Disciplina de grup în Parlamentul European sub presiune post-alegeri?

Publicat de Camelia Teodosiu, 4 martie 2019, 14:03

În politică, puterea unui grup constă în numărul de membri, iar în Parlamentul European acest lucru este și mai mult valabil, mai ales după alegerile europene viitoare care vor conduce la o componenţă extrem de fragmentată.

Până în prezent, grupurile parlamentare europene au fost impresionant de coezive / disciplinate, dacă luăm în considerare diversitatea culturală și economică a membrilor lor. Dar toate acestea se pot schimba în PE, după alegerile din mai, din două motive convergente: în primul rând, presiunea din ce în ce mai mare exercitată de cei care fac opinie separată pentru apărarea intereselor naționale pe termen scurt; în al doilea rând, grupurile mai mari vor pierde din influenţă, iar deputații europeni vor avea o gamă mai largă de opțiuni.

Ca rezultat, rolul liderilor grupurilor, de exemplu coordonatorii din comisii, raportori etc. poate fi slăbit, deoarece deputații din Parlamentul European ar putea deveni tot mai conștienți de faptul că loialitatea lor individuală este mai utilă în grupuri cu membrii valoroşi și mai greu de „disciplinat”. Mai mult, grupurile mai mici vor crește sau vor rămâne stabile, de aceea vor deveni mai atrăgătoare atât pentru aderare, cât și pentru alianţe ocazionale. Acesta poate fi cazul grupului FIDESZ cu grupurile de dreapta PPE, pe aspecte privind migrația, părțile francofone și scandinave ale PPE care votează cu stânga asupra deciziilor sociale și de mediu sau ale francezilor în procesul de votare S&D sau cu extrema stângă împotriva acordurilor comerciale.

Dar tentația de a avea o părere diferită față de cea a propriului grup va fi mai vizibilă în cazul persoanelor fizice decât în delegația națională a partidelor în ansamblu: în unele circumstanțe am observat că deputații europeni au poziții diferite, chiar și în comparație cu proprii lor colegi naționali de partid. Unul dintre cele mai bune exemple din actualul PE este legat de britanica Julie Girling, care a fost cea mai „rebelă” Tory din cadrul delegației sale din partea Partidului Conservator: diferendele sale cu colegii Tory nu sunt legate numai de Brexit, ci şi de alte aspecte de pe agenda UE. După monitorizarea acestor cifre, nu este deloc surprinzător să vedem că, în cele din urmă, ea s-a mutat la PPE.

De fapt, monitorizarea dinamicii votului este cel mai bun predictor de a anticipa dacă un europarlamentar sau un partid se îndepărtează (și există șanse sporite de descompunere) sau gravitează spre o altă forță politică (și există șansa unei fuziuni).

În 2009, analiza noastră privind modul de votare a dezvăluit faptul că conservatorii au fost de departe cel mai „rebel” partid din grupul PPE și, la doar câteva luni după ce s-au despărțit de PPE, pentru a forma ECR. În mod similar, în anii 2012-2013, analiza noastră de vot a Consiliului a arătat că Marea Britanie era din ce în ce mai minoritară în Consiliu – câțiva ani mai târziu, din păcate, am fost martorii referendumului și a tuturor consecințelor acestuia.

În Parlament, socializarea într-un grup politic a ajutat la diminuarea diferendelor, pentru a ajunge la compromisuri care să permită grupurilor să arate o poziție comună atunci când decizia este luată în comisie sau în plen. Dimensiunea mare a grupurilor PPE și S&D a contribuit la crearea disciplinei interne (coeziune).

În general, au fost respectate opiniile raportorului sau ale raportorului alternativ. Dar, mai recent, am văzut deja situații în care, pe teme importante, cum ar fi bugetul UE, politica de mediu, migrația sau acordurile comerciale, deputații europeni nu au urmat poziția propriului raportor.

În actualul PE, în aproximativ 1 din 10 hotărâri, majoritatea a fost mai mică de 50 de deputați, ceea ce înseamnă că dacă 26 de deputați europeni votează invers rezultatul este contrariul. În aceste circumstanțe, doar câțiva deputați din Parlamentul European care şi-ar schimba poziţia (și nu ar urma raportorul grupului lor) sunt suficienți pentru a pierde / câștiga votul. În următorul PE, tendințele indică faptul că astfel de evenimente vor deveni și mai frecvente.

Ce eurodeputați au fost cei mai loiali și rebeli în acest termen al PE?

În acest context, termenii „loiali” și „rebeli” se referă la „votarea în acord cu grupul” și „votarea diferită decât grupul propriu”. Acești termeni ar trebui considerați neutri (nu pozitivi / negativi), deoarece deputații europeni sunt responsabili de apartenenţa lor și sunt liberi să decidă dacă linia grupului este sau nu este în interesul partidului din care fac parte. Ca atare, măsurarea noastră este pur analitică și nu critică.

În cel mai mare grup, PPE, maghiarul Jozsef Szajer, este deputatul care a votat cel mai frecvent cu majoritatea grupului său (a fost „loial”) în 99,19% din deciziile luate. Acest lucru poate fi o surpriză, dar, dacă luăm în considerare faptul că eurodeputatul Szajer are o responsabilitate specială, de a coordona instrucțiunile de vot ale grupului său, atunci găsim motivul. Membrii de partidu ai lui Szajer, din FIDESZ, au scoruri de „loialitate” mult mai scăzute decât el însuși, adică 94% sau chiar mai puțin (dar peste media PE).

Purtătorul de cuvânt al PPE (și spitzenkandidat), Manfred Weber, este pe locul doi, cu 99,12% loialitate, în timp ce un alt german, Michael Gahler, se află pe locul trei. Top 5 al acestui clasament este completat de doi români: Siegfried Muresan (raportorul PE pentru bugetul UE) și Adina Valean (președintele comisiei ENVI).

Pe de altă parte, cei mai „rebeli” în PPE au fost belgienii Claude Rolin și Pascal Arimont, finlandezul Sirpa Pietikainen și portughezul Jose Inacio Faria.

Cei mai loiali în „S&D” sunt: două portugheze, cu acelaşi nume de familie – Rodrigues (Maria Joao și Liliana), doi italieni – David Sassoli și Caterina Chinnici și o lituaniană – Vilija Blinkeviciute.

Interesant este faptul că alți doi italieni se află, de asemenea, în topul clasamentului „rebelilor” din S&D: Sergio Cofferati și Elly Schlein. Acestora li s-au alăturat, în “top 5 cei mai rebeli”, suedeză Soraya Post, malteza Alfred Sant și irlandeza Nessa Childers.

În cea de-a treia forță politică a Parlamentului UE, CRE (Grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni), liderul conservatorilor finlandezi, Jussi Halla-aho, este cel mai loial membru al acestui grup, urmat de croata Ruža Tomašić și bulgara Angel Dzhambazki. Cel mai „rebel” din ECR de departe a fost grecul Notis Marias.

În ALDE, nu este o surpriză: liderul belgian al liberalilor europeni, Guy Verhofstadt, este de asemenea cel care a votat cel mai frecvent cu majoritatea grupului său (a fost „loial”) în 98,71% din deciziile luate. Verhofstadt este urmat de bulgara Iskra Mihaylova si croatul Jozo Radoš.

Dimpotrivă, letona Iveta Grigule-Pēterse se află în partea de jos a acestui clasament, cu doar 79,26% din voturile „loiale” (mai mult de o mie de voturi diferă de majoritatea grupului ei). Ea este urmată de doi olandezi – Johannes Cornelis van Baalen și Jan Huitema.

În grupul verzilor/ALE, cei mai „loiali” sunt doi germani – Barbara Lochbihler și Maria Heubuch urmaţi de maghiarul Benedek Jávor. Toți au votat în mod regulat (peste 99% din decizii) cu majoritatea grupului lor.

Pe de altă parte, Ana Miranda, din Spania, înregistrează cel mai scăzut punctaj din acest clasament raportat la comportamentul de vot, chiar dacă a devenit deputat în Parlamentul European mai târziu decât începerea generală a mandatului. Ea este urmată de estonianul Indrek Tarand și suedezul Max Andersson, ambii votând cu majoritatea grupului lor în puțin mai mult de 92% din decizii.

În Grupul Confederal al Stângii Unite Europene/Stânga Verde Nordică, liderul său german, Gabriele Zimmer, a fost cel mai loial membru, urmată de doi italieni Curzio Maltese și Eleonora Forenz. În schimb, două persoane olandeze se află în partea de jos a acestui clasament, Dennis De Jong și Anne-Marie Mineur, urmate de portughezul João Pimienta Lopes, care a devenit mai recent membru al Parlamentului European.

Interesant este că deputații din Grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR) și din Grupul Europa Libertății și Democrației Directe (EFDD) sunt cei mai „rebeli” din întregul Parlament al UE. Grecia Notis Marias (ECR) înregistrează cele mai scăzute cifre de loialitate (doar 39,48% dintre voturile sale au fost împărțite de grupul său politic), urmate de lituanianul Rolandas Paksas și italianul Giulia Moi, ambii deputați ai grupului EFDD.

În cadrul programului VoteWatch Europa, am urmărit îndeaproape, în ultimii 10 ani, pozițiile deputaților europeni pe toate subiectele, pentru a anticipa formarea coalițiilor și a identifica care partide și deputați europeni vor fi regizorii pe fiecare subiect.

Laura Codruţa Kövesi, a obţinut cele mai multe voturi în Comisia pentru control bugetar (CONT) a Parlamentului European, după audierile pentru ocuparea funcţiei de procuror-şef al Parchetului European – EPPO

Publicat de Camelia Teodosiu, 27 februarie 2019, 12:26

Andres Ritter din Germania, Jean-Francois Bohnert din Franţa şi Laura Codruţa Kövesi din România au fost audiați, ieri seară, în Parlamentul European pentru funcția de procuror-șef european, poziția de conducere a Parchetului European (EPPO).

Această nouă instituție a Uniunii Europene, creată pe baza cooperării consolidate între 22 de state membre, inclusiv România, va fi însărcinată cu investigarea, urmărirea şi aducerea în faţa justiţiei a infracţiunilor împotriva bugetului UE, cum ar fi frauda, corupţia sau frauda transfrontalieră de TVA de peste 10 milioane de euro.

Ordinea audierilor a fost stabilită în urma tragerii la sorți.

Săptămâna trecută, ambasadorii celor 22 de state membre participante la EPPO și-au exprimat preferințele prin vot secret, Jean-Francois Bohnert fiind clasat pe primul loc, iar Laura Codruţa Kövesi și Andres Ritter pe locul al doilea, la egalitate.

Urmează ca, după votul în cele două Comisii – LIBE și CONT, asupra candidatului pe care îl susțin, să fie trimisă o propunere Conferinţei Preşedinţilor şi preşedintelui PE, Antonio Tajani. Procurorul-şef va fi numit de comun acord de către Parlamentul European şi Consiliu, a explicat președintele Comisiei LIBE, eurodeputatul Claude Moraes, după audierile celor trei candidaţi:

”După această audiere urmează o evaluare completă și voi trimite o scrisoare președintelui Tajani în care îi voi spune care este poziția Comisiei CONT și care este poziția Comisiei LIBE.”

Laura Codruţa Kövesi, a obţinut marţi seară cele mai multe voturi, 12, în Comisia pentru control bugetar (CONT) a Parlamentului European, după audierile pentru ocuparea funcţiei de procuror-şef al Parchetului European – EPPO, fiind urmată de candidatul francez Jean-Francois Bohnert, cu 11 voturi, şi de candidatul german Andres Ritter, cu un vot, potrivit biroului de presă al Parlamentului European. Votul Comisiei CONT, care a fost unul secret, are rol consultativ.

Procedura prevede ca, în cazul în care membrii celor două Comisii ar fi votat, asemenea ambasadorilor țărilor UE, pe procurorul francez Jean-Francois Bohnert, atunci competiția ar fi luat sfârșit cu victoria acestuia, decizia urmând a fi votată formal în Consiliul JAI (Justiție și Afaceri Interne). În cazul în care, în urma votului din cele două comisii ale Parlamentului European, există un alt candidat care se claseză pe prima poziție, atunci Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene vor intra în etapa de negociere.

În aprilie 2017, 16 state membre, între care și România, au convenit să colaboreze mai strâns pentru a combate mai bine frauda împotriva UE. Acestea au convenit să instituie un Parchet European (EPPO), utilizând procedura cooperării consolidate.

Ulterior, și alte țări au decis să se alăture acestor eforturi pentru a proteja bugetul UE împotriva fraudei: în prezent, sunt 22 de state membre participante.

Odată ce va fi funcțional, Parchetul UE va avea competența de a investiga și a urmări penal infracțiuni care afectează bugetul UE, precum: frauda, corupția, spălarea de bani sau frauda transfrontalieră în materie de TVA.

România se numără printre țările care au luat parte, încă de la debutul acestei idei, la procesul de lansare a cooperării consolidate la care ulterior au aderat și alte state, iar operaționalizarea EPPO, inclusiv prin numirea unui unui procuror-șef european este un obiectiv al președinției române a Consiliului UE.

Balcanii de Vest sunt pe poziţia a treia pe agenda preşedinţiei României la Consiliul UE

Publicat de Camelia Teodosiu, 25 februarie 2019, 11:47 / actualizat: 25 februarie 2019, 15:18

În timpul preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene, copleşită de Brexit şi alegerile pentru Parlamentul European, se înregistrează o stagnare a procesului de integrare europeană a Balcanilor de Vest. Acest fapt este demonstrat de întârzierea publicării raportului privind progresul înregistrat în procesul de integrare europeană şi de organizarea abia în luna iunie a conferinţei interguvernamentale la care Serbia aşteaptă să deschidă noi capitole din cadrul negocierilor de aderare, iar Macedonia să înceapă negocierile de aderare. Este o mare provocare pentru România să finalizeze toate activităţile astfel încât, în cel mai bun caz, în iunie să convoace conferinţa la care Serbia ar trebui să deschidă unele din cele cinci capitole, care sunt deja pregătite pentru deschidere.  „Progresul înregistrat pe fiecare capitol este evaluat în raportul anual, iar dacă raportul întârzie statele membre UE nu pot aprecia dacă s-au făcutînregistrat progrese. Procesul de negociere are dimensiuni politice şi tehnice şi cred că suntem cu toţii de acord că nu putem avansa fără o evaluare tehnică a progresului” – a declarat negociatorul şef al Serbiei în negocierile cu UE, Tanja Miscevic, adăugând că România prietenă are extinderea UE pe a treia poziţie a agendei preşedinţiei la consiliul UE, pentru că pe primele două poziţii sunt Brexit şi alegerile din luna mai. „România sprijină cu fermitate parcursul european al Serbiei, nu doar în calitate de ţară prietenă şi vecină, ci şi pentru că este interesul nostru strategic ca Serbia şi regiunea Balcanilor de Vest să avanseze spre UE. Nu-mi place să anticipez, dar imediat după încheierea alegerilor pentru Parlamentul European, Balcanii de Vest vor fi în centrul atenţiei” – a declarat ambasadorul României la Belgrad, Oana Cristina Popa.

Candidații „cap de listă” și alegerea Comisiei Europene

Publicat de Camelia Teodosiu, 19 februarie 2019, 16:07 / actualizat: 19 februarie 2019, 17:57

Procedura candidaților „cap de listă”, folosită prima dată în alegerile europene din 2014, oferă cetățenilor europeni un cuvânt de spus cu privire la candidații la funcția de Președinte al Comisiei Europene.

Pe baza rezultatelor alegerilor europene, unul dintre candidații „cap de listă” va fi ales Președinte al Comisiei de către Parlamentul European, după ce este propus în mod oficial de către șefii de stat și de guvern, care vor lua în considerare rezultatele alegerilor europene.

Așa s-a întâmplat pentru prima dată în 2014, când candidatul „cap de listă” al Partidului Popular European, Jean-Claude Juncker, a fost numit Președintele Comisiei. Înaintea alegerilor din 2014, cinci partide politice europene și-au desemnat candidații „cap de listă”.

Partidele europene își desemnează candidații „cap de listă” pentru alegerile din 2019

Majoritatea partidelor politice europene și-au desemnat candidații „cap de listă” la congresele din toamna și iarna anului 2018. Ei își vor prezenta și susține programele politice despre viitorul Europei în dezbateri în direct organizate în cursul campaniei din 2019.

Un partid politic european funcționează la nivel european, alcătuit din partide naționale din statele membre, cu parlamentari aleși în cel puțin un sfert din statele membre. Noi norme privind finanțarea partidelor politice europene și a fundațiilor politice europene au fost aprobate în aprilie 2018. Mai multe despre procedura numirii candidaților „cap de listă”.

Partidul Popular European (PPE)

Partidul Popular European (PPE) l-a desemnat pe Manfred Weber (CDU,Germania) drept candidat „cap de listă” pentru alegerile europene, în cadrul congresului partidului care a avut loc la Helsinki în data de 8 noiembrie.

Weber, în vârstă de 46 de ani, și-a început cariera politică în Parlamentul regional în 2002 și a fost ales în Parlamentul European în 2004. Începând cu anul 2014, a ocupat funcția de președinte al grupului PPE.

Candidatul a obținut diploma de inginer fizician la Universitatea de Științe Aplicate din München.

Partidul Socialiştilor Europeni (PES)

Fiind singurul candidat „cap de listă” al Partidului Socialiștilor Europeni (PES), Frans Timmermans, în vârstă de 57 de ani, a fost nominalizat oficial de către membrii congresului în Lisabona, în perioada 7-8 decembrie 2018.

Timmermans (PvdA, Olanda) deține în prezent funcția de prim-vicepreședinte al Comisiei Europene. El a fost ales pentru prima dată în Parlamentul olandez în 1998. Din 2007 până în 2010 a fost secretar de stat pentru Afaceri Europene, iar din 2012 până în 2014 a deținut funcția de ministru al afacerilor externe în cabinetul lui Mark Rutte. Domnul Timmermans deține o diplomă în limba și literatura franceză de la Universitatea Radboud.

