Parlamentul European va organiza în 19 noiembrie, o sesiune plenară extraordinară ce va marca 1.000 de zile de la începutul războiului din Ucraina
Foto: Flags waving in front of the European Parliament in Strasbourg
Publicat de Gabriel Stan,
18 noiembrie 2024, 16:25
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Parlamentul European va ține pe 19 noiembrie o sesiune plenară extraordinară pentru a marca împlinirea a 1.000 de zile de rezistență a poporului ucrainean de la declanșarea agresiunii ruse asupra țării lor.
Președintaa legislativului european, Roberta Metsola, a anunțat că Uniunea Europeană va ajuta Ucraina atât timp cât este necesar și că la ședința plenară va participa și președintele ucrainean Volodimir Zelenski, prin intermediul unui discurs special din Ucraina.
Uniunea Europeană sprijină în mod activ Ucraina, antrenând militarii acestei țări, trimite arme, dar și ajutor financiar încă de la începutul declanșării războiului.
Volodimir Zelenski a prezentat acum o lună un așa-numit Plan de victorie, în care a cerut aliaților echipamente militare și decizii politice pentru a se putea apăra eficient împotriva Federației Ruse.
O delegaţie formată din 8 membri ai Parlamentului European se află în România în perioada 15 – 18 mai pentru întâlniri cu reprezentanți ai Guvernului, autorități locale, ONG-uri și experți și pentru a discuta aspecte legate de mediu: fenomenul despăduririlor, exploatările forestiere ilegale şi situaţia ursului brun.
Vizita, ce se va desfășura la București, Sfântu Gheorghe (Covasna) și Suceava, are loc în contextul depunerii la Parlamentul European a mai multor petiții cu privire la exploatările forestiere ilegale și la gestionarea și protejarea populației de urși bruni.
Vizita se va încheia cu o conferință de presă, susţinută de membrii delegaţiei Comisiei PETI, ce va avea loc joi, 18 mai 2023, între orele 09:30 – 10:30,transmisă LIVE prin YouTube de la Suceava.
Marți, 18 ianuarie 2022, eurodeputații au ales-o pe Roberta Metsola (PPE, Malta) în funcția de președinte al Parlamentului European până în 2024, cu 458 de voturi în primul tur de scrutin.
Roberta Metsola a câștigat alegerile în primul tur de scrutin, unde a primit o majoritate absolută de 458 voturi din 690 voturi exprimate, dintre trei candidați. La începutul zilei de marți, Kosma Złotowski (ECR, Polonia) și-a retras candidatura.
Roberta Metsola va conduce Parlamentul în a doua jumătate a actualei legislaturi, până la constituirea un nou Parlament în urma alegerilor europene din 2024.
Născută în Malta în 1979, Roberta Metsola este deputată în Parlamentul European din 2013 și va fi cel mai tânăr președinte ales al PE. A fost aleasă prim-vicepreședintă în noiembrie 2020 și a fost președintă în exercițiu a Parlamentului după decesul președintelui Sassoli la 11 ianuarie 2022. Este a treia femeie președintă a Parlamentului European, după Simone Veil (1979-1982) și Nicole Fontaine (1999-2002).
Adresându-se Parlamentului imediat după ce a fost aleasă, Roberta Metsola a declarat: „Primul lucru pe care aș dori să îl fac în calitate de președinte este să mă gândesc la moștenirea lui David Sassoli: a fost un luptător; a luptat pentru Europa și pentru noi, pentru acest Parlament. Îl voi omagia pe președintele David Sassoli susținând întotdeauna Europa și valorile noastre comune precum democrația, demnitatea, justiția, solidaritatea, egalitatea, statul de drept și drepturile fundamentale”.
„Doresc ca oamenii să recapete un sentiment de convingere și entuziasm pentru proiectul nostru. Dragi europeni, în următorii ani, oameni din întreaga Europă se vor uita către instituția noastră pentru un model de urmat, în timp ce alții vor continua să testeze limitele valorilor noastre democratice și ale principiilor noastre europene. Trebuie să luptăm împotriva discursului anti-UE care se extinde atât de ușor și atât de rapid. Dezinformarea și informațiile eronate, amplificate și mai mult în timpul pandemiei, alimentează cinismul și soluțiile ieftine ale naționalismului, autoritarismului, protecționismului, izolaționismului”, a adăugat aceasta.
Președinta Metsola a mai subliniat că „Europa înseamnă exact contrariul. Este vorba despre modul în care toți ne susținem reciproc, apropiindu-ne unii de alții. Este vorba despre a apăra cu toții principiile părinților fondatori care ne-au condus de la cenușa războiului și a holocaustului la pace, la speranță și la prosperitate. În urmă cu douăzeci și doi de ani, Nicole Fontaine a fost aleasă la douăzeci de ani după Simone Veil. Nu vor mai trece încă două decenii până ca următoarea femeie să se afle aici”, a declarat aceasta.
Deputatul european Siegfried Mureșan (PNL / PPE), vicelider al Grupului PPE din Parlamentul European, după alegerea Robertei Metsola ca președintă a Parlamentului European, a declarat:
„Roberta Metsola, candidata noastră, a Grupului PPE, tocmai a fost aleasă președintă a Parlamentului European încă din primul tur, cu o largă majoritate: 458 voturi.
Votul de astăzi este o veste foarte bună pentru Europa și pentru România. Roberta cunoaște foarte bine situația din România, este o prietenă a românilor și o apărătoare a statului de drept din țara noastră.
Roberta a fost alături de noi de fiecare dată când am ieșit în stradă pentru apărarea statului de drept: la protestele împotriva Ordonanței 13 de la începutul anului 2017, la protestele din 2018 împotriva modificărilor aduse Codului Penal care afectau grav independența justiției.”
La ora locală 12.00 (13.00 ora Roâniei), noua președintă a PE, Roberta Metsola, a vorbit cu reprezentanții mass-media în sala de conferințe de presă Daphne Caruana Galizia a Parlamentului European de la Strasbourg.
Înregistrarea conferinței de presă poate fi urmărită aici.
Parlamentul European i-a acordat Premiul Saharov 2021 pentru Libertatea de gândire lui Aleksei Navalnîi, om politic al opoziției ruse și activist anticorupție.
Demonstrații de stradă, investigații, otrăviri și închisoare… Lupta lui Aleksei Navalnîi împotriva corupției regimului rus este întâmpinată cu intimidare și violență de mai bine de un deceniu.
Parlamentul European i-a acordat Premiul Saharov 2021 opozantului rus încarcerat, iar acest eveniment are loc chiar în anul centenarului disidentului rus Andrei Saharov, cel al cărui nume îl poartă acest premiu pentru Libertatea de gândire.
Președintele Parlamentului European, David Sassoli, a subliniat că la baza deciziei de a acorda anul acesta Premiul Saharov lui Aleksei Navalnîi a stat faptul că ”acesta a militat în mod consecvent împotriva corupției regimului lui Vladimir Putin și, prin intermediul conturilor sale de pe platformele sociale și al campaniilor sale politice, Navalnîi a contribuit la expunerea abuzurilor și la mobilizarea sprijinului a milioane de persoane din întreaga Rusie. Pentru aceasta, el a fost otrăvit și aruncat în închisoare.”
EP Plenary Session – Award of the Sakharov Prize for Freedom of Thought
EP Plenary Session – Award of the Sakharov Prize for Freedom of Thought
EP Plenary Session – Award of the Sakharov Prize for Freedom of Thought
EP Plenary Session – Award of the Sakharov Prize for Freedom of Thought
EP Plenary Session – Award of the Sakharov Prize for Freedom of Thought
EP Plenary Session – Award of the Sakharov Prize for Freedom of Thought
EP Plenary Session – Award of the Sakharov Prize for Freedom of Thought
EP Plenary Session – Award of the Sakharov Prize for Freedom of Thought
EP Plenary Session – Award of the Sakharov Prize for Freedom of Thought
EP Plenary Session – Award of the Sakharov Prize for Freedom of Thought
„Prin acordarea Premiului Saharov lui Aleksei Navalnîi, recunoaștem curajul său personal imens și reiterăm sprijinul ferm al Parlamentului European pentru eliberarea sa imediată”, a adăugat el.
De asemenea, vicepreședinta Parlamentului European Heidi Hautala a declarat că anul acesta, Premiul Saharov pentru libertatea de gândire a fost decernat unui militant al schimbării : ”Aleksei Navalnîi a dat dovadă de un mare curaj în încercările sale de a restabili libertatea de alegere a poporului rus. A luptat mulți ani pentru drepturile omului și libertățile fundamentale în țara sa. Acest lucru l-a costat libertatea și aproape viața. În numele Parlamentului European, solicit eliberarea imediată și necondiționată a acestuia.”
foto: Camelia Teodosiu
Aleksei Navalnîi se află în prezent în închisoare în Rusia și, prin urmare, nu a putut participa la ceremonia de decernare a premiilor în hemiciclul Parlamentului European de la Strasbourg. Fiica sa, Daria Navalnaya, a fost cea care, în numele tatălui ei, a primit premiul de la președintele Parlamentului European David Sassoli.
foto: Camelia Teodosiu
foto: Camelia Teodosiu
foto: Camelia Teodosiu
foto: Camelia Teodosiu
”Pentru mine, ca fiică este deosebit de important să-l ajutăm pe Aleksei Navalnîi sa fie eliberat imediat din închisoare și cu ajutorul vostru este posibil să reușim”, a declarat Daria Navalnaya.
Cel mai recent sondaj de opinie al Parlamentului arată că sprijinul pentru UE rămâne ridicat, în pofida pandemiei.
În același timp, mai mult de jumătate dintre europeni resimt sau se așteaptă să resimtă impactul COVID-19 asupra situației financiare personale.
Un nou sondaj Eurobarometru comandat de Parlamentul European și realizat în perioada martie-aprilie 2021 arată impactul din ce în ce mai puternic al pandemiei de COVID-19 asupra vieții personale și a situației financiare a cetățenilor.
Opt din zece respondenți știu ce face UE pentru a combate consecințelor pandemiei, în timp ce cetățenii plasează sănătatea publică, combaterea sărăciei, sprijinirea economiei și a locurilor de muncă, precum și combaterea schimbărilor climatice printre prioritățile lor pentru Parlamentul European.
În general, sondajul arată un sprijin puternic pentru Uniunea Europeană, precum și un consens larg în jurul opiniei că e cel mai bine ca provocările globale, cum ar fi pandemia de COVID-19, să fie abordate în comun, la nivelul UE.
Impactul COVID-19 asupra situației financiare personale resimțit sau preconizat de mai mult de jumătate dintre europeni
La sfârșitul primului trimestru al anului 2021, 31% dintre europeni, respectiv 39% dintre români, au resimțit deja o influență negativă asupra situației lor financiare personale, de la începutul pandemiei. Alți 26% (UE), respectiv 37% dintre români, se așteaptă ca acest lucru să se întâmple. În timp ce 57% dintre respondenți reprezintă o majoritate clară la nivelul UE, există variații importante de la o țară la alta. În cazul României, 76% dintre cetățeni consideră că pandemia a avut sau va avea un impact asupra situației financiare personale.
Beneficiile preconizate pentru sănătate, în urma măsurilor de limitare a mișcării persoanelor, depășesc efectele negative economice percepute
În pofida impactului financiar al pandemiei, majoritatea respondenților (58% în UE, 45% în România) consideră că beneficiile pentru sănătate ale măsurilor de restricționare în țara lor sunt mai mari decât efectele negative economice pe care le-ar fi putut cauza. Această opinie este prezentă în majoritatea țărilor UE și sugerează o schimbare de atitudine față de a doua jumătate a anului 2020, când o mică majoritate a cetățenilor au considerat efectele economice ca fiind mai importante, conform datelor sondajului PE din 2020.
Opt din zece europeni cunosc măsurile luate de UE începând cu vara trecută, dar numai jumătate dintre ei sunt de acord cu acestea
Europenii sunt pe deplin conștienți de eforturile Uniunii Europene de combatere a pandemiei de COVID-19 și a consecințelor acesteia: opt din zece europeni au auzit, au văzut sau au citit despre măsurile sau acțiunile inițiate de UE ca răspuns la pandemie și aproape jumătate din toți cetățenii (48% în UE, 41% în România) știu care sunt aceste măsuri. Cu toate acestea, în ciuda acestui nivel ridicat de notorietate, doar 48% dintre cetățenii UE (52% în România) afirmă că sunt mulțumiți de măsuri, în timp ce 50% (46% în România) spun că nu. În mod similar, doar 44% dintre cetățenii UE (54% în România) sunt mulțumiți de gradul de solidaritate internă dintre statele membre în combaterea pandemiei.
În pofida datelor fluctuante, sprijinul pentru UE în general rămâne foarte puternic
În ciuda fluctuațiilor pe termen scurt, precum și a diferențelor dintre țări, scorurile pozitive pentru imaginea UE rămân la unul dintre cele mai ridicate niveluri din ultimii zece ani. În medie, la nivelul UE, aproape jumătate dintre cetățeni (48% în UE, 49% în România) au o imagine pozitivă despre UE. Alți 35% (34% în România) au o imagine neutră, în timp ce doar 17% (în UE și România) exprimă o părere negativă despre UE. Acest sondaj confirmă și continuă tendința pozitivă pentru imaginea UE din ultimii zece ani, care este în continuă creștere și rămâne puternică, în pofida pandemiei și a consecințelor acesteia asupra vieților cetățenilor europeni.
Combinația dintre opinia uneori critică a cetățenilor cu privire la punerea în aplicare a unor măsuri concrete de combatere a crizei și tendința pozitivă pe termen lung în ceea ce privește sprijinul fundamental pentru Uniunea Europeană explică, de asemenea, apelul clar și actual pentru o reformă a UE: 70% dintre respondenți (65% în România) afirmă în cadrul acestui sondaj că, în general, sunt favorabili UE. Dar mai puțin de un sfert dintre europeni (23% în UE, 33% în România) sunt în favoarea UE „așa cum s-a realizat până în prezent” — o scădere cu patru puncte față de noiembrie/decembrie 2020. În prezent, jumătate dintre respondenți (47% în UE, 32% în România) se declară „în favoarea UE, dar nu și a modului în care aceasta a fost realizată până în prezent”.
Sănătatea, vaccinurile și mai multe competențe în situații de criză ca priorități-cheie pentru UE
74% dintre europeni (71% dintre români) doresc ca UE să dobândească mai multe competențe pentru a face față unor crize precum pandemia de COVID-19, incluzând 28% care „sunt total de acord”.
Atunci când sunt întrebați despre care ar trebui să fie prioritățile UE în lupta cu pandemia, europenii identifică ca fiind cea mai importantă accesul rapid la vaccinuri sigure și eficiente pentru toți cetățenii UE (39% în UE, 27% în România). Aceasta este urmată de alocarea unor sume mai mari pentru dezvoltarea de tratamente și vaccinuri (29% în UE, 26% în România), de stabilirea unei strategii europene de criză (28% în UE, 24% în România) și de dezvoltarea unei politici europene în domeniul sănătății (25% în UE, 28% în România).
Parlamentul trebuie să acorde prioritate sănătății publice, dar și combaterii sărăciei și a schimbărilor climatice
Întrebați în mod concret despre așteptările lor cu privire la Parlamentul European, cetățenii doresc ca deputații lor aleși să se concentreze asupra sănătății publice (49% în UE, 56% în România). Aceasta este urmată de combaterea sărăciei și a excluziunii sociale (39% în UE, 44% în România), de măsurile de sprijinire a economiei și de creare de noi locuri de muncă (39% în UE, 45% în România), precum și de măsurile de combatere a schimbărilor climatice (34% în UE, 16% în România).
Context
Eurobarometrul Parlamentului European din primăvara anului 2021 a fost realizat între 16 martie și 12 aprilie 2021 în cele 27 de state membre ale UE. Sondajul a fost realizat față în față și a fost completat cu interviuri online, dacă a fost necesar ca urmare a pandemiei. În total, au fost efectuate 26.669 de interviuri (1.045 în România).
Deputatul european Siegfried Mureșan (PNL / PPE), raportor privind avizul Comisiei pentru bugete din Parlamentul European asupra Fondului Tranziției Juste:
„Adoptăm astăzi, în plenul Parlamentului European, forma finală a Fondului Tranziției Juste, instrument creat special pentru a ajuta regiunile europene care au cea mai mare nevoie de finanțare în tranziția spre o economie verde. Este vorba de acele regiuni care sunt cele mai dependente de o economie bazată pe emisii de carbon și unde este nevoie să facem cele mai mari investiții pentru a ajunge la o economie neutră din punct de vedere al emisiilor de carbon, așa cum este prevăzut în Pactul Ecologic European.
Fondul va avea un buget total de 17,5 miliarde de euro, finanțare europeană nerambursabilă. Bani vor veni din Bugetul Multianual al Uniunii Europene (7,5 miliarde de euro) și din Planul European de Redresare (10 miliarde de euro).
Vestea bună pentru România este că țara noastră va fi unul dintre marii beneficiari ai acestui instrument: 1,95 de miliarde de euro, adică 11% din buget, îi vor reveni României prin Fondul Tranziției Juste.
Vom folosi acești bani pentru a ajuta locuitorii din Valea Jiului, Oltenia, Galați și din toate acele regiuni și orașe românești care în prezent sunt cele mai dependente de o economie intensivă în emisii de carbon. Obiectivul este ca toate aceste regiuni să facă mai ușor tranziția spre o economie verde, fără să afectăm locurile de muncă ale oamenilor, ci, din contră, să contribuim la crearea de noi locuri de muncă mai stabile, bine plătite și mai prietenoase cu mediul.
Forma finală a fondului cuprinde un lucru foarte important pentru România pe care am reușit să-l obțin când am negociat legislația fondului din poziția de raportor pe avizul Comisiei pentru bugete din Parlamentul European. Comisia Europeană propunea, inițial, o alocare din Bugetul Uniunii Europene de doar 7,5 miliarde de euro pentru acest fond pe care să o completăm în mod obligatoriu cu alte peste 11 miliarde de euro transferate din Politica de Coeziune a țărilor membre. Nu am fost de acord cu acest transfer fiindcă dezavantaja România. Țara noastră are nevoie de banii în plus pentru tranziția la o economie verde, nu de finanțarea tranziției reducând fondurile pentru coeziune. Politica de Coeziune este în continuare importantă pentru România fiindcă ne ajută să dezvoltăm infrastructura, să construim școli, spitale și autostrăzi. Am cerut ca, în locul acestui transfer obligatoriu, să creștem bugetul fondului. Deoarece ne-am opus în Parlamentul European, această obligație de transfer a fost eliminată din forma finală a fondului. În schimb, bugetul total al Fondului Tranziției Juste a fost crescut la 17,5 miliarde de euro, în urma unei alocări suplimentare de 10 miliarde de euro, bani care provin din Planul European de Redresare. Politica de Coeziune rămâne neatinsă, dar statele membre pot, în mod voluntar, să transfere fonduri din Politica de Coeziune către tranziția justă în cazul în care consideră că au nevoie.
Odată ce adoptăm astăzi, formal, regulamentul privind Fondul Tranziției Juste, acesta urmează să fie publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, devenind literă de lege, iar apoi banii vor putea fi accesați de țările membre ale Uniunii Europene.”
