Concluziile vizitei premierului la Bruxelles

Publicat de adinaiftime, 12 iulie 2017, 20:00

Premierul Mihai Tudose a promis în timpul primei sale vizite la Bruxelles că executivul nu va adopta măsuri care să nu fie discutate cu opinia publică, dezbătute în Parlament şi cunoscute de partenerii europeni.

După întâlnirile cu preşedinţii Consiliului, Comisiei şi al Parlamentului European, prim-ministrul a dat asigurări că lupta anti-corupţie va continua şi că România este o ţară stabilă economic şi predictibilă din punct de vedere fiscal.

De asemenea, Mihai Tudose a anunţat că vor exista ‘contacte regulate’ între membrii Cabinetului său şi instituţiile europene.

Securitate și apărare în Europa de Sud

Publicat de adinaiftime, 28 iunie 2017, 12:04 / actualizat: 1 iulie 2017, 18:25

Serviciul de presă al Parlamentului European organizează, la Madrid, între 27 și 29 iunie, un seminar de presă intitulat „Securitate și apărare în Europa de Sud”, pentru a genera o dezbatere între principalii actori mass-media și liderii europeni cu privire la viitorul UE în ceea ce privește Politicile de securitate, precum și posibilitățile de aprofundare a cooperării în domeniul apărării la nivelul întregii UE.

Parlamentul European subliniază că dezvoltarea unei politici comune de apărare a UE depinde mai mult de voința politică a statelor membre de a face acest lucru decât de considerente juridice, având în vedere că Tratatul de la Lisabona oferă deja un cadru suficient pentru construirea unei politici de apărare cu adevărat comune.

Într-o rezoluție aprobată în martie 2017, deputații europeni au subliniat că Agenția Europeană de Apărare (EDA) și Cooperarea Structurală Permanentă (PESCO) ar trebui tratate, ca și Serviciul de Acțiune Externă al UE, ca problemă de maxima importanţă și finanțate printr-o secțiune specifică din bugetul Uniunii. Parlamentul European consideră că este esențial să se majoreze cheltuielile naționale de apărare la 2% din PIB, subliniind că acest lucru ar însemna găsirea a încă 100 de miliarde de euro pentru apărare până la sfârșitul deceniului următor.

În cadrul Seminarului, sunt abordate subiecte precum noile norme adoptate în februarie 2017 pentru a asigura controale mai puternice la frontierele externe ale UE și pentru a preveni pregătirea actelor de terorism. Europenii care devin radicali și călătoresc să lupte în Irak sau Siria reprezintă o amenințare tot mai mare pentru UE. Cele mai multe din atacurile teroriste recente, din Europa, au fost comise de teroriști formaţi în ţara de unde provin. Se speră că noua directivă va fi un instrument valoros în abordarea fenomenului luptătorilor aspiranţi străini care se întorc la ei acasă și al așa-numiţilor „lupi singuratici”.

De asemenea, tot în lua februarie a acestui an, eurodeputaţii au aprobat un regulament care să înăsprească monitorizarea europenilor, precum și a persoanelor din alte părți ale lumii, atunci când intră în UE. Acestea vor fi verificate în baza de date ale documentelor furate și pierdute, ale Sistemului de Informații Schengen (SIS) și alte baze de date relevante ale UE. Verificările vor fi obligatorii la toate frontierele aeriene, maritime și terestre, atât la intrarea, cât și la ieșirea din ţară.

Există mai multe propuneri legislative, care se întrevăd,  legate de securitate și apărare. Pe de o parte, acestea încearcă să înlocuiască măsurile actuale de protejare a securității aprovizionării cu gaze, şi sunt luate toate măsurile necesare pentru a proteja o întrerupere a furnizării de gaze în întreaga UE. Acest lucru ar contribui la o mai bună funcționare a pieței unice de energie.

Pe de altă parte, o altă propunere vizează modificarea Regulamentului european referitor la un Cod al Uniunii privind regulile care reglementează circulația persoanelor în afara frontierelor (Codul Frontierelor Schengen), al cărui scop este, în acelaşi timp, și stabilirea unui sistem de intrare-ieșire. De fapt, o altă propunere sugerează instituirea unui sistem european de informare și autorizare a călătoriilor (ETIAS) pentru a îmbunătăți gestionarea frontierelor externe. De asemenea, există o altă propunere legislativă de reformă a Sistemului de Informații Schengen (SIS), pentru a consolida dispozițiile generale ale gestionării frontierelor la nivelul UE.