Conservatorii și reformatorii Alianța Europei (ECR)

Jan Zahardil (Partidul Democrat Civic, Republica Cehă) a fost desemnat în calitate de candidat „cap de listă” al partidului său, în data de 14 noiembrie. Zahardil, în vârstă de 55 de ani, este membru al Parlamentului European și a Grupului Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR). De asemenea, el servește și drept Președinte al Alianței Conservatorilor și Reformiștilor din Europa (ACRE). Înainte de începerea carierei sale în calitate de membru al Parlamentului European în 2004, a fost membru al Camerei Deputaților din Republica Cehă. Dl. Zahradil este cercetător de profesie, deținând o diplomă de licență de la Universitatea din Praga.@zahradilJan

Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa (ALDE)

În timpul congresului de la Madrid din 8 – 10 noiembrie, Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa (ALDE) și-a anunțat planurile de a desemna o echipă de lideri liberali, în locul unui singur candidat „cap de listă”, care să candideze la alegerile europene.

Partidul Verzilor Europeni

Ska Keller, 37 de ani, si Bas Eickhout, 42 de ani, sunt cei doi candidați „cap de listă” ai Partidului Verzilor Europeni anunțați cu ocazia Consiliului de Toamnă al partidului organizat între 23 și 25 noiembrie 2018 la Berlin.

Ska Keller, (Bündnis 90/Die Grünen, Germania) a studiat Studii islamice, turce și evreiești la Universitatea Liberă din Berlin și la Sabanci Üniversitesi din Istanbul. Aleasă deputat european pentru prima oară in 2009, a fost candidat „cap de listă” pentru Partidul Verzilor Europeni și la alegerile din 2014. Keller este co-președinte al grupului verzilor din PE.

Bas Eickhout (GroenLinks, Olanda) a studiat chimie și științele mediului la Universitatea Radbound din Nijmingen. Ulterior a devenit cercetător la Agenția pentru evaluarea impactului asupra mediului din Olanda. Este membru al Parlamentului European din 2009.

Partidul Stângii Europene

Partidul Stângii Europene i-a ales pe Violeta Tomič, 56 de ani, și Nico Cué, 62 de ani, in postura de candidați „cap de listă”. Violeta Tomič (Levica, Slovenia) este membru al Parlamentului sloven din 2014 și vice-coordonator al partidului national Levica.

Nico Cué (Liège, Belgia) este figura centrală a mișcării sindicale valone și internaționale și a fost secretar general al muncitorilor din sectorul oțelului in sindicatul FGTB ((Fédération Générale du Travail de Belgique) timp de 12 ani.

POLITICO: Noii jucători politici ai Europei

Publicat de Camelia Teodosiu, 22 ianuarie 2019, 09:10

Novici de urmărit la marile alegeri UE.

Alegerile din 2014 pentru Parlamentul European (PE) au fost un moment de referinţă pentru partidele radicale de dreapta şi stânga. Alternativă pentru Germania, Democraţii Suedezi şi Podemos din Spania au câştigat în premieră locuri în acel an. Iar Syriza din Grecia a obţinut şase locuri, de la numai unul în 2009.

De atunci, peste 100 de noi partide au fost înfiinţate în statele UE – dintre care unele îşi vor trimite probabil primii membri în PE după ce alegătorii vor merge în mai la urne.

Cine va da lovitura în 2019? Iată un ghid Politico al noilor partide ce merită urmărite.

Alternativă pentru Germania

Da, partidul german de extrema dreaptă a câştigat şapte locuri în 2014, însă de atunci şi-a pierdut toţi europarlamentarii, fie din cauza dezertărilor, fie din cauza politicii naţionale. Partidul, care a decis acum să poarte o campanie pentru părăsirea UE, e cotat cu şanse de a obţine 13 locuri, conform „Sondajului Sondajelor” realizat de Politico.

La République En Marche

Partidul preşedintelui francez Emmanuel Macron ar putea fi cel mai dezamăgitor nou venit. Dacă eurofilii sperau cândva ca el să măture până la 30 de locuri, devenind nucleul unei noi coaliţii pro-UE de liberali, social-democraţi moderaţi şi creştin-democraţi de centru, partidul este acum cotat cu şanse de a obţine numai 19 locuri. Între timp, presiunile interne – cel mai recent din partea protestelor Vestelor Galbene – l-au distras pe Macron de la activitatea de constituire de alianţe în exteriorul Franţei.

Raza de speranţă pentru Macron: locurile ar putea fi necesare pentru constituirea unei largi majorităţi pro-UE în PE. Acest fapt i-ar conferi un slab cuvânt decisiv de spus, dar decisiv totuşi.

Insurecţia Poloniei

Polonia este căminul a două noi mişcări ce ar putea fura voturi de la cele două partide care au guvernat ţara cel mai recent: Lege şi Justiţie şi Platforma Civică. Partidul de extrema dreaptă Kukiz’15, condus de un fost punkist, a câştigat 42 de locuri în parlamentul polonez în 2015, însă n-a prea reuşit de atunci să menţină o linie coerentă. El e cotat cu şanse de a câştiga patru dintre cele 52 de locuri ale Poloniei în PE şi ar urma să se alăture unei alianţe ce include şi Mişcarea de Cinci Stele din Italia.

O altă mişcare, de centru-stânga şi condusă de fostul primar din Słupsk, Robert Biedroń, nu a fost încă înregistrată ca partid. Sondajele indică faptul că ar putea câştiga cinci locuri, dacă ar intra în cursă.

Partidul Pirat din Cehia

Acest partid aliat cu Verzii este într-o continuă cursă cu suişuri şi coborâşuri cu Partidul Civic Democratic pentru al doilea loc în sondajele din Cehia. Piraţii vor câştiga cel mai probabil primele lor patru locuri în PE, ceea ce-i va aşeza lângă Verzii germani în postura de cea mai de succes poveste a ecologiştilor în 2019. Partidul Libertăţii şi Democraţiei Directe de extrema dreaptă este o altă nouă formaţiune cehă demnă de remarcat, cotată cu şanse de a avea un europarlamentar.

Cruciaţii anticorupţie ai României

Două noi partide negociază o candidatură comună cu un program anticorupţie la alegerile din mai. Partidul PLUS al fostului premier Dacian Cioloş a ales deja 43 de candidaţi pentru PE (pentru cele doar 33 de locuri ale României). Celălalt partid este Uniunea Salvaţi România, al treilea ca mărime din parlamentul României. Luate la un loc, ele sunt cotate cu şanse de a obţine 18% din voturi, adică şase locuri în PE.

Neofiţii Letoniei

Trei dintre cele cinci partide letone cel mai bine situate în sondaje nu existau în urmă cu cinci ani. „Cine Deţine Statul?”, Noul Partid Conservator şi „Mişcarea Pentru!” vor obţine cel mai probabil câte un loc din cele opt care îi revin Letoniei în PE.

Uşa deschisă a prezenţei slabe la urne în Slovacia

Slovacia are o prezenţă la vot şocant de redusă la alegerile pentru PE: doar 13% în 2014, iar dintre alegătorii sub 30 de ani au votat doar 6%. Oricare partid nou care ar reuşi să capteze atenţia publicului în săptămânile premergătoare votului va avea o şansă de a atrage un segment din cei 87% care s-au abţinut, dând peste cap rezultatele din Slovacia. Partidele cu cele mai mari şanse de face acest lucru sunt Partidul Popular al Slovaciei Noastre (Kotleba) şi Sme Rodina, ambele de dreapta şi cotate în sondaje cu 9%.

Stânga paneuropeană

Nici Mişcarea Democraţie în Europa (DiEM25) şi nici Volt Europa nu au avut vreun impact în sondajele de opinie, dar ambele micro-partide paneuropene fac mult tam-tam pe reţelele sociale. DiEM25 e condusă de fostul ministru grec de finanţe Yanis Varoufakis, care candidează în Germania. Volt Europa e condus de experţi pro-UE în politici cu vârste de 30-40 de ani. Formaţiunea are filiale în toate statele UE şi e înregistrată ca partid în opt dintre ele.

Articol de Ryan Heath

Ţările membre care pun în pericol statul de drept riscă să piardă bani europeni

Publicat de Camelia Teodosiu, 17 ianuarie 2019, 16:49

Guvernele care intervin în instanțe sau nu reușesc să combată frauda și corupția vor risca suspendarea fondurilor UE, conform unui proiect de lege aprobat joi de deputații europeni.

Asistată de un grup de experți independenți, Comisia UE ar avea sarcina de a identifica „deficiențe generalizate în ceea ce privește statul de drept” și de a decide măsuri care ar putea include suspendarea plăților din bugetul UE sau reducerea prefinanțării. Decizia Comisiei va fi pusă în aplicare numai după aprobarea Parlamentului și a Consiliului. Odată ce statul membru remediază deficitele identificate de Comisia Europeană, Parlamentul și miniștrii UE pot debloca fondurile.

Experți independenți care să asiste Comisia Europeană

Comisia Europeană poate stabili că statul de drept este amenințat dacă sunt subminate una sau mai multe dintre următoarele:

• buna funcționare a autorităților care implementează bugetul UE;
• buna funcționare a autorităților care efectuează controlul financiar;
• investigarea adecvată a fraudei – inclusiv frauda fiscală -, corupția sau alte încălcări care afectează execuția bugetului UE;
• control judiciar eficient de către instanțele independente;
• recuperarea fondurilor plătite în mod necuvenit;
• prevenirea și sancționarea evaziunii fiscale;
• cooperarea cu Oficiul European de Luptă Antifraudă și, dacă este cazul, cu Parchetul European.

Pentru a asista Comisia, un grup de experți independenți în domeniul dreptului constituțional și financiar, compus dintr-un expert numit de parlamentul național al fiecărui stat membru și cinci experţi numiți de Parlamentul European, va evalua situația în toate statele membre, anual, și va publica un rezumat al concluziilor sale.

Protejarea beneficiarilor finali

În funcție de domeniul de aplicare al deficiențelor și de procedura de gestionare a bugetului, Comisia poate decide cu privire la una sau mai multe măsuri, incluzând:

• suspendarea angajamentelor,
• întreruperea termenelor de plată,
• reducerea prefinanțării și
• suspendarea plăților.

Cu excepția cazului în care decizia prevede altfel, guvernul ar trebui să continue implementarea programului sau fondului UE respectiv și să efectueze plăți către beneficiarii finali, cum ar fi cercetătorii sau organizațiile societății civile. Comisia ar trebui să facă eforturi pentru a se asigura că beneficiarii primesc sumele datorate.

Comisia va prezenta o propunere Parlamentului şi miniștrilor UE de a transfera o sumă care să corespundă valorii măsurilor propuse în rezerva bugetară. Decizia va intra în vigoare după patru săptămâni, cu excepția cazului în care Parlamentul, hotărând cu majoritate de voturi exprimate, sau Consiliul, hotărând cu majoritate calificată (astfel încât niciun stat membru să nu poată bloca o decizie), o modifică sau o resping. Odată ce Comisia Europeană stabilește că deficienţele au fost remediate, suma blocată ar fi deblocată folosind aceeași procedură.

Co-raportorul Comisiei pentru bugete Eider Gardiazabal Rubial (S&D, ES) a declarat: „Respectarea statului de drept și a tuturor valorilor UE sunt principiile fundamentale pe care am construit proiectul european. Niciun guvern nu poate încălca aceste valori fără să sufere consecințele”. Petri Sarvamaa (EPP, FI), co-raportor al dosarului a afirmat că “cel mai important aspect al acestui mecanism este protecţia beneficiarilor finali, element accentuat în comparaţie cu propunerea originală a Comisiei. Am inclus de asemenea Parlamentul European în procedura de luare a deciziei, ceea ce întăreşte dimensiunea de responsabilitate democratică în privinţa măsurilor propuse.”

Următoarele etape

Parlamentul European a aprobat regulile cu 397 de voturi pentru, 158 de voturi împotrivă şi 69 de abţineri. Deputații europeni sunt acum pregătiți să înceapă negocierile cu privire la formularea finală a regulamentului cu miniștrii UE, care nu și-au adoptat încă poziția.

Background

Propunerea de regulament privind „protecția bugetului Uniunii în cazul deficiențelor generalizate în ceea ce privește statul de drept în statele membre” face parte integrantă din pachetul bugetar pe termen lung al UE, cadrul financiar multianual 2021-2027.

Dezbatere pe tema BREXIT la Parlamentul European

Publicat de Camelia Teodosiu, 16 ianuarie 2019, 10:10 / actualizat: 16 ianuarie 2019, 11:10

Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker se reîntoarce astăzi la Strasbourg, unde va susţine un discurs în faţa Parlamentului European.

El a plecat ieri la Bruxelles, pentru a gestiona mai bine deciziile legate de Brexit.

La Parlamentul European din Strasbourg este programată de dimineaţă o dezebatere pe tema ieşirii Marii Britanii din Uniunea Europeană.

Sesiunea plenară durează apoi până târziu în noapte. Despre subiectele aflate pe ordinea de zi, relatează trimisul nostru Clementina Tudor:

Corespondenţă de la Strasbourg – Reporter: Clementina Tudor

Pe ordinea de zi se află şi vor fi supuse la vot propunerea de decizie privind închiderea conturilor Biroului European de Sprijin pentru Azil, acordurile Uniunii Europene cu Maroc şi China şi vor fi prezentate rapoartele privind procedura de autorizare a pesticidelor de către Uniune şi situaţia drepturilor fundamentale în Uniunea Europeană de la nivelul anului 2017.

Programul zilei se va încheia la miezul nopţii, iar ultimul raport programat a fi expus public se referă la programul de asistenţă pentru dezafectarea centralei nucleare de la Kozlodui.

Discurs al premierului Viorica Dăncilă în Parlamentul European de la Strasbourg

Publicat de Camelia Teodosiu, 15 ianuarie 2019, 17:43

„Am preluat mandatul european de la Austria şi aş dori să reiterez, cu această ocazie, mulţumirile mele pentru preşedinţia austriacă. În acelaşi timp, ţin să adresez mulţumiri şi partenerilor noştri din  Finlanda şi Croaţia cu care am avut o coordonare foarte bună în pregătirea unui program comun, echilibrat, de lucru, pentru următoarele 18 luni. În cele ce urmează, vă voi prezenta priorităţile preşedinţiei române a Consiliului UE şi viziunea asupra viitorului Uniunii.  oamnelor şi domnilor, Europa a ştiut întotdeauna să depăşească obstacolele, să renască după episoadele mai puţin faste ale istoriei. Însuşi proiectul european, în forma sa de astăzi, a fost modelat de multiplele crize prin care a trecut. Astăzi ne aflăm din nou într-un moment complex al procesului de construcţie europeană. Dar după cum bine ştiţi, orice situaţie de acest gen poate fi transformată într-o oportunitate, într-un nou început. Din acest motiv vă spun că în viziunea mea, exercitarea preşedinţiei rotative de către România în următoarele şase luni nu este doar o datorie formală. Sunt peste 500 de milioane de cetăţeni europeni care aşteaptă un răspuns despre viitorul casei în care trăiesc şi care se numeşte Europa. Cred de aceea că este important să arătăm cetăţenilor Uniunii că instituţiile europene lucrează pentru ei şi mai ales că produc rezultate care le îmbunătăţesc viaţa şi perspectivele de viitor. Sunt conştientă că prima etapă a preşedinţiei rotative va fi intensivă şi redusă ca timp în ceea ce priveşte procesul decizional. De aceea, contez foarte mult pe sprijinul dumneavoastră pentru a finaliza cât mai multe dosare legislative aflate pe agenda europeană şi să răspundem provocărilor la nivel european. Viziunea preşedinţiei României asupra proiectului european este structurată în jurul ideii de coeziune ca valoare comună europeană, declinată în toate dimensiunile sale. Coeziune politică, ilustrată de nevoia de unitate între statele membre, coeziune economică şi teritorială, în vederea reducerii decalajelor de dezvoltare între statele membre şi între regiuni, coeziune socială, importantă prin prisma prezervării celor patru libertăţi ale pieţei interne a UE.”

SEGA: Comisia Europeană a apărat pachetul „Mobilitate” împotriva căruia protestează transportatorii bulgari

Publicat de Camelia Teodosiu, 15 ianuarie 2019, 14:11

Europa are nevoie de reglementări clare în sectorul transportului auto, iar menţinerea situaţiei actuale este imposibilă, a declarat comisarul european al transporturilor, Violeta Bulc, care s-a întâlnit, la Bruxelles, cu miniştri ai transporturilor din Bulgaria, Ungaria, Lituania şi Polonia, relatează BGNES. În opinia sa, „dacă nu va fi găsită o soluţie adecvată, ne vom confrunta cu o serie de condiţii naționale necoordonate”. Bulc a subliniat că acest lucru ar duce la fragmentarea pieței interne, la incertitudine, la costuri mai mari și la scăderea competitivității din UE.

Pentru a face față acestor probleme, CE a prezentat, în mai 2017, câteva reforme legislative importante în cadrul pachetului pe tema mobilităţii. Comisia Europeană consideră că aceste măsuri vor aduce beneficii mari atât pentru şoferi, cât şi pentru operatori. Aplicarea unor reguli clare, valabile pentru toată lumea în toate statele membre, va conduce la condiții de concurență echitabile – toţi transportatorii vor lucra în aceleaşi condiţii. „Ca urmare a acestor măsuri, se vor îmbunătăţi, de asemenea, condiţiile de muncă ale şoferilor şi se va putea căuta o soluţie pentru această problemă, legată de numărul insuficient de şoferi, care afectează întreaga industrie europeană. Aplicarea regulilor de detașare va asigura o remunerare corectă a muncii în alte state membre, ceea ce ar duce la un grad ridicat de mobilitate a lucrătorilor în acest sector. Asta va reduce totodată considerabil şi povara administrativă a operatorilor”, a explicat comisarul european Bulc.

