosovo. Operația se desfășoară sub mandatul Consiliului de securitate al ONU și garantează siguranța și libertatea de mișcare pentru toți locuitorii din Kosovo. Momentele de relaxare pe timpul executării misiunii nu sunt foarte multe, iar atunci când pot, militarii din bază aleg să-și petreacă timpul liber participând la diferite competiții sportive.
Cpt. Valentin Rizea: În principiu, această activitate este organizată de către o structură desemnată din cadrul misiuni KFOR. O dată pe lună se întâmplă aceasta, nu este o ocazie anume, dar militarii sunt implicați în astfel de activități pe bază de voluntariat, astfel încât fiecare să resimtă diferit această depărtare sau plecarea de acasă, pentru că da, noi, românii, poate plecăm pentru șase luni, am colegi în birou care pleacă pentru un an, am colegi care au stat și un an și jumătate. Da, asta se încearcă prin aceste activități.
Ciprian Panga (realizator rubrică): Birourile permanente ale Senatului și Camerei Deputaților au transmis, miercuri, comisiilor reunite de apărare, scrisoarea președintelui Klaus Iohannis prin care șeful statului informează Parlamentul despre participarea Armatei României la inițiativa de securitate și apărare a Uniunii Europene în Golful Guineei, începând cu anul 2024. Șeful statului evidențiază că prin participarea Armatei României la această misiune se urmărește consolidarea profilului de stat membru, asigurarea securității și creșterea rolului global al Uniunii Europene în sprijinul statelor din Golful Guineei, corespunzător nivelului superior de ambiție al țării noastre în raport cu continentul african. Mai multe detalii ne aduce Sorina Vrînceanu.
Sorina Vrînceanu (reporter): Obiectivul strategic al acestei misiuni este dezvoltarea de capabilități adecvate ale forțelor de securitate din Coasta de Fildeș, Ghana, Togo și Benin, care să permită un răspuns eficient al acestora împotriva amenințărilor generate de prezența grupărilor teroriste în regiune, având ca bază o structură cu o amprentă terestră redusă, flexibilă și modulară militar-civilă. Fondurile necesare participării Armatei României la inițiativa de securitate și apărare a Uniunii Europene în Golful Guineei sunt asigurate din bugetul alocat Ministerului Apărării Naționale în anul 2024.
Angajații vor avea încă două zile libere plătite, în 6 și 7 ianuarie. Camera Deputaților a adoptat astăzi proiectul legislativ prin care Boboteaza și Sfântul Ioan Botezătorul devin sărbători legale.
Marea majoritate a votat pentru, dar au fost şi parlamentari care nu au susținut inițiativa legislativă.
Proiectul a fost adoptat și de Senat. Actul normativ va fi transmis președintelui pentru promulgare.
Anul acesta, salariații au, legal, pe lângă concediul de odihnă, încă 15 zile libere, dintre care unele au fost consumate în ianuarie.
Proiectul de lege care le permite adolescenților cu vârsta de 16 ani să voteze a fost depus ieri în Parlament, după cum a anunțat într-o postare Vlad Măntoiu, membru al Asociației Studenților în Științe Politice – Universitatea din București, potrivit edupedu.ro.
Această inițiativă legislativă a fost propusă de studenții de la Științe Politice și prezentată pe 1 aprilie la Palatul Parlamentului de către deputatul neafiliat Alexandru Kocsis, inițiatorul proiectului.
Inițiativa legislativă urmărește să modifice alineatul (1) de la articolul 3 al legii nr. 115/2015 astfel: „(1) Au dreptul de a alege cetățenii români care au împlinit vârsta de 16 ani, inclusiv cei care împlinesc această vârstă în ziua alegerilor”, mai scrie sursa citată.
O altă modificare se referă la articolul 5 alineatul (5) din Legea nr. 33/2007 privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European: „(5) cetățenii români care au vârsta de 16 ani, împliniți până în ziua de referință inclusiv, au dreptul de a alege membri din România în Parlamentul European.”
Senatul şi Camera Deputaţilor se reunesc, astăzi, de la ora 13:00, într-o şedinţă solemnă, dedicată aniversării a 30 de ani de la adoptarea Constituţiei în vigoare de către Adunarea Constituantă.
La 8 decembrie 1991, a avut loc referendumul naţional privind adoptarea Constituţiei României, extrem de necesară după Revoluţia din decembrie 1989 ce a înlăturat dictatura comunistă din ţară.
Constituţia României, prima de după 1989, a fost adoptată de Adunarea Constituantă la 21 noiembrie 1991 şi aprobată prin Referendum naţional la 8 decembrie, în acelaşi an, cu o majoritate semnificativă: din numărul de 10.948.468 de participanţi, 77.3% au răspuns afirmativ, 20.49% negativ, voturile nule reprezentând 2.3%.
Constituţia adoptată în 1991 a reprezentat cadrul legislativ fundamental pentru organizarea şi funcţionarea statului şi societăţii româneşti pe baze democratice. Aceasta a consacrat reinstaurarea democraţiei constituţionale în România, creând premisele pentru afirmarea unui regim politic pluralist.
Elaborarea, dezbaterea şi adoptarea noii Constituţii a României au durat un an şi jumătate. Noua Constituţie a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 233 din 21 noiembrie 1991.
După patru ani de la adoptarea Legii fundamentale, la 13 noiembrie 1995, deputaţii au adoptat, în cadrul şedinţei Camerei, propunerea legislativă privind proclamarea Zilei Constituţiei României pentru data de 8 decembrie. Plenul Senatului a aprobat, la 5 decembrie 1995, iniţiativa legislativă a Camerei.