„Dreptul de a se deconecta” trebuie să devină un drept fundamental la nivelul UE
Foto: Blurry focus photo of pretty dark skin business lady fell asleep near monitor, work overtime deadline terms specs telephone lying table wear casual shirt sit night office indoors
Obiceiul de a fi mereu conectați duce la un risc crescut de depresie, anxietate și epuizare profesională (burnout)
Viitoarea legislație a Uniunii va defini cerințele minime pentru munca la distanță
Nu vor exista repercusiuni negative pentru lucrătorii care-și exercită „dreptul de a se deconecta”
PE cere un act legislativ al Uniunii care să garanteze lucrătorilor dreptul de a se deconecta digital de la lucru fără repercusiuni negative.
Eurodeputații îi cer Comisiei Europene să propună o lege care să le permită persoanelor care lucrează digital să se deconecteze de la muncă în afara programului de lucru. Legislația ar mai trebui să stabilească cerințe minime pentru munca de la distanță și să clarifice condițiile de muncă, orele de lucru și perioadele de odihnă. Inițiativa legislativă a Parlamentului a fost adoptată cu 472 voturi pentru, 126 împotrivă și 83 abțineri.
Potrivit eurodeputaților, utilizarea pe scară tot mai largă a instrumentelor digitale în scopuri profesionale a dus la apariția unei culturi de a fi „conectați în permanență”. Acest lucru are un impact negativ asupra echilibrului dintre viața profesională și cea privată a angajaților. Munca de acasă a fost esențială pentru a proteja anumite locuri de muncă și companii în timpul crizei generate de COVID-19. Totuși, efectele combinate ale unui program de lucru prelungit și ale unor exigențe mai mari au condus la creșterea numărului de cazuri de anxietate, depresie, epuizare și de alte probleme legate de sănătatea fizică și mentală.
Eurodeputații consideră că dreptul de a se deconecta este un drept fundamental, care le permite lucrătorilor să nu se ocupe de sarcinile de serviciu în afara orelor de muncă, fie că e vorba de telefoane, corespondență electronică sau alte forme de comunicare digitală. Acest lucru se aplică inclusiv vacanțelor și altor forme de concediu. Statele membre sunt încurajate să ia toate măsurile necesare pentru a le permite lucrătorilor să își exercite acest drept, inclusiv prin acorduri colective între partenerii sociali. Statele trebuie să garanteze că lucrătorii nu vor fi supuși discriminării, criticilor, concedierii sau altor măsuri nefavorabile din partea angajatorilor.
Citat
Raportorul Alex Agius Saliba (S&D, Malta) a declarat în urma votului: „Nu putem abandona milioane de lucrători europeni care sunt epuizați de presiunea de a fi mereu disponibili și de ore de lucru prea lungi. Acum este momentul să le stăm alături și să le oferim ceea ce merită: dreptul de a se deconecta. Acest lucru este vital pentru sănătatea noastră mentală și fizică. Este timpul să actualizăm drepturile lucrătorilor astfel încât să corespundă noilor realități ale erei digitale.”
Context
De la izbucnirea pandemiei de COVID-19, ponderea muncii la distanță a crescut cu aproape 30%. Se preconizează că cifra va rămâne ridicată sau chiar va crește pe viitor. Cercetările Eurofound indică o probabilitate de peste două ori mai mare ca persoanele care lucrează în mod obișnuit de acasă să lucreze în plus față de cele maximum 48 de ore săptămânale prevăzute, comparativ cu persoanele care lucrează în spațiile de lucru ale angajatorilor. Aproape 30% dintre persoanele care lucrează de acasă declară că lucrează și în timpul liber, zilnic sau de mai multe ori pe săptămână, comparativ cu sub 5% din lucrătorii care-și desfășoară activitatea la birou.
Activitatea deputaților europeni până la sfârșitul lui 2020
Publicat de Camelia Teodosiu,
7 septembrie 2020, 14:51 / actualizat: 9 septembrie 2020, 14:52
În lunile următoare, deputații europeni au în plan să voteze bugetul pe termen lung al Uniunii Europene și o nouă lege privind clima și să continue dezbaterile despre viitorul Europei.
Bugetul pe termen lung și planul de redresare
În luna mai, Comisia a propus un plan de stimulare economică de 750 de miliarde EUR. Acesta, însoțit de o propunere revizuită de buget al Uniunii pentru 2021-2027 de 1,1 mii de miliarde EUR, va contribui la combaterea șocului creat de pandemia de coronavirus și va deschide calea către un viitor durabil. Propunerile fac obiectul unor negocieri între Parlament și statele membre, reunite în Consiliu.
Pactul Verde
În septembrie, Comisia pentru mediu a Parlamentului (ENVI) va vota legea Uniunii Europene privind clima, astfel cum a fost propusă de Comisia Europeană în luna martie. Se va vota și modul în care Uniunea Europeană poate să devină neutră din punct de vedere climatic până în 2050. Dosarul va fi probabil votat în sesiunea plenară din octombrie.
Conferința privind viitorul Europei
Conferința privind viitorul Europei este o inițiativă nouă, care analizează ce schimbări sunt necesare pentru a pregăti mai bine Uniunea Europeană pentru viitor. Conferința trebuia să înceapă în luna mai, dar a fost amânată din cauza pandemiei de Covid-19. Parlamentul a subliniat, într-o rezoluție votată în vară, că activitatea conferinței trebuie să înceapă „cât mai repede posibil în toamnă”. Conferința ar trebui să se desfășoare pe o perioadă de doi ani.
Brexit
În prezent au loc discuții pentru a ajunge la un acord referitor la relațiile viitoare dintre Uniunea Europeană si Regatul Unit. Versiunea actuală a acordului de retragere prevede o perioadă de tranziție până la sfârșitul lui decembrie 2020. Așadar, obiectivul este ca cele două părți să încheie negocierile înainte de sfârșitul anului. Un acord poate intra în vigoare numai dacă este aprobat de Parlament.
Actul legislativ privind serviciile digitale
În cadrul Strategiei digitale europene, Comisia a anunțat că va prezenta un pachet legislativ referitor la serviciile digitale către finalul anului 2020. Pachetul este menit să ajute piața unică a serviciilor digitale să devină mai puternică. Comisia pentru piața internă și protecția consumatorilor (IMCO), Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (LIBE) și Comisia pentru afaceri juridice (JURI) și-au publicat proiectele de raport pe această temă. Comisiile ar trebui să le voteze în septembrie.
Strategia industrială
În martie 2020, Comisia a prezentat o nouă strategie industrială pentru Europa. Comisia se asigură prin această strategie că întreprinderile din Europa pot să facă tranziția către neutralitatea climatică și un viitor digital. Comisia pentru industrie, cercetare și energie (ITRE) din cadrul Parlamentului va vota raportul elaborat în acest sens de membrii săi în septembrie. Votul în plen este programat să aibă loc două luni mai târziu.
Reforma PAC (politica agricolă comună)
Etapa finală a negocierilor despre modul în care ar trebui să arate sectorul agricol european după 2020 va depinde de încheierea unui acord referitor la bugetul Uniunii Europene pentru 2021-2027. Se va lua în considerare și Pactul verde european.
Uniunea Europeană pregătește o serie de norme noi care vor consolida drepturile călătorilor din transportul feroviar și vor include compensații mai mari în cazul întârzierilor și mai mult ajutor pentru persoanele cu dizabilități. Obiectivul este de a finaliza acest dosar legislativ înainte de anul 2021. Comisia a propus ca anul 2021 să fie Anul European al Căilor Ferate. Negocierile interinstituționale au fost reluate în iunie, după ce au fost întrerupte de pandemia de Covid-19.
Finanțarea participativă (crowdfunding)
În martie 2018, Comisia a prezentat o propunere de regulament referitor la furnizorii de servicii din domeniul finanțării participative. Propunerea face parte din Planul de acțiune pentru tehnologia financiară (FinTech) al Comisiei Europene. Piața finanțării participative din Uniunea Europeană este subdezvoltată în comparație cu alte economii mondiale importante pentru că nu există norme comune la nivelul întregii Uniuni. La exact doi ani de la prezentarea propunerii, Comisia pentru afaceri economice și monetare din cadrul Parlamentului și Consiliul au ajuns la un acord provizoriu referitor la propunerea Comisiei.
Parlamentul European va organiza o sesiune plenară extraordinară pe 16 și 17 aprilie
Foto: foto: Camelia Teodosiu
Publicat de Camelia Teodosiu,
2 aprilie 2020, 18:35 / actualizat: 4 aprilie 2020, 18:44
Președintele PE și liderii grupurilor politice au decis să organizeze o sesiune plenară extraordinară pentru a continua activitatea cu privire la măsurile speciale de combatere a pandemiei.
În cadrul reuniunii la distanță din dimineața zilei de astăzi, Președintele Parlamentului și liderii grupurilor politice (Conferința președinților) au convenit să convoace o sesiune plenară extraordinară joi 16 și vineri 17 aprilie la Bruxelles.
Agenda sesiunii cuprinde o dezbatere cu Consiliul și Comisia și un vot privind o rezoluție referitoare la o acțiune coordonată a UE de combatere a pandemiei COVID 19 și a consecințelor acesteia. De asemenea, PE este pregătit să voteze cu privire la orice propuneri legislative sau bugetare pregătite în timp util de Comisia Europeană pentru a gestiona în continuare situația creată de pandemie.
Conferința președinților a actualizat calendarul activităților PE introducând date suplimentare pentru reuniunile la distanță ale organelor de conducere ale PE, ale comisiilor și ale grupurilor politice. Puteți găsi acest calendar aici.
Liderii grupurilor politice și-au exprimat, de asemenea, îngrijorarea cu privire la măsurile de urgență adoptate recent în Ungaria. Majoritatea grupurilor au solicitat Președintelui Sassoli să transmită aceste preocupări într-o scrisoare adresată Comisiei, prin care să-i solicite să evalueze situația și să ia în considerare activarea procedurii prevăzute la articolul 7 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE). Această procedură ar permite UE să se asigure că valorile fundamentale europene nu sunt expuse riscurilor.
Sistemul de vot la distanță și măsurile de protejare a sănătății
Măsurile de precauție actuale adoptate de Parlamentul European pentru a limita răspândirea COVID-19 nu afectează activitatea legată de prioritățile legislative ale instituției. Activitățile de bază sunt reduse, dar sunt menținute pentru a asigura menținerea funcțiilor legislative, bugetare și de control ale instituției.
Parlamentul a decis să introducă un sistem alternativ de vot la distanță. Din motive legate de sănătatea publică, acesta va permite organizarea voturilor cu garanții adecvate pentru a se asigura că voturile membrilor sunt individuale, personale și gratuite.
Suplimentarea bugetului UE cu 4,1 miliarde de euro pentru combaterea pandemiei
Publicat de Camelia Teodosiu,
25 martie 2020, 22:08 / actualizat: 26 martie 2020, 14:14
Grupul PPE va vota mâine, 26 martie 2020, în plenul Parlamentul European, în procedură de urgență, toate măsurile propuse pentru combaterea pandemiei de COVID-19 și, în plus, cere mobilizarea a încă 4,1 miliarde de euro în Bugetul Uniunii Europene pentru lupta împotriva pandemiei, a declarat deputatul european Siegfried Mureșan, vicelider al Grupului PPE din Parlamentul European.
„Noi, Grupul PPE, tocmai am decis să nu depunem niciun amendament la propunerile Comisiei Europene privind combaterea pandemiei de COVID-19 și să susținem votarea lor integrală mâine, în plenul Parlamentului European, în procedură de urgență. Mai mult, am decis să respingem orice amendament venit din partea altor grupuri politice care ar fi necesitat negocieri și ar fi dus la intrarea în vigoare întârziată a măsurilor.
Noi vrem adoptarea urgentă a acestor măsuri pentru ca banii să ajungă cât mai repede acolo unde este nevoie de ei: pentru sprijinirea sistemelor medicale, achiziția de echipamente de protecție și alte echipamente medicale, achiziția de medicamente, dar și pentru sprijinirea sectoarelor economice vulnerabile și a micilor întreprinzători, tocmai pentru ca oamenii să nu-și piardă locurile de muncă”, a declarat Siegfried Mureșan, după ședința de astăzi a Grupului PPE, cel mai mare grup politic din Parlamentul European.
„Alocarea a 37 de miliarde de euro investiții din fonduri europene și toate celelalte măsuri propuse de Comisia Europeană pentru combaterea epidemiei de COVID-19 sunt foarte utile, de aceea am decis să le votăm astăzi. Dar avem nevoie să facem mai mult de atât.
De aceea, am propus să cerem Uniunii Europene și statelor membre mobilizarea a încă 4,1 miliarde de euro, fonduri noi, pentru a combate mai eficient, în comun, pandemia de Covid-19 și toate efectele sale. Există 4,1 miliarde de euro care ar putea fi mobilizate în anul 2020 prin utilizarea flexibilității pe care o permite bugetul UE. Grupul PPE a acceptat propunerea mea, a devenit poziție oficială a Grupului.
Este clar că împreună putem combate această criză mult mai eficient decât separat. Chiar săptămâna aceasta Comisia Europeană a finalizat o procedură comună de achiziții de echipamente medicale și de protecție medicală tocmai pentru a obține condiții mai avantajoase decât le-ar fi obținut fiecare stat membru separat.
De aceea, pentru a lupta împreună și a ne coordona mai eficient la nivel european resursele, trebuie să punem cât mai multe resurse la comun în această perioadă de criză. Pentru asta am cerut mobilizarea acestor 4,1 miliarde de euro fonduri suplimentare, care nu sunt încă în bugetul Uniunii Europene, dar care ar putea fi mobilizate”, a mai spus deputatul european Siegfried Mureșan.
Background: Parlamentul European va vota mâine trei propuneri legislative ale Comisiei Europene. Prima propunere se referă la utilizarea a 37 de miliarde de euro din fondurile europene structurale nerambursabile pentru a sprijini statele membre în criza generată de COVID-19. Cea de-a doua măsură se referă la extinderea domeniului de aplicare a Fondului de Solidaritate al UE destinat catastrofelor naturale și pentru gestionarea crizelor din domeniul sănătății; suma disponibilă este de 800 de milioane de euro. Cea de-a treia propunere prevede măsuri specifice de protejare a companiilor aeriene; astfel, se suspendă regula care obligă companiile aeriene să folosească cel puțin 80% din timpii aeroportuari alocați pentru a nu pierde acei timpi.
Parlamentul se angajează să ajute țările UE să combată coronavirusul și să abordeze impactul socio-economic al epidemie
Sprijinul Parlamentului
Pe 13 martie, Comisia Europeană a stabilit un răspuns coordonat la nivel european pentru a contracara impactul economic al coronavirusului. Consultați toate măsurile.
Măsurile pentru combaterea Covid-19 anunțate de Comisie au fost salutate de președintele Parlamentului European, David Sassoli. Domnul Sassoli a spus că Parlamentul se angajează să aprobe aceste măsuri cât mai rapid posibil.
„Covid-19 ne obligă pe toți să fim responsabili și precauți. Este un moment delicat pentru noi toți. Parlamentul va continua să lucreze pentru a-și exercita atribuțiile. Niciun virus nu poate bloca democrația”, a spus președintele Sassoli.
Strategia UE pentru gestionarea epidemiei
Comisia propune măsuri pentru:
• asigurarea aprovizionării sistemelor de sănătate, păstrând integritatea pieței unice și a lanțurilor de producție și distribuție
• susținerea oamenilor pentru ca veniturile și locurile de muncă să nu fie afectate în mod disproporționat și pentru evitarea efectelor permanente ale crizei
• sprijinirea firmelor și asigurarea faptului că lichiditatea sectorului financiar poate continua să sprijine economia
• încurajarea țărilor UE să acționeze decisiv într-un mod coordonat, inclusiv prin relaxarea normelor privind ajutorul de la stat și măsurile de sprijin.
Susținerea regiunilor
Un aspect al răspunsului UE va fi modificarea normelor de finanțare, care trebuie să fie aprobate atât de Parlament, cât și de Consiliu. Comisia pentru dezvoltare regională a Parlamentului își propune să încheie examinarea propunerii cât mai curând posibil. Măsura facilitează canalizarea finanțării către zonele și sectoarele afectate.
Resurse suplimentare
Comisia pentru bugete de la Parlamentul European s-a angajat să lucreze rapid la toate inițiativele de atenuare a impactului epidemiei.
Măsuri pentru atenuarea impactului asupra industriei aviației
Comisia Europeană a propus suspendarea normelor UE care constrâng companiile aeriene să exploateze majoritatea intervalurilor de decolare și de aterizare. Companiile sunt nevoite să facă acest lucru pentru a nu le pierde, dar, în situația actuală, regulile au dus la așa-numitele zboruri fantomă, cu puțini pasageri.
Comisia pentru transport a Parlamentului a salutat planurile și s-a angajat să lucreze la legislație cât mai rapid posibil.
Mai multe informaţii
• Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor despre coronavirus
• Ministerul Afacerilor Interne din România
• Informații despre coronavirus pentru toate țările UE
• Echipa europeană de răspuns la coronavirus
• Informații despre Covid-19
Cum este finanțată UE și pe ce se cheltuiesc banii? Aflați ce este bugetul UE pe termen lung și cum se decide asupra acestuia.
Bugetul pe termen lung al UE ajută milioane de studenți, mii de cercetători, orașe, companii, regiuni și ONG-uri. Contribuie la sănătatea și siguranța alimentelor, drumuri noi și mai bune, căi ferate și aeroporturi, un mediu mai curat și o mai bună securitate la frontierele externe ale UE.
Ideea din spatele bugetului UE este că reunirea resurselor face Europa mai puternică și reprezintă cheia prosperității și a păcii. Pentru acestea, UE finanțează proiecte care îmbunătățesc viața cetățenilor europeni.
Ce este bugetul pe termen lung al UE
Bugetul pe termen lung al UE mai este cunoscut și sub numele de cadru financiar multianual (CFM). Fixează limita superioară a banilor pe care UE îi poate cheltui într-o perioadă de cel puțin cinci ani în diferite domenii politice. Cele mai recente bugete pe termen lung au acoperit perioade de șapte ani.
Unul dintre motivele pentru care UE are un buget pe termen lung, dar și bugete anuale, este acela de a crea predictibilitate și, prin urmare, eficiență pentru programele pe care UE dorește să le finanțeze. Această previzibilitate este necesară, de exemplu, pentru cercetătorii care lucrează mai mulți ani la proiecte științifice.
Bugetul pe termen lung trebuie să aibă un anume grad de flexibilitate pentru a face față crizelor și situațiilor de urgență neprevăzute. Prin urmare, include o serie de instrumente care garantează că banii pot fi folosiți acolo unde sunt necesari.
De exemplu, Fondul de Solidaritate al UE este conceput pentru a oferi asistență financiară în cazul unui dezastru major într-un stat membru. Fondul de ajustare la globalizare este destinat să ajute lucrătorii să găsească un nou loc de muncă dacă au fost concediați ca urmare a modificărilor structurale la nivel mondial sau în urma unei crize economice.