„Acordul politic, la care au ajuns miniștrii transporturilor pe 3 decembrie 2018, a fost un pas important în acest proces. Prin urmare, invit Parlamentul European și Consiliul UE să demareze cât mai curând posibil dezbaterile pe tema propunerilor legislative. Comisia Europeană este gata să ajute în desfăşurarea discuţiilor şi la demararea negocierilor interinstituţionale”, a mai spus comisarul Bulc.

Joi, sute de transportatori bulgari vor fi la Bruxelles pentru a protesta împotriva schimbărilor  prevăzute în pachetul „Mobilitate”, pe care ei le califică drept discriminatorii. Ei ar urma să fie primiţi de Comisia pentru Transporturi din Parlamentul European.

Oleg Sențov laureatul premiului Saharov 2018 a devenit un simbol al luptei pentru eliberarea deținuților politici

Publicat de Camelia Teodosiu, 13 decembrie 2018, 09:27 / actualizat: 16 decembrie 2018, 9:57

Oleg Sențov primește premiul Saharov pentru libertatea de gândire. El a fost ales dintre cei trei finaliști propuși de liderii grupurilor politice de la Parlamentul European pe 25 octombrie.

Despre  laureatul de anul acesta, președintele Parlamentului European, Antonio Tajani, a spus: „Prin curajul și hotărârea sa, punându-și viața în pericol, regizorul Oleg Sențov a devenit un simbol al luptei pentru eliberarea deținuților politici din Rusia și din întreaga lume. Acordându-i Premiul Saharov, Parlamentul European și-a exprimat solidaritatea cu domnul Sențov și cu cauza sa. Cerem să fie eliberat imediat. Lupta dumnealui ne reamintește că datoria noastră este să apăram drepturile omului oriunde în lume și în toate situațiile”.

Press seminar on Sakharov Prize for Freedom of Thought

Press seminar on Sakharov Prize for Freedom of Thought

Press seminar on Sakharov Prize for Freedom of Thought

Press seminar on Sakharov Prize for Freedom of Thought

Press seminar on Sakharov Prize for Freedom of Thought

Press seminar on Sakharov Prize for Freedom of Thought

Oleg Sențov este un regizor ucrainean care a fost condamnat la 20 de ani închisoare pentru „plănuirea unor acte de terorism” împotriva guvernării „de facto” a Rusiei în Crimeea. Amnesty International a descris procesul său drept „un proces necinstit în fața unui tribunal militar”.

A devenit simbol pentru aproximativ 70 de cetățeni ucraineni arestați ilegal și condamnați la pedepse lungi cu închisoarea de către forțele de ocupație ruse din peninsula Crimeea.

Oleg Sențov a fost în greva foamei din mai până pe 6 octombrie 2018. A întrerupt greva foamei deoarece a fost amenințat că va fi alimentat cu forța.

La ceremonia de acordare a premiului, OLeg Senţov, a fost reprezentat la Strasbourg de verişoara sa Natalya Kaplan și avocatul său Dmitriy Dinze.

În interviul acordat presei, Natalya Kaplan a declarat:


El se recuperează lent după greva foamei. Și trebuie să înțelegem că vor fi consecințe în ceea ce îl privește. Încă mai are probleme cu rinichii, tulburări hepatice și problem cardiace… și încă nu știm dacă va fi capabil să se recupereze pe deplin, ținând cont că încă este încă în colonie. Locația în apropierea Polului Nord,  dincolo de Cercul Polar. fiind considerată o facilitate. Deci, încă nu știm cât de gravă este starea sănătății sale.Cine ar putea revizui acest caz? Am pierdut toate procesele în Rusia. Acum avem Curtea Europeană pentru Drepturile Omului înaintea noastră. Și cam asta e pentru noi. Dar, sincer, nu cred că Curtea Europeană pentru Drepturile Omului poate să-l elibereze pe Oleg. Trebuie să existe și alte mecanisme. politice în primul rând pentru că este un prizonier politic. Dacă acest lucru ar putea fi rezolvat în mod legal, el nu va mai petrece nicio zi în închisoare. Dar, din păcate, după cum vedem prizonierii politici ucraineni sunt din ce în ce mai mulți. Cum este și exemlul  marinarlori capturați. Și în Crimeea există urmăriri penale care s-au desfășurat din 2014 și au crescut.

Din păcate, deocamdată, nu avem de ce să ne bucurăm. Dar sper ca premiul și situația creată cu ocazia decernării lui va ajuta la schimbarea situației și oamenii vor începe să iasă din închisori.

În Ucraina Oamenii știu despre Premiul Saharov, deoarece acesta este renumit și apreciat la nivel internațional. Și, desigur, sunt recunoscători pentru sprijinul acordat de cercurilor politice.  bineînțeles că Ucraina depune toate eforturile pentru a asigura eliberarea cetățenilor săi. Dar, după cum putem vedea, Ucraina nu poate face față singură, deoarece agresorul este foarte puternic  înarmat. Și Ucraina are nevoie de ajutor, inclusiv pentru eliberarea deținuților săi politici.

În opinia lui Stanişev, cabinetul bulgar este dispus să facă un compromis serios pentru Schengen

Publicat de Camelia Teodosiu, 4 decembrie 2018, 15:45

Guvernul ar accepta ca Bulgaria să fie admisă în sistem doar cu frontierele sale aeriene

Preşedintele Partidului Socialist European (PSE), Serghei Stanişev, a acuzat guvernul bulgar că e dispus să facă un compromis serios cu privire la aderarea cu drepturi depline a Bulgariei la Schengen. La şedinţa organizaţiei de Sofia a Partidului Socialist Bulgar (BSP), fostul premier bulgar a făcut apel să nu fie acceptată concesia conform căreia Bulgaria să fie admisă în Schengen doar cu graniţele sale aeriene, nu şi cu cele terestre.

„Bulgaria şi România trebuie să fie primite neîntârziat în Schengen cu toate graniţele. Guvernul bulgar este dispus să i se arunce un os şi să i se spună: ‘Iată, vă primim cu frotierele aeriene’ şi, pentru o perioadă nedeterminată, să se amâne intrarea Bulgariei cu frontierele terestre, ceea ce este foarte important pentru economia bulgară, pentru exportul bulgar, pentru importul bulgar, dar şi pentru consumatorii bulgari, pentru că această perioadă care se pierde scumpeşte preţul în ambele sensuri”, a spus Stanişev, citat de postul public de radio de la Sofia.

„Ceea ce se întâmplă de ani de zile, în condiţiile în care Bulgaria a dus la îndeplinire criteriile încă din anul 2011, însă în permanenţă ne amână şi impun alte motive pentru intrarea în Schengen, este scandalos, antieuropean şi este unul din lucrurile care subminează încrederea în UE”, a adăugat liderul PSE.

La începutul lunii decembrie, Parlamentul European va dezbate un raport al socialiştilor europeni, în care se insistă ca Bulgaria şi România să fie primite neîntârziat şi necondiţionat în Spaţiul Schengen.

„Una dintre marile ameninţări la adresa Bulgariei, la adresa intereselor naţionale bulgare, este ideea care circulă, care are nişte adepţi foarte serioşi, legat de Europa cu două viteze, care se poate transforma în realitate. Între aceştia este, de exemplu, şi preşedintele Macron, şi cancelarul Merkel, care vorbesc în permanenţă despre aceste lucruri, precum şi o serie de alţi lideri europeni. Pentru Bulgaria, aceasta ar fi o lovitură serioasă la adresa intereselor sale şi a poziţiei sale”, a mai spus liderul PSE.

În opinia lui Serghei Stanişev, există două teme importante pe ordinea de zi a Comisiei Europene. Prima este relaţia corectă în cazul crizei privind refugiaţii şi valurile de migranţi. A doua temă mondială de actualitate este bătălia stângii cu naţionalismul extrem şi fascismul. „UE, ca idee, este visul de a se pune capăt războialor interminabile pe teritoriul Europei. Ultranaţionaliştii din Europa vor să distrugă această idee”, a menţionat el.

Guy Verhofstadt: legile justiției din România trebuie să respecte recomandările Comisiei de la Veneția

Publicat de Camelia Teodosiu, 24 noiembrie 2018, 14:22

Guy Verhofstadt, președintele facțiunii liberale din Parlamentul European, spune că a „stabilit” cu Călin Popescu-Tăriceanu că „singurul mod de a garanta statul de drept din România este implementarea totală și necondiționată a tuturor recomandărilor Comisiei de la Veneția”.

„Aceasta înseamnă că toate cele trei elemente aflate în dispută – reforma justiției, a Codului Penal și a Codului de Procedură Penală – trebuie să fie aliniate cu recomandările Comisiei, urmând ca după adaptarea și aprobarea lor de către guvern și Parlament, ele să fie din nou evaluate de către acest înalt for”, a afirmat Verhofstadt, într-un mesaj în limba română postat joi pe contul său de Facebook.

Miercuri, aflat la București, la o ședință a guvernului Dăncilă, liderul liberalilor europeni, Guy Verhofstadt, postase un prim mesaj pe Facebook, prin care avertiza că „România se află la răscruce” și are de ales între respectarea principiilor democratice și iliberalism, scriind că acest lucru nu poate fi făcut „în numele nostru”, respectiv al liberalilor europeni.

La mijlocul lunii, Comisia Europeană a publicat un raport MCV foarte critic la adresa reformelor din justiția românească, în timp ce Parlamentul European a adoptat în aceeași zi, pe 13 noiembrie, un raport la fel de critic despre starea statului de drept în România.

Tinerii în dialog cu Parlamentul European. Planul nostru pentru Europa.

Publicat de Camelia Teodosiu, 22 noiembrie 2018, 14:52

În  Aula Facultăţtii de Drept, a Universităţii din Bucureşti, a avut loc, ieri după amiază, cel mai amplu eveniment dedicat tinerilor; una dintre cele mai bine organizate aciuni ale Biroului de Legătură al Parlamentului European în România a avut ca temă – Tinerii în dialog cu Parlamentul European. Planul nostru pentru Europa.
Preşedintele Parlamentului European, Antonio Tajani, şi liderii grupurilor politice ale PE au răspuns, cu mult entuziasm, întrebărilor adresate de tinerii prezenţi la eveniment şi au prezentat viziunea lor despre viitorul unei Europe care poate deveni mai puternică, dacă tânăra generaţie va respecta valorile democraţiei autentice.

Întrebările şi îngrijorările tinerilor au fost axate, în principal, pe aspecte privind capacitatea  României de a  prelua şi gestiona Preşedinţia Consiliului UE, fenomenul corupţiei, aderarea României la Spaţiul Schengen, consecinţe ale Brexit-ului.

Iată, pe scurt, câteva din răspunsurile oferite de Antonio Tajani:

„Pentru mine, România este pregătită să aibă Preşedinţia Consiliului UE la începutul lui 2019. Corupţia e o problemă nu doar în România. Parlamentul European a aprobat o rezoluţie privind situaţia din România, nu împotriva ţării, nu împotriva românilor, ci privind strict situaţia politică din România. Se adoptă rezoluţii similare în legătură cu multe alte ţări. Corupţia e unul dintre puncte”.

Oficialul european a precizat că fenomenul corupţiei nu o problemă doar a Guvernului, ci şi a cetăţenilor în sensul că este o chestiune de educaţie, culturală.

„Trebuie să facem eforturi şi nu doar România trebuie să facă eforturi împotriva corupţiei. Acesta este un lucru foarte important de spus. Trebuie să colaborăm. Nu e doar o problemă a Guvernului. Este şi o problemă a cetăţenilor. De asemenea e o problemă de educaţie. Corupţia este şi o chestiune culturală. Trebuie să colaborăm cu toţii împotriva acestui fenomen. În multe ţări europene sunt fraude cu fonduri europene. Trebuie să verificăm peste tot situaţia şi să încercăm să oprim acest fenomen”, a conchis preşedintele PE.

Într-o conferinţă de presă, cu împreună premierul român, social-democrata Viorica Dăncilă, Tajani a declarat: „Cred că este momentul să accelerăm aderarea României la spaţiul Schengen, pentru a ne garanta mai bine graniţele şi securitatea”. Această declaraţie a fost susţinută şi în cadrul întâlnirii cu reprezentanţi ai tinerilor prezenţi în  Aula Facultăţtii de Drept.

În ceea ce priveşte încălcarea drepturilor românilor aflaţi în Marea Britanie, ca urmare a fenomenului Brexit, Preşedintele Parlamentului European a precizat:

„Am discutat despre Brexit, am discutat despre priorităţile Parlamentului European, priorităţi care trebuie luate în considerare şi să fie menţionate în acest acord. E vorba despre drepturile cetăţenilor europeni din Marea Britanie, 3,6 milioane de cetăţeni europeni care trăiesc în Marea Britanie, de asemenea, sunt importante drepturile cetăţenilor britanici de pe teritoriul UE. Trebuie menţinute, de asemenea, angajamentele luate de Marea Britanie pentru Cadrul financiar 2013-2020 şi un al treilea punct-frontiera dintre Irlanda de Nord şi Republica Irlandeză. Trebuie garantată pacea, trebuie garantată respectarea acordului din Vinerea Mare, binecunoscutul acord, însă această frontieră trebuie să fie flexibilă (…). Trebuie evitată intrarea unor produse care să facă o concurenţă neloială agriculturii şi industriei noastre agroalimentare (…). Cu toţii avem încredere în negociatorul Barnier şi sperăm să se ajungă la un acord pozitiv. Parlamentul European va trebui să aibă ultimul cuvânt de spus, însă vom colabora strâns cu preşedinţia română şi cu Comisia Europeană, pentru a putea proteja interesele cetăţenilor europeni”.

Reamintim că Parlamentul European a adoptat, pe 13 noiembrie, proiectul de rezoluţie prin care exprimă preocupare privind modificarea legislaţiei penale şi judiciare în România. Textul rezoluţiei semnalează îngrijorarea PE privind modificarea legislaţiei penale şi judiciare, avertizând că există riscul subminării independenţei justiţiei şi a acţiunilor anticorupţie, în contextual în care România va prelua, în ianuarie 2019, Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, pentru o perioadă de şase luni.

Documentul, publicat pe site-ul PE, conţine 13 recomandări către România şi instituţiile Uniunii Europene în ceea ce priveşte sistemul judiciar şi combaterea corupţiei.

Lacunele legislative ameninţă să creeze paradisuri fiscale în cadrul UE

Publicat de Camelia Teodosiu, 18 octombrie 2018, 10:42

Persoanele fizice şi companiile profită de portiţele din directivele europene şi de vizele de aur pentru a continua să evadeze în jurisdicţii opace

Vizele de aur, obţinerea reşedinţei într-o ţară pentru cumpărarea unei proprietăţi, au devenit o portiţă pentru a evita impozitele. Lacunele din directivele UE le permit cetăţenilor şi companiilor să utilizeze unele ţări din UE pentru a-şi ascunde averile în jurisdicţii opace. Dar nu este singura lacună. Statele care nu împart încă informaţii fiscale, activele nereglementate sau lipsa de transparenţă în acordurile fiscale dintre state şi companii reprezintă o modalitate de a scăpa de impozite. Scandalurile de evaziune fiscală în plină recesiune au determinat OCDE şi UE să încerce să pună capăt jurisdicţiilor opace prin schimburi automate de informaţii între ţări şi două directive în cadrul comunitar. Un raport complet de 50 de pagini al grupului Verzilor din Parlamentul European analizează toate „lacunele” pe care le „exploatează” persoanele fizice şi companiile pentru a continua să ocolească fiscul din ţara lor. Documentul, la care a avut acces EL PAÍS, arată că patru ţări ar putea presupune un „risc” din cauza lipsei accesului la  informaţiile bancare. Acest pericol pare „exacerbat” de sistemele de obţinere a reşedinţei sau cetăţeniei acordate în schimbul investiţiilor imobiliare. Concret, documentul semnalează Austria, Bulgaria, Cipru şi România.

Primele trei ţări oferă „viza de aur” pentru cetăţenie în schimbul achiziţionării de bunuri imobiliare cu un anumit preţ. În plus, ele aplică parţial acordurile de schimb de informaţii cu alte ţări. De exemplu, Cipru, pe hârtie, împarte informaţii cu 65 de jurisdicţii. Dar în practică furnizează şi primeşte aceste date cu statele din UE, dar le obţine de la ţări extra-comunitare. Asta deschide uşa evaziunii fiscale. Adică, în cazul în care un cetăţean care locuieşte la Paris obţine reşedinţa cipriotă, după cumpărarea unei proprietăţi, el poate opera cu ţările opace, fără ca Franţa să afle, fiindcă Cipru nu va cere aceste informaţii şi nu va avea date fiscale pe care să le împartă. Cipru este tocmai una dintre ţările care a acordat cele mai multe vize de aur, potrivit unui raport al Global Witness şi Transparency International. Comisia Europeană finalizează un raport care va fi publicat la finele acestui an, cu privire la planurile naţionale care acordă cetăţenia europeană investitorilor, care va examina practicile actuale şi va oferi îndrumare pentru ţările membre. Potrivit unor surse comunitare, printre aceste principii se va aminti că statele trebuie să verifice antecedentele solicitanţilor.