Constituţia adoptată în 1991 a fost modificată şi completată prin Legea de revizuire nr. 429/2003. Aceasta a fost aprobată prin referendumul naţional din 18 – 19 octombrie 2003 şi a intrat în vigoare la data de 29 octombrie 2003, data publicării în Monitorul Oficial al României a Hotărârii Curţii Constituţionale nr. 3 din 22 octombrie 2003, pentru confirmarea rezultatului referendumului.
Moţiunea de cenzură iniţiată de PSD a fost adoptată de Parlament. Guvernul Cîțu a fost demis.
S-au înregistrat 281 voturi „pentru” din cele 281 exprimate. Au fost prezenţi 318 parlamentari. Parlamentarii PNL, UDMR şi ai minorităţilor naţionale nu au votat.
Pentru a trece moţiunea era nevoie de 234 voturi favorabile.
„Parlamentul adoptă moţiunea de cenzură şi retrage încrederea acordată Guvernului, prin hotărârea Parlamentului României nr. 31 din 2020. Potrivit articolului 110 al. 4 din Constituţie, Guvernul al cărui mandat a încetat nu mai îndeplineşte actele necesare pentru administrarea treburilor publice până la depunerea jurământului de membrii noului Guvern”, a anunţat preşedintele Camerei Deputaţilor, Ludovic Orban.
Legitima apărare a devenit lege în Italia, începând de joi. Este o nouă victorie obţinută de Salvini, pentru care a luptat încă din campania electorală, iar acum a primit aprobarea Parlamentului de la Roma.
O victorie care, cu siguranţă, va cântări când italienii vor fi chemaţi să voteze pentru Alegerile Europene 2019, pentru că şi-a respectat promisiunea şi pentru că siguranţa în propria casă, în propria companie, a persoanelor dragi sunt printre argumentele despre care oamenii comuni vorbesc în baruri şi în birouri.
Întrucât politica are un mare simţ al ironiei, cu câteva ore înainte, noul trezorier din PD, Luigi Zanda, a lansat primele două propuneri în Parlament: revenirea finanțării publice a partidelor la o cifră minimă faţă de trecut, 90 de milioane, şi creşterea salariului parlamentarilor cu aproximativ 5.000 de euro pe lună, pentru a fi în linie cu cei mai bine plătiţi europarlamentari (Strasbourg şi Bruxelles sunt o bună afacere ca salariu: 19.000 de euro pe lună).
Propunerile lui Zanda, însă, au stârnit furie chiar şi în rândul unor personaje cheie din formaţiunile de Stânga, precum Cacciari, care a comentat astfel: „O nebunie, nu am altceva de adăugat. O forţă politică, care ar trebui să facă opoziţie, începe să discute despre teme absurde? Subiecte ca acesta îi înfurie pe cetăţeni, teme clandestine în Parlamentul lui Luigi Di Maio şi al lui Matteo Salvini. Cum să ţi faci rău singur: un manual scris de Zanda”.
Brexitul a fost oficial declarat, în 2016, după validarea alegerii celor care au votat pentru ieşirea Marii Britanii din UE (52%).
Chiar dacă acea campani pro-Brexit s-a bazat manipulări, minciuni şi mesaje populiste legate de semnificaţia lui, rezultatul final al referendumului a declanşat, la nivelul Parlamentului European, implementarea tuturor proceselor şi procedurilor de excludere a unuia dintre cei mai puternici membri ai Uniunii – Regatul Unit.
Membrii parlamentului londonez nu se pot pune de acord asupra unui plan anume, iar moţiunea respinsă de 303 deputați prevedea ca Theresa May să renegocieze acordul de ieșire, cu Bruxelles-ul.
În încercarea de a face faţă acestor presiuni şi de a-şi salva viitorul politic, prim-ministrul britanic, Theresa May, va vorbi “în zilele următoare” cu liderii fiecărui stat membru al UE și a adresat o scrisoare parlamentarilor conservatori pentru a-i chema la unitate în privința Brexit.
Potrivit cabinetului Theresei May, Secretarul pentru Brexit, Steve Barclay, urmează să se întâlnească azi (n.r. 18 februarie 2019) cu negociatorul UE, Michel Barnier, pentru a discuta despre propunerile făcute de un nou “grup de lucru” format din juriști britanici care caută alternative la acordul “backstop” în Irlanda (menținerea unei „plase de siguranță” cu privire la chestiunea frontierei irlandeze).
Clasicele scenarii Brexit, configurate până acum, au şi opţiuni extinse, desprinse parcă din ofertele comerciale.
Să reamintim cele trei variante principale subliniate şi de publicaţia The New York Times:
Opţiunea 1 este cunoscută drept „Brexit dur”: Marea Britanie părăseşte pur şi simplu zona comercială a Uniunii Europene fără vreun acord negociat care să cuprindă beneficiile şi restricţiile care decurgeau din apartenenţa la Europa. Dacă parlamentul nu mai face nimic de acum şi până pe 29 martie, intervine „Brexitul dur”.
Opţiunea 2 este una de mijloc şi este cea pentru care a pledat premierul Theresa May. Marea Britanie părăseşte zona comercială printr-un acord negociat.
În sfârşit, Opţiunea 3 – care pe vremuri părea de neimaginat – este aceea de a organiza o a doua votare, prin care Brexitul să fie repus în discuţie.
În afara celor trei scenarii au apărut încă două, cu puţine şanse reale şi anume:
Un aşa zis „nou acord” Brexit pe care Theresa May l-a promis Parlamentului înainte de sfârșitul lunii februarie. Însă, laburiştii din opoziţie acuză premierul că trage de timp pentru a prezenta Parlamentului, în ultima clipă, un plan de ieșire din UE, urmând ca acesta să-l aprobe pentru a evita un Brexit fără acord.
