Virgil Bălăceanu: Reintroducerea serviciului militar obligatoriu se poate face numai în trei stări excepționale: starea de asediu, starea de mobilizare și starea de război. În aceste situații bărbați între 18-35 vor fi recrutați și încorporați cei între 20 și 35 de ani. Cei care părăsesc țara nu scapă de recrutare pentru că obligațiile legate de cetățenia română sunt și obligații legate de apărarea țării.
Publicat de Gabriel Stan, 14 martie 2022, 18:58
În contextul generat de războiul din Ucraina au fost semnalate știri false și acțiuni de dezinformare pe tema generală a așa-ziselor pregătiri pentru reluarea încorporărilor sau mobilizarea cetățenilor români cu obligații militare.
Din dorința de a clarifica aceste lucruri și de a aduce la cunoștința tuturor celor interesați condițiile legale în care pot fi îndeplinite obligațiile militare ale cetățenilor în cazul izbucnirii unui conflict, a fost invitat la “Subiectul săptămânii”, generalul locotenent în retragere Virgil Bălăceanu, președintele Asociației Ofițerilor în Rezervă din România. Interviul a fost realizat de Cristian Dumitrașcu, de la Jurnal Militar Radio România Actualități.
Cristian Dumitraşcu: Domnule general Bălăceanu, bine ați venit la „Jurnalul militar”!
Virgil Bălăceanu: Bine v-am găsit!
Cristian Dumitraşcu: Ați avut multe intervenții în mass media din România prin care ați reușit să lămuriți o problemă legată de acest război al știrilor false pe care îl ducem din plin, nu de azi de ieri, dar acum, de când a început războiul din Ucraina, s-au întețit aceste știri false.
Este vorba despre panică aceasta creată de știrea cum că la mobilizare ar putea să fie chemați la armată toți bărbații între 8 și 60 de ani, așa cum s-a întâmplat în Ucraina. De aici aș vrea să începem discuția, pentru că dvs sunteți specialist în domeniu. Ce am putea să le spunem bărbaților din România legat de acest subiect?
Virgil Bălăceanu: Ar trebui să le dăm nişte date, să le spunem, tehnice şi ţin de actuala legislaţie, eventual de unele modificări, şi să plecăm de la un adevăr, să-i spunem, universal, că nu există armate în lume fără rezervă, armată fără rezervişti.
Unităţile militare nu pot funcţiona pentru stările excepţionale doar cu parte activă, ele se completează şi cu rezervişti. La ora actuală, Armata României are în planurile de mobilizare completarea unităţilor rezervişti. E vorba de cei care şi-au satisfăcut stagiul militar.
Cristian Dumitraşcu: Exact.
Virgil Bălăceanu: Şi acum abordăm problema din perspectiva rezervei operaţionale. Sunt cetăţeni care au asupra lor ordinul de chemare la purtător, în care este consemnată unitatea la care trebuie să se prezinte.
O parte din unităţi, în anii trecuţi, nu neapărat în anul acesta, au făcut şi anumite… le spun anumite, că n-au avut o amploare deosebită, aşa-zisele mobex-uri, exerciţii de mobilizare, dar care nu au avut decât o singură componentă, aceea de verificare a evidenţei. Ca atare, ne referim la bărbaţii din România care au satisfăcut stagiul militar până în 2007 şi care fac parte din rezerva operaţională.
Problema care se pune este următoarea. Rezerva operaţională, odată cu suspendarea serviciului militar obligatoriu şi cu trecerea timpului, este îmbătrânită. Oricum, clasele de evidenţă au fost crescute faţă de nişte prevederi anterioare, pentru că evidenţa se face pe aceste clase astfel încât, în rezerva operaţională cu precădere, să fie încadraţi cei mai tineri şi care, sigur, au satisfăcut stagiul militar mai apropiat, deşi anul 2007 este destul de îndepărtat.
Perspectiva este însă ca această rezervă operaţională, încadrată cu rezervişti care au satisfăcut stagiul militar sau stagiul militar cu termen redus până în 2007, să fie înlocuită cu o rezervă mai tânără şi m ai bine calificată, mai bine pregătită. Această înlocuire se va face pe baza voluntariatului.
Un proces este deja început, prin adoptarea legii statutului rezervistului voluntar, în 2015, deci aplicată legea începând cu anul 2017. Şi la ora actuală avem un număr, e adevărat, insuficient faţă de cifrele care au fost planificate pentru recrutare şi selecţie, de rezervişti voluntari.