Parlamentul European va organiza astăzi o audiere publică privind vizele de aur, pentru a examina posibilele riscuri de spălare de bani generate de aceste sisteme. „Trebuie să modificăm legislaţia europeană şi, în plus, să garantăm aplicarea efectivă a standardelor actuale, deoarece unele ţări, cum ar fi Cipru sau Malta, acţionează la limita legii”, avertizează Ernest Urtasun, deputat al Verzilor. Raportul Verzilor evidenţiază mai multe rute de evitare care permit crearea unui mecanism financiar necesar pentru ascunderea capitalului. Şi nu sunt puţine. În total, 43 de ţări încă nu se angajează în schimbul automat de informaţii, inclusiv Macedonia, Serbia, Ucraina, R.Moldova sau Muntenegru. Nici Statele Unite nu furnizează informaţii complete: furnizează doar numele companiei care este beneficiarul unui cont, dar nu şi al beneficiarului final. Iar şase jurisdicţii britanice nu primesc informaţii din partea Irlandei.

Inginerie financiară

Acestea sunt doar câteva cazuri, dar ele arată cum printr-o reţea de companii interpuse sau de carton este posibil să se găsească o lacună pentru a scăpa de legislaţia internaţională împotriva evaziunii fiscale. În plus, directiva actuală (DAC2) nu include portofolii de active cum ar fi criptomonedele, aurul, iahturile sau bunurile imobile. Prin urmare, Urtasun consideră că toate ţările care nu schimbă informaţii „în conformitate cu standardele europene”, de asemenea Statele Unite, ar trebui „incluse pe lista neagră europeană a paradisurilor fiscale”. În plus, Verzii propun sancţiuni pentru cei care nu respectă standardele actuale. Raportul analizează, de asemenea, directiva DAC3, care impune schimbul de informaţii, de exemplu, cu privire la acordurile fiscale avantajoase pe care statele le pot conveni cu societăţile private. Acestea sunt deosebit de controversate, deoarece în multe cazuri au fost considerate „ajutoare de stat” de către Bruxelles. Cel mai faimos caz a fost acordul Apple cu Irlanda, care a ajuns să reclame suma de 14, 3 miliarde de euro multinaţionalei americane, după intervenţia Comisiei Europene. Dar Verzii spun că această directivă vizează numai companiile, nu şi persoanele, şi că accesul la această informaţie nu este public. „Avem nevoie de mai multă transparenţă în reformarea directivei DAC3, pentru a face publice toate normele de taxare existente”, conchide Urtasun.

Patru ţări luate în vizor

Ţările membre ale UE au semnat acorduri, în ultimii ani, cu ţări terţe, pentru a da şi a obţine informaţii fiscale. Cu toate acestea, unele state sunt încă în urmă, iar altele respectă legile internaţionale doar pe jumătate. Aproape toate ţările au semnat mai mult de 80 de acorduri de acest tip, inclusiv ţări din UE. Cu toate acestea, Cipru şi România sunt foarte departe, cu semnarea a numai 33 (de acorduri), şi anume cu ţările UE şi cu cele mai apropiate de aceasta. Cipru şi România primesc numai informaţii din jurisdicţii europene, dar nu din exterior, ceea ce le transformă într-un teren fertil pentru cei care doresc să-şi ascundă conturile în afara UE. De asemenea, raportul Verzilor precizează că Austria a semnat acorduri cu Statele Unite şi cu Luxemburg pentru a restrânge obţinerea de informaţii fiscale de la cetăţenii săi. La fel a făcut Bulgaria, care nu primeşte datele despre conturile rezidenţilor ţării în Statele Unite. Cipru, Austria şi Bulgaria s-au remarcat pentru vânzările rezidenţiale.

Autor: Lluis Pellicer

Mihai Șora, pledoarie pentru Europa la Bruxelles

Publicat de Camelia Teodosiu, 11 octombrie 2018, 17:59

Filosoful Mihai Şora a primit marți, în sediul Parlamentului European de la Bruxelles, Premiul Cetăţeanului European 2018. El a fost nominalizat de către europarlamentarii Monica Macovei şi Cristian Preda.

Mihai Șora a fost nominalizat pentru „modul în care dă ființă prin activitățile sale civice valorilor Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.

Cu acest prilej, filosoful român a rostit un adevărat laudatio la adresa  Europei, a culturii europene. Și trebuie să spun că, alături de un premiat din Grecia, care a vorbit în numele zecilor de nominalizați, de pe întreg cuprinsul Uniunii, doar filosofului român i-a mai fost îngăduit să țină un discurs în cadrul ceremoniei. Un discurs pregătit în limba franceză și rostit, în numele filosofului, de soția acestuia. Mihai Șora a fost însă, de față, la întreaga ceremonie și a mulțumit pentru premiu, de asemenea, în limba franceză.

”Am văzut Europa destrămată, am văzut Europa mută în faţa barbariei, neputincioasă, obosită, eroică sau încovoiată. Am văzut Europa începând să danseze pe o muzică stranie: dictatori fanatici şi populişti bolnavi – dar am ştiut mereu, cu un fel de încredere serenă, de nezdruncinat, că partea generoasă şi genială a Europei va avea dreptate în faţă părţii animalice şi feroce. Am știut că Europa inteligentă – cea care din timpuri străvechi, din timpul bătrânului Socrate, caută „de ce-ul” lucrurilor. Am știut că această Europă va găsi mereu mijloacele de a merge în căutarea  răspunsurilor.

Au fost timpuri, în România, în anii cei mai sumbri ai dictaturii, când mulţi intelectuali erau scoşi din cetate, trăiau în izolare, erau aruncaţi în închisori. Ce ne-a salvat atunci, în acele timpuri sumbre, nu au fost nici armele, nici cancelariile, ci exact spiritul european – Iliada şi Odiseea, Don Quixote, În căutarea Timpului Pierdut, Muntele vrăjit, Hamlet şi Divina Comedie, Călătoriile lui Gulliver, Un anotimp în Infern, Conştiinţa lui Zenon, Memoriile lui Hadrian, Faust, Război şi pace.

Toată seva arzătoare a acestor cărţi, ca şi a altora, suflul fortifiant al Europei, au putut să pătrundă, în pofida dictaturii şi a cenzurii, a fricii, foamei şi a frigului – între coperțile unei colecţii cu un nume din trei litere – BPT – Biblioteca pentru Toţi.

Acest ceva – de negândit şi condamnabil într-o dictatură –  era spiritul Europei. De acest lucru sunt atât de mândru, căci a permis atât de bine românilor să rămână, în acele timpuri de disoluţie morală şi intelectuală, fiinţe întregi şi profund europene”, a spus Mihai Șora.

Pe lângă filosoful Mihai Șora a mai fost premiată, din România, Asociația  reprezentată de Melania Medeleanu și propusă de Siegfried Mureşan pentru „implicare pe termen lung în asigurarea drepturilor la protecție și îngrijiri necesare pentru bunăstarea copiilor, consacrate în Carta drepturilor fundamentale a UE”.

Ovidiu Nahoi

Comisia Europeană „nu va ezita” să trimită România în judecată, avertizează vicepreşedintele Frans Timmermans

Publicat de Camelia Teodosiu, 4 octombrie 2018, 13:20

România mai are încă timp să-şi schimbe poziţia în privinţa modificărilor legislative care ameninţă lupta împotriva corupţiei. Totuşi, ţara va avea de suferit grave consecinţe dacă nu va lua în considerare recomandările Comisiei Europene. Acest mesaj a venit din partea vicepreşedintelui Comisiei Europene, Frans Timmermans.

El a făcut această declaraţie, luni, în faţa parlamentarilor europeni, la o reuniune nocturnă a Comisiei pentru Drepturile Omului şi Libertăţi Cetăţeneşti (LIBE) din Parlamentul European.

Timmermans a afirmat că Comisia „va continua dialogul”, dar, a mai adăugat el, „dacă reglementările convenite la nivel eurtopean sunt încălcate, Comisia nu va ezita să-şi asume răspunderea şi, dacă va fi nevoie, să trimită România în faţa instanţei”.

Comisia Europeană a ţinut sub observaţie sistemul juridic al României încă de la intrarea acestei ţări în Uniunea Europeană, în 2007. Timmermans a spus că în raportul pe anul 2018, prevăzut să fie dat publicităţii în noiembrie, sistemul nu va apărea într-o lumină plăcută, având în vedere că „situaţia s-a deteriorat”.

„România a înregistrat progrese în trecut, uneori chiar spectaculoase, dar acum face paşi înapoi într-un mod care nu afectează doar democraţia din România, ci şi locul pe care România şi l-a clădit în ultimii ani ca ţară membră a UE”, a mai spus el.

Timmermans a subliniat că tentativele guvernului român de a modifica legislaţia juridică stârnesc mari îngrijorări atât pe plan intern, cât şi pe plan internaţional, îngrijorări care sunt împărtăşite şi de Comisia Europeană.

Declaraţiile lui Timmermans au survenit cu două zile înaintea unei plenare a Parlamentului European, programată pe 3 octombrie, când sunt programate dezbateri pe tema reformelor juridice din România.

Premierul Viorica Dăncilă a fost invitat(ă) la dezbateri şi ar urma să răspundă întrebărilor puse de europarlamentari.

Tentativele Partidului Social Democrat, de guvernământ, după câştigarea alegerilor legislative din decembrie 2016, de a modifica legile sisgtemului juridic au provocat proteste la Bucureşti, iar în luna august, acestea au devenit violente. Sute de oameni au fost răniţi.

Partidul a încercat să reducă independenţa procurorilor şi a modificat totodată Codul Penal, eliminând o serie de delicte legate de corupţie.

Articol de Emma Beswick

Parlamentul European aprobă reforma dreptului de autor

Publicat de Camelia Teodosiu, 13 septembrie 2018, 15:31

Această reformă îi opune pe artişti şi pe editorii de presă giganţilor digitalului

Eurodeputaţii au votat miercuri pentru o foarte sensibilă reformă a drepturilor de autor, obiect al unei bătălii fără precedent între artişti şi editorii de presă de o parte şi giganţii digitalului de cealaltă parte.

Reuniţi în plen la Strasbourg, ei au aprobat o nouă versiune a textului respins pe 5 iulie, care creează un nou „drept vecin” pentru editorii de presă.

Acest vot deschide astfel calea negocierilor cu Consiliul UE (reprezentând cele 28 de state membre, care au ajuns deja la un compromis pe 25 mai) şi Comisia Europeană, pentru a se înţelege asupra unui text definitiv.

Au fost 438 de voturi pentru reformă, 226 împotrivă şi 39 de abţineri.

La propunerea umanistei Maria Grapini, Parlamentul European a alocat 800.000 de euro în plus pentru IMM-uri

Publicat de Camelia Teodosiu, 12 iulie 2018, 14:23

Joi, 12 iulie, în Comisia IMCO (Piața Internă și Protecția Consumatorilor) a PE, s-a votat raportul privind alocarea Bugetului UE pentru anul 2019.

Europarlamentarul PPU-sl, Maria Grapini, a fost raportor din umbră în acest subiect și, la propunerea sa,  IMM-urile au obținut un succes evident, căci la liniile bugetare pe proiectele pilot s-a adoptat amendamentul bugetar prin care se alocă 800.000 de euro în plus față de propunerea Comisiei pentru Susinerea cheltuielilor pentru competitivitatea intreprinderilor mici și mijlocii (COSME). Maria Grapini a reconfirmat faptul că lupta sa pro IMM-uri nu este una surdă, că Europa ia în calcul propuneri ori de câte ori acestea sunt serioase și reprezentate profesionist, precum cea din Comisia IMCO.

Europarlamentarul a mai avut propuneri, votate joi, la IMCO, legate, spre exemplu, de necesitatea susținerii competitivității mai puternice și de alocarea fondurilor necesare pentru transformările inerente, impuse de intrarea în era digitală. Maria Grapini a atins și problema produselor neconforme, astfel că în raport, la propunerea sa, găsim și necesitatea alocarii resurselor bugetare necesare pentru ca supravegherea pieței  să fie una eficientă și coordonată, în vederea sporirii siguranței consumatorilor.

Raportul de joi, la care românca Maria Grapini a fost raportor din umbră, se referă și la necesitatea de a recomanda Comisiei Europene susținerea programelor de informare a cetățenilor despre drepturile și modalitatea de acțiune, atunci când aceste drepturi sunt încălcate, dar și de a saluta majorarea creditelor din proiectul de buget 2019 cu privire la protejarea intereselor consumatorilor/îmbunătățirea siguranței și informării acestora. Nu în ultimul rând, unul dintre amendamentele depuse la Comisia IMCO impune introducerea nevoii de corelare a tuturor programelor pentru Piața Internă cu Regulamentul General al UE privind protectia datelor personale.

“Sper ca și IMM-urile din România să beneficieze de acești bani! Autoritățile naționale au obligatia informării cetățenilor și a mediului  economic. Eu sper că mesajul meu de astăzi este important și îmbucurător!”, a declarat, de la Bruxelles, europarlamentarul PPU-sl, Maria Grapini.

Accesul cetăţenilor non-UE în blocul comunitar se înăspreşte

Publicat de Camelia Teodosiu, 9 iulie 2018, 13:18 / actualizat: 10 iulie 2018, 13:21

Cetăţenii din ţări non-UE scutiţi de obligaţia de a deţine viză vor fi obligaţi să obţină o autorizaţie înainte de a călători în UE, conform noilor reguli votate joi de către europarlamentari, arată un comunicat al Parlamentului European.

Cu 494 voturi pentru, 115 împotrivă şi 30 de abţineri, europarlamentarii au adoptat un nou Sistem european de informaţii şi de autorizare privind călătoriile. Noul sistem prevede controale avansate asupra călătorilor care nu au nevoie de viză, urmând să nu le permită accesul celor care ar putea prezenta riscuri de securitate şi epidemice.

Astfel, cetăţenii celor peste 60 de state scutite de viză de intrare în UE vor avea obligaţia de a completa un formular electronic înainte de a călători în blocul comunitar. Ei vor completa date referitoare la documentul de călătorie (valabilitate, ţară emitentă), adresa de domiciliu şi date de contacţ precum şi prima ţară de intrare în UE. Autorizaţia de călătorie va costa 7 euro – este gratuită pentru persoanele sub 18 ani şi peste 70 de ani – şi va fi valabilă pe o perioadă de 3 ani, sau până la data de expirare a documentului de călătorie, arată un comunicat al Parlamentului European.

Solicitantul va mai fi obligat să informeze autorităţile despre eventuale condamnări pentru infracţiuni grave (de exemplu terorism, exploatare sexuală a copiilor, trafic de droguri sau persoane, crimă sau viol), despre şederi în zone de conflict sau război şi despre decizii administrative anterioare prin care i s-a solicitat să părăsească o ţară, toate acestea referindu-se la o perioadă de zece ani. În cazul infracţiunilor de terorism, perioada va fi extinsă la 20 de ani şi se vor solicita clarificări suplimentare referitoare la data condamnării şi ţară.

Fiecare solicitare va fi analizată automaţ interogând toate bazele de date relevante, pentru a verifica, printre altele, dacă documentul de călătorie utilizat este pierdut sau furat şi dacă respectiva persoană este căutată pentru a fi arestată. În cazul găsirii unor informaţii relevante în bazele de date la verificarea documentelor, sau al unui răspuns pozitiv la întrebările legate de cazier judiciar, călătorii în zone de conflict sau solicitări de părăsire a unei ţări, datele vor fi verificate manual şi se va evalua individual riscul de securitate, migraţie sau epidemic, arată comunicatul.

Noul sistem va deveni operaţional din 2021.

Fondurile de coeziune, o opțiune importantă pentru sănătatea românească

Publicat de Camelia Teodosiu, 25 mai 2018, 13:50

Europarlamentarul român Gabriela Zoană, în calitatea sa de membru al Comisiei de Dezvoltare Regională din Parlamentul European, a găzduit la Bruxelles Conferința europeană cu tema “Rolul politicii de coeziune a Uniunii Europene în politica de sănătate publică a statelor membre. Exemple de bune practici”, conferință care a continuat cu o vizită de lucru la Spitalul CHU Brugmann, cu sprijinul primarului Bruxelles-ului , d-nul Philippe Close. Evenimentul s-a bucurat de participarea Excelenței Sale, Reprezentantul Permanent al României la Uniunea Europeană, doamna Ambasador Luminița Teodora Odobescu, a șefului Misiunii României în Belgia, d-nul Dragoș Bănescu, a directorului medical al Spitalului CHU Brugmann din Bruxelles, d-nul Jean Bernard Gillet, europarlamentarului italian Elena Gentile, membră în Comisia de mediu, sănătate publică și siguranță alimentară din Parlamentul European, manageri de spitale, medici și personal medical din România și Belgia, persoane cu atribuții decizionale și consultative de la nivelul Parlamentului European și Comisiei Europene și personal cu atribuții de decizie din domeniul sănătății din întreaga Uniune Europeană.

Conferința s-a dorit a fi un punct de reper pentru schimbul de experiență între cei care contribuie la crearea legilor la nivelul Uniunii Europene și practicienii din domeniul medical, dar și între medicii și managerii de spitale români și cei europeni. În cadrul dezbaterilor s-a discutat despre finanțarea din bani europeni a sistemelor de sănătate din România, Belgia, Italia și a celorlalte state membre, despre oportunitățile pe care acum tinerii medici le au în România, despre obiectivele de investiții realizate din fonduri europene, despre cele 3 spitale regionale: Iași, Cluj și Craiova, despre cursurile de pregătire și perfecționare profesională a peste 60.000 de medici și personal medical din România. Programul în domeniul sănătății pentru perioada 2014-2020 are alocat un buget de 449,4 milioane de euro și 23 de domenii de prioritate.

”Îmi doresc să continuăm astfel de evenimente, iar feedback-ul pe care l-am primit de la participanții la această conferință a fost unul pozitiv. Medicii români sunt extrem de apreciați peste hotare, iar eu una pot spune cu certitudine acest lucru în urma discuțiilor pe care le-am purtat în cadrul conferinței, ceea ce înseamnă că sistemul universitar și sistemul medical românesc creează în continuare profesioniști care pot să activeze oriunde în Uniunea Europeană. Ceea ce ne dorim cu toții este ca medicii noștri să nu mai plece peste hotare, iar pentru aceasta, așa cum am văzut, Guvernul României a luat câteva măsuri care să contribuie la încurajarea tinerilor medici pentru a rămâne în țară – creșterea salariilor în domeniul medical, demararea construirii unor spitale regionale și îmbunătățirea politicilor publice de sănătate”, a declarat europarlamentarul Gabriela Zoană la finalul conferinței de marți.