O altă variantă, pentru care pledează şi Zoe Williams, de la „The Guardian”, ar fi acceptarea acordului negociat şi organizarea rapidă a unui nou referendum pentru reintrarea Marii Britanii în UE – Br(re)enter. Acest al doilea referendum ar urma să aibă loc săptămânile următoare, iar alegătorii vor trebui să aleagă între Brexitul dnei May şi rămânerea în Europa, , scenariu puţin probabil, ţinând cont de complexitatea acţiunii.
La Parlament s-a încheiat, în această dimineaţă, perioada în care senatorii şi deputaţii puteau să depună amendamente la poiectele bugetului de stat şi al asigurărilor sociale pe anul viitor.
De mâine încep dezbaterile în comisii, iar proiectele ar urma să fie votate de Legislativ în 21 decembrie.
Bugetul de stat se bazează pe o creştere economică de 5,5 la sută şi prevede fonduri mai mari pentru sănătate, educaţie şi agricultură.
De o creştere substanţială, de peste 40 la sută, ar urma să beneficieze şi infrastructura, potrivit proiectului adoptat sătămâna trecută de Guvern.
La Parlament se anunţă un program încărcat săptămâna viitoare.
Proiectul de lege privind statutul judecătorilor şi procurorilor va fi depus la Camera Deputaţilor pentru a fi introdus pe agenda şedinţei în plen, iar comisia parlamentară specială îşi continuă activitatea cu dezbaterea celorlalte două proiecte, prin care se modifică legile justiţiei. Este vorba despre cele care vizează organizarea judiciară şi Consiliul Superior al Magistraturii.
Tot la Camera Deputaţilor ar urma să ajungă în plen şi ordonanţa privind plata defalcată a TVA.
O altă ordonanţă a Guvernului, cea privind trecerea contribuţiilor sociale de la angajator la angajat, a primit deja raport favorabil din partea comisiei de specialitate şi va ajunge în plenul Senatului. Şi în acest caz există modificări faţă de forma înaintată de către Guvern. Firmele cu un capital social de minim 45 de mii de lei şi cu cel puţin doi angajaţi vor putea opta între impozitul pe profit şi impozitul pe cifra de afaceri
Plenul reunit al Parlamentului a aprobat marți, cu 270 de voturi „pentru” și 117 „împotrivă”, numirea lui Sorin Grindeanu în funcția de președinte al Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM).
Nominalizarea lui Grindeanu pentru această funcție a fost transmisă Parlamentului de premierul Mihai Tudose.
Sorin Grindeanu a primit în urmă cu două săptămâni aviz favorabil pentru a ocupa funcția de șef al ANCOM din partea Comisiei economice a Senatului și Comisiei pentru tehnologia informației din Camera Deputaților.
Liderii Coaliţiei guvernamentale se vor întâlni, din nou, luni, pentru a decide ce parcurs legislativ vor avea mai multe proiecte de lege aflate pe agenda executivului, a anunţat liderul PSD, Liviu Dragnea.
Unul dintre acestea este cel care va modifica legile justiţiei, iar Coaliţia ar urma să stabilească dacă se va trece la promovarea lor direct în Parlament, în locul procedurii guvernamentale actuale mai lente.
Între timp ministrul justiţiei a venit, cu o nouă propunere pentru Inspecţia Judiciară. Instituţia ar urma să treacă în subordinea unui consiliu de management strategic, format şi coordonat de ministrului justiţiei.
Din acest consiliu mai fac parte procurorul general al României, Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii şi preşedintele Instanţei Supreme, a precizat ministrul Tudorel Toader.
Parlamentul va găzdui, în perioada 6 – 9 octombrie, cea de a 63-a Sesiune anuală a Adunării Parlamentare a NATO (AP NATO), informează un comunicat al Camerei Deputaților.
Potrivit sursei citate, Adunarea Parlamentară a NATO este „un important forum pentru dialogul parlamentar internațional cu privire la probleme de securitate, politice, sociale și economice”, iar sesiunile anuale ale AP NATO „sunt cele mai importante evenimente din activitatea organizației și sunt găzduite, prin rotație, de statele membre și asociate”.
„La sesiunea din această toamnă participă peste 50 de delegații parlamentare naționale ale statelor membre și statelor cu statut de asociat, de partener regional și mediteranean asociat și de observator, precum și invitați din România și din străinătate. Discuțiile se vor axa pe mai multe teme de actualitate privind securitatea internațională, comisiile de specialitate urmând să adopte mai multe rapoarte care au fost dezbătute cu ocazia sesiunii de primăvară ce a avut loc, în acest an, la Tbilisi, în Georgia”, precizează comunicatul citat.
În deschiderea sesiunii plenare din 9 octombrie, care va fi prezidată de președintele AP NATO, Paolo Alli, sunt invitați să ia cuvântul președintele Klaus Iohannis, președintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, președintele Camerei Deputaților, Liviu Dragnea, și secretarul general al NATO Jens Stoltenberg.
În cadrul sesiunii plenare va fi prezentat și supus la vot proiectul de buget al Adunării pentru anul 2018, vor avea loc alegeri pentru unele funcții de conducere și vor fi dezbătute și votate rezoluțiile comisiilor de specialitate, se mai arată în comunicat. (Agerpres/ FOTO radioiasi.ro)
Când va avea România euro? este întrebarea apărută în publicaţia maghiară NAPI GAZDASÁG
„România nu a fixat oficial o dată pentru introducerea euro” – a declarat marţi Liviu Dragnea, preşedintele PSD. Liderul principalului partid de guvernământ a precizat că, înaintea fixării termenului, este nevoie de o analiză complexă.
În opinia lui Dragnea, introducerea euro constituie o dorinţă firească, dar realizarea acesteia nu este un lucru uşor. „Nu este vorba de un joc şi nu putem fixa termene (…) fără o analiză temeinică” – a menţionat politicianul. A adăugat că nu are cunoştinţă dacă guvernul a iniţiat negocieri cu instituţiile abilitate, cu privire la stablirea datei oficiale.