Spre deosebire de bugetele naționale, bugetul UE este un buget de investiții. Nu finanțează protecția socială, educația primară sau apărarea națională, ci se concentrează în special pe domenii cheie care oferă valoare adăugată prin stimularea creșterii economice și a competitivității.
Ce este bugetul UE pe termen lung: infografic
Pe ce cheltuie banii UE
Bugetul Uniunii Europene susține cercetarea și inovarea, investițiile în rețelele transeuropene și dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii, cu scopul de a stimula creșterea și a crea locuri de muncă în UE.
Politica agricolă comună a UE, politica în domeniul pescuitului și cea pentru mediul înconjurător primesc cea mai mare finanțare în cadrul bugetului pe termen lung actual. Aceste domenii sunt urmate de programele de coeziune, care au ca scop reducerea disparităților de dezvoltare dintre regiunile UE. Bugetul pe termen lung finanțează, de asemenea, proiecte internaționale de ajutor umanitar și de dezvoltare.
amenzile aplicate companiilor care încalcă regulile UE privind concurența.
Parlamentul dorește reformarea modului în care este finanțat bugetul UE, deoarece acesta „nu este transparent și este complet ininteligibil pentru cetățenii europeni”.
Un nou sistem, mai simplu, ar trebui să introducă noi surse de venit. Parlamentul sugerează că banii ar putea veni de la o nouă schemă de impozit pe profit (inclusiv impozitarea companiilor mari din sectorul digital), din comercializarea cotelor de emisii și o taxă pe materialele plastice. Acest nou sistem ar putea reduce contribuțiile directe din partea statelor membre.
Înainte de expirarea bugetului pe termen lung în curs, Comisia Europeană face o propunere cu privire la modul în care ar trebui să arate următorul. Aceasta este utilizată ca bază pentru negocierile Parlamentului European cu Consiliul, care reunește miniștri din toate țările UE.
Redistribuirea mandatelor în Parlamentul European după Brexit
Publicat de Camelia Teodosiu,
3 februarie 2020, 11:01 / actualizat: 3 martie 2020, 14:09
Distribuția locurilor în Parlament s-a modificat în urma retragerii Regatului Unit din UE.
Începând cu 1 februarie, numărul și distribuția mandatelor în Parlament se schimbă, ca urmare a retragerii regatului Unit din UE.
De la data de 1 februarie, Parlamentul European va avea 705 membri, comparativ cu 751 (numărul maxim permis de tratatele UE) dinaintea retragerii Regatului Unit, pe 31 ianuarie 2020.
Din cele 73 de mandate care au aparținut Regatului Unit, 27 au fost redistribuite altor state, în timp ce restul de 46 vor fi păstrate pentru potențiale extinderi în viitor.
În funcție de reglementările naționale, numele unor deputați au fost confirmate, în timp ce pentru alții încă se așteaptă confirmarea. Lista din prezent a deputaților este disponibilă în secțiunea dedicată de pe site-ul PE.
Distribuția locurilor: nu pierde nicio țară
Redistribuirea locurilor a garantat că nicio țară UE nu a pierdut locuri, în timp ce unele au câștigat între un loc și cinci locuri pentru a redresa subreprezentarea în urma schimbărilor demografice.
Infografic: distribuţia locurilor în Parlamentul European
Decizia a luat în considerare populația statelor membre și urmează principiul proporționalității degresive. Aceasta înseamnă că țările care sunt mai mici din punct de vedere al populației ar trebui să aibă mai puțini deputați în Parlamentul European decât țările mai mari. În același timp, deputații din țările mai mari ar trebui să reprezinte mai mulți oameni decât deputații din statele membre mai mici. În acest fel, membrii din țările mai mici au o prezență relativ mai puternică în Parlament.
Locurile în Parlamentul European în funcție de țară
Acordul pentru Brexit a fost aprobat de Parlamentul European
Publicat de Camelia Teodosiu,
30 ianuarie 2020, 12:17 / actualizat: 3 februarie 2020, 11:06
Acordul pentru Retragerea Regatului Unit a depășit penultimul obstacol înaintea intrării în vigoare
Procesul va fi finalizat printr-un vot cu majoritate calificată în Consiliu, Brexit urmând să aibă loc pe 31 ianuarie 2020
Acordul de Retragere a fost aprobat miercuri seara de către Parlamentul European cu 621 voturi pentru, 49 împotrivă și 13 abțineri.
În cadrul unei dezbateri la care au participat Nikolina Brnjac (Croația), Secretar de Stat pentru Afaceri Europene, reprezentând Președinția Consiliului, Ursula von der Leyen, Președinta Comisiei Europene și Michel Barnier, Negociatorul-șef al UE pentru Brexit, Parlamentul a evaluat stadiul actual al procesului de retragere și provocările viitoare.
Comentând importanța istorică a votului, cei mai mulți dintre vorbitori au subliniat, în numele grupurilor lor politice, faptul că retragerea Regatului Unit nu reprezintă un final de drum pentru relația UE-UK și că legăturile care unesc popoarele Europei sunt puternice și vor rămâne la fel. De asemenea, au menționat că există lecții de învățat din Brexit care ar trebui să influențeze viitorul Uniunii Europene şi au mulțumit Regatului Unit şi deputaților britanici din Parlamentul European pentru contribuția lor din perioada în care Regatul Unit a făcut parte din Uniunea Europeană.
Mulți dintre vorbitori au avertizat că negocierile privind relația viitoare dintre UE și Regatul Unit vor fi dificile, mai ales având în vedere calendarul prevăzut de Acordul de Retragere.
Parlamentul va avea un cuvânt de spus în legătură cu viitoarea relație cu Regatul Unit
Grupul de coordonare al Parlamentului European pentru Regatul Unit, condus de către David McAllister (EPP, DE), Președintele Comisiei pentru Afaceri externe(AFET), va ține legătura cu Grupul operativ pentru relațiile cu Regatul Unit (Task Force for Relations with the United Kingdom) și se va coordona cu Comisia pentru Afaceri externe și Comisia pentru Comerț international (INTA), precum și cu toate celelalte comisii care au atribuții în acest domeniu. Parlamentul va urmări îndeaproape activitatea lui Michel Barnier, negociatorul UE, și va continua să influențeze negocierile prin intermediul rezoluțiilor. Acordul final va avea nevoie de aprobarea Parlamentului European.
Citate
În urma votului istoric, David Sassoli, Președintele Parlamentului European, a declarat: ,,Sunt extrem de trist când mă gândesc că am ajuns la acest moment. Cinzeci de ani de integrare nu pot dispărea uşor. Va trebui cu toţii să muncim din greu ca să construim o nouă relație, având mereu în vedere interesele cetățenilor şi protejarea drepturilor acestora. Nu va fi simplu. Vor exista situații dificile care ne vor pune la încercare viitoarea relaţie. Ştiam acest lucru de când a început Brexit. Totuşi, sunt convins că vom putea să depăşim orice neînțelegeri şi să găsim mereu un numitor comun.”
Pașii următori
Pentru a intra în vigoare, Acordul de retragere va fi supus unui vot final (cu majoritate calificată) în Consiliu.
Perioada de tranziție care începe la 1 februarie 2020 va dura până la finalul lunii decembrie 2020. Orice acord privind viitoare relație UE-UK trebuie finalizat înainte de acest termen, pentru a putea intra în vigoare de la 1 ianuarie 2021.
Perioada de tranziție poate fi prelungită o dată cu unul sau doi ani, dar decizia trebuie luată de către Comitetul mixt UE-UK (EU-UK Joint Committee) înainte de 1 iulie.
Parlamentul European va trebui să aprobe orice acord privind relația viitoare. În cazul în care acest acord va include prevederi referitoare la competențe partajate între UE și statele membre, va fi necesară și ratificarea de către parlamentele naționale.
Context
Votul din Parlamentul European a avut loc după finalizarea procesului de ratificare în Regatul Unit și după avizul favorabil dat săptămâna trecută de Comisia pentru afaceri constituționale din PE.Partea a doua a Acordului de Retragere protejează cetățenii UE din Marea Britanie și cetățenii britanici din țările UE, precum și familiile acestora. În conformitate cu prevederile acordului, toate drepturile sociale prevăzute de legislația UE vor fi menținute, iar drepturile cetățenilor vor fi garantate pe toată durata vieții lor. De asemenea, procedurile administrative relevante trebuie să fie simple și transparente. Procesul de implementare și aplicare a acestor prevederi va fi supravegheat de către o autoritate independentă, cu puteri echivalente celor ale Comisiei Europene.
„Dumnezeu există și numele lui e Petrunija” câștigă Premiul LUX Film 2019 decernat de Parlament
„Dumnezeu există și numele lui e Petrunija” de Teona Mitevska a câștigat cea de-a treisprezecea ediție a Premiului LUX Film, a anunțat miercuri la Strasbourg Președintele Sassoli.
David Maria Sassoli, Președintele Parlamentului European, i-a felicitat pe cei trei finaliști și a declarat:
„Nu este întotdeauna ușor să gestionăm complexitatea activității noastre de zi cu zi fără să ne pierdem în detaliile tehnice ale activităților parlamentare. În același timp, trebuie să comunicăm emoții și să folosim noi moduri de comunicare. Premiul LUX este un instrument extraordinar ce ne însoțește în acest demers: gestionarea imigrației, a dreptului la sănătate, a feminismului și a eticii politice prezente în filmele promovate de Premiul LUX, sunt oportunități de care trebuie să profităm. Abordarea situațiilor de urgență climatică, a trecutului nostru colonial sau dezbaterea modelului nostru de societate prin intermediul cinematografiei sunt provocări stimulante, care trebuie încurajate. Suntem singurul Parlament din lume care acordă un premiu pentru film. Să fim mândri de acest lucru.”
Președintele a adăugat: „Repet: trebuie să fim deosebit de mândri de premiul LUX, premiul Parlamentului nostru, de regizorii și autorii pe care am avut onoarea de a-i cunoaște. Trăiască libertatea de exprimare, trăiască cinematografia europeană, trăiască Premiul LUX .”
„Dumnezeu există și numele lui e Petrunija” de Teona Mitevska este o coproducție Macedonia de Nord, Belgia, Slovenia, Croația și Franța. Filmul spune povestea unei tinere șomere care câștigă cursa pentru Sfânta Cruce în timpul ceremoniei ortodoxe de Bobotează. Brusc, ea are acces la o tradiție religioasă, rezervată de obicei doar bărbaților. Filmul este privit ca o contribuție semnificativă în lupta feministă împotriva societăților conservatoare.
Celelalte două filme finaliste ale ediției din 2019 au fost: documentarul „Cold Case Hammarskjöld”, o coproducție Danemarca, Norvegia, Suedia și Belgia a regizorului danez Mads Brügger și „Jocuri de putere” (The Realm) de Rodrigo Sorogoyen, coproducție Spania/Franța.
Începând cu ora locală 15.30 (16.30 ora României) este programată o conferință de presă la Strasbourg cu vicepreședintele PE, Klara Dobrev (S&D, HU), Sabine Verheyen (PPE, DE), președinta comisiei de cultură, regizorii și producătorii celor trei filme. Conferința de presă poate fi urmărită în direct aici.
Noua Comisie a fost aprobată cu 461 voturi pentru, 157 împotrivă și 89 abțineri
Colegiul Comisarilor își va începe mandatul de cinci ani pe 1 decembrie
Procesul audierilor a stabilit capacitatea candidaților de a-și exercita funcțiile
Prima femeie Președinte al Comisiei și cea mai mare proporție de femei comisar de până acum
După încheierea procesului audierilor, Parlamentul a aprobat miercuri noii comisari, prezentați în plen de către Președintele ales al Comisiei, Ursula von der Leyen.
Ȋntr-un vot prin apel nominal care a avut loc miercuri la prânz, deputații au aprobat noul Colegiu al Comisarilor cu 461 voturi pentru, 157 împotrivă și 89 abțineri.
În timpul declarației sale, Președintele ales al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a reiterat angajamentele asumate în plenul Parlamentului în luna iulie și cele susținute de către comisarii desemnați în cadrul procesului audierilor. Ea a subliniat că vor fi instituite cadre adecvate de investiții și de reglementare pentru ca Europa să fie lider pe plan internațional într-o o serie de domenii critice: protecția mediului și schimbările climatice, creșterea economică, incluziunea, inovarea și digitalizarea, precum și protecția democrației, a valorilor europene, a drepturilor cetățenilor și a statul de drept. De asemenea, aceasta a confirmat o serie de modificări ale portofoliilor pe care Parlamentul le-a solicitat în urma audierilor ce au stabilit capacitatea candidaților de a-și exercita funcția de comisar și rolul încredințat.
Înaintea votului, grupurile politice au organizat scurte ședințe pentru a stabili intențiile de vot, urmate de declarații ale liderilor politici în plen. Puteți urmări înregistrările din dezbaterea plenară și vot, accesând următoarele link-uri:
Reprezentarea femeilor în Comisie este cea mai mare de până acum: pe lângă președintele ales, componența actuală a Comisiei cuprinde 11 femei și 15 bărbați.
Rezultatele votului de învestitură pentru Comisiile precedente:
2014 Jean-Claude Juncker: 423 voturi pentru, 209 împotrivă, 67 abțineri (numărul total al deputaților: 751)
2010 José Manuel Barroso: 488-137-72 (numărul total al deputaților: 736)
2004 José Manuel Barroso: 478-84-98 (numărul total al deputaților: 732)
1999 Romano Prodi: 510-51-28 (numărul total al deputaților: 626)
1995 Jacques Santer: 417-104-59 (numărul total al deputaților: 626)
Etapele următoare
Noua Comisie trebuie acum numită în mod oficial de către șefii de stat sau de guvern ai UE. Este de așteptat ca mandatul său de cinci ani să înceapă la 1 decembrie.
Transparența impozitării multinaționalelor: deputații deplâng lipsa de acțiune din partea Consiliului
Foto: Spreadsheet table paper with pencil. Finance development, Banking Account, Statistics Investment Analytic research data economy, trading, Mobile office reporting Business company meeting concept.
În plen, eurodeputații au îndemnat statele UE să cadă de acord asupra regulilor care să oblige multinaționalele să își dezvăluie public profitul și impozitul plătit în fiecare țară.
O propunere din 2016 a Comisiei Europene privind publicarea informațiilor legate de impozitele plătite în fiecare țară de către întreprinderile mari a înregistrat puține progrese în cadrul Consiliului. Parlamentul și-a dat acordul asupra propriei poziții în iulie 2017 și așteaptă de atunci să înceapă negocierile cu celălalt co-legislator al UE.
Propunerea vizează marile companii multinaționale cu o cifră de afaceri la nivel mondial de cel puțin 750 de milioane de euro. Regulile ar introduce o cerință pentru ca aceste companii să facă publice informații despre cât au câștigat și cât impozit au plătit în fiecare țară UE.
UE a adoptat deja legi care obligă companiile să furnizeze astfel de informații autorităților fiscale naționale, însă eurodeputații susțin că publicarea informațiilor ar stimula transparența și ar descuraja companiile să transfere profiturile pe care le-au obținut în întreaga lume către regimuri cu impozite mici în încercarea de a evita impozitarea echitabilă.
În cadrul unei dezbateri în plen, pe 22 octombrie, eurodeputații au insistat că publicul are dreptul să știe mai multe despre impozitarea multinaționalelor. Evelyn Regner (S&D, Germania) a declarat: „De multe ori, aceste companii foarte mari nu plătesc impozit cât ar trebui, creează sisteme fictive, astfel încât să-și poată reduce sarcina fiscală. Companiile au datoria față de cetățeni să spună clar unde și cât au plătit impozit.”
„Este o modalitate de a clarifica evitarea plății impozitelor”, a declarat Othmar Karas (PPE, Austria). Dumnealui a subliniat faptul că UE a introdus raportări publice în fiecare țară, iar acest lucru a avut succes. „De ce să nu continuăm cu multinaționalele? Ce încercăm să ascundem?”, a întrebat dumnealui.
Alți deputați au susținut că lipsa de transparență a modului în care își plătesc impozitele multinaționalele afectează firmele mici. „Această [propunere] nu este benefică numai pentru autoritățile fiscale, ci și pentru întreprinderile locale, multe dintre ele IMM-uri, care concurează acasă împotriva unor astfel de companii, însă nu au avantajul de a-și putea plăti cheltuielile fiscale în mai multe jurisdicții”, a spus Ondřej Kovařík (Renew Europe, Cehia).
Cu toate acestea, statelor membre le-a fost greu să se pună de acord asupra unei poziții. Ministrul finlandez pentru afacerile europene, Tytti Tuppurainen, care a vorbit în numele actualei președinții a Consiliului UE, i-a asigurat pe eurodeputați că lucrările au avansat și că sunt prevăzute în continuare mai multe ședințe, dar a adăugat că „în Consiliu, vom avea probabil nevoie de mai mult timp pentru a ne clarifica poziţia”.
Consiliul pune la îndoială baza legală a propunerii Comisiei, care este justificarea acțiunii UE și ar avea un impact asupra modului în care ar fi luată decizia. Comisia a clasificat-o ca pe o problemă de piață unică, lucru care ar impune Parlamentului și Consiliului să convină asupra textului în cadrul procedurii legislative obișnuite, în timp ce serviciul juridic al Consiliului susține că este vorba de domeniul impozitării, în acest caz decizia necesitând unanimitate în Consiliu, în timp ce Parlamentul ar fi doar consultat.
Deputații europeni au criticat eșecul Consiliului în a acționa. Sven Giegold (Verzi/ALE, Germania) a spus: „Faptul că există paradisuri fiscale în care sfârșesc banii pentru impozite este de neînțeles pentru mulți europeni… De trei ani există o propunere în ceea ce privește transparența. Guvernele stau în calea impozitării corecte și a concurenței loiale.”
Parlamentul a vota30t o rezoluție în acest sens pe 24 octombrie.
Un film polițist despre un asasinat politic, un thriller despre putere și corupție și povestea unei anti-eroine care provoacă tradițiile patriarhale vor fi difuzate în cinematografele UE.
Cele trei filme sunt finaliste pentru Premiul LUX al Parlamentului din acest an și sunt difuzate în cinematografele din Europa în cadrul Zilelor Filmului LUX.
„Cold Case Hammarskjöld”, „Jocuri de putere” și „Dumnezeu există și numele lui e Petrunija” sunt filme cu stiluri foarte diferite, dar au unele lucruri în comun: sunt europene și poveștile protagoniștilor lor ne fac să ne gândim la politică, valori, tradiții și ne contestă prejudecățile.
Descoperiți-le în timpul Zilelor Filmului LUX, din octombrie până în februarie, și votați filmul favorit.
Zilele Filmului LUX
Iubitorii de film pot urmări cele trei filme în perioada Zilelor Filmului LUX, în cadrul unor festivaluri de film sau la cinematografe în toate țările UE, din octombrie 2019 până în februarie 2020. Proiecțiile sunt planificate în peste 50 de orașe, inclusiv la festivaluri de film importante. Pentru a pune filmele la dispoziția tuturor, Parlamentul European a finanțat subtitrarea în cele 24 de limbi oficiale ale UE. Verificați aici unde sunt proiectate filmele gratuit, pe țară.