Vizita la Spitalul Bruggman de miercuri, 23 Mai, a fost una care s-a axat pe bunele practici aplicate de către managerul Francis De Dree în ceea ce privește administrarea spitalului și pe înțelegerea de către oaspeții acestuia a procedurilor administrative și medicale care ajută în oferirea cât mai rapidă și la standarde cât mai înalte a celor mai bune servicii medicale pacienților.
”Construcția de spitale și asigurarea infrastructurii acestora prin echipamente de ultimă generație cu ajutorul fondurilor de coeziune reprezintă o opțiune importantă și o resursă pentru sănătatea românească. Putem oferi servicii la standarde europene și în sistemul medical de stat din România construind spitale noi sau dotând cu echipamente performante și cu tehnologie recentă secțiile spitalelor existente”, a mai adăugat Gabriela Zoană.

În luna iunie va fi lansată etapa a doua pentru proiectele dedicate screening-urilor – aprox. 200 de milioane de euro – pentru diagnostic și tratament precoce al cancerului de sân, diabet zaharat, boli cardiovasculare, pulmonare, îngrijirea gravidei și copilului, etc.
Programul face parte din campania națională de screening, finanțată din fonduri europene, propusă de Guvernul României, la preluarea mandatului. În cadrul acestei campanii, aprox. 1,5 milioane persoane, adulți și copii, vor beneficia de servicii de prevenție, depistare precoce, diagnostic și tratament pentru principalele patologii.

Bugetul european: testamentul maltratat al lui Juncker

Publicat de Camelia Teodosiu, 15 mai 2018, 08:08

Comisia Juncker a urmărit “realism” și consensul în bugetul sau. Statele membre critică, Parlamentul exprimă frustrări…

Când Europa se apleacă asupra bugetului, se privește într-o oglindă. Este mare și puternică sau firavă și slabă? Acest exercițiu nu are lor decât o dată la șapte ani. Comisia Juncker, la final de mandat, și-a propus deci să atribuie Uniunii o dimensiune și o ambiție pentru anii 2021-2027, în contextul constrângerii prilejuite de plecarea britanicilor și lipsei de fonduri care rezultă de aici (circa 13 – 14 miliarde de euro pe an).

Comisia Juncker ar fi putut să propună statelor membre să compenseze integral această plecare, finanțând în același timp noile misiuni ale Europei, anume gestiunea frontierelor externe, fondul European de apărare, inovația de vârf, politica migratorie etc. Ea a preferat să pună pe masă o propunere mai clasică: să taie din principalele două programe care sunt agricultura (PAC) și fondurile de coeziune (care ar trebui să permită o recuperare a decalajelor economice regiunilor mai puțin bogate).

Negocierea se face întotdeauna în jos

Statele membre sunt totuși chemate să compenseze parțial plecarea britanicilor, deci contribuțiile lor ar trebui să crească. Juncker propune un buget de 1.135 de miliarde de euro pe cei șapte ani ai exercițiului financiar, adică 1,114% din venitul național brut al celor 27 de membri. “Se puteau finanța noile misiuni fără a tăia din cele vechi, cu 1,2% din venitul național brut european (VNB)”, se precizează în cadrul Comisiei. Procentual diferența este infimă între cele două versiuni…

Jean-Claude Juncker n-a îndrăznit să facă pasul, căutând deja o cale de mijloc între Consiliul European, mai înclinat spre reducere, și Parlamentul European, mai ambițios decât statele membre. Pornind de la o propunere de 1,14% din VNB, Comisia Juncker știe deja că în final procentajul va fi, inexorabil, mai mic. Negocierea se va face întotdeauna în scădere, căci Europa se construiește pe poziția celui care vrea cel mai puțin. Or, pentru a fi adoptat, bugetul va trebui să aibă unanimitate în cadrul Consiliului European, apoi să fie aprobat de cele 27 de parlamente naționale și în final să fie votat de Parlamentul de la Strasbourg. De fiecare dată, această cale lungă dă naștere la infinite negocieri, fiecare stat membru având grijă să recupereze cu o mână ce dă cu cealaltă… Scăderea este înscrisă în inima procesului.

Macron, parțial urmat de Juncker

Totuși, Comisia introduce noutăți salutate de europeni: 27,5 miliarde de euro pe șapte ani pentru securitate și apărare, 34 de miliarde pentru a gestiona frontierele și migrația, 25 de miliarde de euro pentru a susține reformele în statele membre sau dublarea fondurilor programului Erasmus+ (Parlamentul cerea triplarea). Revendicările lui Emmanuel Macron au fost, parțial, auzite. Președintele francez cerea oprirea scăderilor la contribuțiile statelor; Juncker îi dă dreptate. El obține un embrion de “buget al zonei euro, desigur, modest, pentru a contribui la convergența economiilor. El cerea condiționarea plății fondurilor de coeziune de respectarea statului de drept; Comisia Juncker îl urmează pe această idee…

În schimb, nici un cuvânt despre “taxa pe digital”, din care Macron voia să facă o “resursă” la bugetul UE. Comisia n-a îndrăznit să se angajeze pe această cale, atât de mult crește rezistența la această “taxă pe digital”, inclusiv la vecinii noștri germani, de la venirea lui Olaf Scholz la Ministerul de Finanțe. Comisia a pus pe masă diverse idei de resurse proprii: o taxă de 20% pe încasările generate de sistemul de schimburi de cote de emisii de CO2, o mică reducere din suma impozitului pe societăți (dar directiva ACCIS nu este încă adoptată), o taxă pe deșeurile de ambalaje nereciclate… Deocamdată, Comisia ar conta pe încasări de 22 ipotetice miliarde de euro pe an.

Pentru Austria și Danemarca, este prea mult!

Jean-Claude Juncker nu mai avea nimic de pierdut. El nu mai candidează. Cât despre buget, el nu va fi probabil adoptat sub mandatul lui. Într-adevăr, Franța a arătat deja că nu intenționează să supună la vot un buget multi-anual în actualul Parlament de la Strasbourg, când în mai 2019 va fi ales unul nou. “Ca de obicei, bugetul va fi adoptat la începutul lui 2020, pentru a fi aplicat la 1 ianuarie 2021”, arată o sursă germană cu experiență în domeniu. Juncker este un prea bun cunoscător al mersului lucrurilor în Europa pentru a nu o ști. El s-ar fi putut deci elibera de constrângerile “realismului” și arăta mai îndrăzneț. Cu atât mai mult cu cât, de la publicarea propunerii de buget (și uneori chiar înainte), căutarea unui “compromis” s-a lovit de ritualele interese naționale care au criticat această schiță de buget…

Franța, cea mai interesată de PAC, a arătat cu degetul “iresponsabilitatea” tăierilor de la agricultură, pentru a opri cât mai repede supărarea FNSEA. Ungaria s-a simțit vizată (pe bună dreptate) de condiționarea introdusă de a plăti fondurile de coeziune statelor care respectă statul de drept. “Un șantaj”, potrivit lui Peter Szijjarto, ministrul ungar al afacerilor externe. Cancelarul austriac, Sebastian Kurz, dorește, dimpotrivă, ca Europa să-și reducă viteză. El va deține președinția UE în al doilea semestru din 2018, ceea ce nu va ușura lucrurile… Alăturându-se punctului de vedere al țărilor nordice, premierul danez, Lokke Rasmussen, a pus punctual pe i: “O UE redusă va trebui să se traducă printr-un buget redus!”. Fără să fie o surpriză, olandezul Mark Rutte a apreciat că propunerea lui Juncker “nu este o opțiune acceptabilă” pentru țara sa… Pornim de departe.

Frustrări în Parlament

Parlamentul European cerea un buget mai mare cu 219 miliarde de euro față de această propunere. PPE, partidul din care provine Juncker, a salutat dublarea bugetului pentru Erasmus și atenția pentru tineri cu ideea unui bilet de tren gratuit pentru tinerii de 18 ani care ar traversa Europa. José Manuel Fernandes, purtătorul de cuvânt al PPE, a emis totuși rezerve asupra tăierilor din PAC și din fondurile de coeziune. Social-democrații subliniază că “Uniunea Europeană nu-și poate ține promisiunile cu un buget care reprezintă prețul unei cești de cafea pe zi de persoană”. Grupul liberalilor (ALDE) a apreciat schița de resurse proprii deplângând în același timp tăierile din PAC și insuficiența programului Erasmus+, chiar crescut.

În rezumat, Juncker caută consensul în realism. Obține proteste în cadrul Consiliului European și reproșuri mai mult sau mai puțin violente din Parlament. Ceea ce înseamnă a pierde la toate capitolele. Pentru un buget a cărui adoptare nu o va vedea…

Autor: Emmanuel Berretta

Comisia Europeană va lansa o consultare publică despre viitorul UE

Publicat de Camelia Teodosiu, 9 mai 2018, 12:19 / actualizat: 9 mai 2018, 17:02

Comisia Europeană (CE) a anunțat astăzi că va lansa o consultare publică prin care cetățenii să contribuie la dezbaterea privind viitorul Uniunii Europene (UE), după abandonarea blocului UE de către Regatul Unit și în vederea alegerilor pentru Parlamentul European din mai 2019. Cele 12 întrebări vor fi disponibile pe Internet pe 9 mai, cu ocazia Zilei Europei, iar CE le va înainta Comitetului cetățenilor, format din 80 de cetățeni din cele 27 de state membre, care vor rămâne în UE după „Brexit”. Consultarea se va desfășura în paralel cu alte 500 de evenimente care vor avea loc în următoarele 12 luni și vor extinde rolul Cărții albe a CE privind viitorul Europei publicat în martie 2017 și al cărui obiectiv este de a oferi cetățenilor „oportunitatea de a contribui la modelarea UE”.

Pe lângă activitatea desfășurată de CE, în statele membre se organizează consultări cu cetățenii, în urma unei inițiative lansate de președintele francez Emmanuel Macron, care a primit sprijinul guvernelor europene. Comisia va informa statele membre cu privire la rezultatele primelor șase luni de consultare, la Consiliul European din decembrie, și va prezenta un raport final la summit-ul pe care îl vor ține șefii de stat și de guvern ai UE la Sibiu, în mai 2019.

Impactul roboţilor şi a inteligenţei artificiale

Publicat de Camelia Teodosiu, 6 aprilie 2018, 09:28 / actualizat: 11 aprilie 2018, 9:36

Parlamentul European a adoptat, anul trecut, o rezoluție prin care se cere Uniunii Europene o legislație adaptată la un viitor când inteligența artificială va avea un rol primordial.

Eurodeputații nu vor să pună obstacole în calea unei tehnologii cu un amplu potențial, dar cer ca dezvoltarea sa vertiginoasă să se facă într-un cadru normativ care să se preocupe de „securitatea, intimitatea, integritatea, demnitatea, autonomia și proprietatea datelor”, se arată în rezoluția adoptată de eurodeputați.

Deputații cer Comisiei să aibă în vedere crearea unei agenții europene pentru robotică și inteligență artificială care să ofere autorităților publice expertiză tehnică, etică și regulatorie.

Există o serie de motive de îngrijorare pentru milioane de oameni care îşi văd ameninţate locurile de muncă, cu atât mai mult cu cât Uniunea Europenă şi-a propus scăderea şi nu creşterea şomajului, subliniază europarlamentarul Renate Weber:

“Oare chiar mai avem nevoie de atâta forţă de muncă umană, în următorii ani? Trebuie să ai grijă, inclusiv pentru cei care îţi vin din alte zone ale lumii, imediat să aibă acces la o instruire care să le permită accesul pe această piaţă a muncii. Există o teorie care spune că, cel puţin o perioadă de timp, este normal ca lucrătorii să aibă o participare financiară la aceşti roboţi; deci, să fie coproprietari şi să câştige de pe urma lor. Efectele pot să fie foarte multe şi este, cred, momentul să ne gândim la ele. Ştiu că astăzi poate să pară un pic SF, dar să ştiţi că nu e SF. Toţi cu care am vorbit sunt de acord ca 10 ani este deja termen lung. Dar să ştiţi că am văzut un studiu, care ziceă că în 2050, de profesori n-o să mai fie nevoie căci roboţii chiar vor face treabă bună, medicii…doar ca să comande nişte utilaje, în sistemul de îngrijire la fel, de avocaţi nu va mai fi nevoie, că îi dai robotului tot şi scoate ce trebuie, s-ar putea ca nici sistemul de justiţie să nu mai fie cel pe care îl vedem acum… Tot ce a fost SF, acum câteva decenii, vedeţi că a devenit realitate, aşa că…”

Dincolo de mașinile fără șofer, pentru care se propune o asigurare obligatorie și un fond suplimentar pentru a garanta compensarea victimelor posibilelor accidente, se așteaptă ca impactul inteligenței artificiale să se remarce în dispozitive precum drone, roboți industriali, pentru îngrijirea persoanelor, pentru ferme sau ca jucării.

Roboții au devenit parte a vieții noastre şi de aceea aşteptăm cu interes legislaţia care să reglementeze utilizarea acestora, mai ales în cazul în care ar putea provoca daune.

Deficienţe şi disfuncţionalităţi privind măsurile împotriva terorismului

Publicat de Camelia Teodosiu, 5 aprilie 2018, 08:56 / actualizat: 11 aprilie 2018, 9:18

La nivelul  Parlamentului European a fost înfiinţată, anul trecut, o comisie specială care are ca obiectiv combaterea terorismului şi care a evaluat dimensiunea amenințării teroriste pe teritoriul European, subliniind posibilele erori, deficiențe și disfuncționalități privind măsurile împotriva terorismului.

Principalele  elemente pe care s-a concentrat această Comisie specială, sunt:

• implementarea măsurilor de gestionare a granițelor externe
• deficiențele în schimbul de informații juridice, de aplicare a legii și intelligence între statele member
• interoperabilitatea bazelor de date europene pentru schimbul de date
• interoperabilitatea bazelor de date europene pentru schimbul de date
• impactul legislației europene anti-teroriste
• spălarea banilor și finanțarea terorismului, inclusiv legăturile cu crima organizată
• practicile eficiente pentru protejarea țintelor ușoare și a infrastructurii critice, cum ar fi aeroporturile și gările

Această Comisie trebuie să elaboreze un raport cu propuneri de corectare a deficienţelor existente în funcţionarea organismelor de luptă împotriva terorismului, ne declară Doru-Claudian Frunzulică singurul deputatul român şi unul din cei 30 de membri ai Comisiei de luptă împotriva terorismului.

“Această Comisie privind terorismul a fost înfiinţată în Parlamentul European în primul rând pentru a scoate în evidenţă deficienţele  care au existat şi există a ora actuală în funcţionarea unor organisme europene. Sunt deficienţe practice şi legislative. Am început un program de audieri, cu factori responsabili, la nivel european şi la nivel naţional, cu vizite  la anumite instituţii importante de luptă împotriva terorismului. Anul trecut s-a  înfiinţat un departament antirerorist în cadrul Europol-ului, la Haga. Dar de ce ţările membre nu colaborează în materie de servicii secrete? La ora actuală, doar 5 ţări din 27 schimbă permanent informaţii legate de securitate şi România este una dintre ele. De ce celelalte 22 de ţări nu schimbă informaţii? Mai ales în chestii atât de grave? Mai mult ca niciodată, este nevoie de colaborare între agenţiile de informaţii. În acelaşi timp, foarte importantă este partea juridică a lucrurilor – colaborarea numai cu Europolul şi cu Eurojust privind informaţii referitoare la infracţionalităţi grave, criminalitate organizată, trafic de droguri, trafic de persoane, în afară de terorism…, toate aceste probleme cu care, la ora actuală, Uniunea Europeană se confruntă.  Gestionarea frontierelor externe a fost o mare problemă care trebuie, de asemenea, rezolvată de către Uniunea Europeană. Sunt atât de multe deficienţe în colectarea, de exemplu, şi în utilizarea informaţiilor. Uniunea Europeană a luat hotărârea de întărire a capacităţilor de securitate şi apărare europene.”

Manfred Weber: „Este mai rezonabil ca Bulgaria şi România să se îndrepte împreună spre Schengen”

Publicat de Camelia Teodosiu, 2 martie 2018, 11:54

„Situaţia politică din România a întârziat şi aderarea Bulgariei la Schengen. Sofia a înregistrat progrese mari, însă la Bucureşti există o întârziere în combaterea corupţiei, ceea ce împiedică ambele ţări să devină parte a spaţiului Schengen”, a declarat Manfred Weber, liderul Grupului Partidului Popular European (PPE) din Parlamentul European, într-un interviu acordat postului naţional de televiziune din Bulgaria, BNT. „Marea problemă a Europei este că este distanţată de oameni. Este exact ceea ce trebuie să schimbăm – să readucem Uniunea Europeană către oameni. Trebuie să existe finanţare pentru oameni, atât pentru agricultură, cât şi pentru proiecte regionale, cum ar fi construcţia autostrăzilor din Bulgaria. Infrastructura din ţara dumneavoastră va atrage mulţi străini”, a subliniat Weber. „Bulgaria a făcut progrese deosebite, însă problemele vin din România. Avem nevoie de progrese şi în România, pentru ca cele două ţări să fie primite în Schengen. Ar putea fi posibil ca aceste două ţări să se separe, însă aceasta înseamnă ca între ele să se formeze o graniţă Schengen. De aceea, cred că este mai rezonabil ca Bulgaria şi România să se îndrepte împreună spre Schengen”, a mai spus liderul Grupului Partidului Popular European din Parlamentul European.