În plus, există un proiect de raport care precizează că UE ar trebui să folosească companii private de securitate, în străinătate, pentru a-și proteja delegațiile și personalul, dar și pentru a-și sprijini misiunile civile și militare ale PSAC (Politica de Securitate şi Apărare Comună). Serviciile lor ar completa lipsa capacităţii UE de a aborda aceste probleme dificile.

În ceea ce privește securitatea informatică, firmele care furnizează servicii esențiale, de ex. pentru energie, transport, servicii bancare, de sănătate sau digitale, cum ar fi motoarele de căutare și serviciile cloud, vor trebui să-și îmbunătățească capacitatea de a rezista atacurilor cibernetice în cadrul regulilor de bază la nivel european privind protecția informatică, aprobate de deputații europeni în iulie 2016.

Platforme online: intimitate, competiție corectă şi lupta cu știrile false

Publicat de Camelia Teodosiu, 16 iunie 2017, 09:00

Saptamana aceasta (12-15 iunie 2017), în cadrul sesiunii plenare de la Strasbourg, europarlamentarii au dezbatut şi votat aspecte importante legate platformele online.

Principalele aspecte abordate au avut în vedere:

• Clarificarea responsabilității pentru platformele online;
• Tratament egal pentru servicii comparabile online și offline;
• Măsuri mai puternice împotriva știrilor false și bunurilor, practicilor și conținuturilor online, ilegale.
  

  

  

Platformele online sporesc alegerile consumatorilor, dar legislația actuală trebuie actualizată pentru era digitală, spun deputații în textul nelegislativ adoptat joi.

Pentru a crește protecția consumatorilor și intimității, valorificând, totodată, pe deplin potențialul platformelor online, deputații cer Comisiei Europene:

• să analizeze posibilele erori și abuzuri ale algoritmilor care pot duce la discriminare, practici incorecte sau încălcări ale intimității;
• să ofere sprijin platformelor online pentru a respecta regulile de responsabilitate și răspundere;
• să creeze posibilitatea unui tratament egal pentru servicii comparabile online și offline;
• să definească și să clarifice și mai mult procedurile de notificare și de ștergere pentru coţinutul şi bunurile ilegale;
• să analizeze dacă nu cumva este nevoie de legislație suplimentară pentru a limita diseminarea și distribuirea de conținut fals.
  

  Henna VIRKKUNEN in plenary session Week 24 2017 in Strasbourg

  

  Henna VIRKKUNEN in plenary session Week 24 2017 in Strasbourg

Platformele online ar trebui, la rândul lor, să ia deja măsuri pentru a asigura protecția intimității utilizatorilor și informarea corectă, şi anume:

•    să lupte cu conținutul ilegal prin măsuri regulatorii sau auto-regulatorii (de ex. să identifice pe cei care încalcă în mod repetat regulile, să modereze conținutul nepotrivit sau ilegal pe paginile de net)
•    să combată diseminarea de ştiri false prin crearea unor instrumente prin care utilizatorii să atenționeze asupra dezinformării, astfel încât utilizatorii să știe că respectivul conținut este fals;
•    să asigure anonimatul atunci când datele personale sunt prelucrate de terțe părți;
•    să ofere clienților termeni și condiții clare, complete și corecte, prezentate într-un mod simplu, fără terminologie complexă.

Declaraţii raportori:

Henna Virkkunen (PPE, FI): “Trebuie să promovăm creșterea platformelor online în Europa și să întărim capacitatea platformelor europene de a intra în competiția globală. Tratamente egale, un cadru potrivit pentru inovație, și o infrastructură pentru viitor sunt prioritare, împreună cu încrederea utilizatorilor.”

Philippe Juvin (PPE, FR): “Prin acest text am dorit să abordăm întrebările esențiale referitoare la economia platformelor online: definirea lor, cine răspunde, taxe, practici incorecte și nevoia de a ne adapta legislația la lumea online. UE trebuie să dezvolte o strategie globală și o viziune ambițioasă. Trebuie să avem lideri europeni capabili să se măsoare cu giganții americani și asiatici.”