Dacă se vor aproba amendamentele la legea pregătirii populaţiei pentru apărare, legea introduce serviciul voluntar militar în termen, deci tot pe bază de voluntariat, timp de patru ani de zile. După terminarea serviciului, tinerii, bărbaţi şi femei până la vârsta de 35 de ani, pot să opteze pentru o asemenea pregătire, repet, pe baze voluntare. Primesc şi, să-i spunem, o motivaţie financiară.
E vorba de trei salarii medii pe economie, pentru că trăim în economia de piaţă şi într-o economie de piaţă tot ceea ce înseamnă un job, fie el de tip part-time, se plăteşte. Şi rezerviştii voluntari sunt plătiţi, au indemnizaţie lunară, iar pe perioada de pregătire anuală, care este de 15 zile, primesc drepturile salariale pe care le are un militar în activitate pe funcţia pe care se găseşte rezervistul voluntar.
Până la această dată, s-au făcut numai nişte exerciţii demobilizare de verificare a evidenţei. Cei din rezerva operaţională care au satisfăcut stagiul până în 2007 au nevoie şi de o completare a pregătirii lor.
Cristian Dumitraşcu: Domnule general, în concluzie, am putea să spunem așa: cei care au făcut armata până în 2007 vor mai avea nevoie, unii dintre, ei de upgradare a instrucției și a informației?
Virgil Bălăceanu: Este nevoie pentru că este într-un firesc…
Cristian Dumitraşcu: Exact.
Virgil Bălăceanu: … şi asta ar însemna o pregătire anuală, dar nu în fiecare an, până la 15 zile apoi.
Cristian Dumitraşcu: Apoi vine acest mare volum de bărbați, care nu au prins stagiul militar după 2007 și până acum, care pot fi chemați în caz de război, de mobilizare, dacă nu vin voluntari și dacă nu au stagiul militar satisfăcut?
Virgil Bălăceanu: Reintroducerea serviciului militar obligatoriu se poate face numai în condițiile în care președintele decretează și Parlamentul aprobă trei stări excepționale: starea de asediu, starea de mobilizare și starea de război.
În aceste situații, tinerii, bărbați până la vârsta de 35 de ani, pot să fie între 18-35 recrutați și încorporați cei între 20 și 35 de ani.
Deci stagiul militar obligatoriu, dacă se reia, dar în condițiile, repet, stărilor excepționale – starea de asediu, starea de mobilizare, starea de război – și în funcție de necesarul de resurse umane necesar, care nu a fost completat cu rezerviștii care au făcut stagiul militar până în 2007, respectiv cu rezerviștii voluntari și cu cei care vor satisface stagiul voluntar militar în termen, da, pot să fie recrutați și încorporați.
Cristian Dumitraşcu: Scapă de recrutare cei care părăsesc țara și aicea sunt două categorii: cei care …
Virgil Bălăceanu: Nu, nu, pentru că obligațiile legate de cetățenia română sunt și obligații legate de apărarea țării. Prevederile legii actuale și în perspectivă spun că cei care sunt în afara teritoriului național, dacă nu mă înșel eu, în 15 zile trebuie să se prezinte la centrele de recrutare, altcumva intră sub incidența Codului Penal, ale cărui prevederi sunt vechi, nu sunt de actualitate.
Cristian Dumitraşcu: Deci toți tinerii care nu au făcut armata, nu au stagiu militar și se întâmplă exact situația asta despre care vorbeam, în care ei pleacă din țară și e un caz de necesitate și trebuie chemați, atunci ei trebuie să vină, nu?, de unde au plecat.
Virgil Bălăceanu: Dacă ei intră în planul de recrutare şi selecție, odată cu reintroducerea serviciului militar obligatoriu.
Cristian Dumitraşcu: Odată cu reintroducerea, am înțeles.
Virgil Bălăceanu: Sigur că da.
Cristian Dumitraşcu: Mulţumesc. Invitat la „Subiectul săptămânii” a fost președintele Asociației Ofițerilor în Rezervă din România, generalul în rezervă Virgil Bălăceanu. Domnule general, vă mulțumim și vă mai așteptăm la „Jurnal militar”.
Virgil Bălăceanu: Vă mulțumesc și să fie pace!