Agenda Parlamentului European, 12 – 18 februarie  2018

Publicat de Camelia Teodosiu, 12 februarie 2018, 16:48 / actualizat: 20 februarie 2018, 11:17

Săptămâna aceasta, în perioada 12 – 18 februarie, principalele subiecte, pe ordinea de zi, a Parlamentului, sunt:

Controlul frontierelor/Bulgaria. (De luni până miercuri)

Comisia pentru Libertăți civile va efectua o vizită în Bulgaria pentru a vedea cum funcționează operațiunile Frontex la granița cu Turcia. Membrii comisiei vor vizita regiunea punctului de trecere a frontierei „Kapitan Andreevo”, unde Frontex sprijină autoritățile naționale în efectuarea controalelor la frontieră și colectarea de informații. Se vor întâlni, printre altele, cu ministrul de Interne Valentin Radev, cu reprezentanții Poliției de Frontieră, cu organizațiile internaționale, precum și cu ONG-urile. O conferință de presă este programată miercuri.

Fondul Africa Trust /Senegal. (De marţi până vineri)

O delegație a Comisiei pentru dezvoltare va vizita Senegalul pentru a evalua modul în care Fondul fiduciar de urgență al UE pentru Africa, creat pentru a aborda cauzele fundamentale ale migrației, lucrează la fața locului. Ei vor vizita proiecte finanțate de UE care oferă locuri de muncă semnificative pentru tineri și se vor întâlni cu autoritățile locale, cu reprezentanții societății civile, precum și cu migranții care s-au întors si încearcă să construiască o nouă viață în țara lor, cu sprijinul UE.

Drepturile omului / Myanmar și Bangladesh. (De luni până vineri)

Subcomisia pentru drepturile omului va vizita Myanmar și va merge la granița cu Bangladesh pentru a obține o primă impresie despre evoluţiile actuale în regiune. Delegația include membri ai comisiilor pentru afaceri externe și comerț internațional și delegația UE-ASEAN. Aceștia vor vizita taberele Rohingya și vor întâlni ONG-urile internaționale care lucrează în statul Rakhine, organizațiile societății civile din Myanmar, liderii religioși și politici, precum și mass-media.

Jurnalul președintelui.

Președintele PE, Antonio Tajani, va susține marți o conferință de presă despre „Viitorul Europei”, la Universitatea Johns Hopkins SAIS Europe din Bologna.

România, pe lista scurtă a premianților Europei

Publicat de Camelia Teodosiu, 8 februarie 2018, 08:39

Maria Grapini e în cursa finală pentru MEP Awards 2018!

An de an, Europa își onorează cei mai buni oameni din Parlamentul European, premiile în cauză fiind un eveniment extraordinar, la care participă toți actorii importanți din UE.

Europarlamentarul PPU-sl, Maria Grapini, a intrat pe lista scurtă a PE, în finală deci, la premiul pentru cel mai bun europarlamentar al anului, din Comisia IMCO (Piață Internă și Protecția Consumatorilor), for din care face parte și în care a luat poziție, în mod sistematic, pentru protecția consumatorilor români. Românca se află pe această listă scurtă, alături de doi colegi, din Marea Britanie, respectiv Malta.

“Am văzut astăzi că s-au afișat nominalizările pe site-ul UE, credeți-mă e o imensă bucurie și evident onoare! Am venit în Parlamentul European pentru a-mi reprezenta cu cinste țara, pentru a mă lupta cu cei care n-au înțeles încă ce oameni sunt românii, ce țară e România! În Comisia IMCO, am avut propuneri de rezoluții europene sau rapoarte, importante cred eu pentru români, dar și pentru europeni: anularea definitivă a dublului standard, măsurarea cu aceeași oca, în Estul sau Vestul Europei. Intrarea pe lista scurtă a premiilor MEP Awards 2018 mă face și mai mândră că sunt româncă, sper că și pe voi! Mulțumesc!“, a declarat, de la Strasbourg, umanista Maria Grapini.

Premiile MEP Awards se vor decerna în 21 martie.

Joc de iarnă despre capitalele europene

Publicat de Camelia Teodosiu, 29 decembrie 2017, 15:56

Cât de bine cunoști Europa? Înainte ca iarna să se încheie, acceptă provocarea Parlamentului European care te provoacă la joc pentru a afla câte capitale recunoști.
Cum funcționează?
Apasă pe imagine ca să începi jocul.
Îți va apărea o fotografie cu iarna pe uliță. Nu chiar pe uliță, dar vei vedea o imagine cu un oraș european pe timp de iarnă. Poți recunoaște despre ce oraș e vorba?
Care sunt paşii:

• Iți va fi prezentată o imagine a unei capitale europene
• Identifică orașul pe care îl reprezintă
• Ai doar trei încercări pentru fiecare fotografie
• Succes!

Corpul european de solidaritate a împlinit un an

Publicat de adinaiftime, 15 decembrie 2017, 22:00

La un an de la lansarea sa, cei 1.701 tineri înregistrați în Corpul european de solidaritate plasează România printre țările cu cel mai mare număr de participanți la această inițiativă, ea clasându-se pe locul 6 la nivel european, după Italia, Spania, Portugalia, Germania și Franța. Pe ansamblul Europei, numărul tinerilor înscrişi din toate statele membre a ajuns la 42.745, dintre care 2.166 şi-au început deja activitatea în plasamentele oferite de 1.434 de organizaţii.

De la momentul lansării, participanţii din cadrul Corpului european de solidaritate (CES) au fost activi în întreaga Europă. În august 2017, de exemplu, primul grup de voluntari din CES a sosit în Norcia, Italia, pentru a contribui la eforturile de reconstrucție și reparare a pagubelor şi de restabilire a serviciilor sociale pentru comunitatea locală afectată de cutremurele grave din urmă cu un an. Alţi participanţi lucrează, de exemplu, cu tineri care provin din medii defavorizate sau cu nevoi speciale, inclusiv cu refugiaţi sau cu persoane în vârstă, de la Rotterdam în Olanda, până la Aveiro în Portugalia, precum şi în multe alte locuri din Europa.
Propunerea Comisiei referitoare la consolidarea Corpului european de solidaritate, prin atribuirea unui buget propriu şi a unui cadru juridic specific, precum şi prin extinderea activităţilor sale, este în prezent în curs de dezbatere în Consiliul UE şi în Parlamentul European.

Corpul european de solidaritate a fost lansat cu obiectivul de a ajunge la 100.000 de tineri participanţi până la sfârşitul anului 2020.

Programul “PARTNERS” pentru îmbunătățirea accesului la tratament al bolnavilor de hemofilie

Publicat de Camelia Teodosiu, 7 decembrie 2017, 09:26

La Parlamentul European din Bruxelles, a avut loc, săptămâna trecută, lansarea programului PARTNERS, un proiect inițiat de Consorțiul European de Hemofilie (ECH) și susținut de organizațiile de profil ale pacienților și medicilor din Europa, dar și de reprezentanți ai producătorilor de medicamente pentru boli rare. Unul dintre obiectivele principale în acest proiect este ca pacienții suferinzi de hemofilie din țările membre să aibă acces mai bun la ultimele tratamente de pe piață, un acces peste standardul mediu, în conformitate cu recomandările Consiliului Europei. România este una din țările menționate de această organizație internațională în care tratamentul este sub standardul mediu. Norica Nicolai, gazda acestui eveniment, a declarat:

”M-am bucurat să avem în aceeași sală reprezentanți ai pacienților, ai medicilor, ai mediului politic din UE. De doi ani, de când fac parte din această comunitate atât de activă, am simțit că fiind uniți, acționând împreună, putem schimba lucrurile în bine. Semnalele din țara mea îmi spun că lucrurile se îmbunătățesc și că toată munca dumneavoastră de aici de la Bruxelles, în care sunt onorată să fiu implicată ca promotor în Parlamentul European, dau roade, iar guvernele, casele de sănătate caută să se implice mai mult, să vă sprijine mai mult. Felicit ECH  pentru dedicația constantă în folosul bolnavilor de hemofilie și mulțumesc colegilor mei parlamentari care s-au alăturat acestui demers, Nessa Childers, Miroslav Mikolasik, Cristian Bușoi și Wim van de Camp!”, a spus eurodeputata ALDE Norica Nicolai în discursul de deschidere a evenimentului.

Programul PARTNERS lansat la Bruxelles va fi implementat și în România, prin intermediul asociațiilor pacienților cu hemofilie, și presupune o colaborare între ministerul de profil care va achiziționa tratamente de ultimă generație ce garantează o calitate a vieții mai bună a bolnavilor, producătorii de medicamente care se angajează să vândă medicamente mai bune la aceleași prețuri cu cele din generația anterioară și medicii ce tratează pacienții cu aceste boli rare. În România se estimează că există aproximativ 1.800 de persoane suferinde de hemofilie, iar la nivel european, în jur de 38.000.

Parlamentul European NU interzice produsele de tip shaorma, gyros sau kebab

Publicat de adinaiftime, 4 decembrie 2017, 10:00 / actualizat: 5 decembrie 2017, 12:07

În legătură cu informațiile apărute în presă, referitoare la posibilitatea ca Parlamentul European să decidă ,,interzicerea” unor produse alimentare din categoria shaorma, gyros, kebap, aducem o serie de precizări:

În prezent, utilizarea fosfaților în prepararea produselor menționate anterior NU este permisă de legislația europeană. În general, aditivii din categoria fosfaților sunt interziși, existând un număr de excepții de la această regulă.

Comisia Europeană a elaborat o propunere legislativă prin care propune să se permită utilizarea fosfaților în aceste produse alimentare.

Comisia pentru Mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (ENVI) din Parlamentul European a respins prin vot propunerea Comisiei Europene (32 de voturi în favoarea raportului de respingere, față de 22 împotrivă).

Parlamentul European va lua o decizie finală în cadrul sesiunii plenare din 11-14 decembrie 2017. În cazul confirmării deciziei Comisiei ENVI și a respingerii de către plen a propunerii Comisiei Europene, legislația va fi blocată și Comisia va trebui să o reformuleze.

Indiferent de decizia Parlamentului European, în niciun caz nu vor fi interzise produsele de tip shaorma, gyros și kebap. În cazul respingerii propunerii Comisiei Europene, utilizarea fosfaților va continua să fie interzisă, la fel cum este și în prezent.

Potrivit unui studiu ştiinţific din 2012, există o potenţială legatură între fosfaţi şi riscul cardiovascular crescut, iar un alt studiu din 2013 sugerează o legătura între o dietă bogată în fosfor şi creşterea mortalităţii cetăţenilor americani. Anunţul privind interzicerea kebab-ului şi shaormei în Europa nu a fost bine primit în Germania, care este cel mai mare producător şi consumator de kebab din Europa, relatează Euronews.

Detalii suplimentare despre acest subiect sunt disponibile și în acest comunicat de presă.

UE alocă 12 milioane de euro pentru bilete gratuite de tren pentru tinerii de 18 ani care vizitează Europa

Publicat de adinaiftime, 30 noiembrie 2017, 18:11

Uniunea Europeană va finanța în 2018, potrivit bugetului anual adoptat joi de plenul legislativului comunitar, un proiect pilot de 12 milioane de euro privind asigurarea a cel puțin 30.000 de bilete gratuite de tren pentru tinerii din statele membre care împlinesc anul următor vârsta de 18 ani și doresc să viziteze statele membre.

Europarlamentarul român Siegfried Mureșan (PMP/PPE), raportor al Parlamentului European pentru bugetul UE pe 2018, a declarat jurnaliștilor români că s-a implicat personal pentru includerea în buget a acestui proiect, care ar trebui lansat înainte de vacanța de vară de anul viitor.

„Este un proiect pilot de 12 milioane de euro prin care ne propunem să finanțăm anul următor 30.000 de bilete gratuite de tren, de 30 de zile, pentru tinerii europeni care împlinesc 18 ani. De la începutul anului am spus că îmi propun să lansez acest proiect și mă bucur că pot anunța astăzi că reușim să îl lansăm anul următor, că am reușit să alocăm 12 milioane de euro și astfel 30.000 de tineri care împlinesc 18 ani în anul următor vor primi șansa prin aceste bilete pe care le vom oferi gratuit din partea Uniunii Europene să călătorească în Europa, să vadă noi realități, să aplice limbile străine și să le exerseze. Și să facă primii pași spre experiența internațională, atât de necesară pentru a găsi un loc de muncă într-adevăr bun și stabil în zilele noastre”, a afirmat Mureșan.

Potrivit acestuia, costul unui astfel de bilet de tren prin care se poate face un tur al statelor UE este de circa 450 de euro, iar cei 12 milioane de euro ar acoperi 30.000 de bilete, însă la nivelul instituțiilor UE există speranța că se vor putea obține și unele discount-uri astfel încât numărul biletelor disponibile gratuit pentru această categorie de tineri să ajungă la circa 35.000.

Eurodeputatul român a mai arătat că în bugetul UE pentru 2018, adoptat vineri în plenul PE, sunt prevăzute mai multe creșteri de sume pentru programele destinate tinerilor, raportate la prevederile din proiectul de buget prezentat inițial de Comisia Europeană. Astfel, bugetul programului Erasmus+ de mobilitate universitar are un plus de 24 milioane euro, programul de combaterea a șomajului în rândul tinerilor a primit 126 de milioane de euro în plus, iar cel de sprijin al tinerilor fermieri pentru dezvoltarea de activități în mediul rural beneficiază de un plus de circa 34 milioane de euro.

Parlamentul European a adoptat, joi, bugetul anul al UE pentru 2018. Votul din această sesiune plenară vine după ce în data de 18 noiembrie delegația Parlamentului European, condusă de Siegfried Mureșan în calitate de negociator-șef, a ajuns la un acord cu cea a Consiliului UE privind forma finală a bugetului.

Votul de joi a fost de 295 voturi pentru (majoritatea de la populari, ALDE și verzi), 154 împotrivă și 197 de abțineri.

Valoarea bugetului UE din 2018 este de 160,1 miliarde de euro.

Politica comercială, în slujba oamenilor

Publicat de Camelia Teodosiu, 24 noiembrie 2017, 10:55

Parlamentul European, conform Tratatului de la Lisabona, are competențe sporite privind comerțul internațional pe care ar trebui să le folosească într-un mod mai eficient în monitorizarea implementării acordurilor comerciale ale UE, a declarat deputatul european Iuliu Winkler, vicepreședinte al Comisiei de Comerț Internațional (INTA) a Parlamentului European (PE), în cadrul conferinței prilejuită de cea de-a 2-a ediție a ”Zilei Politicii Comerciale” – ”Trade Policy Day” desfășurată miercuri, 22 noiembrie a.c., la Bruxelles.

”PE are o serie de instrumente pentru monitorizarea implementării acordurilor comerciale, între care și contactul direct cu asociațiile sectoriale și profesionale, cu reprezentanții societății civile, dar și cu companiile europene. Deputații trebuie să țină, individual, dar și prin dialog structurat, legătura cu toate aceste entități, aducând astfel UE mai aproape de cetățenii săi. Noi, ca deputați europeni, trebuie să ne asumăm un rol mai mare în privința transmiterii informațiilor referitoare la comerț și economie și, în același timp, să preluăm reacțiile actorilor implicați, acestea fiind importante în activitatea noastră legislativă”, a afirmat Iuliu Winkler. În opinia deputatului european al UDMR, rolul PE nu se încheie odată cu ratificarea unui acord comercial, ci, din contră, trebuie să continue prin  monitorizarea implementării acordurilor internaționale, implicit a deficiențelor acestora, dar și  a beneficiilor pe care acestea le aduc în viața oamenilor.

”Politica comercială este un instrument esențial al UE, cel mai important scop al acesteia fiind crearea locurilor de muncă. Din această perspectivă, politica comercială a UE se află în slujba cetățenilor”, a mai spus Winkler în cadrul lucrărilor conferinței. Vicepreședintele INTA a subliniat faptul că practica arată că firmele din UE consideră că normele de aplicare ale acordurilor comerciale sunt mult prea birocratice și complicate. ”De multe ori se întâmplă că firmele europene nu au destule informații cu privire la aceste acorduri comerciale, mai ales pentru antreprenorii mici și mijlocii o problemă majoră este accesul dificil la informații în limba lor maternă”, a adăugat Iuliu Winkler.

Conferința din cadrul ”Zilei Politicii Comerciale” – ”Trade Policy Day” a fost structurată în două paneluri de dezbateri, primul fiind dedicat Strategiei Comerciale și de Investiții a UE ”Comerț pentru toți” – ”Trade for all”. Documentul adoptat în anul 2015, pentru o perioadă de 5 ani se află în curs de revizuire la jumătatea perioadei. În cadrul acestui panel, comisarul pentru Comerț, Cecilia Malmström, a analizat rezultatele strategiei, iar reprezentanții Organizației Mondiale a Comerțului (OMC), ai Conferinței Națiunilor Unite pentru Comerț și Dezvoltare (UNCTAD), Forumului Economic Mondial (WEF), experți și profesori în domeniul comerțului internațional au susținut prezentări. Cel de al doilea panel a abordat relația dintre comerț și globalizare.

”Ziua Politicii Comerciale” – ”Trade Policy Day”, inițiată în anul 2016 la propunerea deputatului european Iuliu Winkler, își propune asigurarea unui cadru pentru discuții menite să aducă perspective proaspete, chiar inedite asupra economiei și comerțului global, asupra provocărilor din acest domeniu din partea reprezentanților PE, Comisiei Europene și a celor mai importante organizații internaționale cu preocupări și atribuții în domeniu.

Parlamentul European adoptă noile reguli anti-dumping pentru a proteja locurile de muncă și industria UE

Publicat de Camelia Teodosiu, 22 noiembrie 2017, 11:16

Deputații au votat miercuri reguli UE mai puternice pentru a combate importurile subvenționate și la preț de dumping provenite din ţări terţe.