Sursa: Biroul de Informare al Parlamentului European în România

De la A – G – Noua scală pentru eficienţă energetică va simplifica alegerea produselor electrocasnice

Publicat de Camelia Teodosiu, 13 iunie 2017, 21:35 / actualizat: 14 iunie 2017, 8:00

În cadrul sesiunii parlamentare de la Strasbourg, eurodeputații au aprobat, marţi, un instrument care să le permită consumatorilor să aleagă produse care să reducă consumul şi, implicit, costul aferent facturilor de energie.

Este vorba despre o scală nouă și mai solidă, de la  A la G, pentru eficienţa energetică a electrocasnicelor, iar producătorii vor fi încurajați să inoveze și să investească în produse mai eficiente energetic, astfel încât consumatorii să poată alege produse corespunzătoare progresului tehnologic.

Consumatorii vor putea vedea în magazine primele etichete cu noua scală și fără indicatoarele „+” („A+/A++/A+++”) cel mai devreme la finalul anului 2019. Pentru a ține pasul cu evoluțiile în eficiența energetică, orice viitoare reclasificare va avea loc atunci când 30% din produsele comercializate pe piața UE se vor afla în clasa energetică A sau atunci când 50% dintre ele se vor afla în primele două clase energetice, A și B.

Etichetele se vor afla imprimate pe produse, iar varianta online și informații despre produs vor putea fi căutate și descărcate de pe internet. Dacă vor exista actualizări ale produsului care vor afecta eficiența energetică a unui produs deja achiziționat, furnizorul va trebui să informeze clientul, se arată în text.

Orice reclamă vizuală sau orice material promoțional tehnic trebuie să facă referire la clasa de eficiență energetica și la scala disponibilă pe etichetă și se vor organiza campanii de informare pentru consumatori pentru a aduce în atenție noile versiuni ale etichetelor.

Comisia Europeană trebuie să creeze o bază de date cu produse care să cuprindă o parte tehnică pentru ca autoritățile naționale să monitorizeze respectarea prevederilor legale și un portal online pentru public, pentru a sprijini autoritățile de supraveghere a pieței și a oferi clienților informații suplimentare despre produse. Comisia trebuie să elaboreze și reguli de aplicare ale acestui regulament în ceea ce privește bunele practici pentru testarea produselor și schimbul de informații.

Raportorul PE Dario Tamburrano (EFDD, IT) a spus: ”Cetățenii vor avea un sistem clar, inteligent, digital. Datorită accesibilității datelor, cetățenii vor putea compara produsele pe baza obiceiurilor lor și cumpăra . Aplicațiile inteligente sunt noul pas în eficiența energetică, măsurând cât și când putem utiliza. Mă aștept din partea Comisiei să își țină promisiunea de a oferi europenilor un mecanism de compensare dincolo de cei 2 ani de garanție pentru produse.”

Sursa:

Biroul de Informare al Parlamentului European în România

Reglementări privind achiziţionarea şi deţinerea de arme în Uniunea Europeană

Publicat de Camelia Teodosiu, 14 martie 2017, 19:58 / actualizat: 17 martie 2017, 13:20

Un alt subiect, aflat pe agenda Parlamentului European, care a starnit controverse si dezbateri aprinse, este Raportul privind  controlul achiziționării și al deținerii de arme.

Raportul este o propunere de directiva care reglementeaza detinerea de arme in cadrul Uniunii Europene. Este o măsură care stabilește un echilibru între angajamentul de a asiguralibera circulație în cadrul Comunității a anumitor arme de foc și necesitatea de a controla această libertate prin garanții de securitate. Maria Grapini, europarlamentar din partea Aliantei Progresiste a socialistilor si Democratilor face cateva precizari in sensul clarificarii propunerii legislative:

Raportul privind  controlul achiziționării și al deținerii de arme  a produs dezbateri aprinse si in platformele de socializare in randul vanatorilor si colectionarilor. In acest sens Eurodeputatul Marian Jean Marinescu – din partea Partidului Popular European  precizeaza:

Parlamentul European cere mai multă reciclare, mai puține gropi de gunoi și limitarea risipei alimentare

Publicat de Camelia Teodosiu, 14 martie 2017, 15:36 / actualizat: 17 martie 2017, 12:52

Astăzi, deputaţii  europeni au votat pachetul legislativ privind deșeurile,  cu accent pe mai multă reciclare și mai puține gropi de gunoi. Majoritatea deputaților  a sustinut  ca legislaţia privind deșeurile să limiteze procentul gropilor de gunoi care au un efect negativ asupra mediului și să reducă risipa alimentară cu 50% până în 2030.