Votați pană la 31 ianuarie pentru filmul dumneavoastră preferat. Aceasta este șansa dumneavoastră de a câștiga o excursie la Festivalul Internațional de Film de la Karlovy Vary din Republica Cehă, pentru a anunța personal câștigătorul publicului.
Evenimente speciale
Trei proiecții vor avea loc simultan, în mai multe cinematografe din întreaga Europă. În cadrul acestora, europenii vor avea oportunitatea de a discuta despre filme cu regizorii. Aceștia se vor afla la Bruxelles, dar puteți participa la dezbatere online pe Twitter și Facebook.
Toate proiecțiile vor începe la 20.00 CET.
Cele trei filme
„Cold Case Hammarskjöld” de Mads Brügger, regizor danez
Ați citit teorii conspirative despre moartea lui Dag Hammarskjöld? Secretarul General al ONU, din Suedia, a murit într-un accident de avion suspect, în 1961, în timp ce se îndrepta către negocierile de încetare a focului în scopul de a rezolva un conflict în Katanga, Congo, unde interese economice masive erau puse în joc. Hammarskjöld a fost un politician progresist care a vrut să împiedice țările occidentale precum Marea Britanie și Franța să-și restabilească influența în Africa, după ce coloniile și-au câștigat independența. Documentarul lui Mads Brügger aduce lumină asupra misterului. Acesta analizează revendicările din trecut și face treptat descoperiri noi și uimitoare. Acest film provocator ne reamintește și de multe dintre problemele de astăzi. Chiar dacă prezintă multe practici înșelătoare din politică, filmul este, în același timp, profund uman și vesel. Este a treia oară în istoria Premiului LUX când un documentar se numără printre cele trei filme finaliste.
„Dumnezeu există și numele lui e Petrunija” de un regizor din nordul Macedoniei, Teona Strugar Mitevska
Ce se întâmplă atunci când o femeie participă la o întrecere rezervată în mod tradițional doar bărbaților și reușește să obțină o cruce sfântă pe care un preot ortodox o aruncă într-un râu? Petrunija face tocmai asta și înfurie atât bărbații, cât și preotul, care implică poliția în acest caz. Deși inițial nu era o feministă, Petrunija refuză să cedeze la rugămințile de a restitui crucea și luptă pentru drepturi egale. „De ce nu am dreptul la un an de noroc?”, întreabă ea făcând referință la „premiul” pentru câștigătorul întrecerii.
„Jocuri de putere” de regizorul spaniol, Rodrigo Sorogoyen
Cât de departe va merge un om hotărât să facă orice pentru putere? Acest film de aventuri, plin de adrenalină, urmărește un caz de corupție politică. Povestea include moartea unui politician de succes și a domniei lui, care ar fi părut să existe pentru totdeauna.
Selectarea filmului câștigător
Filmul câștigător va fi ales de deputații europeni. Aflați care va fi acesta urmărind ceremonia din 27 noiembrie de la Strasbourg.
Despre Premiul LUX
Premiul pentru Film LUX este un premiu oferit de deputații europeni pentru a promova filmele europene și pentru a le oferi posibilitatea de a circula dincolo de piața lor națională. Premiul stimulează dezbaterea asupra chestiunilor politice și sociale actuale și promovează cultura europeană.
Parlamentul European a lansat o aplicație cu ultimele cifre din raportul financiar al Comisiei pe 2017, respectând principiul transparenţei gestionării bugetului UE.
De exemplu, în 2015, România a contribuit cu 1,23 de miliarde € la bugetul UE și a colectat 202 de milioane de euro prin taxe vamale în numele UE, din care România poate reține 20% ca taxă administrativă.
Comisia de Bugete a aprobat marți un ajutor de 293,5 milioane EUR din Fondul de Solidaritate al UE, în urma catastrofelor care au avut loc în Austria, Italia și România în anul 2018.
Ajutorul de 293,5 milioane EUR din Fondul de Solidaritate al UE se împarte astfel: 277,2 milioane EUR pentru Italia, urmare a ploilor abundente, vânturilor puternice, inundațiilor și alunecărilor de teren din toamna anului 2018; 8,1 milioane EUR pentru Austria urmare a acelorași fenomene meteorologice și 8,2 milioane EUR pentru regiunea de nord-est a României urmare a inundațiilor din vara anului 2018. Propunerea a fost aprobată cu 35 de voturi pentru, un vot împotrivă și trei abțineri.
Deputații europeni încurajează susținerea pentru cercetare la nivel UE și Erasmus
Membrii PE au aprobat, cu 31 de voturi pentru, 7 voturi împotrivă și o abținere, o creștere cu 100 milioane EUR pentru programele de referință ale UE: Orizont 2020 (80 milioane EUR pentru cercetare) și Erasmus+ (20 milioane EUR pentru mobilitatea tinerilor), urmare a deciziei Parlamentului European și a Consiliului în cadrul acordului privind bugetul UE 2019 din decembrie 2018.
De asemenea, membrii Comisiei Bugete a PE au decis, cu 32 de voturi pentru, 4 împotrivă și o abținere, să restituie statelor membre 1,8 miliarde EUR din bugetul pentru 2018, prin scăderea contribuției la bugetul UE. Acesta este un exercițiu anual, surplusul provenind de obicei din dobânzi și penalități încasate de Comisia Europeană și din programe europene implementate parțial.
Următoarele etape
Toate proiectele de rapoarte trebuie să fie aprobate de plenul Parlamentului, în cadrul sesiunii PE din 16 – 19 septembrie, de la Strasbourg și de Consiliul UE.
Roșu, albastru, roz, turcoaz… sunt culorile care arată tipul de activitate în Parlamentul European.
Calendarul Parlamentului are un cod al culorilor, care arată ce activitate desfășoară deputații. Mai jos vă oferim un scurt ghid al culorilor care arată tipul de activitate în noul Parlament în următorii cinci ani.
Albastru – grupuri politice
În timpul săptămânilor albastre, eurodeputații se întâlnesc în cadrul grupurilor lor politice, pentru a analiza legislația care va fi prezentată în plen. Grupurile politice din Parlament reunesc europarlamentari din diferite partide politice naționale, care împărtășesc aceeași poziție politică și afilieri. Pentru a forma un grup politic este nevoie de minimum 25 de deputați din cel puțin șapte țări UE.
Roz – comisii
În timpul săptămânilor roz, deputații europeni participă la ședințele comisiilor, care sunt deschise publicului și sunt transmise în direct.
Fiecare eurodeputat este membru al uneia sau al mai multor comisii parlamentare, dedicate unui anumit domeniu din politica europeană, de la afaceri externe la probleme economice, egalitate, educație și cultură. Fiecare comisie are reprezentanți din întregul spectru politic.
Comisiile oferă eurodeputaților proveniți din diferite grupuri politice un forum pentru a discuta proiectele de lege, pentru a propune modificări, pentru a lua în considerare propunerile Comisiei și ale Consiliului în întocmirea unor rapoarte care vor fi prezentate în plen.
Roșu – ședințe plenare
Toată munca depusă în timpul săptămânilor albastre și roz culminează cu săptămânile roșii, care marchează sesiunile plenare ale Parlamentului, la Strasbourg și Bruxelles.
În timpul sesiunilor plenare, deputații europeni dezbat chestiuni importante și votează aspecte care variază de la comerț și migrație la mediul înconjurător. În plen, deputații adoptă, modifică și pot chiar respinge legislația.
Turcoaz – activități în afara Parlamentului
În săptămânile turcoaz, eurodeputații lucrează în afara Parlamentului. Aceștia pot organiza reuniuni în circumscripțiile lor sau pot participa la reuniuni ale delegațiilor Parlamentului, în cadrul cărora se reunesc eurodeputați și parlamentarii din țări din afara UE.
Încă de la început, Uniunea Europeană a folosit toate politicile și măsurile necesare pentru promovarea egalității de gen și pentru crearea unei Europe mai sociale.
UE a adoptat legi, a emis recomandări, a făcut schimburi de bune practici și oferă finanțări pentru sprijinirea acțiunilor statelor membre. Conceptele politicii UE privind egalitatea de gen au fost modelate de hotărârile Curții Europene de Justiție. Parlamentul European adoptă în mod regulat rapoarte din proprie inițiativă referitoare la problemele de gen, solicitând mai multe eforturi pentru îmbunătățirea egalității.
Parlamentul European a fost întotdeauna foarte activ în obținerea egalității între bărbați și femei și are o comisie permanentă dedicată drepturilor femeilor și egalității de gen. În fiecare an, Parlamentul marchează Ziua Internațională a Femeii la 8 martie și sensibilizează europenii prin organizarea de evenimente.
Egalitatea de gen la locul de muncă
În 2019, UE a aprobat noi reguli privind concediile legate de familie și îngrijire și condiții de muncă mai adaptabile, pentru a stimula tații să-și ia concedii de familie, pentru creșterea ratei de ocupare a femeilor.
Legislația UE privind egalitatea de gen la locul de muncă:
reguli priving ocuparea forței de muncă (salarii egale, securitate socială, condiții de lucru și hărțuire)
reguli privind munca independentă
reguli privind concediile de maternitate, paternitate și parental
În cadrul unei rezoluții adoptate în 2018, eurodeputații au cerut țărilor UE să pună în aplicare măsuri pentru a asigura integrarea deplină a femeilor în sectoarele TIC și să încurajeze educația și formarea femeilor în domeniile TIC, știință, tehnologie, inginerie și matematică.
În 2014, Parlamentul European a acordat Premiul Sakharov pentru libertatea de gândire ginecologului congolez Denis Mukwege, pentru că a ajutat mii de victime ale violului în grup și ale violenței sexuale brutale din Republica Democrată Congo și pentru lupta sa pentru demnitatea femeilor, dreptate și pace în țara sa.
De la politica în domeniul migrației la comerțul UE Parlamentul a invitat în mod repetat Comisia Europeană să sporească coerența dintre politicile privind egalitatea de gen și alte politici, precum cele privind comerțul, dezvoltarea, agricultura, ocuparea forței de muncă și migrația.
Într-o rezoluție adoptată în 2016, deputații europeni au solicitat linii directoare în domeniul diferenței de gen la nivel UE, ca parte a reformelor mai largi privind migrația și politica de azil.
Într-un raport adoptat în 2018, eurodeputații au solicitat ca măsurile privind schimbările climatice să țină seama de rolul femeilor și au cerut acțiuni pentru a abilita și proteja cele mai vulnerabile femei.
Dacă Marea Britanie va părăsi UE fără un acord, persoanele fizice și întreprinderile din Europa vor fi afectate. UE a adoptat măsuri de atenuare a impactului unei retrageri nereglementate.
UE a pus accentul de nenumărate ori pe faptul că susține o retragere regelmentată a Regatului Unit din Uniune. Aceasta a încheiat un acord de retragere a Regatului Unit pentru a se asigura că va exista în continuare o colaborare cu privire la diverse probleme în avantajul ambelor părți. Cu toate acestea, UE a adoptat măsuri de reducere a impactului unui eventual Brexit fără acord.
Aceste măsuri nu pot oferi avantajele de a face parte din Uniunea Europeană. Sunt doar măsuri temporare și unilaterale. Unele dintre ele cer reciprocitatea Regatului Unit pentru a intra în vigoare.
Soluțiile pe termen lung depind de discuțiile viitoare dintre UE și Marea Britanie.
Iată care sunt măsurile de pregătire a UE pentru un Brexit fără acord:
Companiile britanice ar putea oferi servicii în țările UE, cu condiția ca firmele UE să beneficieze de aceleași oportunități în Regatul Unit.
Servicii feroviare
Valabilitatea autorizațiilor de siguranță feroviară ar fi extinsă pentru a asigura continuitatea serviciilor feroviare între Regatul Unit și UE, cu condiția ca Marea Britanie să facă același lucru.
Cetățenii UE din Marea Britanie și cetățenii Regatului Unit din UE ar trebui să păstreze beneficiile protecției sociale dobândite înainte de retragere.
Finanțarea pentru programele bilaterale de pace în Irlanda de Nord va continua cel puțin până în 2020 pentru a contribui la susținerea procesului de pace și de reconciliere început prin acordul din Vinerea Mare (n.r. Acordul de la Belfast, semnat la 10 aprilie 1998).
Pescuit
În cazul în care Regatul Unit este de acord cu reciprocitatea deplină a accesului la apele pentru pescuit, o procedură simplă este pusă în vigoare pentru ca întreprinderile să obțină autorizația de pescuit cu ușurință. Schimbul de cote va fi permis până la finalizarea acestor măsuri la data de 31 decembrie.
În cazul în care Regatul Unit nu este de acord, firmele din UE cărora li se va interzice accesul la apele Regatului Unit ar putea fi eligibile pentru despăgubiri din partea fondului european pentru pescuit și afaceri maritime.
Apărare
Întreprinderile din UE vor putea să exporte în continuare către Marea Britanie anumite articole folosite în scopuri civile și militare.
În unele domenii nu există măsuri speciale.
În multe domenii nu există măsuri speciale puse la punct ce ar intra în vigoare în cazul unui Brexit fără acord. Acest lucru ar putea aduce costuri suplimentare și necesitatea de a completa anumite documente, de aceea ar fi o idee bună să verificați care este situația la autoritățile relevante din țara sau regiunea dumneavoastră.
Permisul de conducere
Permisele de conducere emise de către o țară europeană sunt recunoscute în mod automat de către alte state membre. În momentul în care Marea Britanie va părăsi UE, acest lucru nu se va mai aplica permiselor britanice. Europenii care doresc să conducă în Marea Britanie vor trebui să verifice validitatea permisului lor la autoritățile din Regatul Unit. Și britanicii vor trebui să facă același lucru în fiecare stat membru în care doresc să conducă. Permisele de conducere internaționale sunt valabile în Marea Britanie și în UE.
Animale de companie
Pașaportul european pentru animalele de companie, care permite ca acestea să călătorească cu proprietarul în altă țară din UE, nu va mai fi valabil în Marea Britanie. Este posibil ca mai multe documente să fie necesare atunci când vă luați animalul de companie spre sau din Marea Britanie.
Tratament medical
În conformitate cu normele UE, persoanele ce dețin cardul european de asigurări sociale de sănătate (EHIC) beneficiază de acces la asistență medicală în timpul șederii temporare într-un alt stat membru. Aceste reguli nu se vor mai aplica în Regatul Unit. Europenii ce călătoresc din UE către Marea Britanie, precum și britanicii care vizitează țările UE ar trebui să verifice dacă asigurarea lor acoperă costurile de tratament medical în străinătate. În caz contrar, călătorii ar trebui să ia în considerare posibilitatea de a-și procura o asigurare privată de călătorie.
Pentru informații suplimentare despre călătoriile spre și din Marea Britanie, consultați acest site al Comisiei Europene.
Rolul Parlamentului
Toate aceste măsuri pot intra în vigoare numai cu aprobarea Parlamentului European.
Orice acord dintre UE și Marea Britanie, inclusiv acordul de retragere, precum și orice acord cu privire la relațiile viitoare dintre cele două părți trebuie să fie aprobat de către Parlament înainte de a intra în vigoare.
Următorii pași
Niciuna dintre aceste măsuri temporare nu poate înlocui acordurile efective. Numai după ce Marea Britanie va părăsi Uniunea, pot fi revizuite relațiile viitoare între UE și Regatul Unit, ca țară terţă, care ar putea dori să încheie anumite acorduri pentru a se asigura că pot continua să colaboreze în probleme legate de comerț, securitate, migrație sau apărare. Declarația politică atașată acordului de retragere va oferi un cadru general privind modul în care ar putea arăta relațiile dintre UE și Marea Britanie, în cazul în care aceasta va fi ratificată de Regatul Unit.
Cele trei filme finaliste care concurează pentru premiul pentru filmul LUX 2019 sunt: Cold Case Hammarskjöld, The Realm and God Exists, Her Name is Petrunya.
Filmele finaliste, alese din 10 candidate, au fost dezvăluite pe 23 iulie la Roma:
Cold Case Hammarskjöld de Mads Brügger, regizor danez
Ați citit teorii conspirative despre moartea lui Dag Hammarskjöld? Secretarul General al ONU, din Suedia, a murit într-un accident de avion suspect, în 1961, în timp ce se îndrepta către negocierile de încetare a focului în scopul de a rezolva un conflict în Katanga, Congo, unde interese economice masive erau puse în joc.
Hammarskjöld a fost un politician progresist care a vrut să împiedice țările occidentale precum Marea Britanie și Franța să-și restabilească influența în Africa, după ce coloniile și-au câștigat independența. Documentarul lui Mads Brügger aduce lumină asupra misterului. Acesta analizează revendicările din trecut și face treptat descoperiri noi și uimitoare. Acest film provocator ne reamintește și de multe dintre problemele de astăzi. Chiar dacă prezintă multe practici înșelătoare din politică, filmul este, în același timp, profund uman și vesel. Este a treia oară în istorie Premiul LUX când un documentar se numără printre cele trei filme finaliste.
God Exists, Her Name Is Petrunya de un regizor din nordul Macedoniei, Teona Strugar Mitevska
Ce se întâmplă atunci când o femeie participă la o întrecere rezervată în mod tradițional doar bărbaților și reușește să obțină o cruce sfântă pe care un preot ortodox o aruncă într-un râu? Petrunya face tocmai asta și înfurie atât bărbații, cât și preotul, care implică poliția în acest caz. Deși inițial nu era o feministă, Petrunya refuză să cedeze la rugămințile de a întoarce crucea și lupta pentru drepturi egale. „De ce nu am dreptul la un an de noroc?”, întreabă ea făcând referință la „premiul” pentru câștigătorul întrecerii.
The Realm de regizorul spaniol, Rodrigo Sorogoyen
Cât de departe va merge un om hotărât să facă orice pentru putere? Acest film de aventuri, plin de adrenalină urmărește un caz de corupție politică. Povestea include moartea unui politician de succes și a domniei lui, care ar fi părut să existe pentru totdeauna.
Filmele europene în cinematografele din UE
Premiul pentru film LUX este un premiu oferit de deputații europeni pentru a promova filmele europene și pentru a le oferi posibilitatea de a circula dincolo de piața lor națională și de a concura mai bine cu filmele americane ce domină pe piață. De aceea, cele trei filme finaliste sunt subtitrate în toate cele 24 de limbi oficiale ale UE. Dacă nu reușiți să le vedeți într-un cinematograf din apropiere în următoarele câteva săptămâni, atunci sigur veți avea posibilitatea să le urmăriți în timpul Zilelor Filmului LUX, în toamnă, când acestea vor fi prezente în peste 50 de orașe ți în diverse festivaluri de film.
Filmul câștigător va fi desemnat de deputații europeni și premiul va fi acordat pe 27 noiembrie în timpul sesiunii plenare de la Strasbourg, în prezența producătorilor de film.
În cadrul primei runde de voturi, în Parlamentul European, deputații europeni s-au concentrat asupra relațiilor externe, în timp ce dezbaterea legislativă va fi reluată în toamnă.
Deputații europeni și-au exprimat votul în special asupra poziţionării UE față de criza din Venezuela, emiterea unui act european de amendare a încălcării drepturilor omului (inspirat de Magnitsky Act) și faţă de criza de la frontiera SUA-Mexic.
