Ultima „euroviziune” a lui Juncker, marginalizată de drama lui Orbán

Publicat de Camelia Teodosiu, 13 septembrie 2018, 11:50

Europarlamentarii sunt angajaţi în dispute cât se poate de publice
cu aşa-zisul naţionalist iliberal care conduce Ungaria

Care este starea actuală a UE? Este o întrebare la care Jean-Claude Juncker nu poate răspunde decât indirect atunci când, în cursul acestei dimineţi, îşi va rosti anualul discurs politic.

S-ar putea ca acesta să fie ultimul discurs „înflorit” al preşedintelui Comisiei Europene cu privire la Starea Uniunii. Cum mandatul i se încheie anul viitor, evident că există nişte limite în privinţa lucrurilor ce pot fi făcute. Dar oficialii de la Bruxelles afirmă că încă nu a sosit timpul să i se spună „Adio, Juncker”.
„Nu e momentul unui testament. E ca un poem scris de Juncker”, a declarat un înalt oficial din UE.

Să ne aşteptăm la un discurs pe măsura lui Juncker, adică la unul mare despre lucruri mari. Iniţiativele pe tema migraţiei, securităţii şi politicii externe vor fi dezvăluite pentru a demonstra că comisia încă lucrează şi că este gata să îi învingă pe populiştii anti-UE.
Într-un discurs care durează mai puţin de o oră, vor fi înaintate 18 idei noi, iar multe dintre ele îi vizează direct pe criticii anti-UE.

Să se protejeze graniţele împotriva migraţiei ilegale? Dl Juncker va propune o puternică pază de frontieră formată din 10.000 de oameni, cu atribuţii noi. Influenţa rusă? Partidele politice ar putea fi sancţionate dacă folosesc în mod fraudulos datele alegătorilor, astfel încât integritatea alegerilor este asigurată. Suveranitatea? Dl Juncker va spune că redă puterea la nivel naţional doar dacă gestul e justificat („în subsidiar”, după cum se spune în jargonul EU). Marele exemplu este „redarea controlului” în privinţa schimbării orei de vară.

Un ambiţios acord comercial între UE şi Africa, internaţionalizarea monedei euro şi măsurile împotriva spălării banilor vor figura şi ele în discurs. În privinţa Brexitului, „trebuie să avem un divorţ ordonat”, adaugă acelaşi oficial. Nu va mai exista nimic din vechea formulă intimă care se termina cu „dar vrem să rămânem prieteni”.
Echipa lui Juncker va reînvia totodată vechile visuri preferate, legate de conexiunea instituţională. Cea mai importantă este mult discutata idee a folosirii votului majoritar – şi nu a celui în unanimitate – în probleme legate de politica externă pentru a împiedica vreo ţară să abată UE de la frontul comun pe tema marilor probleme geopolitice.

De obicei, va fi vorba despre o pirotehnie legislativă europeană îndeajuns de capabilă să stăpânească bulboanele UE. Dar în acest an, o serie de evenimente dramatice de la Strasbourg au dus la cu totul altceva. Europarlamentarii sunt angajaţi în dispute cât se poate de publice cu Viktor Orbán, aşa-zisul naţionalist iliberal care conduce Ungaria. Un vot va avea loc la doar câteva ore după ce dl Juncker se va aşeza pe scaun, primul prin care Parlamentul European recomandă o procedură disciplinară prevăzută în Articolul 7 împotriva unei ţări membre în care statul de drept s-ar afla în pericol.

Până şi propria familie politică a dlui Orbán – Partidul Popular European, de centru-dreapta, al lui Juncker, al Angelei Merkel şi al lui Sebastian Kurz – pare gata să îl cenzureze pentru nerespectarea principiilor europene.

Şi totuşi, dl Juncker nu va pomeni numele dlui Orbán atunci când va vorbi despre respectarea principiilor democraţiei liberale. Va fi clar la cine se referă dl Juncker, dar o atare omisiune ar putea totuşi părea o neglijenţă într-o zi ca asta.
„Dacă vreţi să ştiţi care este starea reală a uniunii, n-o veţi găsi în discursul lui Juncker”, se plângea un oficial din parlament. „Europarlamentarii invocă pentru prima oară Articolul 7 împotriva unui stat membru.

Asta e adevărata stare a uniunii de astăzi”.

Orbán judecat

Marţi, atunci când a sosit la Strasbourg, aliaţii i-au spus problematicului premier al Ungariei să se potolească. N-a mers. În cursul dezbaterilor pe tema situaţiei statului de drept din ţara sa, Viktor Orbán s-a arătat dur şi deloc dispus să facă compromisuri. Rezultatul? Parlamentarii din familia sa de centru-dreapta vor vota în masă sancţionarea guvernului său din cauza subminării statului de drept.

Articol de Mehreen Khan, Strasbourg

Ancheta privind alegerile prezidenţiale din 2009 se prelungeşte cu 60 de zile

Publicat de adinaiftime, 15 iunie 2017, 08:30

Activitatea Comisiei de anchetă privind alegerile prezidenţiale din 2009 se prelungeşte cu 60 de zile, a decis conducerea Legislativului. Alaltăieri, doi dintre cei audiaţi au susţinut că scrutinul ar fi fost fraudat, dar nu se ştie dacă au adus şi dovezi în sprijinul afirmaţiilor făcute în faţa parlamentarilor.

Membrii comisiei de anchetă vor face o nouă încercare săptămâna viitoare să o aducă în faţa lor pe şefa DNA. Preşedintele Comisiei, Mihai Fifor, i-a trimis o nouă scrisoare în care citează o decizie a CSM din 2007, ce le-ar permite procurorilor, în mod excepţional, să participe la audieri în Parlament.

Parlamentarii liberali intră în grevă japoneză!

Publicat de Mihaela Costache, 5 octombrie 2015, 08:20

Parlamentarii liberali intră de mâine în greva japoneză în semn de protest faţă de situaţia care se înregistreaza în ce priveste legea votului prin corespondenţa.

PNL susţine că PSD nu doreşte ca românii din diaspora să aibă la dispoziţie acest instrument electoral la urmatoarele alegeri. De cealaltă parte, liderul senatorilor PSD, Mihai Fifor, susţine că gestul liberalilor este unul de natură politicianistă.

Greva japonează a parlamentarilor liberali va presupune purtarea unei banderole albe pe timpul activităţii în Legislativ care se va desfăşura normal. Pentru a putea fi aplicată la alegerile parlamentare din 2016, legea votului prin corespondenţă ar trebui să fie adoptata pâna începutul lunii noiembrie.

Moțiunea de cenzură a fost respinsă!

Publicat de Mihaela Costache, 29 septembrie 2015, 14:30

Moțiunea de cenzură depusă de liberali împotriva guvernului Ponta a fost respinsă, în cadrul ședinței de plen a Parlamentului cu 207 voturi „pentru” și 8 „împotrivă”.
Votul a fost secret cu bile.

Au fost prezenți 309 deputați și senatori, iar în sală s-a aflat și premierul Victor Ponta și membri ai Cabinetului său.

Pentru a fi adoptată, moțiunea ar fi trebuit să întrunească 275 de voturi favorabile.

Moțiunea de cenzură inițiată de PNL, intitulată „Alege între România și Ponta, un premier compromis. Demite-l pe Victor Ponta!”, a fost depusă în Parlament pe 21 septembrie de către PNL și a fost citită în plen pe 23 septembrie.