Ministrul român de externe Teodor Meleşcanu a declarat săptămana trecută unui cotidian polonez că în 2002 România va putea adera la zona euro, din momentul în care începe să crească venitul cetăţenilor cei mai săraci din ţară. România îndeplineşte de pe acum toate cerinţele UE, dar guvernul se teme că introducerea monedei europene ar avea un efect nefavorabil asupra venitului celor mai săraci, al pensionarilor.
De asemena, şi publicaţia THE NEW YORK TIMES anunţă că partidul de guvernare din România nu a luat o decizie în privința monedei euro, după ce Liviu Dragnea, președintele Partidului Social Democrat, a declarat că guvernul nu a făcut o „analiză serioasă” privind substituirea leului cu euro, care este utilizat în prezent de 19 state UE.
Dragnea a declarat că, înainte de a se lua o decizie, trebuie realizat un studiu cu participarea Băncii Centrale, a Guvernului și a Parlamentului.
România are una dintre economiile UE cu cea mai rapidă creștere. Anul acesta e așteptată o creștere de 5%, mai mult decât dublul ratei prognozate pentru zona euro.
În ciuda acestei creșteri, România rămâne unul dintre cei mai săraci membri ai blocului european format din 28 de țări.
Până acum România a menţionat anii 2012 şi 2019 drept date posibile pentru introducerea euro, dar acestea au fost rând pe rând amânate, după ce s-a apreciat că o posibilă aderare pripită ar fi riscantă.
Deschiderea sesiunii de toamnă a parlamentului va avea loc vinerea viitoare şi va fi marcată prin şedinţe separate de plen ale Senatului şi Camerei Deputaţilor. Decizia a fost luată recent de liderii coaliţiei de guvernare. Pe agendă se află mai multe ordonanţe de urgenţă care vizează majorarea pensiilor de serviciu în funcţie de coeficientul de inflaţie, plafonarea indemnizaţiilor pentru creşterea copilului la 8.500 de lei lunar sau trecerea producătorului de energie termică şi electrică ELCEN de la Ministerul Economiei în subordinea Primăriei Capitalei. Va fi luată în discuţie şi Legea vaccinării, care prevede că părinţii pot refuza imunizarea copiilor, dar trebuie să facă acest lucru în scris. Dezbaterile vor viza şi modificările anunţate la legile justiţiei.
Preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, a solicitat convocarea Parlamentului în sesiune extraordinară, în perioada 2-4 august. Propunerea va fi discutată miercuri de conducerea Camerei. Recent, premierul Mihai Tudose declara că este nevoie de o astfel de şedinţă pentru a trecere societatea Electrocentrale Bucureşti (ELCEN) în subordinea Primăriei Capitalei. Liderul Partidului Naţional Liberal, Ludovic Orban, afirma, recent, că liberalii vor avea câteva solicitări de introducere pe ordinea de zi a sesiunii extraordinare, printre care numirea unui nou Consiliu de Administraţie al Radioul Public şi audierea ministrului finanţelor în legătură cu execuţia bugetară pe primele şase luni ale anului, despre care PNL spune că este catastrofală.
Coaliţia de guvernământ urmează să stabilească la începutul săptămânii viitoare data unei eventuale sesiuni extraordinare a parlamentului.
Premierul Mihai Tudose a cerut convocarea sesiunii pentru a fi adoptat un proiect de lege prin care ELCEN sa treacă în subordinea Primăriei Capitalei şi astfel să fie rezolvată problema încălzirii în Bucureşti.
Şeful executivului a explicat că pentru un asemenea proiect este necesar votul parlamentului:
Liberalii au anunţat că vor participa la o sesiune extraordinară a parlamentului, dar consideră că pe ordinea de zi ar trebui să se afle şi alte puncte, cum ar fi numirea Consiliului de Administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune. (Rador/ FOTO gov.ro)
Miniştrii Guvernului condus de Mihai Tudose au depus jurământul în cadrul unei ceremonii care a avut loc la Palatul Cotroceni, în prezenţa preşedintelui Klaus Iohannis.
Anterior, Guvernul condus de Mihai Tudose a fost învestit de către Parlament cu 275 de voturi favorabile, 102 împotrivă, au anunţat surse din conducerea Parlamentului.
La finalul ceremoniei de la Palatul Cotroceni, Klaus Iohannis a lansat un mesaj critic la adresa coaliţiei PSD-ALDE.
Șeful statului le-a cerut celor din coaliţia PSD – ALDE, dar şi celor de la UDMR să termine cu ”ţopăiala fiscal-bugetară”, subliniind că românii trebuie să aibă garanţia că Guvernul apără şi promovează statul de drept.
”Stimaţi pesedişti, aldişti, udemerişti, în numele românilor vă rog să terminaţi cu această ţopăială fiscal-bugetară. Taxa de solidaritate (…) fiţi solidari cu românii şi guvernaţi responsabil. Vă solicit să guvernaţi în aşa fel încât să ne încadrăm în marja de deficit de 3%. Vă solicit să guvernaţi în aşa fel încât românii să aibă garanţia că Guvernul României apără şi promovează statul de drept. Nu-mi doresc niciodată să mai avem sincope de tipul Ordonanţei 13. Vă rog să faceţi tot ce este necesar pentru a arăta partenerilor noştri din NATO, din UE, aliaţilor noştri că suntem oameni serioşi, că suntem o ţară serioasă cu toate sincopele politice şi că ştim să ne respectăm angajamentele”, a spus Klaus Iohannis, la ceremonia de depunere a jurământului de către membrii Cabinetului Mihai Tudose.