Este de remarcat că “mâna câştigătoare” a fost a celor cu o abordare mai dură față de cele trei subiecte supuse votului.
Iată câteva consideraţii referitoare la primele voturi exprimate în noul Parlament European privind politica externă:
– Renew Europe este confirmată în calitate de regizor în noul PE, deoarece grupul era pe partea câștigătoare, pe toate voturile exprimate până acum. Acest lucru se datorează faptului că grupul s-a alăturat unei coaliții înclinate spre dreapta în chestiuni referitoare la Venezuela și Rusia, deși a fost alături de o coaliție de stânga în ceea ce privește problemele legate de criza migrației la frontiera SUA-Mexic. Surprinzător este că poziţia celuilalt grup „rebranduit”, și anume “identitatea și democrația lui Salvini”, nu a fost diferită. De fapt, grupul de dreapta era în principal pe partea perdanţilor, singura excepție fiind voturile asupra Venezuelei. În acest caz, majoritatea membrilor din grupul “identitate” se aflau pe partea câștigătoare, sprijinind o poziție mai strictă față de acțiunile guvernului lui Maduro. Cu toate acestea, anumiţi membri francezi (de exemplu, colegii lui Marine Le Pen) nu au fost de acord cu Liga italiană și cu alte delegații și au votat împotriva recunoașterii lui Juan Guaidó drept președinte legitim al țării;
– Grupul GUE/NGL, susținut de Greens/EFA, a încercat (fără succes) să împiedice adoptarea propunerilor de rezoluție cu privire la Venezuela și apoi s-a opus recunoașterii lui Juan Guaidó drept președinte legitim al Venezuelei. În cadrul grupului S&D au fost observate anumite diviziuni în legătură cu aceste aspecte. De exemplu, scepticismul relativ mai puternic asupra susținerii liderului opoziției Juan Guaidó a fost observat în rândul membrilor S&D, germani, francezi, englezi, portughezi, bulgari și slovaci. Cu toate acestea, grupul S&D a susținut rezoluția finală, care a cerut sancțiuni suplimentare adresate autorităților statului venezuelean pentru încălcarea drepturilor omului, precum și susținerea investigației din partea Curții Penale Internaționale cu privire la pretențiile privind infracțiunile comise de guvernul Maduro. Foarte interesant, grupul Verts / ALE a fost mai puțin unificat decât de obicei atunci când a votat rezoluția privind criza din Venezuela, întrucât cei doi copreședinți ai grupului (nemţoaica Ska Keller și belgianul Philippe Lamberts) au ajuns în minoritate (cei mai mulți membri s-au opus rezoluției împotriva lui Maduro, în timp ce cei doi copreședinți au decis să se abțină);
– S&D a fost profund împărțită referitor la denumirea actului privind sancțiunile UE pentru încălcarea drepturilor omului, propunerea fiind ca acest document să fie numit după Serghei Magnitsky, un contabil fiscal rus care a murit în închisoare după denunțarea corupției sistematice a oficialilor ruși. Mișcarea simbolică (propusă de Renew Europe) este o trimitere clară împotriva lui Putin. Criticii numelui „Magnitsky” susțin că regimul de sancțiuni al UE în domeniul drepturilor omului ar trebui să aibă un caracter global și că nicio încălcare specifică a drepturilor omului nu ar trebui să fie vizată în mod explicit. Referirea la cazul lui Serghei Magnitsky (și, astfel, la Rusia) a fost susținută de o majoritate a deputaților europeni (ECR, PPE, Renew Europe și parte din S&D), în timp ce GUE / NGL, Greens / EFA și ID au votat împotrivă. În cadrul grupului S&D, membrii austrieci, germani, bulgari și portughezi au fost printre cei mai critici privind referirea simbolică la Magnitsky, în timp ce cea mai mare delegație a grupului, spaniolii, a preferat să se distanțeze de subiect și s-a abținut (inclusiv noul lider al Grupul S&D, Iratxe García). De asemenea, propunerea Renew Europe nu a reușit să convingă pe deplin pe fostul președinte al PE, Antonio Tajani (PPE), care sa abținut;
– Grupul PPE s-a alăturat grupurilor de dreapta pentru a respinge criticile aspre împotriva raidurilor formulate de Agenția SUA pentru Imigrație și Apărare a Vămilor privind migranții fără acte. Cu toate acestea, PPE a ajuns să fie depășită, deoarece Renew Europe, alături de cele trei grupuri progresiste (GUE/NGL, Greens/EFA și S&D), a reunit majoritatea împotriva acțiunilor de „criminalizare” a migranților fără acte de către agenția americană respectivă. Pe de altă parte, în ceea ce privește cele mai multe aspecte privind migrația în ansamblu, cum ar fi respingerea oricărei criminalizări a asistenței umanitare și salutarea tratatelor globale ale ONU privind migrația, PPE s-a orientat spre centru-stânga, lăsând pe cont propriu ECR și ID. Interesant este faptul că PPE, în ansamblul său, a reușit să rămână coerentă în aceste probleme fierbinți, chiar dacă Fidesz-ul maghiar și, într-o măsură mai mică, majoritatea republicanilor francezi au respins linia de grup și au votat în același mod ca naționaliștii de dreapta. De exemplu, „rebelii” PPE unguri și francezi nu au fost de acord cu afirmația potrivit căreia „răspunsul la fluxurile migratoare prin represiune sau criminalizare favorizează xenophobia, ura și violența”.
Deși acestea sunt doar tendințele generale, s-au observat și alte constatări semnificative cu privire la coeziunea principalelor partide naționale și la comportamentul individual al deputaților. Pentru informații detaliate despre modul în care a votat fiecare deputat, asupra acestor subiecte, consultați site-ul https://www.votewatch.eu/
Parlamentul European publică primele rezultate ale Eurobarometrului post-electoral
Potrivit sondajului Eurobarometru publicat de Parlamentul European, tinerii cu o mentalitate pro-europeană au votat, la alegerile europene din mai 2019, într-un număr semnificativ mai mare decât în alți ani. Sondajul, realizat în săptămânile după alegeri, în toate cele 28 de state membre ale UE, arată că aproape 28.000 de cetățeni din întreaga Uniune Europeană au răspuns la întrebări cu privire la participarea lor la alegerile europene și la subiectele care i-au motivat să voteze.
Primele rezultate ale sondajului arată că sprijinul cetățenilor pentru Uniunea Europeană rămâne la cel mai înalt nivel din 1983 până astăzi: confirmând sondajele pre-electorale, 68% dintre respondenți (+1% față de februarie / martie 2019 ) spun că țara lor a beneficiat în mod pozitiv de statutul de membru al UE.
Vocea mea contează
Un aspect și mai semnificativ pentru legitimitatea democratică a UE este creșterea abruptă a numărului cetățenilor europeni care cred că „vocea lor contează în UE”: 56% dintre respondenți împărtășesc acest punct de vedere, o creștere de 7% începând din martie 2019 și cel mai bun rezultat înregistrat din 2002, anul în care întrebarea a fost adresată prima dată.
„Cetățenii au votat în alegerile europene pe baza unui sprijin foarte puternic pentru UE și cu o convingere mult mai puternică că vocea lor contează în UE”, a spus Președintele Parlamentului European, David Sassoli.
Per total, participarea la alegerile europene din 2019 a crescut cu 8%, până la 50,6%, ceea ce înseamnă cea mai mare participare din 1994 până acum.. Cea mai semnificativă creștere a participării la vot a fost înregistrată în Polonia (+ 20%), România (+19%), Spania (+17%), Austria (+1%) și Ungaria (+14 %).
Participarea tinerilor a crescut cu 50%
Rezultatele sondajului sugerează că alegătorii europeni tineri și și cei care au votat pentru prima dată au fost cei care au influențat pozitiv rata de participare: 42% dintre respondenții între 16/18 și 24 de ani susțin că au votat la alegerile europene, participarea tinerilor crescând astfel cu 50% în comparație cele 28 de procente înregistrate în 2014. La fel de puternică a fost creșterea numărului de participanți la grupa de vârstă de 25-39 ani, în creștere cu 12%, de la 35% la 47%. Prezența tinerilor și a celor care au votat pentru prima dată depășește orice creștere a participării înregistrate pentru alte grupe de vârstă.
Votul sub formă de datorie civică, de exprimare a sprijinului pro-european și pentru că lucrurile se pot schimba
Analizând motivele pentru care oamenii s-au prezentat la vot în 2019, datoria civică este cel mai adesea invocată ca motiv principal de către 52% dintre alegători, o creștere cu 11% față de 2014. Comparativ cu ultimele alegeri europene din 2014, un număr mai mare de cetățeni au votat pentru a-si exprima sprijinul față de UE (25%, o creștere cu 11%) sau pentru că au simțit că pot schimba lucrurile prin vot (18%, o creștere de 6%).
„Parlamentul European și alegerile în sine au devenit parte a vieții democratice normale a cetățenilor. Cu toate acestea, aceste alegeri nu au fost doar o expresie a datoriei civice. Cetățenii au votat pentru că susțin UE, pentru că pot face ca lucrurile să se schimbe prin vot. Parlamentul European trebuie să fie de acum înainte la înălțimea acestor așteptări „, a subliniat David Sassoli.
În 27 de state membre, cetățenii au votat în primul rând pentru că au considerat acest lucru o datorie civică. În toate cele 28 de state membre, mai mulți respondenți decât în 2014 au votat pentru a-și exprima sprijinul față de UE. Cea mai mare creștere pentru acest motiv s-a înregistrat în Germania (39%, +14%), Irlanda (27%, +15%), Italia (23%, +14%) și Spania (23%, +15%).
Eurobarometrul post-electoral a analizat, de asemenea, problematicile care au adus cetățenii la vot în cadrul recentelor alegeri pentru Parlamentul European. Principalele aspecte care au influențat decizia cetățenilor au fost economia și creșterea economică (44%), schimbările climatice (37%), precum și drepturile omului și democrația (37%). „Modul în care UE ar trebui să acționeze în viitor” a apărut, de asemenea, în topul motivației cetățenilor (36%). În 16 țări, respondenții s-au referit la economie și creșterea economică drept cel mai important aspect, în timp ce cetățenii din opt țări au ales schimbările climatice drept tematica principală pentru ei.
„Reforma economică, schimbările climatice, viitorul UE și apărarea drepturilor omului: toate acestea sunt chestiuni cheie pentru Parlamentul European. Asupra acestor lucruri ne-am concentrat în ultimii ani și aici vom continua să fim puternici apărători ai așteptărilor cetățenilor noștri „, a spus David Sassoli.
***
Notă pentru jurnaliști:
Sondajul post-electoral al Parlamentului European a fost realizat ca „Eurobarometrul 91.5”. 27.464 de respondenți au fost intervievați față în față de către Kantar din partea Parlamentul European în toate cele 28 de state membre ale UE, provenind din populația în vârstă de peste 15 ani. Întrebările post-electorale au fost filtrate pentru respondenții în vârstă de peste 18 ani (cu excepția Austriei și Maltei, peste 16 ani, și Greciei, peste 17 ani). Interviurile au avut loc în perioada 7-26 iunie 2019.
Un raport complet, precum și toate rezultatele și tabelele vor fi publicate de către Parlamentul European în septembrie 2019.
UE contribuie la îmbunătățirea sănătății publice prin finanțare și reguli privind o gamă largă de subiecte, precum alimentația, bolile, aerul curat și multe altele.
De ce există o politică în domeniul sănătății la nivel UE
Responsabilitatea pentru organizarea și furnizarea de asistență medicală și de securitate socială revine în primul rând guvernelor naționale. Rolul UE este de a completa și sprijini statele membre în îmbunătățirea stării de sănătate a europenilor, reducerea inegalităților în materie de sănătate și deplasarea către o Europă mai socială.
Evoluția pieței muncii și libera circulație a persoanelor și a bunurilor pe piața internă duce la necesitatea coordonării problemelor de sănătate publică la nivel UE. Politica de sănătate publică a UE ajută statele membre să creeze rezerve de resurse și să soluționeze provocări comune precum rezistența la substanțe antimicrobiene, reducerea incidenței bolilor cronice ce pot fi prevenite și impactul creșterii speranței de viață asupra sistemelor de sănătate.
UE emite recomandări și dispune de legi și standarde pentru protejarea cetățenilor, care acoperă produsele și serviciile de sănătate (cum ar fi produsele farmaceutice, dispozitivele medicale, e-sănătatea) și pacienții (reguli privind drepturile pacienților în cadrul asistenței medicale transfrontaliere).
Programul de sănătate al UE
Lucrarea este finanțată prin programul de sănătate al UE, care încurajează cooperarea și promovarea strategiilor pentru o stare bună de sănătate și asistență medicală.
Există norme specifice ale UE privind medicamentele pentru copii, bolile rare, produsele pentru terapie avansată și studiile clinice. De asemenea, UE dispune de reguli pentru combaterea medicamentelor falsificate și pentru a asigura controlul comerțului cu medicamente.
În 2017, au fost adoptate noi norme privind dispozitivele medicale de diagnosticare și de diagnosticare in vitro, cum ar fi supapele cardiace sau echipamentul de laborator, pentru a ține pasul cu progresul științific, pentru a îmbunătăți siguranța și pentru a garanta o mai mare transparență.
Întrucât regulile privind utilizarea canabisului medical variază foarte mult între statele membre, Parlamentul a solicitat, în 2019, o abordare la nivelul UE și o cercetare științifică finanțată în mod corespunzător.
Locuri de muncă sănătoase
Legislația UE stabilește cerințele minime de sănătate și siguranță pentru protecția la locul de muncă, permițând statelor membre să aplice dispoziții mai stricte. Există dispoziții specifice privind utilizarea echipamentelor, protecția lucrătoarelor gravide și a tinerilor, precum și expunerea la substanțe specifice, cum ar fi agenți cancerigeni și mutageni, sau zgomot.
Forța de muncă îmbătrânită a Europei și creșterea vârstei de pensionare aduc provocări pentru sănătate. Pentru a menține și a reintegra lucrătorii la locul de muncă cu leziuni sau probleme cronice de sănătate, Parlamentul European a propus, în 2018, măsuri precum adaptarea locurilor de muncă prin programe de dezvoltare a competențelor, asigurarea condițiilor flexibile de lucru și sprijinirea lucrătorilor (inclusiv consultarea unui psiholog sau terapeut).
Societatea favorabilă incluziunii
Pentru a asigura participarea deplină a persoanelor cu dizabilități în societate, Parlamentul a aprobat, în 2019, actul european privind accesibilitatea (EAA). Noile reguli urmăresc să asigure accesul persoanelor în vârstă și persoanelor cu handicap din întreaga UE la produsele de zi cu zi și serviciile-cheie (cum ar fi smartphone-uri, computere, cărți electronice, mașini de check-in, bancomate și alte terminale de plată).
Deputații europeni au ales un nou președinte pentru Comisia Europeană: Ursula von der Leyen. Pe ordinea de zi au mai fost președințiile Consiliului în 2019 și drepturile omului.
Doamna von der Leyen va forma echipa de comisari în timpul verii. Candidații vor fi evaluați în cadrul unor audieri, în comisiile parlamentare responsabile cu portofoliile care le-au fost alocate. Deputații vor vota asupra întregului colegiu în plen în octombrie.
Premierul finlandez Antti Rinne a prezentat în Parlament, miercuri, prioritățile președinției finlandeze a Consiliului UE. Printre acestea se numără combaterea schimbărilor climatice, stimularea concurenței și ameliorarea securității.
Marți, deputații au dezbătut cu premierul român Viorica Dăncilă rezultatele președinției române a Consiliului EU. România a deținut președinția Consiliului Uniunii Europene între 1 ianuarie și 30 iunie anul acesta și s-a axat pe coeziune, valori comune, siguranța și consolidarea Europei ca actor global.
Într-o dezbatere privind asistența umanitară în Marea Mediterană, deputații europeni au discutat despre modul de reconciliere a datoriei morale de salvare a persoanelor aflate în primejdie în largul mării cu necesitatea de a controla fluxurile migratoare către Europa și de a opri traficul de persoane.
Delegațiile mențin relațiile cu parlamentarii din țările terțe, cu scopul de a sprijini politica externă a UE și de a promova valorile fundamentale ale Uniunii, precum libertatea, democrația și respectarea drepturilor omului.
Joi, deputații europeni au dezbătut o serie de probleme legate de drepturile omului în lume, inclusiv protestele în desfășurare din Hong Kong, situația tensionată la granița SUA-Mexic și modul în care autoritățile ruse tratează activiștii din domeniul mediului și prizonierii politici din Ucraina.
Parlamentul a adoptat joi o declarație privind Venezuela, în care și-a exprimat îngrijorarea față de deteriorarea situației din țară și a cerut sancțiuni suplimentare împotriva autorităților de stat responsabile cu încălcarea drepturilor omului.
Ursula von der Leyen a fost aleasă de Parlamentul European în funcția de Președinte al Comisiei Europene
Publicat de Camelia Teodosiu,
17 iulie 2019, 09:48 / actualizat: 19 iulie 2019, 12:59
În urma votului secret din 16 iulie, Parlamentul European a ales-o pe Ursula von der Leyen în funcția de Președinte al Comisiei Europene cu 383 de voturi.
Doamna von der Leyen își va începe mandatul de cinci ani pe 1 noiembrie 2019. Din 733 de voturi exprimate, un singur vot a fost invalidat. 383 de eurodeputați au votat pentru, 327 împotrivă, iar 22 s-au abținut.
În momentul de față, Parlamentul numără 747 de deputați în urma notificărilor oficiale venite din partea autorităților statelor membre, prin urmare pragul necesar a fost de 374 de voturi (mai mult de 50% din membri). Alegerea a avut loc prin vot secret pe hârtie.
Președintele Sassoli a declarat: „În numele Parlamentului, doresc să vă felicit pentru alegerea în funcția de Președinte al Comisiei Europene. O foarte importantă etapă pentru instituțiile europene începe acum; trebuie să pregătim audierile pentru comisarii desemnați, care sunt luate foarte serios de către membrii Parlamentului European. Ne așteptăm ca subiectele pe care le-ați abordat astăzi în plen să fie examinate amănunțit și detaliate de către viitorul colegiu, care se va prezenta la audieri în fața comisiilor competente. Următorii ani vor fi foarte importanți pentru viitorul Uniunii Europene și nu vom putea face față cu succes provocărilor decât printr-o cooperare strânsă și completă între instituții.”
Pașii următori
Președintele desemnat al Comisiei va trimite acum scrisori oficiale către șefii de stat și de guvern ai statelor membre, cu invitația de a-și propune candidații pentru posturile de comisar. Audierile candidaților vor avea loc în comisiile de specialitate ale Parlamentului, în perioada 30 septembrie – 8 octombrie. Colegiul comisarilor va fi apoi supus votului în plenul Parlamentului European, cel mai probabil în sesiunea din 21-24 octombrie. Mai multe detalii aici.
David-Maria SASSOLI candidatul Alianței Progresiste a Socialiștilor si Democraților din Parlamentul European, a fost ales azi, 3 iulie 2019, cu o majoritate de 325 de voturi noul Președinte al Parlamentului European
Începând de astăzi, șefia Parlamentului European îi revine, pentru un mandat de 2 ani și jumătate, lui David-Maria SASSOLI.