Pentru prima dată în lume, regulile comerciale ale UE vor cere partenerilor comerciali din afara Uniunii să respecte standardele internaționale sociale și de mediu pentru a preveni dumpingul. Obiectivul este de a întări protecția locurilor de muncă și companiilor UE în fața unor importuri ieftine incorecte din state terțe care interferează puternic în economie.

Ce e nou
• impactul dumpingului social și de mediu va fi luat în considerare în deciziile privind măsurile de anti-dumping
• Comisia va monitoriza circumstanțele din țările exportatoare. Companiile UE pot să se bazeze pe aceste rapoarte atunci când depun plângeri
• nu vor fi obligații suplimentare de motivare pentru companiile UE în cazurile de antidumping față de procedura actuală
• IMM-urile vor fi ajutate să respecte procedurile
• toate părțile implicate, mai ales sindicatele, pot contribui la deciziile privind măsurile de aparare comercială

Parlamentul a aprobat astăzi un acord informal privind noile reguli, încheiat cu Consiliul la 3 octombrie. Acordul a fost aprobat cu 554 de voturi la 48 și 80 de abțineri.

Președintele Comisiei pentru comerț internațional, Bernd Lange (S&D, DE) a declarat: „Sunt mândru de rezultatul obținut. Am întărit apărarea noastră comercială și ne-am asigurat că pentru prima dată în lume legislația privind apărarea comercială are în vedere respectarea standardelor de muncă și de mediu. Le-am dat industriilor noastre un sistem valabil pentru viitor pentru a se proteja față de practicile incorecte.”

Raportorul Parlamentului Salvatore Cicu (EPP, IT) a arat: “Astăzi nu discutăm doar despre situația Chinei dacă este sau nu o economie de piață, ci dacă sistemul nostru european poate și trebuie să creeze reguli egale pentru toți și dacă aceste reguli pot oferi aceleași șanse tuturor. Răspunsul este da, pentru că avem nevoie de competiție egală și corectă.”

Ce urmează
Noile reguli vor intra în vigoare după aprobarea formală în Consiliu și publicarea în Jurnalul Oficial.

Noi reguli pentru comerțul online

Publicat de adinaiftime, 21 noiembrie 2017, 13:00 / actualizat: 21 noiembrie 2017, 14:56

Parlamentul European a adoptat noi reguli pentru a-i proteja mai bine pe consumatorii care fac cumpărături în mediul online.

Acestea îi vizează, în special, pe comercianţii falşi şi pe cei care fac escrocherii în mediul online.

Potrivit noilor reglementări, autorităţile naţionale vor avea mai multe puteri pentru a detecta şi opri încălcări online ale legilor de protecţie a consumatorilor, şi îşi vor putea coordona mai bine acţiunile în Uniunea Europeană.

Potrivit celor mai recente date, 37% dintre paginile de comerţ şi rezervări online pentru călătorii, distracţii, haine, bunuri electronice şi servicii de credite de consum încalcă prevederile legislaţiei europene.

Demisie din PSD

Publicat de adinaiftime, 20 noiembrie 2017, 11:00

Europarlamentarul Sorin Moisă anunţă că a decis să îşi prezinte demisia din PSD şi Grupul Socialiştilor şi Democraţilor din Parlamentul European şi să se alăture, ca independent, Grupului Popularilor Europeni. Într-o postare pe Facebook el susţine între altele că, sub conducerea lui Liviu Dragnea, PSD a reactivat şi adaptat la contextul actual al României o parte dintre reflexele îndelung cultivate în anii naţional-comunismului. El face referire la modul în care au fost prezentate de către social-democraţi relaţia cu Bruxelles-ul şi cu companiile multinaţionale.

Europarlamentarul îi solicită şi liderului partidului, Liviu Dragnea, să demisioneze de la şefia formaţiunii şi de la preşedinţia Camerei Deputaţilor, avertizând că, în caz contrar, România va fi izolată pe plan european şi i se va tăia finanţarea europeană.

Uniunea Europeană pentru cetăţeni (II)

Publicat de Camelia Teodosiu, 20 noiembrie 2017, 10:59

Oricare cetățean al unui stat membru este considerat în mod automat a fi un cetățean al Uniunii Europene. Cetățenii europeni au dreptul la:
• circulație liberă pe teritoriul UE
• a locui, studia, lucra și a face afaceri în alte state membre
• a vota sau a candida la la alegerile europene din statul membru în care locuiește
• a vota sau a candida la la alegerile locale din statul membru în care locuiește
• a înainta petiții către Parlamentul European dacă drepturile le-au fost încălcate
• a înainta plângeri către Mediatorul European dacă au o plângere împotriva unei instituții sau unui organism al UE
• a cere asistență de la oricare ambasadă a unui stat membru dacă au dificultăți într-o țară în care România nu are ambasadă
• a accesa documente ale UE, cu anumite restricții
• a se adresa, în scris, Uniunii Europene în oricare dintre cele 24 de limbi oficiale și a primi răspuns în aceeași limbă
• tratament egal; cetățenii europeni nu trebuie să fie discriminați pe motive de naționalitate.

Membrii Parlamentului European, pe deplin conștienți de rolul pe care îl joacă în păstrarea și promovarea democrației, sunt întotdeauna deschiși să asculte opiniile cetățenilor pentru a le lua în considerare. Din aceste considerente a apărut ghidul pentru cetăţeni – un proiect al Biroului de Informare al Parlamentului European în România.

ZILELE FILMULUI LUX 2017 LA BUCUREŞTI, 19-21 NOIEMBRIE 2017

Publicat de Camelia Teodosiu, 18 noiembrie 2017, 16:19

Biroul de Informare al Parlamentului European în România organizează în luna noiembrie Zilele Filmului LUX 2017 în trei dintre cele mai importante centre urbane şi culturale din România, Bucureşti, Cluj-Napoca şi Tîrgu Mureş. Manifestarea, ajunsă la cea de a şasea ediţie în România, prilejuieşte proiecţia filmelor finaliste în cursa pentru Premiul LUX al Parlamentului European, ediţia 2017, dezbateri cu spectatori, realizatori de producţie cinematografică, regizori, scenarişti, critici de film şi jurnalişti specializaţi.

Publicul va putea viziona şi o expoziţie de fotografii despre comunitatea sami – un popor indigen care trăieşte în nordul Suediei, Norvegiei şi Finlandei, fotografii puse la dispoziţie de Ambasada Suediei.

La Bucureşti Zilele filmului LUX 2017 se desfăşoară la Cinema Elvira Popescu, în zilele de 19, 20 şi 21 noiembrie, iar expoziţia este găzduită de Spaţiul Public European, Str. Vasile Lascăr nr. 31, în perioada 20-30 noiembrie a.c.

Programul proiecţiilor la Bucureşti:

Duminică, 19 noiembrie
16:30 Deschidere oficiala Zilele Filmului Lux- Bucureşti şi proiecţie „120 BPM ” regia Robin Campillo, producţie Franţa (143 min.)

Luni, 20 noiembrie
19:30 Proiecţie „Western”, regia Valeska Grisebach , producţie Germania- Bulgaria-Austria (100 min.)

Marţi, 21 noiembrie
19:30 Proiecţie „Sameblod” , regia Amanda Kernell , producţie Suedia-Norvegia-Danemarca (110 min.)
21:20 Dezbatere “Premiul Lux al Parlamentului European: Emigrare in oglinda. Minoritar vs. majoritar”. Invitaţi: Jurnalista Nana Håkansson (Suedia) şi Ambasadoarea LUX 2017, Claudia Sîrbulescu (România). Moderator: Irina Margareta Nistor

Intrarea este liberă, în limita locurilor disponibile, cu o rezervare prealabilă pe: https://eventbook.ro/program/zilele-filmului-lux

Filmele sunt subtitrate în limba română.

Cele trei filme finaliste din 2017:

„120 de bătăi pe minut“, de Robin Campillo (Franţa)
Acest film descrie solidaritatea, simţul umorului şi determinarea unui grup de activişti care luptă împotriva SIDA, la începutul anilor 1990 la Paris.

„Sámi Blood”, de Amanda Kernell (Suedia / Danemarca /Norvegia)
O fată Sami, un popor indigen care trăieşte în nordul Suediei, Norvegiei şi Finlandei, şi-a părăsit comunitatea pentru a-şi realiza visele. Curând, ea se confruntă cu rasismul.

„Western”, de Valeska Grisebach (Germania/Bulgaria/Austria)
Folosind caracteristicile unui occidental, filmul urmăreşte un grup de muncitori germani trimişi pe un şantier de construcţii din Bulgaria.

Iniţiat în anul 2007 de Parlamentul European, Premiul LUX pentru film european urmăreşte stimularea dezbaterilor pe tema valorilor europene şi a problemelor sociale actuale şi sprijină circulaţia filmelor europene. Premiul LUX contribuie, astfel, la îmbogăţirea patrimoniului cinematografic şi cultural al Europei.

Câştigătorul Premiului LUX, ediţia 2017, este “Sameblod”. Filmul, o coproducție suedezo-norvegiano-daneză, a câştigat cea de-a 11-a ediție a Premiului Lux pentru cinema, a anunțat marți, la Strasbourg ,Preşedintele Antonio Tajani în cadrul sesiunii plenare a Parlamentului European.

Mai multe informaţii se găsesc pe website-ul proiectului: www.luxprize.eu.

Uniunea Europeană pentru cetăţeni

Publicat de Camelia Teodosiu, 16 noiembrie 2017, 08:05 / actualizat: 20 noiembrie 2017, 12:36

Oricare cetățean al unui stat membru este considerat în mod automat a fi un cetățean al Uniunii Europene. Cetățenii europeni au dreptul la:

• circulație liberă pe teritoriul UE
• a locui, studia, lucra și a face afaceri în alte state membre
• a vota sau a candida la la alegerile europene din statul membru în care locuiește
• a vota sau a candida la la alegerile locale din statul membru în care locuiește
• a înainta petiții către Parlamentul European dacă drepturile le-au fost încălcate
• a înainta plângeri către Mediatorul European dacă au o plângere împotriva unei instituții sau unui organism al UE
• a cere asistență de la oricare ambasadă a unui stat membru dacă au dificultăți într-o țară în care România nu are ambasadă
• a accesa documente ale UE, cu anumite restricții
• a se adresa, în scris, Uniunii Europene în oricare dintre cele 24 de limbi oficiale și a primi răspuns în aceeași limbă
• tratament egal; cetățenii europeni nu trebuie să fie discriminați pe motive de naționalitate.

Membrii Parlamentului European, pe deplin conștienți de rolul pe care îl joacă în păstrarea și promovarea democrației, sunt întotdeauna deschiși să asculte opiniile cetățenilor pentru a le lua în considerare. Din aceste considerente a apărut ghidul pentru cetăţeni – un proiect al Biroului de Informare al Parlamentului European în România.

Câştigătorul Premiului LUX 2017 este…”Sámi Blood”

Publicat de Camelia Teodosiu, 14 noiembrie 2017, 16:12

Filmul „Sámi Blood” câştigă Premiul LUX 2017

“Sameblod”, o coproducție suedezo-norvegiano-daneză a câştigat cea de-a 11-a ediție a Premiului Lux pentru cinema, a anunțat marți, la Strasbourg, Preşedintele Antonio Tajani.

Preşedintele Tajani i-a felicitat pe cei trei finalişti, inclusiv echipa filmului câştigător, şi a declarat: „Premiul Lux este avangarda promovării filmului MADE IN EUROPE, a industriilor noastre creative şi a diversităţii culturale şi lingvistice europene.

Ce-a de-„a şaptea artă” s-a născut aici, în Europa. Filmul promovează cultura, valorile şi dialogul. Premiul din acest an creează premizele unui unei noi ediţii de succes în 2018, anul patrimoniului cultural. Patrimoniul cultural nu înseamnă numai literatură şi artă. Înseamnă şi poveştile pe care le spunem şi filmele pe care le vedem. Este materialul din care sunt construite vieţile noastre.”

Sámi Blood, regizat de suedeza Amanda Kernell, prezintă povestea unei tinere din etnia sami, care îşi abandonează comunitatea, pentru că îşi doreşte un alt fel de viaţă, dar, pentru a-şi realiza visul, trebuie să înfrunte atitudinile rasiste din societate.

#zilelefilmuluilux #luxprize

Încrederea cetățenilor europeni în UE şi în Parlamentul European continuă să crească

Publicat de Camelia Teodosiu, 21 octombrie 2017, 15:16

• Parlametru – Sondajul de opinie privind percepția cetățenilor asupra Uniunii Europene și Parlamentului European
• 64% din cetățenii europeni consideră că țara lor a beneficiat de statutul de țară membră a UE
• Apartenența la UE este un lucru bun, afirmă 57% dintre cetățenii europeni

Ponderea cetățenilor UE care consideră că țara lor a beneficiat de apartenența la Uniunea Europeană este de 64%, înregistrându-se o creștere cu patru puncte procentuale față de rezultatele din octombrie 2016.

Rezultatele ultimului sondaj al Parlamentului European (Parlametru) arată că o majoritate clară de 57% dintre cetăţenii europeni consideră că apartenența ţării lor la UE este un lucru bun, un nivel care se apropie de cel înregistrat înainte de criză.

O majoritate apropiată de media europeană, 61% dintre români (-3% faţă de octombrie 2016), consideră că România a beneficiat de statutul de membră UE, în timp ce 48% dintre români (-6% faţă de martie 2017) consideră că apartenenţa la UE este un lucru bun şi 32% (+2% faţă de martie 2017) consideră ca acest lucru nu este nici bun nici rău. 46% dintre români consideră că principalul beneficiu adus de UE este accesul la noi oportunități profesionale.

În România, cei care consideră că vocea lor contează la nivelul UE sunt mai mulţi (42%, -3% faţă de martie 2017) decât cei care consideră că vocea lor contează în propria ţară (37%, -11% faţă de martie 2017). La nivelul întregii Uniuni Europene, 47% (+4% faţă de martie 2017) cred că vocea lor contează în UE şi 61% (-2% faţă de martie 2017) cred că vocea lor contează în propria ţară.

Antonio Tajani, Președintele Parlamentului European, a declarat: „Rezultatul sondajului este foarte pozitiv și încurajator. Sondajul arată că încrederea în instituțiile și activitatea noastră continuă să crească și că depășim criza din ultimii ani. În mod natural, în anumite domenii, părerile diferă de la un stat membru la altul. Acest lucru trebuie să ne inspire să accelerăm eforturile noastre de a aborda acele aspecte care produc îngrijorare. În general, oamenii văd din ce în ce mai mult în UE un actor principal atunci când vine vorba de abordarea marilor provocări și de protejarea cetățenilor de amenințările comune, cum ar fi terorismul, șomajul sau sărăcia și excluziunea. Pentru noi, ca Parlament al Cetățenilor, aceasta înseamnă că trebuie să producem rezultate şi că vom lucra și mai mult pentru a împlini speranțele și așteptările oamenilor. De asemenea, consider rezultatele sondajului ca pe un mandat pentru ca Parlamentul European să joace un rol-cheie din ce în ce mai important în conturarea viitorului UE. Aici, în Parlamentul European, este cel mai bun forum pentru dezbaterea despre cum ar trebui să arate UE, ce sarcini ar trebui să îndeplinească sau ce competențe ar trebui să aibă”.

Trend pozitiv pentru imaginea Parlamentului European

43% dintre români (+ 5% faţă de octombrie 2016; peste media UE de 33%, în creştere cu 8%) au o părere pozitivă despre Parlamentul European, iar 38% au o părere neutră. 60% dintre români îşi doresc un rol mai important pentru instituţie, faţă de 47% dintre europeni.

Majoritatea europenilor (55%) şi românilor (54%) au declarat că sunt interesați de alegerile europene din 2019.

Protecţie împotriva amenințărilor

Sondajul anterior din martie 2017 a arătat că cetățenii sunt din ce în ce mai conștienți de faptul că UE acționează în interesul lor în domenii pe care ei le consideră prioritare. Pe baza acestei recunoașteri a acțiunii UE, interesul pentru UE rămâne ridicat (57%), înregistrând o creștere constantă în timp.

Cetățenii europeni se așteaptă, de asemenea, ca UE să îi ajute să se protejeze împotriva anumitor amenințări. Printre amenințările identificate se menţionează terorismul (58% în UE, 41% în România), șomajul (43% în UE, 40% în România), sărăcia și excluziunea (42% în UE, 48% în România) și migrația necontrolată (35% în UE, 33% în România).

Protejarea drepturilor

Cetățenii se așteaptă ca UE să protejeze drepturile fundamentale (44% în UE, 33% în România), libertatea de a călători, lucra și studia în întreaga UE (36% în UE, 41% în România), drepturile lucrătorilor (34% în UE, 42% în România), pensiile adecvate (34% în UE, 38% în România) și bunăstarea economică (33% în UE, 34% în România). Se așteaptă ca, în special, Parlamentul European să apere drepturile omului (56% în UE, 55% în România), libertatea de exprimare (34% în UE, 41% în România), egalitatea dintre bărbați și femei (32% în UE, 21% în România) şi solidaritatea între ţările membre (28% în UE, 32% în România).

Priorităţi pentru Parlamentul European

Cetățenii se așteaptă ca Parlamentul European să sprijine acțiunile împotriva sărăciei și excluziunii (41% în UE, 45 % în România), terorismului (41% în UE, 29% în România) și șomajului în rândul tinerilor (31% în UE, 36 % în România).

Rezultatele complete ale sondajului sunt disponibile la acest link.

Sondajul Parlametru analizează cu atenție punctele de vedere ale cetățenilor despre apartenența la UE și avantajele acesteia, măsura în care aceștia consideră că vocea lor contează în UE și atitudinea față de Parlamentul European, prioritățile, acțiunile și misiunea acestuia. Sondajul confirmă părerea din ce în ce mai favorabilă a cetățenilor cu privire la UE, continuându-se tendința vizibilă înregistrată în sondajele începând din 2016. În cadrul studiului au fost chestionați 27.881 de cetățeni din cele 28 de state membre (1031 în România), în perioada 23.09-02.10.2017.