Preşedintele Klaus Iohannis a subliniat că România are nevoie de un succes guvernamental, adăugând că fostul executiv Grindeanu rămâne în istorie prin ”nefericita Ordonanţă 13”, iar coaliţia PSD – ALDE prin faptul că şi-a demis prin moţiune de cenzură propriul guvern.
Președintele Klaus Iohannis a semnat marți decretul privind desemnarea lui Mihai Tudose în calitate de candidat la funcția de prim-ministru, pentru a cere votul de încredere al Parlamentului asupra programului și listei noului Guvern, informează Administrația Prezidențială.
Luni, la finalul consultărilor cu partidele parlamentare, șeful statului a anunțat că îl desemnează candidat pentru funcția de premier pe Mihai Tudose, ministru interimar al Economiei, și a transmis că România trebuie să aibă un guvern cât mai repede.
„Această criză prin care trecem — că este o criză politică — dăunează grav României, dăunează economiei românești, dăunează imaginii României în lume și opinia mea este (…) că această criză trebuie terminată foarte repede. Trebuie să avem cât se poate de repede un nou guvern, un guvern care începe să rezolve problemele care au rămas nerezolvate, respectiv problemele care au apărut din cauza acestei crize care a pornit în interiorul PSD„, a declarat Iohannis la Palatul Cotroceni.
În Parlament a fost depus un proiect privind sancţionarea mai aspră a conducătorilor auto care nu opresc la semnalele poliţiştilor rutieri. Aceștia riscă să rămână fără permis de conducere pentru o perioadă de 90 de zile.
Astfel, nerespectarea semnalelor poliţiştilor se sancţionează cu 4-5 puncte de amendă, dar şi ridicarea permisului de conducee pentru o perioadă de 30 de zile.
Potrivit acestui proiect depus în Parlament, sancțiunea ar trebui majorată cu o sancțiune cuprinsă între 9 și 20 de puncte de amendă și suspendarea permisului pentru o perioadă de 90 de zile.
Iniţiatorilii proiectului susțin că această măsura este necesară şi pentru descurajarea curselor ilegale de maşini.
Alegerile anticipate sunt o soluție prevăzută de Constituție, dar pentru a se ajunge acolo trebuie să existe „o criză profundă”, a afirmat președintele Klaus Iohannis, joi, la Bruxelles.
„Alegerile anticipate sunt o soluție prevăzută de Constituție, dar, sigur, pentru a ajunge la alegeri anticipate trebuie să intrăm mai întâi într-o criză profundă și eu, în niciun caz, nu-mi doresc așa ceva. Dar, sigur, ele nu pot fi niciodată excluse și, în fond, aici depinde foarte mult de voturile din Parlament”, a declarat Iohannis la sosirea la sediul Consiliului European din Bruxelles.
Șeful statutului a precizat că a văzut că „se fac tot felul de scenarii” în țară.
„Am văzut că în țară se fac tot felul de scenarii. Tot felul de politicieni îmi dau sfaturi cum să numesc și pe cine să numesc. În realitate, aceste lucruri, despre cine are sau nu o majoritate, se stabilesc prin vot, pur și simplu. Majoritatea se stabilește prin vot, în Parlament”, a mai spus Iohannis.
Întrebat dacă PSD și ALDE au majoritate în acest moment, Iohannis a răspuns: „Asta o să vă spun în detaliu luni, după consultări”.
Președintele Klaus Iohannis a trimis joi o scrisoare președinților partidelor și formațiunilor reprezentate în Parlament, prin care îi invită la consultări, la începutul săptămânii viitoare, la Palatul Cotroceni, în vederea desemnării unui candidat pentru funcția de prim-ministru.
Potrivit Administrației Prezidențiale, luni, la ora 15,00, vor veni la consultări reprezentanții PSD și ALDE, la ora 16,00 au fost invitați cei ai PNL, iar la ora 17,00 — USR. La ora 17,30, delegația PMP va veni la Cotroceni pentru consultări, la ora 18,00 sunt așteptați reprezentanții UDMR, iar la ora 18,30 — grupul parlamentar al minorităților naționale.
Fiecare delegație poate fi formată din maximum 5 persoane, precizează Președinția.
Moțiunea de cenzură împotriva Cabinetului Grindeanu va fi citită duminică în plenul celor două Camere ale Parlamentului, a anunțat vineri seara liderul senatorilor PSD, Mihai Fifor.
„Urmărind cu mare atenție ce se întâmplă și modul în care se derulează aceste evenimente, am decis să convocăm colegii parlamentari pentru duminică. Duminică, începând cu ora 16,30, în plenul Parlamentului se va citi moțiunea de cenzură. Asta înseamnă că programul pentru ziua de duminică va fi următorul: începând cu ora 15,00 vor avea loc ședințele grupurilor parlamentare social-democrate și ALDE, de la 16,00 va avea loc ședința Birourilor permanente reunite, iar de la 16,30 ședința de plen reunit în care va fi citită moțiunea de cenzură”, a precizat Mihai Fifor la sediul central al PSD.
El a argumentat că social-democrații nu pot asista „impasibili” la ceea ce se întâmplă.
„Și considerăm că este normal ca Parlamentul României să reacționeze și să putem să repunem în ordinea normală a lucrurilor ceea ce se întâmplă în momentul de față. Este un mod ilegal și neconstituțional prin care doi foști membri de partid încearcă să acapareze puterea guvernamentală în România Or noi, PSD și partenerii de la ALDE, nu putem asista la acest lucru. Prin urmare, dorim că citim moțiunea de cenzură duminică, pentru ca în termenul cel mai scurt România să redevină o țară în care se guvernează legitim, în care guvernul este un guvern legitim desemnat prin Parlamentul României”, a spus Mihai Fifor.