Alegerea Parlamentului European, din cei patru candidați înscriși, a necesitat două runde de vot, deoarece după primul niciunul din cei înscriși nu a trecut de pragul de 332 reprezentând absolută a voturilor valabil exprimate, adică 50% plus unu.
Pe lista candidaților pentru șefia PE nu s-a regăsit niciun reprezentant din partea PPE grupul care deține cel mai mare număr de europarlamentari.
Dar să facem o scurtă prezentare a celor 4 candidați înscriși pentru funcția de Președinte al PE.
Ska Keller este liderul grupului Verzilor, provine din Germania, are 37 de ani și se află la a treia legislatură în PE, în care formațiunea pe care o reprezintă deține 74 de europarlamentari.
David-Maria SASSOLI este membru în grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor si Democraților din Parlamentul European, a doua cea mai mare familie politică din Parlamentul European, formată din 154 de europarlamentari. Este un politician italian, fost jurnalist și membru în Parlamentul European din 2009.
Jan Zahradil, din Cehia, este liderul grupului Conservatorilor și Reformiștilor Europeni, cu o îndelungată activitate în în PE fiind membru din 2004. Formațiunea politică pe care o reprezintă este formată din 62 de europarlamentari
Rezultatele anunțate de Antonio Tajani după prima rundă de vot au fost:
Numărul total de voturi 735 dintre care 73 albe deci nule și 662 de voturi exprimate.
Ska Keller a obținut 133 de voturi, Sira Rego 42 de voturi, David-Maria SASSOLI a obținut 325 de voturi și Ian Zaradil 162 de voturi.
În acest caz majoritate absolută voturilor valabil exprimate, este de 332 de voturi.
Deoarece niciun candidat nu a obținut majoritate absolută voturilor valabil exprimate, s-a trecut la runda a doua de vot cu aceiași candidați, neexistînd observații, intervenții sau alte candidaturi.
Rezultatul celei de-a doua runde îl situează pe primul loc pe David-Maria SASSOLI cu 345 de voturi care devine noul Președinte al Parlamentului European.
Deci, în cea de-a doua rundă, au fost 704 voturi exprimate dintre care 37 albe deci nule și 667 de voturi valabile. De această dată majoritate absolută a voturilor valabil exprimate, a fost de 334 de voturi.
Ska Keller a obținut 119 de voturi, Sira Rego 43 de voturi, și Ian Zaradil 160 de voturi.
În discursul său Sassoli i-a mulțumit predecesorului său, Antonio Tajani, pentru angajamentul și implicarea în activitatea Parlamentului European. De asemenea, a subliniat provocările, tematicile și problemele importante la nivelul UE precum și asumarea răspunderii la nivelul celor mai importante instituții ale UE – Parlamentul, Consiliul și Comisia UE.
Mâine, 4 iulie, deputații europeni vor alege, cei 14 vicepreședinți (din nou cu buletine de vot) și cinci chestori prin vot electronic.
Cea de-a noua legislatură a Parlamentului European a fost constituită oficial astăzi la Strasbourg la ora 10.00 de către Președintele în exercițiu, Antonio Tajani.
Noul Parlament European s-a constituit astăzi la Strasbourg, în urma alegerilor directe din cele 28 de state membre ce au avut loc între 23 si 26 mai și la care au participat 51% dintre alegători. 61% dintre eurodeputați sunt la primul mandat, cea mai mare proporție de până acum, și 40% sunt femei, un procent mai mare în comparație cu 2014 (37%).
Cel mai tânăr eurodeputat este Kira Marie Peter-Hansen din Danemarca (21 ani), iar cel mai în vârstă este Silvio Berlusconi din Italia (82 ani).
Noul Parlament este alcătuit din șapte grupuri parlamentare, cu unul mai puțin decât în legislatura anterioară. Toți eurodeputații care nu s-au alăturat unui grup politic fac parte din categoria „neafiliați”, însă se pot hotărî în orice moment să adere la un grup sau să formeze un grup nou. Începând cu 2009, Regulamentul de procedură prevede ca dintr-un grup politic să facă parte minim 25 de eurodeputați din cel puțin șapte state membre.
După constituirea noului Parlament, mâine dimineața eurodeputații își vor alege Președintele, pentru un mandat de doi ani și jumătate.
Articolul 14 din Regulamentul de procedură al Parlamentului prevede că ședința în cadrul căreia este ales noul Președinte al Parlamentului European va fi prezidată de președintele aflat la sfârșit de mandate – Antonio Tajani.
Conform articolului 15, candidații la această funcție pot fi propuși fie de un grup politic, fie de minimum 38 de deputați europeni (pragul redus introdus în Regulamentul de procedură revizuit).
Termenul limită pentru depunerea candidaturilor pentru funcția de Președinte este stabilit pentru ora 22.00 în aceeași zi (23.00 ora României).
Candidații vor avea posibilitatea de a face scurte declarații (maximum 5 minute) înainte de începerea alegerilor.
Alegerile au loc prin vot secret (conform articolului 15 din Regulamentul de procedură). Pentru a fi ales, un candidat trebuie să obțină majoritatea absolută a voturilor exprimate, adică 50% plus unul (articolul 16). Voturile albe sau cele anulate nu intră în calculul majorității.
Dacă niciun candidat nu este ales în primul tur de scrutin, aceiași sau alți candidați pot fi nominalizați pentru un al doilea tur, în aceleași condiții. Un al treilea tur de scrutin poate fi organizat în aceleași condiții, dacă este necesar. Dacă nu există un câștigător nici după al treilea tur, primii doi candidați cu cele mai bune scoruri în runda a treia intră în al patrulea tur de scrutin, cel care obține cele mai multe voturi câștigând alegerile.
Președinte nou-ales al Parlamentului își preia imediat atribuțiile și poate să țină un discurs inaugural înainte de a prezida alegerea vicepreședinților și a chestorilor.
Siegfried Mureșan, după misiunea oficială a Parlamentului European la Chișinău: „Guvernul Maia Sandu va putea să deblocheze asistența macrofinanciară de 100 de milioane de euro”
„Dacă este lăsat să-și desfășoare activitatea, Guvernul Maia Sandu va putea să deblocheze asistența macrofinanciară de 100 de milioane de euro din partea Uniunii Europene și să reformeze Republica Moldova mai mult decât orice guvern din ultimii 28 de ani”, a declarat deputatul european Siegfried Mureșan, vicepreședinte al Grupului PPE din Parlamentul European, după misiunea oficială a Parlamentului de luni la Chișinău.
Misiunea oficială a Parlamentului European la Chișinău a avut luni întrevederi cu prim-ministrul Republicii Moldova, Maia Sandu, cu președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, cu liderul Parlamentului Republicii Moldova, Zinaida Greceanîi, și cu președintele Grupului parlamentar al Partidului Democrat, Pavel Filip.
„Scopul misiunii noastre de ieri de la Chișinău a fost să vedem cum putem ajuta cel mai bine din Parlamentul European parcursul european al Republicii Moldova. De aceea, m-am bucurat să văd la Chișinău un guvern nou, proeuropean, în care putem avea încredere, un guvern care vrea cu adevărat să adopte reforme și să aducă Republica Moldova spre Uniunea Europeană. Este o diferență ca de la cer la pământ față de ceea am văzut la Chișinău în dialogurile cu guvernul precedent.
Dacă acest guvern este lăsat să facă ceea ce își propune și ceea ce ne-a prezentat ieri la Chișinău, va reuși să deblocheze într-un singur an toată asistența macrofinanciară de 100 de milioane de euro alocată de Uniunea Europeană. Această asistență macrofinanciară a fost blocată din cauză că precedentul guvern nu și-a îndeplinit angajamentele asumate în fața partenerilor europeni privind combaterea spălării banilor, alegeri democratice, sistem transpartinic, combaterea corupției, întărirea sistemului bancar și reformarea justiției.
Noul guvern are capacitatea să reformeze Republica Moldova mai mult decât orice alt guvern din ultimii 28 de ani, trebuie doar lăsat să își facă treaba”, a declarat deputatul european Siegfried Mureșan, după vizita de la Chișinău.
„Am transmis noului guvern de la Chișinău că îi voi acorda tot sprijinul meu în implementarea reformelor prevăzute în Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană. Voi reveni foarte curând la Chișinău și voi veni ori de câte ori va fi nevoie pentru a ajuta noul guvern în parcursul său european. La fel, mă voi lupta ca și până acum în Parlamentul European pentru ca Republica Moldova și celelalte țări din vecinătatea estică să beneficieze de cât mai multe fonduri europene care să ajute la creșterea nivelului de trai al oamenilor din aceste țări”, a mai spus Siegfried Mureșan.
Din misiunea Parlamentului European de luni de la Chișinău au făcut parte vicepreședinta Parlamentului European, Heidi Hautala, vicepreședintele Grupului PPE din Parlamentul European, Siegfried Mureșan, și eurodeputata Clare Moody, din partea Grupului Socialiștilor Europeni.
Vreți să vedeți cum o instituție precum Parlamentul European funcționează din interior? Aplicați pentru un stagiu și aflați informații esențiale despre procesul de luare de decizii european.
Parlamentul European este un forum important pentru dezbaterile politice și luarea de decizii la nivelul UE. Deputații în Parlamentul European sunt aleși în mod direct de alegători în toate statele membre pentru a reprezenta interesele cetățenilor în procesul legislativ al Uniunii Europene și pentru a se asigura că celelalte instituții ale UE își desfășoară activitatea în mod democratic.
Pentru a oferi oportunități de formare profesională și o înțelegere a activității sale, Parlamentul are un program de stagii care permite absolvenților de studii universitare cu vârsta de 18 ani și peste să vadă ce înseamnă o carieră în UE.
Solicitanții de stagiu la Parlamentul European trebuie:
să aibă vârsta de peste 18 ani,
să îndeplinească cerința lingvistică,
să posede o diplomă universitară,
să nu fi lucrat mai mult de două luni consecutive într-o instituție sau organism UE,
să nu fi efectuat o vizită de studiu la secretariatul Parlamentului European cu șase luni înainte de începerea stagiului.
Finanțarea corespunzătoare a Politicii Agricole Comune și a celei de Coeziune trebuie să se numere printre prioritățile Grupului Partidului Popular European (PPE) în noul mandat al Parlamentului European (PE), susține deputatul european al UDMR Iuliu Winkler. Conform europarlamentarului, în acest fel Grupul PPE ar putea împlini așteptările cetățenilor din Europa Centrală și de Est care își doresc continuarea dezvoltării și progresului.
Iuliu Winkler a participat, miercuri, la dezbaterile pe marginea priorităților Grupului PPE la începutul celei de a 9-a legislaturi a PE organizate în cadrul Study Days care se desfășoară la San Sebastian, Spania.
”În timpul campaniei electorale, cu toții am avut ocazia să auzim problemele și așteptările oamenilor. Întrebarea este dacă într-adevăr am şi ascultat, dacă le-am înțeles mesajul. Este important ca PPE să-și stabilească prioritățile având în vedere noile realități. Aici mă gândesc la agenda digitală, la inteligența artificială, la schimbările climatice, la inovație. Dar, este la fel de important să ascultăm toate comunitățile europene. PPE trebuie să asculte vocea tuturor cetățenilor, a tuturor statelor membre, a regiunilor europene”, a afirmat Winkler. El a precizat că pe lângă soluțiile care să facă față noilor provocări, UE trebuie să continue să răspundă și cerințelor fundamentale.
”În Europa de Est, cetățenii și comunitățile vor continuarea progresului, a dezvoltării și modernizării. Avem nevoie de predictibilitate, vrem să continuăm proiectele începute cu finanțări europene. Tocmai de aceea, este esențial ca PPE să fie în fruntea luptei pentru finanțarea corespunzătoare a Politicii Agricole Comune (PAC) și a Politicii de Coeziune, cele mai importante politici publice ale UE. Pentru noi, acestea sunt vitale. Pentru majoritatea cetățenilor noștri esența UE se regăsește în aceste două politici. Agricultorii așteaptă ca noul cadru bugetar multianual al UE să asigure fonduri pentru dezvoltarea rurală și să majoreze subvențiile agricole. Autoritățile locale, dar și întreprinzătorii așteaptă să fie majorată valoarea fondurilor pentru dezvoltare regională. Trebuie să tratăm în continuare PAC și Politica de Coeziune în mod prioritar. În acest fel dăm răspuns expectanțelor cetățenilor noștri, dar menținem și un cadru predictibil și clar pe baza căruia noua Comisie Europeană poate să-și planifice activitatea”, a subliniat deputatul european în cadrul dezbaterilor privind prioritățile Grupului PPE.
Ghidându-se după principiul „interesului superior al copilului”, coordonatoarea are drept misiune să asigure promovarea și protejarea drepturilor copiilor în cadrul tuturor politicilor și în întreaga legislație a Uniunii Europene. Ea încearcă să le ofere asistență cetățenilor care se confruntă cu problema răpirii copiilor de către unul dintre părinți și cu alte litigii familiale transfrontaliere. Coordonatoarea susține o colaborare mai strânsă cu organismele judiciare și administrative și urmărește să promoveze medierea în cazul litigiilor familiale transfrontaliere.
Drepturile copiilor
Parlamentul European promovează în mod activ dezvoltarea și protecția drepturilor copilului în Europa. Coordonatoarea va colabora cu deputații din Parlamentul European pentru a se asigura că activitatea Parlamentului va respecta, proteja și promova drepturile copiilor. Dacă doriți să aflați mai multe despre ceea ce face instituția pentru drepturile copilului:
Anna Maria Corazza Bildt este actuala coordonatoare pentru drepturile copiilor a Parlamentului European, numită în această funcție în ianuarie 2019. Ea este membră a Parlamentului European.
De-a lungul anilor, Anna Maria Corazza-Bildt a jucat un rol-cheie în plasarea drepturilor copiilor în centrul agendei politice a UE. În calitate de coordonatoare, ea va promova activ drepturile copiilor și va servi drept principal punct de contact pentru celelalte instituții și organizații implicate în politica UE și în drepturile copiilor, precum și pentru UNICEF și principalele organizații ale societății civile, pledând pentru drepturile copiilor atât în cadrul UE, cât și în relațiile acesteia cu țările terțe.
De la crearea sa în 1987, la inițiativa Lordului Plumb, președintele de atunci al Parlamentului European, poziția de coordonator a purtat mult timp denumirea de „mediator pentru răpirile internaționale de copii de către unul dintre părinți”. Această funcție a fost ocupată anterior de Elisabeth Morin-Chartier (2017-2019), Mairead McGuinness (2014-2017), Roberta Angelilli (2009-2014), Evelyne Gebhardt (2004-2009), Mary Banotti (1995-2004) și Marie-Claude Vayssade (1987-1994).
La vremea respectivă, colaborarea dintre statele membre ale UE în domeniul dreptului familiei era foarte redusă sau inexistentă. Crearea poziției de mediator a fost, prin urmare, o soluție pragmatică la cererile tot mai numeroase primite de deputații din PE din partea cetățenilor care se confruntau cu probleme de răpire transfrontalieră a copiilor de către unul dintre părinți sau cu probleme de drept de vizită. Rolul mediatorului a evoluat de-a lungul anilor. În aprilie 2018, denumirea funcției deținute de Elisabeth Morin-Chartier s-a schimbat în „coordonatorul pentru drepturile copiilor al Parlamentului European”, pentru a evidenția evoluția mandatului conferit poziției, care include drepturile copiilor.
Globalizarea economică este caracterizată de intensificarea comerțului internațional și creșterea interdependenței economiilor la nivel global. Politica comercială a UE reprezintă un instrument central pentru reacția la globalizare și transformarea potențialului acesteia în beneficii reale.
Cum profităm de globalizare: politica comercială a UE
O politică comercială la nivel UE, în locul politicilor naționale, oferă mai multă greutate în negocierile bilaterale și în cadrul unor organe multinaționale precum Organizația Mondială a Comerțului (OMC). Scopul principal al politicii comerciale UE este creșterea oportunităților comerciale pentru companiile europene prin înlăturarea barierelor precum tarifele și cotele și prin garantarea unei concurențe corecte.
Această politică este esențială pentru economia europeană, deoarece influențează creșterea și ocuparea forței de muncă. Peste 36 de milioane de locuri de muncă din UE depind de exporturile în afara Uniunii. În medie, fiecare miliard de euro provenit din exporturi susține peste 13.000 de locuri de muncă în UE.
Politica comercială a UE protejează europenii asigurându-se că importurile respectă normele de protecție a consumatorilor.
De asemenea, UE face uz de politica sa comercială pentru a promova drepturile omului, standardele sociale și de siguranță, respectarea mediului și dezvoltarea durabilă.
Cum funcționează politica comercială a UE?
Politica comercială a UE acoperă comerțul cu bunuri și servicii, investițiile străine directe, aspectele comerciale ale proprietății intelectuale (de exemplu brevetele) și achizițiile publice.
Aceasta este compusă din trei elemente principale: acorduri comerciale cu țări din afara UE pentru a deschide noi piețe și a spori oportunitățile comerciale pentru companiile din UE, reglementarea comerțului pentru a proteja producătorii UE de concurența neloială și aderarea UE la Organizația Mondială a Comerțului, care stabilește regulile comerțului internațional. Și țările UE sunt membre, însă Comisia Europeană negociază în numele Uniunii.
Acordurile comerciale
Acordurile comerciale sunt negociate cu țări din afara UE pentru garantarea unor oportunități comerciale mai bune.
acordurile de asociere care consolidează acorduri politice mai mari, cum ar fi Uniunea pentru Mediterana cu Tunisia.
Obiectivul tuturor acordurilor este reducerea barierelor tarifare și asigurarea investițiilor.
Reglementarea comerțului UE
UE dispune de reguli pentru protejarea companiilor europene de practicile comerciale neloiale. Printre aceste practici se numără dumping-ul sau subvențiile care fac ca prețurile să fie în mod artificial scăzute în comparație cu produsele europene. Produsele europene riscă să fie confruntate și cu bariere vamale sau cote. Dacă dezacordurile comerciale nu pot fi rezolvate, acestea pot duce la un război comercial.
Și investițiile străine directe sunt reglementate în UE. În februarie 2019, deputații europeni au aprobat un nou mecanism de monitorizare, care să se asigure că investițiile străine în sectoare strategice nu afectează interesele și securitatea Europei.
UE și Organizația Mondială a Comerțului
Organizația Mondială a Comerțului are peste 160 de membri, care reprezintă 98% din comerțul internațional. Aceasta are ca scop păstrarea predictibilității și corectitudinii sistemului comercial mondial cu acorduri și monitorizarea regulilor comune pentru comerțul între națiuni.
UE susține puternic OMC și a jucat un rol central în dezvoltarea sistemului comercial internațional. Este implicată îndeaproape în negocierile comerciale multilaterale ale OMC.
Parlamentul European urmărește îndeaproape aceste negocieri și adoptă rapoarte de evaluare.
Actuala rundă a negocierilor OMC – ciclul de la Doha (2001) – a fost blocată din cauza lipsei unui acord asupra principalelor politici, inclusiv asupra agriculturii.