Parlamentul European cere verificarea pesticidelor ce ar putea afecta sistemul endocrin. Sănătatea oamenilor trebuie să fie pe primul loc

Publicat de Camelia Teodosiu, 20 octombrie 2017, 11:39

„Protecția copiilor și a albinelor este mai importantă decât interesele economice pe termen scurt”, susține raportorul PE Jytte Guteland (S&D, Suedia).

Pe 4 octombrie, Parlamentul a blocat propunerea Comisiei Europene care ar fi scutit unele substanțe chimice din pesticide de la identificarea perturbatorilor endocrini, chiar dacă unele au fost proiectate pentru a ataca sistemul endocrin al organismului, de exemplu în dăunători.

„Criteriile propuse de Comisie nu pot fi numite științifice”, a declarat unul dintre raportori, Jytte Guteland (S&D, Suedia). Celălalt raportor este Bas Eickhout (Verzi/ALE, Olanda).

Conform unei decizii din 2015 a Curții Europene de Justiție, Comisia a încălcat legislația UE prin faptul că nu a stabilit criterii științifice pentru identificarea la timp a perturbatorilor endocrini, adică până la sfârșitul anului 2013. Comisia a susținut că evaluarea impactului reglementării perturbatorilor endocrini, inclusiv a aspectelor economice, trebuie să vină pe primul loc. Curtea a spus că aspectele științifice și alte aspecte referitoare la perturbatorii endocrini ar trebui să fie separate.

„Știm că proiectele de criterii au fost pregătite cu mulți ani în urmă, dar apoi s-au retras din nou după presiunea din industrie”, a explicat doamna Guteland, adăugând că întârzierea este complet inacceptabilă.

Ce este un sistemul endocrin?

Sistemul endocrin reprezintă ansamblul de glande care secretă hormoni. Funcțiile fizice, de la metabolism și creștere până la reproducere, de la somn la starea de spirit, depind în mod esențial de funcționarea normală a sistemului endocrin.

Ce sunt substanțele chimice care perturbă sistemul endocrin?

Perturbatorii endocrini interferează cu funcționarea normală a sistemului endocrin. Aceștia imită hormonii sau blochează receptorii hormonilor din celule, aducând confuzie în sistemul endocrin.

Care sunt problemele de sănătate care pot fi legate de expunerea la perturbatorii endocrini?

Cancer legat de hormoni, obezitate, diabet zaharat, pierderea inteligenței și a deprinderilor motorii, dizabilități de învățare, infertilitate.

Unde pot fi găsiți perturbatorii endocrini?

În îmbrăcăminte, mobilier, recipiente pentru băuturi, ambalaje alimentare, electronice, jucării și chiar biberoane pentru bebeluși.

Pentru a ucide și a controla dăunătorii, multe pesticide și erbicide pulverizate pe legume și fructe conțin substanțe care vizează sistemele endocrine ale organismelor.

Glifosatul de la Monsanto: omniprezent, dar sigur?

Având în vedere îngrijorările legate de proprietățile perturbatoare endocrine și cancerigene ale glifosatului, cel mai răspândit și mai folosit erbicid din lume, deputații europeni au cerut în aprilie 2016 Comisiei să-și reînnoiască aprobarea de introducere pe piață pentru doar șapte ani. Comisia propune acum reînnoirea aprobării pentru 10 ani; majoritatea necesară a statelor membre a fost evazivă.

Actuala aprobare de introducere pe piață a glifosatului în UE expiră la 15 decembrie 2017.

Confruntându-se cu acuzațiile că a realizat cercetări de tip fantomă privind siguranța erbicidului său, Monsanto a fost invitat să se explice în cadrul unei audieri organizate de comisia pentru protecția mediului și agricultură pe 11 octombrie.

Documentele arată în mod clar o istorie a înșelăciunii din partea companiei Monsanto, a declarat Carey Gillam, jurnalistă de investigație de la US Right to Know, un ONG care se concentrează asupra problemelor sistemului alimentar. Încercând să manipuleze factorii de decizie politică, compania a creat rețele de oameni de știință în SUA și UE pentru a impune glifosatul – rețele ce se pretind independente, a avertizat dumneaei.

Reprezentanții companiei au refuzat să se prezinte în fața deputaților europeni, spunând că audierea nu este „un forum adecvat” pentru a aborda problema. Conferința Președinților a interzis apoi grupul de interese Monsanto din Parlament.

Documentele Monsanto, e-mailurile interne și documentele pe care compania a fost obligată să le dezvăluie în instanțele americane care investighează legăturile dintre glifosat și leucemie au pus la îndoială credibilitatea unui număr de studii sponsorizate de Monsanto, au declarat deputații în iunie 2017.

Studiile au făcut parte din dovezile utilizate de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) și de Agenția Europeană pentru Produse Chimice (ECHA) pentru a evalua siguranța glifosatului.

În 2016, o companie germană farmaceutică și de pesticide, Bayer, a oferit 66 de miliarde de dolari pentru a cumpăra Monsanto din SUA. Acordul este acum examinat de avocații Comisiei pentru concurență. Fuziunea va crea cel mai mare grup de pesticide și semințe din lume în industria deja concentrată la nivel global.

O inițiativă a cetățenilor europeni a strâns 1,3 milioane de semnături pentru interzicerea glifosatului și protecția oamenilor și a mediului împotriva pesticidelor toxice.

Tânăr și inspirat? Participă la EYE 2018 pentru a modela viitorul Europei!

Publicat de Camelia Teodosiu, 19 octombrie 2017, 12:17

Pentru a treia oară, mii de tineri europeni se vor reuni la Strasbourg în iunie anul viitor pentru a-și împărtăși viziunea asupra viitorului Europei. Înscrie-te acum pentru a participa!

Cea de-a treia ediție a Evenimentului European pentru Tineri, EYE 2018, va avea loc în Parlamentul European la Strasbourg, în perioada 1-2 iunie 2018. Peste 8.000 de europeni cu vârste între 16 și 30 de ani urmează să participe, să-și împărtășească ideile despre viitorul Europei și să discute cu membrii Parlamentului European și cu alți factori de decizie europeni.

Ideile prezentate în cadrul evenimentului vor fi colectate într-un raport, care va fi distribuit tuturor deputaților, în iulie 2018, și discutat în comisiile parlamentare în toamna aceluiași an.

Evenimentul este deschis tuturor europenilor cu vârste între 16 și 30 de ani. Înscrierile sunt deschise numai grupurilor de minimum 10 participanți. Participarea la EYE 2018 este gratuită, dar participanții trebuie să își acopere propriile costuri pentru transport, cazare și masă.

Înregistrați-vă aici până la 31 decembrie 2017!

Republica Moldova nu va primi tranşa prevăzută în acest an din ajutorul de 100 de milioane de euro, acordat de UE

Publicat de adinaiftime, 7 octombrie 2017, 19:00

Republica Moldova nu va primi tranşa prevăzută în acest an din ajutorul de 100 de milioane de euro, acordat de Uniunea Europeană, din cauza deciziei Chişinăului de a modifica sistemul electoral, în pofida recomandărilor Comisiei de la Veneţia – a anunţat, ieri, premierul Pavel Filip.

El s-a declarat, însă, încrezător că banii vor veni cel mai târziu la mijlocul anului viitor.

Parlamentul European a propus, marţi, suspendarea asistenţei macrofinanciare pentru Republica Moldova, dar decizia finală urmează să fie luată luna viitoare.

Brexit: lipsa unui progres suficient privind termenii divorțului cu UE

Publicat de Camelia Teodosiu, 2 octombrie 2017, 11:11

Progresul privind prioritățile UE în primele patru runde de negocieri cu Marea Britanie nu a fost suficient, se arată în propunerea de rezoluție a Parlamentului.

Consiliul European ar trebui să confirme că nu au fost făcute ”progrese suficiente” privind cele trei obiective principale ale UE – asigurarea drepturilor cetățenilor UE și britanici, clarificarea angajamentelor financiare ale Marii Britanii și rezolvarea chestiunii frontierei dintre Irlanda și Irlanda de Nord – în cazul în care a cincea rundă de negocieri nu aduce modificări substanțiale privind aceste subiecte, se arată într-o propunere de rezoluție adoptată joi (n.r. 28 septembrie 2017) de Conferința Președinților din Parlament (președintele PE și liderii grupurilor politice).

Rezoluția, redactată de Grupul de coordonare pentru Brexit din Parlament, va fi dezbătută și supusă la vot în plen, marți 03 septembrie 2017.

Președintele Parlamentului European, Antonio Tajani, a spus: ”Salutăm abordarea constructivă a premierului May în discursul recent de la Florența. Protecția drepturilor cetățenilor este prioritatea absolută a Parlamentului European. Acordul de retragere ar trebui să păstreze întreg pachetul de drepturi de care se bucură în prezent cetățenii, așa cum sunt definite de legislația relevantă din UE. Garanții suplimentare că legile UE vor fi respectate până când va avea loc de facto retragerea Marii Britanii sunt, la rândul lor, un element-cheie pentru a asigura încheierea rapidă a primei runde de negocieri.”

Coordonatorul PE pentru Brexit, Guy Verhofstandt, a adăugat: ”Premierul May a deschis ușa pentru progres în discursul de la Florența din 22 septembrie, de exemplu privind rolul Curții Europene de Justiție. Dar am dori să vedem mai multă claritate din partea guvernului britanic. Încă așteptăm răspunsuri la chestiuni vitale, cum ar fi cum să păstrăm Irlanda de Nord în uniunea vamală sau cum să găsim un aranjament special care să prevină solidificarea frontierei. În ceea ce privește drepturile cetățenilor și aranjamentul financiar, așteptăm răspunsuri concrete la propunerile echipei de negociere UE.”

Deputații vor dezbate rezoluția, marți (n.r. 3 sept), cu președintele Comisiei Jean-Claude Juncker și negociatorul șef pentru Brexit Michel Barnier.
Rezoluția votată va reprezenta contribuția Parlamentului la reuniunea la nivel înalt din 20 octombrie EU27, de la Bruxelles, unde liderii europeni vor evalua progresul negocierilor Brexit.
Orice acord de retragere, la încheierea negocierilor Marea Britanie – UE, va avea nevoie de aprobarea Parlamentului European.

Comisie specială a Parlamentului European pentru combaterea terorismului

Publicat de Camelia Teodosiu, 20 septembrie 2017, 15:30

Deputații au aprobat în plenul primei sesiuni a Parlamentului European, din luna sept anului 2017, lista celor 30 de membri din noua comisie specială privind contra-terorismul.

Comisia va evalua dimensiunea amenințării teroriste pe teritoriul european și va sublinia posibilele erori, deficiențe și disfuncționalități privind măsurile împotriva terorismului.

Doru-Claudian Frunzulică, deputat român în Parlamentul Eurupean (grupul S&D), este membru al comisiei.

Principalele elemente pe care se va concentra Comisia specială, al cărui mandat a fost aprobat în 6 iulie 2017, vor fi:
• implementarea măsurilor de gestionare a granițelor externe

• deficiențe în schimbul de informații juridice, de aplicare a legii și intelligence între statele membre

• interoperabilitatea bazelor de date europene pentru schimbul de date

• impactul legislației europene anti-teroriste asupra drepturilor fundamentale

• radicalizarea și eficiența programelor de de-radicalizare

• spălarea banilor și finanțarea terorismului, inclusiv legăturile cu crima organizată

• practici eficiente pentru protejarea țintelor ușoare și a infrastructurii critice, cum ar fi aeroporturile și gările

Comisia va vizita și organiza audieri cu alte instituții ale UE, cu agenția Europol pentru cooperare judiciară, cu parlamentele naționale și guvernele statelor membre și statelor terțe, cu agențiile de aplicare a legii, serviciile de intelligence, judecători și magistrați, precum și cu organizațiile victimelor.

De asemenea, Comisia trebuie să pregătească, la jumătatea mandatului, un raport și un altul la final de mandat, cuprinzând fapte și recomandări. Mandatul de 12 luni a început în 14 septembrie 2017 și poate fi prelungit.

Alături de cei 30 de membri aprobați de plen, comisia va mai avea 30 de membri supleanți numiți de grupurile politice.

Persoanele cu dizabilități – facilitarea accesului la bunuri și servicii în UE

Publicat de Camelia Teodosiu, 18 septembrie 2017, 13:40

• 80 mil de oameni sunt afectați de dizabilități în UE
• Noile reguli şi facilităţi să fie aplicabile infrastructurilor adecvate
• Telefoane, distributoare de bilete, servicii bancare – mai accesibile

Aproximativ 80 mil de oameni în UE au un anume tip de dizabilitate. Din cauza îmbătrânirii populației, numărul lor va crește, probabil, la 120 mil până în 2020.

Scopul acestei legi este de a ameliora dificultățile zilnice ale persoanelor cu dizabilități.

Bunuri și servicii cheie, cum ar fi telefoanele, distribuitoarele de bilete și serviciile bancare, trebuie să devină mai accesibile persoanelor cu dizabilități.

”Este important că această directivă include persoanele cu dizabilități și persoanele cu limitări funcționale temporare sau permanente”, cum ar fi bătrânii, femeile însărcinate și persoanele care călătoresc cu bagaje” pentru a asigura beneficii reale și o viață independentă pentru o mare parte a societății”, spune Parlamentul.

Îmbunătățirea vieții de zi cu zi

Deputații au clarificat că această propunere legislativă stabilește cerințe pentru a face mai accesibile anumite bunuri și servicii. Printre acestea se numără:

• distribuitoare de bilete și aparate de check-in
• distribuitoare de numerar şi alte terminale de plăți
• computere și sisteme de operare
• servicii bancare pentru clienţi, inclusiv echipamente pentru cărți electronice
• comerț electronic
• transport, inclusiv transport public urban cum ar fi metrou, tren, tramvai, troleibuz, autobuz și serviciile conexe,
• alte elemente, cum ar fi pagini de internet și servicii oferite pe mobil de presa audio-vizuală și servicii de turism.

Cerințele privin accesibilitatea se vor referi la soluţiile implementării măsurile necesare fără să impună detaliile tehnice care ar îngrădi inovația.

Întreprinderi mici sunt excluse

Propunerea legislativă include clauze care au în vedere ca cerințele să nu creeze ”o povară disproporționată” pe  operatorii economici, de aceea întreprinderile mici (acelea care au mai puțin de 10 angajați și o cifră de afaceri anuală și/sau o balanță anuală care împreună nu depășesc 2 milioane de euro) vor fi exceptate din cauza dimensiunii,resurselor și naturii lor.

Ce urmează

Votul prin care a fost aprobat textul modificat dă echipei Parlamentului un mandat pentru a începe negocierile cu Consiliul, care urmează să își stabilească poziția.

”Sunt satisfăcut cu votul de azi din Parlament. Mai mult de 80 milioane de oameni cu dizabilități vor beneficia de acest vot. Raportul final are, desigur, plusuri și minusuri și vom înfrunta negocieri dificile cu Consiliul. Voi face tot ce pot să obțin maximum din aceste negocieri.” Morten Løkkegaard (ALDE, DK)

Iniţiativa WiFi4EU – 120 de milioane de euro pentru internet Wi-Fi de mare viteză

Publicat de Camelia Teodosiu, 15 septembrie 2017, 13:37

Parlamentul European a votat, în prima sesiune plenară a lunii sept 2017, raportul WiFi4EU, referitor la promovarea conexiunilor la internet de mare viteză, în comunitățile locale.

Bugetul alocat este de 120 de milioane EUR pentru perioada 2017-2019. Acesta va fi utilizat pentru instalarea unor echipamente Wi-Fi de ultimă generație în principalele centre de interes public.

Acum un an, în Discursul privind starea Uniunii, Jean-Claude JUNCKER, Preşedintele Comisiei Europene sublinia faptul că “până în 2020 fiecare sat și oraș din Europa va avea acces gratuit la internet wireless în jurul principalelor centre de interes public. Conectivitate pentru toți înseamnă că nu ar trebui să conteze unde locuim și ce venituri avem.”

Finanțarea se va acorda tuturor Statelor Membre, astfel încât atât rezidenții cât și turiștii să poată beneficia de conexiuni la internet de mare viteză. Fondurile vor fi distribuite într-un mod cât mai echilibrat din punct de vedere geografic, astfel încât, până în 2020, Între 6000 și 8000 de municipalități vor putea beneficia de finanțare.

Despre importanţa şi impactul acestei initiative aflăm de la eurodeputatul Dan Nica din partea Alianței Progresiste a Socialiștilor si Democraților din Parlamentul European:

Autoritățile locale vor fi încurajate să dezvolte și să promoveze propriile servicii digitale în domenii cum ar fi e-guvernarea, e-sănătatea și e-turismul, cu ajutorul unei aplicații dedicate.

Inițiativa WiFi4EU va fi implementată prin intermediul unor proceduri simple și nebirocratice – depunerea on-line a proiectelor, plăți prin cupoane valorice și cerințe de monitorizare simplificate.

“Fiecare Stat Membru va putea obține un anumit număr de vouchere. Schema de finanțare se adresează tuturor organismelor din sectorul public, cum ar fi municipalitățile, bibliotecile publice sau spitalele. Programul va fi lansat până la sfârșitul anului; încurajez autoritățile și instituțiile locale să urmărească apariția platformei online unde vor putea aplica,” a precizat Adina Vălean, europarlamentar – PPE (Partidul Popular European).

Selecția proiectelor se va face după principiul „primul venit, primul servit”. Promotorii proiectelor trebuie să propună echiparea unor zone în care nu există deja o conexiune Wi-Fi gratuită, publică sau privată, care oferă caracteristici similare.