Activitatea Comisiei de anchetă privind alegerile prezidenţiale din 2009 se prelungeşte cu 60 de zile, a decis conducerea Legislativului. Alaltăieri, doi dintre cei audiaţi au susţinut că scrutinul ar fi fost fraudat, dar nu se ştie dacă au adus şi dovezi în sprijinul afirmaţiilor făcute în faţa parlamentarilor.
Membrii comisiei de anchetă vor face o nouă încercare săptămâna viitoare să o aducă în faţa lor pe şefa DNA. Preşedintele Comisiei, Mihai Fifor, i-a trimis o nouă scrisoare în care citează o decizie a CSM din 2007, ce le-ar permite procurorilor, în mod excepţional, să participe la audieri în Parlament.
Documentul va fi dezbătut și adoptat, astfel încât să intre în vigoare de la 1 iulie.
Proiectul stabileşte un calendar al majorărilor pentru următorii 5 ani, iar primii care vor lua bani mai mulţi vor fi militarii şi poliţiştii.
Pentru celelalte categorii de bugetari, salariile vor începe să crească de la 1 ianuarie anul viitor – după cum a anunţat recent ministrul muncii, Olguţa Vasilescu.
Medicii vor beneficia de cele mai consistente majorări.
Cel mai mare salariu din sectorul public îi va reveni preşedintelui ţării şi va fi echivalentul a douăsprezece salarii minime pe economie.
Această modificare este prevăzută în Codul Administrativ, pus în dezbatere publică de Ministerul Dezvoltării Regionale.
Prezent astăzi la Adunarea Asociaţiei Oraşelor din România, ministrul de resort şi vicepremierul, Sevil Shhaideh, a explicat:
„Venim să clarificăm competenţele pe răspundere administrativă în ce sens? Cei care sunt desemnaţi prin lege să semneze din partea funcţionarilor sau a aparatului executiv să răspundă din punct de vedere administrativ. Semnătura primarului pe document investeşte cu autenticitate documentul respectiv. În schimb, dacă domnul primar sau doamna primar va semna documentul administrativ fără semnăturile celor prevăzute în legislaţie, se pare corect să răspundă în instanţă.”
Sevil Shhaideh a mai spus că Executivul intenţionează să înainteze Parlamentului aceste modificări privind Statutul funcţiei publice odată cu legea salarizării unitare.
Preşedintele Klaus Iohannis urmează să semneze astăzi decretele privind numirea noilor miniştri ai mediului şi relaţiei cu Parlamentul.
Conducerea ALDE a propus-o pentru funcţia de ministru al Mediului şi viceprim-ministru pe Graţiela Gavrilescu, în prezent ministru pentru Relaţia cu Parlamentul.
În locul acesteia a fost nominalizat liderul grupului senatorilor ALDE, Viorel Ilie.
Schimbările din guvern au apărut după ce, cu o săptămână în urmă, Biroul Politic Central al Alianţei Liberalilor şi a Democraţilor (ALDE) a decis retragerea sprijinului politic pentru copreşedintele formaţiunii, Daniel Constantin.
Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, ceremonia de învestire a noilor miniştri va avea loc la ora 17:00.
După întâlnirile politice avute săptămâna trecută la Tulcea, președintele PSD, Liviu Dragnea, s-a relaxat împreună cu premierul Sorin Grindeanu, la o partidă de pescuit știucă.
Dragnea a publicat pe Facebook trei fotografii, însoțite de explicații.
,,În acest sfârșit de săptămână, l-am învățat pe Sorin să pescuiască. Marea ruptură între Parlament și Guvern a avut loc: eu am prins 17 știuci și el. Eu cred că e foarte bine pentru un începător care nu pusese niciodată mâna pe o lansetă!”
Deputatul liberal, Gigel Ştirbu, preşedinte al Comisiei de cultură din Camera Deputaţilor, respinge o eventuală unire a Televiziunii Publice cu Radioul Public.
Gigel Ştirbu afirmă că situaţia financiară dificilă în care se află TVR nu poate să fie rezolvată prin unirea cu Societatea Română de Radiodifuziune, ci trebuie găsite alte soluţii:
Gigel Ştirbu a mai spus că nici proiectul de modificare a legii de funcţionare a Societăţilor Române de Televiziune şi Radiodifuziune, propus de Partidul Social Democrat, nu va duce la rezolvarea problemelor Televiziunii Publice şi creează, doar, o nouă funcţie ce poate fi controlată politic.
El a adăugat că, în cazul în care acesta va fi adoptat de Parlament, PNL va lua în calcul atacarea lui la Curtea Constituţională.
Astăzi expiră perioada de dezbatere publică a propunerii de modificare şi completare a legii.
Daca Parlamentul va fi de acord, persoanele care reclama Consiliului Concurentei, cu dovezi, ca una sau mai multe firme incalca Legea Concurentei ar putea primi recompense de pana la 1% din amenda aplicata firmei, sau firmelor, dar nu mai mult de 100.000 euro.
Asta a declarat sambata seara, la un seminar de specialitate organizat la Sinaia, presedintele Consiliului Concurentei, Bogdan Chiritoiu.
Consiliul Concurentei vrea sa aduca un amendament la actuala Lege a Concurentei prin care aceasta masura sa poata fi aplicata.
« Propunerea noastra este ca aceia care vin cu o sesizare care se dovedeste corecta dupa aceea, deci cei care ne dau informatii despre o practica anticoncurentiala sa fie recompensati. Aceasta, bineinteles, dupa ce se dovedeste ca informatiile oferite sunt corecte si dupa ce instanta confirma ca, intr-adevar, firma aceea a incalcat legea » a precizat Chiritoiu, care a adaugat ca o masura asemenatoare functioneaza cu succes in Ungaria, iar sistemul denunturilor este larg folosit si in Statele Unite.
Amendamentul la ordonanta de aprobare a Legii Concurentei se afla in prezent la Senat. Aceasta camera are termen limita pana la 20 octombrie sa se pronunte.