UE folosește puterile de guvernare și de executare ale OMC în cazurile litigiilor comerciale și este unul dintre cei mai mari utilizatori ai sistemului de soluționare a litigiilor.
Cum se decide politica comercială a UE
Politica comercială este o competență exclusivă a UE, ceea ce înseamnă că UE în ansamblul său, mai degrabă decât statele membre individuale, are competența de a legifera în materie comercială și de a încheia acorduri comerciale internaționale (conform articolului 207 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene).
Tratatul de la Lisabona (2007) a făcut din Parlamentul European un colegiuitor în domeniul comerțului și al investițiilor împreună cu Consiliul, care reprezintă statele membre. Acordurile comerciale internaționale pot intra în vigoare doar dacă Parlamentul votează în favoarea lor. Parlamentul poate influența negocierile prin adoptarea de rezoluții.
Când Parlamentul European se va reîntâlni, la 2 iulie, veți vedea multe fețe noi. De fapt, 63% dintre viitorii deputați europeni vor fi nou-veniți, în timp ce doar 37% dintre deputații europeni au fost realeși. Acum cinci ani, proporţia a fost 50-50.
Din rândul marilor state ale UE, cei mai de succes în păstrarea birourilor au fost germanii, deoarece „doar” 52% dintre aceştia au fost înlocuiți. La polul opus se află francezii cu 73% și românii cu 75% eurodeputaţi noi.
Vor exista, de asemenea, la nivelul UE, legiuitori noi – din Italia (62%), Polonia (63%), Spania (69%) și din grupurile naționale britanice (70%).
Aceasta înseamnă că mare parte din „memoria instituțională” a Parlamentului European va fi pierdută, adică mulți dintre deputații europeni, care sunt raportori şi care au dobândit expertiză sau au jucat roluri principale, vor fi înlocuiți. Părțile interesate vor avea acum multe de făcut pentru a identifica aliați noi.
Emisiunea radio Europhonica IT câștigă Premiul Charlemagne pentru tineri
Publicat de Camelia Teodosiu,
29 mai 2019, 11:25 / actualizat: 29 mai 2019, 13:12
Premiul Charlemagne pentru tinerii europeni, ediţia 2019, a fost acordat unui proiect italian, Europhonica IT – o emisiune de radio, unde tinerii împărtășesc povești și opinii despre Europa.
În timpul decernării premiului, la 28 mai, la Aachen, Germania, vicepreședintele Parlamentului European, Rainer Wieland, a declarat: „Europhonica este un exemplu perfect despre cum putem să aducem instituțiile UE mai aproape de cetățeni, contribuind atât la înțelegerea funcționării lor, cât și la îmbunătățirea condițiilor de participare civică”.
Lansat în 2008, premiul este acordat în fiecare an de Parlamentul European și de Fundația Internațională pentru Premiul Charlemagne tinerilor cu vârste cuprinse între 16 și 30 de ani care s-au implicat în proiecte care ajută la promovarea înțelegerii între oameni din diferite țări europene.
Reprezentanții celor 28 de proiecte naționale câștigătoare au primit o diplomă și o medalie și vor participa la decernarea Premiul Internațional Charlemagne către António Guterres, secretar general al Organizației Națiunilor Unite, la 30 mai. El va fi onorat cu acest premiu pentru că este „un susținător remarcabil al modelului european al societății”.
Laureații Premiului Charlemagne pentru tineri, ediţia 2019:
Europhonica IT este o emisiune radio care oferă studenților posibilitatea de a-și face vocea auzită. Echipa editorială este formată din tineri din Franța, Italia, Spania, Portugalia, Grecia și Germania și este difuzată lunar din Parlamentul European de la Strasbourg.
Proiectul cetățenia ta europeană oferă tinerilor finlandezi posibilitatea de a învăța despre procesul de luare a deciziilor la nivel UE și despre culturile europene. Pe lângă orele despre UE în școli, patru evenimente internaționale au reunit circa 500 de tineri pentru a discuta, a dezbate și a forma opinii cu privire la subiectele europene actuale. De asemenea, participanții au simulat procesul decizional al Parlamentului European.
Proiectul-pilot musulmanii împotriva antisemitismului urmărește să sensibilizeze tinerii musulmani de ambele sexe despre problema antisemitismului dintr-o perspectivă musulmană critică internă. Cu acest scop, au fost organizate ateliere de lucru cu experți și locuri de întâlnire pentru musulmani și evrei, pentru a promova o identitate austriacă și europeană comună.
Proiectul câștigător la nivel național în România este ISWinT (International Student Week in Timisoara), un festival ce reunește participanți din toate colțurile lumii, la Timișoara, începând cu 1994. Acesta are ca scop crearea unui mediu non-formal, timp de 10 zile, în care tinerii pot propune soluții la nivel mondial pentru chestiuni legate de tineret.
Foto: European Elections 2019 - Election night : statement of Margrethe VESTAGER, lead candidate for the Presidency of the European Commission for the ALDE party
Potrivit rezultatelor provizorii ale Parlamentului European, privind alegerile desfăşurate în perioada 23-26 mai, Partidul Popular European (PPE, conservator) ar rămâne majoritar cu 180 de locuri, în timp ce socialiștii și democrații rămân pe locul al doilea cu 146 de locuri. În centru, Alianța Liberalilor și Democraților (ALDE) obţine 109 locuri, o creștere clară față de mandatul precedent.
În România, Partidul Naţional Liberal (PNL) se situează pe primul loc cu un procent de 26,79%, urmat de Partidul Social Democrat (PSD) cu 23,39% şi Alianţa 2020 (USR + PLUS) cu 21,40%.
În Germania, partidul cancelarului Angela Merkel, conservatorii din CDU/CSU, ajunge cu siguranță în frunte cu 28,9% din voturi (29 de mandate în Parlamentul European), urmat de Verzi, care vin pe locul al doilea cu 20,5% din voturi (21 de locuri) și devin primul lor rival.
În Austria, Partidul conservatorului Sebastian Kurz, Partidul Popular Austriac (ÖVP), a câștigat 34,9% din voturi, în comparație cu 23,4% obţinute de opoziția social-democrată a SPÖ și 17,2% pentru Partidul Libertății (FPÖ.
În Regatul Unit, noul partid anti-european Brexit, format de Nigel Farage, care militează pentru o ieșire brutală (fără înțelegere) din Uniunea Europeană, a ajuns pe primul loc la alegeri, cu 31,69% din voturi. Liberal-Democrații, o formațiune pro-europeană, ocupă a doua poziție cu 18,53%, înaintea lui Partidului Laburist al lui Jeremy Corbyn, pe locul al treilea loc (14,08%) și Verzilor (11,1%). Conservatorii aflați la putere din 2010 sunt pe locul al cincilea rând, cu 8,68% din voturi.
Partidul Noua Democrație, din Grecia, se află pe prima poziţie pe conservatorii din cu 33,25 față de 23,74% pentru Syriza, partidul de stânga al premierului Alexis Tsipras.
În Ungaria, Fidesz, partidul premierului Viktor Orbán, este pe primul loc cu un procent de 52,33%, net detaşat de celelalte partide.
În Slovacia, coaliţia – PS/Spolu este în frunte la alegerile europene, cu 20.11%.
În Polonia, naționaliștii conservatori ai Partidului Legii și Justiției (PiS) au câștigat alegerile europene, cu 45,38% din voturi, față de 38,47% pentru Coaliția Europeană, care a reunit o mare parte din opoziția sub conducerea Platformei Civice a Președintelui Consiliului European, Donald Tusk.
În Italia, Liga (extremă dreaptă), partidul lui Matteo Salvini, a ajuns pe prima poziţie cu 34,33% din voturi, în timp ce Mișcarea Cinci Stele (M5S, antisistem), cealaltă componentă a majorității guvernamentale din Italia, trece pe locul 3, cu 17,07% din voturi.
Duminică, Parlamentul European va fi transformat într-un mare centru de informare în care aproximativ 1300 de jurnaliști vor urma și vor raporta de la alegeri.
„Interesul presei pentru aceste alegeri a fost mult mai mare decât pentru alegerile anterioare. Nu am avut niciodată atât de mulți jurnaliști înscriși în noaptea electorală. Acest lucru demonstrează în mod clar importanța tot mai accentuată a acestui exercițiu democratic transnațional, unic în lume”, a declarat Jaume Duch, purtătorul de cuvânt al Parlamentului European, menționând și cei peste 200 de jurnaliști provenind din țări din afara UE, dintre care 54 din SUA, 21 din Japonia și 20 din China.
Cele trei țări din UE cu cea mai mare prezență media planificată sunt Belgia, cu 259 jurnaliști acreditați, Germania cu 207 și Italia cu 104.
European Elections 2019 – Preparation of the EE2019 election night
European Elections 2019 – Preparation of the EE2019 election night
European Elections 2019 – Preparation of the EE2019 election night
Pentru această ocazie specială, hemiciclul, unde cei 751 de deputați din Parlament dezbat și votează în mod obișnuit, a fost transformat într-un mare centru media de la care jurnaliștii pot raporta noua componență a Parlamentului, pe măsură ce se afișează rezultatele statelor membre (planul de publicare al datelor, ora locală Bruxelles, aici).
Pe parcursul serii, estimările și rezultatele vor fi proiectate pe un ecran LED gigant de 27×4,5 metri, iar liderii grupurilor politice și candidații la președinția Comisiei Europene vor fi prezenți și vor face declarații la aflarea rezultatului.
Pentru a face posibil ca atât de multe instituții media să lucreze din și în interiorul Parlamentului European, întreaga zonă din jurul hemiciclului a fost amenajată cu 110 puncte de transmisie TV stand-up, din care 55 de studiouri TV și 45 de puncte pentru transmisii în direct la radio. În plus, în afara Parlamentului, vor exista 13 camioane de transmisie prin satelit în Europa și în afara acesteia. Serviciul audio-vizual al Parlamentului va pune la dispoziție mijloace proprii de transmisie, cu suport tehnic, pentru 65 de organizații cărora le permite să difuzeze în direct audiențele lor naționale. 51 de unități mobile 4G și 300 de tehnicieni vor fi de asemenea puși dispoziție pentru noaptea night.
Europe by Satellite (EbS), cu 15 camere, se va asigura că mass-media din întreaga lume pot urmări transmisiile live și pot obține imagini din seara alegerilor, distribuite și prin EBU și ENEX. Semnalul live oferit pe mai multe canale EbS + va dura mai mult de șapte ore (non-stop) pentru a oferi transmisii de 24 de ore precum și facilitățile necesare programelor speciale.
Mai multe detalii:
Din aproape 1300 de jurnaliști care urmează să fie prezenți:
770 de jurnaliști TV reprezentând 195 de posturi TV
260 de jurnaliști din departamentele de tipărire și online
170 reporteri agenție de presă și
70 de jurnaliști radio
Stadiu în spatele hemiciclului: 420m² (3 nivele)
90 de conexiuni în bandă largă (10MB) pentru transmisia prin transmisie
160 de linii analogice pentru comunicații audio
64 camioane înregistrate pentru zona de parcare pentru a încărca / descărca materiale
În timp ce alegerile europene din 25 mai se apropie, puteți verifica ce a făcut Parlamentul European în ultimii cinci ani pentru a vă îmbunătăți viața de zi cu zi.
Apeluri telefonice mai ieftine
Regulile UE, Roam Like Home, ce au intrat în vigoare începând cu luna iunie 2017, au eliminat taxele de roaming. Europenii au posibilitatea de a apela, trimite texte sms și utiliza internetul mobil la același preț ca acasă. Noua lege limitează apelurile către o altă țară UE la 19 cenți/minut începând cu 15 mai 2019, făcând accesibil contactul cu cei dragi în alte state membre UE pentru toată lumea.
Mai multe opțiuni atunci când faceți cumpărături online
Consumatorii au acces mai larg și mai ușor la produse, rezervări de hoteluri, închirieri de mașini, bilete la festivaluri de muzică din alte state UE și multe altele, în conformitate cu noile norme care abordează „blocarea geografică” nejustificată, intrate în vigoare în întreaga UE din decembrie 2018.
Mai puțin plastic în mări și râuri
Începând cu anul 2015, când Parlamentul European a aprobat noi reguli pentru reducerea utilizării pungilor de plastic ușoare, 72% dintre europeni spun că le utilizează mai puțin. Un alt pas important în ceea ce privește combaterea poluării cu materiale plastice a avut loc în martie 2019, când Parlamentul a aprobat o nouă lege care interzice o gamă de articole de plastic de unică folosință, inclusiv farfuriile, tacâmurile și paiele.
Protecție sporită online
Regulile privind confidențialitatea şi protecția datelor au intrat în vigoare în mai 2018 și oferă cetățenilor europeni mai mult control asupra modului în care sunt utilizate datele lor personale. Parlamentul a actualizat, de asemenea, normele UE privind drepturile de autor în mediul digital.
Drepturi sporite pentru lucrători
În aprilie 2019, Parlamentul a adoptat noi măsuri pentru a reconcilia viața profesională și viața de familie. Părinții ar trebui să aibă cel puțin 10 zile de concediu de paternitate în timp ce îngrijitorii ar trebui să poată lua cinci zile lucrătoare de concediu pe an pentru a se ocupa de rudele foarte bolnave. Parlamentul a introdus, de asemenea, drepturi minime pentru lucrătorii temporari, ce lucrează pe bază de vouchere sau lucrătorii pe platforme, precum Deliveroo sau Uber.
Mai multe oportunități de studiu sau de formare în străinătate
Pentru a permite mai multor europeni să beneficieze de programul educațional și de formare emblematic al UE, în martie 2019, deputații europeni au solicitat ca finanțarea programului Erasmus+ să se tripleze în perioada 2021-2027.
Stimularea creșterii economice
Aprobat de Parlament în decembrie 2018, acordul comercial UE-Japonia este cel mai mare acord comercial bilateral negociat vreodată de Uniune. Alte acorduri comerciale aprobate de Parlament în ultimii ani includ Canada și Singapore.
O Europă mai sigură
Pentru a combate terorismul și alte forme grave de criminalitate, în 2016 Parlamentul European a sprijinit norme care să oblige companiile aeriene să dea autorităților datele pasagerilor pentru toate zborurile către UE și viceversa. În cursul anului următor, deputații europeni au aprobat noi norme la nivelul UE privind lupta împotriva luptătorilor străini și a teroriștilor singuratici. Parlamentul a eliminat, de asemenea, lacunele din legile privind armele din UE și a aprobat norme pentru combaterea finanțării terorismului.
Reducerea facturilor de energie
Consumatorii europeni se pot aștepta să economisească în medie până la 500 de euro pe an la facturile de energie, datorită simplificării etichetării energetice ale aparatelor electrocasnice, aprobată de deputații europeni în 2017.
Alegerile europene vor avea loc în perioada 23-26 mai. Votul dvs. poate contribui la dezvoltarea viitorului Europei și poate influența modul în care Parlamentul ia decizii care vă afectează viața de zi cu zi.
Sibiul este astăzi capitala Europei. Liderii europeni se reunesc, astăzi, într-un summit informal la Sibiu pentru a discuta despre viitorul Uniunii Europene.
Summit-ul informal este găzduit de preşedintele României, Klaus Iohannis, şi este prezidat de preşedintele Consiliului European, Donald Tusk. La eveniment participă şefi de stat sau de guvern din statele membre UE, preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, şi preşedintele Parlamentului European, Antonio Tajani.
Liderii Uniunii Europene vor discuta despre următoarea agendă strategică pentru perioada 2019-2014. Agenda actuală a fost convenită în iunie 2014 de către Consiliul european. Aceasta se axează pe cinci domenii prioritare. Se va discuta despre creșterea economică și competivitate, despre locurile de muncă și despre protejarea cetățenilor. De asemenea, de va aduce în discuție politicile privind energia și clima, libertatea, decuritatea și justiția și se va analiza Uniunea Europeană ca actor mondial puternic.
În ultimii 10 ani, spațiul comunitar a trecut printr-o criză financiară și una a imigrației, încă nu a încheiat Brexit-ul și se confruntă cu problema formațiunilor naționaliste și eurosceptice.
La Sibiu au fost luate măsuri sporite de securitate și au fost aplicate restricții de trafic.
Localnicii și turiștii pot suna la un call center non-stop, cu tarif normal.
Cu mai mult de 75 de milioane de vizualizări într-o săptămână, videoclipul „Alege-ți viitorul”, parte a campaniei PE bazate pe sentimentul solidarității, a avut un impact deosebit.
De la lansarea lui din 25 aprilie, videoclipul de trei minute a fost vizualizat mai mult de 75 de milioane de ori, cifre record pentru o campanie instituțională (cifre actualizate joi, 2 mai, ora 9.00).
Videoclipul este subtitrat în toate cele 24 de limbi oficiale ale UE, în alte limbi europene, în diferite variante naționale ale acelorași limbi (32 în total), precum și în alte cinci limbi importante la nivel internațional (arabă, chineză, rusă, hindi și turcă). Videoclipul a fost produs de asemenea în 31 de limbaje mimico-gestuale și în limbajul mimico-gestual internațional, cu sprijinul Uniunii Europene a Surzilor (EUD).
Pus în scenă de către titratul regizor Frédéric Planchon, videoclipul se apleacă asupra momentelor intense, frumoase și fragile legate de venirea pe lume a copiilor în Europa și este menit să ne facă să reflectăm asupra importanței votului.
Toate scenele de nașteri din videoclip sunt imagini documentare reale. Fiind una dintre componentele de bază ale campaniei pentru alegerile europene, videoclipul dorește să îi facă pe europeni conștienți de valorile comune, de emoții si responsabilități. După cum spune fetița ce narează povestea: „Fiecare poate influența această lume, dar împreună putem face o schimbare reală. Alege Europa în care vrei să cresc.”
Campania Parlamentului European include de asemenea platforma dedataastavotez.eu ce facilitează implicarea cetățenilor în alegerile europene. Până acum, mai mult de 270.000 de persoane s-au înregistrat pe aceasta platformă la nivel european.
Alegerile pentru Parlamentul European vor avea loc în toate statele membre între 23 și 26 mai.
Comisia Europeană a prezentat 471 de noi propuneri în cursul mandatului, dintre care 348 au fost adoptate de Parlamentul European și de Consiliu.
Șefii de stat și de guvern din UE se vor întâlni pe 9 mai la Sibiu (România) pentru a dezbate despre viitorul Europei și a pregăti programul strategic ai următorilor cinci ani. Acest summit informal, a cărui idee a fost lansată în septembrie 2017 de președintele Comisiei, Jean-Claude Juncker, trebuia să fie, inițial, ocazia de a face un bilanț al UE post-Brexit. Dar Regatul Unit este prezent în continuare și ar trebui deci, în afara ratificării în ultimul moment a acordului de divorț, să participe la alegerile europene de la sfârșitul lui mai.
E un program pe care Emmanuel Macron nu l-ar respinge. De doi ani, șeful statului nu încetează să pledeze pentru o Europă care protejează, capabilă să răspundă marilor provocări viitoare, de la digital la climă, de la îmbătrânire la globalizare. Or, toate aceste teme sunt în centrul recomandărilor adoptate marți de Comisie, în vederea Summitului european care se va ține la Sibiu (România) pe 9 mai, cu ocazia zilei Europei. “Rămân convins că doar uniți vom putea găsi forțele necesare pentru a ne păstra modul de viață european, a salva planeta și a ne întări influența la scară mondială”, a spus președintele Jean-Claude Juncker.