Parlamentul European cere mai multă reciclare, mai puține gropi de gunoi și limitarea risipei alimentare. Procentul deșeurilor reciclate trebuie să ajungă la 70% până în 2030, de la 44% cât este în prezent, conform propunerii legislative adoptate astazi. Pentru materialele de ambalare, cum ar fi hârtia și cartonul, plasticele, sticla, metalul și lemnul, deputații propun o țintă de reciclare de 80% până în 2030, cu obiective intermediare pentru fiecare material pana în 2025.

Maria Grapini, europarlamentar din partea Aliantei Progresiste a socialistilor si Democratilor,  dupa amendamentul depus azi:

Astăzi au fost adoptate patru  rapoarte care reprezintă poziția de negociere a Parlamentului înainte de negocierile cu Consiliul de miniștri care urmează să își adopte poziția la rândul său.

Eurodeputatul Marian Jean Marinescu – din partea Partidului Popular European:

Deși gestionarea deșeurilor în UE s-a îmbunătățit considerabil în ultimii zeci de ani, aproape 33% din deșeurile municipale sunt încă trimise în gropile de gunoi ecologice și mai puțin de jumătate este reciclat sau compostat, cu mari diferente  între statele membre.

Strasbourg, 13-16 martie – Sesiunea plenară a Parlamentului European

Publicat de Camelia Teodosiu, 13 martie 2017, 17:55 / actualizat: 17 martie 2017, 12:56

În perioada 13-16 martie,la Strasbourg, Parlamentul European se află în sesiune plenară, pe agenda de lucru a europarlamentarilor fiind o serie de teme de mare interes pentru viitorul Uniunii Europene.

Cel mai important subiect aflat în dezbatere este așa-numita „Declarație de la Roma”.  Documentul va fi prezentat la finele lunii martie, cu ocazia celei de a 60-a aniversări a Tratatului de la Roma, când s-au pus bazele Uniunii Europene.

De asemenea, deputații trec în revistă și rezultatele Consiliului European de la sfârșitul săptămânii trecute. La dezbaterea de miercuri participă și președintele Consiliului Donald Tusk alături de președintele Comisiei Europene Jean Claude Junker. Ședința plenară este un moment important pentru premierul italian Paolo Gentiloni de a se adresa parlamentului pentru prima dată, de la preluarea mandatului președinției Uniunii Europene.

Pe agenda sesiunii sunt și două teme la care raportori sunt deputați români, ambele programate tot pentru miercuri. Una este propunerea legislativă de stopare a finanțării grupurilor armate prin comerțul cu minerale rare din zone de conflict susținută de europarlamentarul Iuliu Winkler. Cea de-a doua temă este suținută de Siegfried Mureșan și are în vedere orientările pentru bugetul Uniunii Europene pentru anul 2018. Europarlamentarul este primul român desemnat negociator-șef al Parlamentului European pentru bugetul anual.

Ședința plenară a Parlamentului European de la Strasbourg a început, luni, cu dezbaterea privind drepturile acționarilor în companiie europene. Deputații propun prevederi care să permită acționarilor implicarea în politica salarială a directorilor companiilor, fiind astfel implicați în performanța și interesele pe termen lung ale firmelor.

Parlamentul European susţine că lucrătorii trebuie să aibă drepturile de bază garantate

Publicat de Andrei Cretoiu, 23 ianuarie 2017, 10:30 / actualizat: 31 ianuarie 2017, 1:35

Parlamentul European susţine că indiferent de forma de muncă şi durata contractului, lucrătorii trebuie să aibă drepturile de bază garantate, dat fiind faptul că deseori se simt neprotejaţi în faţa crizei economice, concurenței globale şi revoluţiei digitale.