Dupa aceea legea va ajunge la Camera Deputatilor, care este camera decizionala.
Moțiunea de cenzură depusă de liberali împotriva guvernului Ponta a fost respinsă, în cadrul ședinței de plen a Parlamentului cu 207 voturi „pentru” și 8 „împotrivă”.
Votul a fost secret cu bile.
Au fost prezenți 309 deputați și senatori, iar în sală s-a aflat și premierul Victor Ponta și membri ai Cabinetului său.
Pentru a fi adoptată, moțiunea ar fi trebuit să întrunească 275 de voturi favorabile.
Moțiunea de cenzură inițiată de PNL, intitulată „Alege între România și Ponta, un premier compromis. Demite-l pe Victor Ponta!”, a fost depusă în Parlament pe 21 septembrie de către PNL și a fost citită în plen pe 23 septembrie.
Senatul a adoptat, luni, o Hotărâre în care este precizată necesitatea ca statele membre UE să aibă dreptul de decizie în ceea ce priveşte stabilirea de politici în domeniul migraţiei şi acordării azilului.
‘Ne exprimăm dezacordul faţă de utilizarea unor mecanisme obligatorii, fără a ţine seama de particularităţile fiecărui stat, în cazul relocării intra-UE şi extra-UE şi subliniem că aceste măsuri nu abordează cauzele profunde ale migraţiei masive, dar au creat deja un efect advers, de stimulare a migraţiei. În acest context, reiterăm importanţa ca statele membre să deţină în continuare principala responsabilitate pentru politici în domeniul migraţiei şi acordării azilului, incluzând dreptul de decizie în aceste domenii’, se arată în textul Hotărârii adoptate de Senat, ca urmare a raportului pe care senatorii din Comisia pentru Afaceri Europene l-au întocmit cu privire la‘Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul economic şi social şi Comitetul regiunilor – o Agendă europeană privind migraţia COM (2015) 240′.
În documentul asumat de Senat este subliniată şi necesitatea elaborării unei politici de securitate comună a UE, cu ‘o abordare integrată’, având în vedere criza refugiaţilor, dar şi evenimentele de la graniţa de est a Europei.
Senatul încurajează totodată, prin Hotărârea adoptată, statele membre să aibă ‘un rol activ atât în lupta împotriva cauzelor care determină acest fenomen, cât şi securizarea graniţelor externe’, precizând că solidaritatea României s-a manifestat prin angajamentul de a participa atât la mecanismul de relocare intra-UE, cât şi la relocarea extra-UE, ‘peste capacitatea sa efectivă de primire şi integrare a migranţilor’.
‘Subliniem că este necesar un sistem unitar pentru acordarea azilului şi remarcăm, în acelaşi timp, că sunt necesare modificări profunde ale legislaţiei naţionale care să permită migranţilor să intre în legalitate, ca exemplu fiind accesul la piaţa muncii. Remarcăm ca UE nu este pregătită pentru a asimila migraţii, existând discrepanţe culturale majore şi, totodată, din cauza necesităţii de a adapta diferitele sisteme, de la cel educaţional, până la acela al asigurărilor de sănătate şi pe piaţa muncii. UE trebuie să-şi echilibreze foarte bine măsurile din domeniu pentru a nu crea noi factori de atracţie pentru migraţia ilegală’, mai stipulează documentul adoptat de Senat.
Totodată, în Hotărârea Senatului se atrage atenţia asupra faptului că nu toate statele membre UE au programe de educaţie gratuite în limbi de circulaţie internaţională.
‘În România, în principiu, sistemul are capacitatea de a asigura o ofertă în concordanţă cu nevoile, dar această capacitate este dependentă de zonele geografice în care se va realiza relocarea, asigurând totodată, manuale şi cursuri de iniţiere în limba română. Mai mult, sprijinul UE ar fi necesar în sensul că au fost identificate nevoi suplimentare de finanţare pentru sistemele de sănătate, cu atât mai mult cu cât serviciile medicale de urgenţă sunt acordate gratuit, iar un val suplimentar de persoane va pune o presiune mai mare pe accesul la serviciile medicale, deja confruntate cu problema resurselor financiare’, mai precizează sursa amintită.
În document este remarcat şi faptul că o creştere a fluxului migrator ar putea crea o anumită presiune socio-culturală şi dificultăţi de integrare, fiind astfel necesară implementarea de măsuri atât pentru imigranţi, cât şi pentru comunităţile care îi integrează.
‘Susţinem că măsurile de urgenţă trebuie să îşi menţină caracterul temporar, iar durata ar trebui estimată iniţial şi apoi periodic şi nu ar trebui extinse decât pe criterii obiective, evitând cazurile migranţilor care urmăresc avantajele economice din statele membre şi descurajând migraţia ilegală’, se mai arată în document.
Prin Hotărârea Senatului este semnalată şi necesitatea ca securizarea graniţelor şi măsurile pentru prevenirea acţiunilor extremiste să fie ‘urgent asigurate, existând la acest moment un risc major de reacţii radicale’.
‘Programele de integrare a imigranţilor trebuie adaptate noilor realităţi, iar agenţiile europene şi statele membre trebuie să manifeste vigilenţă maximă în prevenirea şi combaterea criminalităţii organizate şi a terorismului, în timp ce politicile europene de securitate şi apărare trebuie adaptate noilor realităţi’, mai precizează sursa citată.
Hotărârea Senatului a fost adoptată, luni, cu 98 de voturi ‘pentru’, un vot ‘împotrivă’ şi o abţinere, urmând să fie publicată în Monitorul Oficial şi transmisă partenerilor europeni.
Preşedintele Klaus Iohannis va adresa, miercuri, un mesaj celor două Camere ale Parlamentului.
Plenul reunit al Camerei Deputaţilor şi Senatului va avea loc la ora 11,00.