Încântat că poate vorbi în sfârșit despre altceva decât Brexit și a scoate în evidență ceva pozitiv, executivul comunitar nu ezită să prezinte un “program strategic al UE” pentru următorii cinci ani, cu riscul de a i se reproșa că vrea să dicteze agenda viitoarei echipe, care își va prelua funcțiile în toamnă. Inițiativa ei a fost astfel criticată de liderul dreptei europene, Manfred Weber, care a declarat că s-a întrebat, după ce a primit documentul, dacă este o “glumă”, considerând “inacceptabil” ca funcționarii europeni să pregătească un asemenea document, în timp ce noul Parlament European nu este încă ales.
“Comisia a pregătit întotdeauna contribuții pentru Consiliile europene, este treaba noastră, de aceea suntem aici, pentru a alimenta gândirea liderilor noștri”, a replicat purtătorul de cuvânt al Comisiei, Margaritis Schinas. Fapt este că liderul social-democraților, olandezul Frans Timmermans, se află în centrul lucrărilor pregătitoare, în calitate de vicepreședinte al Comisiei.
Acțiunile viitoare ar trebui, după părerea Bruxellesului, să se articuleze în jurul a cinci axe. Mai întâi, o Europă protectoare, care presupune să se construiască o uniune a securității, să progreseze spre o “adevărată” Europa a apărării, să aibă un demers “mai proactiv” în ce privește migrația. Care ar trebui, așa cum cere Emmanuel Macron, să se bazeze pe împărțirea responsabilităților și pe solidaritate între statele membre. Comisia propune de asemenea să se construiască o Europă “concurențială”, trecând prin finalizarea pieței unice, a dezvoltării cercetării, în folosul “tranzițiilor ecologice, sociale și economice”, dar și a capacităților digitale, a inteligenței artificiale “made în Europa” și “orientate spre om” și a prosperității ”durabile”.
Este vorba în această agendă strategică și de o Europa “echitabilă”, și aici cu obiective care ar trebui să rezoneze agreabil la Paris: concretizarea “bazei europene a drepturilor sociale” sau crearea unei politici fiscale “juste și moderne”. În articolul său despre o “Renaștere europeană”, publicat pe 4 martie în principalele cotidiene ale continentului, Emmanuel Macron făcuse apel la Uniune să instaureze pentru fiecare muncitor un “scut social” care să-i garanteze aceeași remunerație la același loc de muncă – ceea ce prevede noua directivă a muncitorilor detașați, în curs de transpunere – ca și un salariu minim european, “adaptat fiecărei țări și discutat în fiecare an colectiv”. Principiul unui venit minim, încă foarte controversat în UE, figurează în baza europeană a drepturilor sociale adoptată în noiembrie 2017 la Göteborg.
Comisia pledează astfel pentru o Europa “durabilă”, care va permite intensificarea luptei împotriva schimbărilor climatice, ca și pentru o Europă “influentă”, trecând în special printr-o consolidare a rolului euro la nivel internațional.
La apropierea alegerilor europene, care se vor ține între 23 și 26 mai și vor fi urmate de o mare negociere la vârful principalelor instituții, Comisia Juncker are de asemenea grijă, “cu toată umilința”, “cu toată modestia”, afirmă ea, să facă bilanțul mandatului care se încheie și să evalueze drumul parcurs în ceva mai mult de patru ani. Astfel, ea a prezentat 471 de noi propuneri, din care 348 au fost adoptate până acum de Parlamentul European și de Consiliu – din care 90% cu unanimitatea statelor membre. “Aceste rezultate sunt spectaculoase”, a susținut Margaritis Schinas. Alegătorii au cuvântul.
Parlamentul European a aprobat normele care îi protejează pe avertizorii de integritate
În ultimii ani, avertizorii de integritate („whistleblowers”) au jucat un rol important în a face lumină asupra scandalurilor privind evaziunile fiscale (de exemplu Lux Leaks și Panama Papers) sau abuzul de date personale (Cambridge Analytica). Cu toate acestea, multe acte falsificate rămân necunoscute pentru că avertizorii de integritate se tem că, în cazul în care le raportează, și-ar putea pierde locurile de muncă sau mai rău.
Parlamentul European a aprobat, cu 591 de voturi pentru, 29 împotrivă și 33 de abțineri, standarde minime comune de protecție pentru persoanele care raportează încălcări ale legislației UE. Până acum, protecția informatorilor se făcea diferit în statele membre UE și acoperea doar anumite domenii politice.
„Trebuie să protejăm informatorii care apără interesele Europei”, a declarat europarlamentara Virginie ROZIÈRE (S&D, Franța). „Aceștia ne apără pe noi, democrația și binele comun european”.
Principalele aspecte ale legislației
Măsurile provizorii convenite în martie cu Consiliul European au ca scop protejarea potențialilor informatori. Acestea ar oferi informatorilor siguranța de a denunța iregularitățile observate fără a fi pedepsiți.
Normele acoperă mai multe domenii: frauda fiscală, spălarea de bani, achizițiile publice, siguranța produselor și transporturilor, protecția mediului, sănătatea publică, protecția consumatorilor, protecția datelor.
Organizațiile publice și private cu peste 50 de angajați vor trebui să creeze canale interne de raportare care să le permită oamenilor să raporteze chiar în cadrul organizației. Autoritățile naționale vor trebui, de asemenea, să creeze canale independente de raportare externă. Informatorii vor fi protejați indiferent dacă decid să raporteze la nivel intern sau extern, la organismele naționale sau europene.
Directiva prevede, de asemenea, posibilitatea de a raporta în mod public, de exemplu către mass-media, în anumite cazuri, cum ar fi absența unui răspuns la raportul inițial, în cazul unui pericol iminent pentru interesul public sau al unui risc de represalii.
Noua legislație a UE interzice explicit represaliile și introduce măsuri de protecție pentru a evita ca persoana care denunţă să fie suspendată, degradată, intimidată sau să se confrunte cu alte forme de represalii.
De asemenea, vor fi protejaţi şi toţi cei care-i asistă pe informatori, cum ar fi intermediarii, colegii și rudele.
Statele membre ar trebui să se asigure că avertizorii de integritate au acces liber la informații complete și independente și la consiliere completă şi independentă privind procedurile și căile de atac disponibile, precum și asistență juridică. În timpul procedurilor judiciare, informatorii pot primi sprijin financiar și psihologic.
Angajamentul Parlamentului privind protecția informatorilor
Parlamentul sprijină de ani de zile introducerea unor norme comune privind protecția informatorilor. Această problemă a fost subliniată în anchetele parlamentare privind scandalurile referitoare la evaziunea fiscală. Într-o rezoluție din februarie 2017, deputații europeni au solicitat Comisiei să propună o lege care să protejeze interesele financiare ale UE. În octombrie 2017, aceștia au reiterat apelul.
Pentru a intra în vigoare, noile norme au nevoie de aprobarea Consiliului. După aceasta, statele UE vor avea la dispoziție doi ani pentru a le implementa în legislația națională.
Site-ul Europe Elects, care se ocupă cu agregarea de sondaje și analize electorale, relevă trendul ascendent, din ultimele două luni, al celor două mari grupuri din Parlamentul European (PE) – Partidul Popular European (PPE) de centru-dreapta și Socialiștii și Democrații (S&D) de centru-stânga. Principalii factori ai acestei creşteri sunt incertitudinea generată de Brexit și interesul mai mic pentru migrație.
Cu toate acestea, se estimează că atât PPE cât și S&D vor primi lovituri grele la alegerile din mai, astfel că PPE ar urma să piardă 37 de locuri, iar S&D 55, comparativ cu rezultatele din 2014.
Datele proiecției privind alegerile europarlamentare sunt colectate de Europe Elects și se bazează pe sondajele de opinie disponibile public cu privire la intențiile de vot și rezultatele alegerilor din cele 27 de state UE (deci, fără Regatul Unit). În cazurile în care nu au fost disponibile sondaje privind alegerile UE s-au folosit sondaje privind alegeri naționale. În cazurile în care de la ultimele alegeri nu s-a publicat nici un sondaj privind intențiile de vot s-a folosit rezultatul respectivelor alegeri.
Valéry Giscard d’Estaing despre alegerile europene şi interminabilul Brexit
Foto: Former French President Valery Giscard d'Estaing (Photo by TOBIAS SCHWARZ / AFP)
Publicat de Camelia Teodosiu,
8 aprilie 2019, 10:32 / actualizat: 16 aprilie 2019, 16:49
În coloanele ziarului “Le Parisien”, fostul șef de stat estimează că alegerile nu sunt destinate să “rezolve un anumit număr de probleme”
Deși intervențiile sale sunt din ce în ce mai rare, când este vorba de Europa, Valéry Giscard d’Estaing nu ezită să ia cuvântul. La 93 de ani, fostul președinte al Republicii, militant istoric pentru o Europa puternică, acordă un lung interviu ziarului “Le Parisien” înaintea alegerilor europene. Înainte de a vorbi despre negocierile furtunoase legate de Brexit sau criza vestelor galbene, pentru fostul președinte se pune problema înainte de toate să clarifice natura scrutinului din 26 mai. Căci după părerea lui, opinia publică se înșală. “Media descriu alegerile europene ca pe un eveniment politic de natură să rezolve un anumit număr de probleme. Din păcate, nu este cazul, explică el. Dacă se promit mari schimbări pe care Parlamentul European nu are puterea să le facă, va exista o decepție. Ne imaginăm că alegerea Parlamentului European este un act politic fondator, în vreme ce este vorba de un organism a cărui singură putere este de a fi asociat la procesul legislativ european și să exercite un control politic”.
Atmosfera foarte politizată întreținută de aproape toată lumea, în frunte cu partidele și candidații în jurul scrutinului, nu i se pare că merge în direcția corectă: “Aceste alegeri produc o agitație inutilă! Trebuie să fim limpezi: nu este vorba nici de un referendum, nici de o alegere constituantă. Sper că se va reveni la lucruri mai normale; dacă nu, vor exista decepții”.
”Europa trebuie să fie continentul păcii”
Cel care acceptă că “cea mai mare miză colectivă astăzi este venirea unei populații străine în Europa, cu migrația venind de pe continentul african și din Orientul Mijlociu” și insistă pe întărirea necesară a frontierelor spațiului Schengen, revendică, așa cum a făcut întotdeauna, o Europa confederală puternică, în special în termeni de fiscalitate. “Până la urmă, insistă el, “impozitele de stat ar trebui să fie aceleași în toate țările membre și ar trebui un calendar pentru a ajunge la acest rezultat. Ar fi urmarea logică a traiectoriei deschise de succesul monedei comune”, unul din apărătorii fervenți ai căreia a fost Valéry Giscard d’Estaing.
Nu se pune problema unei armate comune a Uniunii Europene, cum intenționează Emmanuel Macron. “Europa trebuie să fie un continent al păcii”, anunță Valéry Giscard d’Estaing. “Ea a fost, din păcate, continental războiului în precedentele două secole. Este o eroare să vrei să faci din ea astăzi continentul unui alt război. Trebuie să evităm să-i dăm Europei o siluetă războinică. Dacă vorbim despre război, ajungem inevitabil să vorbim despre război nuclear. Or, în confederația europeană, după plecarea Marii Britanii, Franța va fi singura țară care să posede armament nuclear și nu este dispusă să-l împartă. Ideea unei armate europene, de tip clasic, nu este realistă”. Dacă susține candidatura Germaniei în Consiliul de Securitate al ONU, nu se pune problema să împartă locul Franței transformându-l în loc european.
”Articolul 50, eu l-am redactat”
Întrebat, ca fiecare intervievat de aproape șase luni, despre criza Vestelor galbene, fostul președinte al Republicii relativizează lucrurile. În opinia lui, e o criză internă care “arată o insatisfacție, care există, care nu trebuie tratată cu dispreț”. El continuă: “Vestele galbene au sentimentul că sunt victime ale unei nedreptăți individuale pe care ar vrea s-o vadă corectată. Acest lucru nu se poate face decât în cadrul unei remanieri foarte largi a cheltuielii publice”.
Cât despre interminabila ieșire a Regatului Unit din Uniunea Europeană, Giscard este departe de a fi surprins. “Englezii n-au făcut niciodată parte cu adevărat din Europa”, relativizează el. “Ei vor să trăiască independent de UE, totdeauna a fost așa”. “De altfel, articolul 50 eu l-am redactat”, continuă el referindu-se la articolul care permite unei țări să iasă din UE. “Pentru că la vremea aceea, la începutul anilor 2000, a fost o campanie a presei americane care spunea că UE este o închisoare: poți să intri în ea, dar nu poți ieși. Mi-am spus că trebuie, într-adevăr, să prevedem o posibilitate de ieșire în condiții legale, diplomatice. De unde articolul 50 pe care l-am redactat cu mâna mea”.
EL PAIS: „UE nu va supraviețui dacă nu vom rupe alternanța dintre populari și socialişti”
Guy Verhofstadt (născut la Dendermonde, în 1953) este considerat cel mai rapid și mai precis bici verbal al Parlamentului European. Conducător al grupului liberal (ALDE), de un deceniu în Parlament, el i-a iritat pe populiști și eurosceptici cu entuziasmul său de neoprit pentru o Europă federală. Cu râsul său sănătos și gesticularea meridională, acest flamenco a ajuns la președinția guvernului Belgiei în 1999 și a pus capăt unei jumătăţi de secol de alternanță între socialiști și populari în această țară. Acum el vrea să repete același joc la nivel european. Și rupe duopolul cu o nouă formațiune centristă, construită în jurul discursului și figurii președintelui francez, Emmanuel Macron. El este convins că aceasta este singura posibilitate de salvare a proiectului european. „Nu cred că UE poate supraviețui în acest secol dacă nu ne schimbăm”, a afirmat el în biroul său de la Bruxelles, în timpul unui interviu acordat ziarului „El Pais” și altor mass-media europene: „Nimic nu este etern, nu? Nimic. Nici instituțiile politice. Obligația noastră este de a reforma UE, de a elimina status quo-ul și de a conduce renașterea Europei, după cum sugerează Macron. Dacă vom eşua, coșmarul va deveni realitate”.
Reporter: La alegerile din luna mai în Parlamentul European se așteaptă o creștere a grupurilor populiste și euro-eurosceptice. Vă îngrijorează?
Guy Verhofstadt: Ca orice politician pro-european sunt îngrijorat de creșterea populismului și a naționalismului în Europa. Dar nu cred că este ceva inevitabil. Dimpotrivă. Cred că este posibil să le combatem și să le învingem, așa cum am văzut în mai multe țări. Dar asta necesită o nouă viziune și o anumită pasiune pentru această nouă Europă pe care eu o apăr. Trebuie să contracarăm aceste forțe, pentru că acum au o nouă narațiune. Acum ei spun că nu vor să distrugă Europa, ci vor să o schimbe din interior. Dar schimbările pe care le sugerează presupun distrugerea UE pentru că ei doresc să se întoarcă la dominația statelor naționale și nu să aibă o cooperare europeană.
Reporter: De ce credeți că şi-au schimbat discursul?
Guy Verhofstadt: Pentru Brexit. După Brexit, a devenit clar că opinia publică vrea schimbarea Europei, însă nu distrugerea ei.
Reporter: Vreţi să vă confruntaţi cu populismul și să-l învingeţi. Nu credeți că ar trebui să încercați să îl înțelegeți?
Guy Verhofstadt: Inamicii mei sunt populiștii, nu cei care votează pentru ei. Oamenii care votează pentru ei sunt temători și tulburați. Ei sunt o clasă de mijloc europeană care se simte o victimă a globalizării sau care se teme de impactul migrației în cartierele lor. Aceste probleme trebuie abordate prin oferirea de alternative. Dar populiștii nu au soluții, ci doar încearcă să răspândească teama în scopul de a obţine mai multe voturi. Salvini crede că problema migranţilor îi va aduce mai multe voturi.
Reporter: Ce oferiți pentru a contracara aceste mesaje?
Guy Verhofstadt: La alegerile din luna mai, vom încerca să construim o nouă forță centristă, reformistă și pro-europeană, care va fi alternativa la lupta împotriva populismului și a naționalismului. Dar, în același timp, va fi alternativa la status quo-ul ultimilor 40 de ani. De la primele alegeri pentru Parlamentul European [în 1979] am văzut întotdeauna majorități populare și socialiste sau invers. Acum, pentru prima dată, poate că nu există majoritatea. Și pentru asta nu este vorba numai de blocarea populismului, ci și de ruperea status quo-ului. Pentru că dacă nu îl vom rupe și nu vom genera pasiune pentru o nouă Europă, care nu este tehnocratică, birocratică, bazată pe reglementări și directive, dacă nu vom reuși să construim această nouă forță în centru, în următorii cinci ani, la alegerile din 2024, populiștii se vor ridica masiv și vor crea coșmarul de care ne temem acum.
Reporter: Dar, în acei 40 de ani, liberalii au făcut, de asemenea, parte din acest status quo. De ce oamenii vor avea încredere în d-voastră să conduceţi schimbarea?
Guy Verhofstadt: Eram un partid mic. Și, în al doilea rând, acum vom construi o nouă forță. Nu se va numi ALDE, va avea alt nume pentru că va fi un grup mai mare și va fi proiectat pentru viitor și va prelua ştafeta. În trecut, am avut o primă generație de europeni care au fost părinții fondatori ai comunității europene, cu uniunea vamală. Apoi, a doua generație, care a creat euro și piața internă. Și acum în joc este să știm dacă există o a treia generație care să preia ştafeta şi să își asume responsabilitatea enormă de a plasa Europa într-o nouă poziție în lume. Cred că cineva ca Macron ar putea lupta cu a treia generație.
Reporter: Sau Salvini.
Guy Verhofstadt: Nu, el este omul care vrea să o distrugă. Vorbesc despre o a treia generație care dorește să construiască Europa, nu să o distrugă. Sau poate este și cea a lui Salvini, a treia generație, dar atunci el nu va intra în istorie în același mod ca predecesorii săi, pentru că acum este nevoie să construim o UE care să-și apere interesele într-o lume care este a imperiilor, nu a statelor.
Reporter: Pe lângă Macron, cine credeţi că va conduce a treia generație?
Guy Verhofstadt: Sunt mulţi. În Spania, îl avem pe Albert Rivera, care face un discurs pro-european. În Italia, a apărut formaţiunea politică Piú Europa [Mai multă Europa], care este încă mică, dar vom vedea. În Olanda, premierul Mark Rutte, care tocmai a ţinut un discurs la Zurich, unde a apărat ideea că Europa ar trebui să se poziționeze în lume ca o putere. Există mai mulți oameni decât s-ar părea la prima vedere. Sunt sigur că această a treia generație există și că, mai târziu, va intra în cărțile de istorie.
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
Ce dorește Parlamentul: infografic
Infografic: distribuţia locurilor în Parlamentul European
Locurile în Parlamentul European în funcție de țară
Vocea mea contează
Participarea tinerilor a crescut cu 50%