Pe 4 septembrie, şeful statului le-a transmis preşedintelui Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, şi preşedintelui Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, că doreşte să adreseze Parlamentului un mesaj pe 16 septembrie.
Preşedintele a precizat luni că va aborda cu această ocazie chestiunea imigranţilor, dar a punctat că nu trebuie să ceară niciun mandat pentru a reprezenta România la Consiliul European.
‘Este posibilă o consultare a Parlamentului, dar nu este uzuală. Preşedintele României nu trebuie să ceară niciun mandat pentru a reprezenta România la Consiliul European. Este de dorit să se cunoască părerea nu numai a partidelor şi a politicienilor, ci şi a Parlamentului’, a spus Iohannis, la Cotroceni, întrebat dacă este de părere că Parlamentul ar trebui să ia o decizie în ceea ce priveşte soarta refugiaţilor.
Viceprim-ministrul pentru securitate naţională Gabriel Oprea, ministrul al Afacerilor Interne, a prezentat luni, la reuniunea extraordinară a Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne de la Bruxelles, mandatul încredinţat de preşedintele Iohannis şi de premierul Ponta, care prevede că România nu este de acord cu impunerea unor cote obligatorii de imigranţi de către Comisia Europeană.
‘Vicepremierul a arătat că, potrivit mandatului, România va participa la mecanismul de relocare, prin preluarea unui număr de 1.705 solicitanţi de azil din Italia şi Grecia, precum şi a încă 80 de persoane din afara Uniunii Europene şi nu este de acord cu impunerea unor cote obligatorii de către Comisia Europeană’, informa MAI printr-un comunicat de presă remis AGERPRES.
Joi, urmează să se reunească, în şedinţă, Consiliul Suprem de Apărare a Tării.
Reprezentanţii partidelor parlamentare vor avea astăzi, la Palatul Parlamentului, o întâlnire tehnică pe tema Codului fiscal, retrimis spre reexaminare în Parlament de preşedintele Klaus Iohannis.
Prim-vicepreşedintele PNL Cătălin Predoiu anunţa recent că, în urma discuţiilor informale care au avut loc în pregătirea acordului politic privind reexaminarea Codului fiscal, s-a convenit data de 20 august, ora 10,00, pentru întâlnirea tehnică, la Palatul Parlamentului.
‘Discuţiile tehnice vor fi urmate de discuţii politice până la începerea sesiunii extraordinare parlamentare din 25 august’, a spus Predoiu.
Liberalii vor fi reprezentaţi de secretarul general Marian Petrache şi deputatul Eugen Nicolăescu.
Din partea UNPR, la aceste discuţii vor participa ministrul Eugen Nicolicea şi senatorul Haralambie Vochiţoiu. Potrivit unui comunicat de presă al UNPR, ‘cei doi sunt specialişti care au experienţa şi pregătirea necesare pentru susţinerea tehnică a punctelor de vedere ale Uniunii pe această temă’.
‘UNPR îşi exprimă speranţa că formatul convenit va conduce la o discuţie tehnică solidă privind Codul fiscal, înaintea unei discuţii politice necesare. UNPR îşi asumă rolul de punte de dialog între lideri şi instituţii şi consideră că toţi participanţii trebuie să vizeze, în primul rând, soluţiile propriu-zise şi nu eventuale câştiguri politice sau de imagine’, se arăta în comunicatul citat.
Mai întâi PNL, apoi UNPR au propus ca toate partidele parlamentare să aibă consultări pe tema noului Cod fiscal care a fost aprobat de Parlament în luna iunie, dar trimis spre reexaminare Legislativului de către preşedintele Klaus Iohannis.
Parlamentul European a aprobat ieri candidaturile celor patru persoane ce vor ocupa funcțiile de comisari europeni rămase vacante după ce titularii au fost aleși deputați europeni.
Jyrki Katainen (Finlanda) pentru afaceri economice și monetare și euro – îl înlocuiește pe Olli Rehn.
Ferdinando Nelli Feroci (Italia) pentru industrie și antreprenoriat – îl înlocuiește pe Antonio Tajani.
Martine Reicherts (Luxemburg) pentru justiție, drepturi fundamentale și cetățenie – o înlocuiește pe Viviane Reding.
Jacek Dominik (Polonia) pentru programare financiară și buget – îl înlocuiește pe Janusz Lewandowsk.
Plenul PE a aprobat într-o singură procedură numirea celor patru candidați la posturile de comisari europeni.
Rezultatul votului a fost anunțat de Martin Schultz, președintele Parlamentului.
Cei patru vor face parte din Comisia Europeană pentru restul mandatului actual, care expiră la data de 31 octombrie 2014.
Conform Regulamentului Parlamentului, comisarii candidați au fost audiați luni în comisiile parlamentare din ariile lor de responsabilitate.
Proiectul va fi dezbãtut în Parlament în procedurã de urgentã. Mãsura este consideratã beneficã pentru mediul de afaceri, pentru buget, însã specialistii sunt sceptici. Potrivit acestora veniturile din recuperarea datoriilor cãtre stat ale companiilor aflate în insolventã nu pot reprezenta baza pentru compensarea pierderilor de venituri bugetare rezultate în urma reducerii CAS. Vicepresedintele Bãncii Europene de Investitii, Mihai Tãnãsescu, spune ca desi nu crede cã reducerea CAS va conduce la dezechilibre, considera cã ea trebuie însotitã de mãsuri copensatorii. Fondul Monetar sustine însă, cã reducerea contributiilor la asigurãrile sociale plãtite de angajator cu 5% ar avea efecte negative asupra bugetului. Purtatorul de cuvant al institutiei, Gerry Rice, spune ca acest lucru va crea un gol la buget si va face dificilã atingerea tintelor fiscale în 2015.
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