Deputaţii consideră că trebuie urgentate politicile care compun pilonul european al drepturilor sociale, cea mai importantă inițiativă a Uniunii Europene în domeniul ocupării forței de muncă. Angajaţii trebuie să beneficieze de condiţii de muncă decente şi nu în ultimul rând de o stabilitatea financiară.

Raportoarea Maria Joao Rodrigues crede că statele membre ar trebui să facă mai mult pentru a combate munca nedeclarată sau munca la negru. În acest scop, Parlamentul European propune introducerea unui card de securitate socială cu ajutorul căruia ar exista o evidență clară a contribuțiilor. Deputaţii vor să se asigure totodată că toţi cetăţenii vor avea pensia asigurată atunci când va veni vremea.

O altă practică ce ar trebui să ia sfârşit este cea a practicii neplătite. Deputaţii spun că stagiarii şi ucenicii ar trebui remuneraţi şi nu ar mai trebui să existe contracte de muncă de zero ore.  Raportoarea Maria Joao Rodrigues: Avem nevoie de politici care să țină cont de realitățile în schimbare de pe piaţa forţei de muncă. Faptul că productivitatea este în creștere este bine nu numai pentru companii, ci şi în ceea ce priveşte condițiile de muncă. Practic, pilonul european al drepturilor sociale se vrea un scut. Toţi cetățenii trebuie să aibă asigurat accesul la educație, asistență medicală și protecție socială, însă nu pot fi realizate fără fonduri şi investiţii strategice.   

Îmbătrânirea populației, accentuarea inegalităților sociale, rata ridicată a șomajului şi afluxul de solicitanți de azil. Toate acestea au pus presiune pe sistemul de protecție, care are nevoie urgentă de o reformă.

În plus, oamenii trebuie încurajaţi să caute noi locuri de muncă. Ei îşi vor schimba locul de muncă de mai multe ori pe durata vieţii lor, aşa că trebuie să-şi îmbunătăţească aptitudinile şi competenţele. Trebuie să avem sisteme de educaţie şi formare care oferă oportunităţi de învăţare pe tot parcursul vieţii, a mai precizat Maria João Rodrigues.

Forumul Agențiilor Europene a prezentat două studii referitoare la activitățile desfășurate de Agenții

Publicat de Andrei Cretoiu, 10 ianuarie 2017, 12:30

Un studiu analizează relația cost-eficiență a Agențiilor și cum se pot reduce cheltuielile din totalul taxelor. Al doilea studiu analizează contribuția Agențiilor la Agenda 2020.

Raporturile prezentate au survenit în urma unor chestionări referitoare la eficiența acestor agenții, eficiență pusă sub semnul întrebării în special de eurosceptici.

Studiul realizat demonstrează că agențiile au o contribuție vastă la dezvoltarea economică și politică a Uniunii Europene. Antonio Campinos, director executiv al Oficiului Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală, președintele rețelei Agențiilor Europene.

Astăzi, cele 45 de Agenții joacă un rol important în miezul sistemului de organizare al Uniunii Europene. Agențiile se ocupă de toate aspectele spectrului politicilor europene și sunt parte din modalitățile de aplicare ale directivelor Comisiei. Agențiile sunt prezente în 35 de orașe, în 24 de țări membre, și sunt interfața familiară pentru cetățeni și firme prin serviciile pe care le oferă. Mesajul nostru către instituții este că Agențiile cunosc bine realitatea politică în context european. În fapt, multe dintre aceste Agenții sunt în prima linie în confruntarea acestor realități. Priviți-ne ca pe o plus valoare. Noi existăm pentru face din problemele dumneavoastră o prioritate. Utilizați rețeaua Agențiilor ca pe un partener prețios și faceți-ne parteneri în rezolvarea acestor probleme care ar putea avea un impact și asupra noastră.

Conform raportului realizat, Agențiile costă pentru fiecare cetățean european 1 euro și 23 de cenți. În total, Agențiile dispun de un buget de 3,3 miliarde de euro ceea ce înseamnă mai puțin de 0,8% din bugetul anual al Uniunii. Economiile pe care le generează aceste agenții sunt semnificative. Maria Ciorba, Europe Direct Timișoara.

O evaluare realizată la solicitarea Parlamentului European arată că statele membre ar fi trebuit să cheltuiască 150 până la 200 de milioane de euro pentru a-și însuși și aplica obiectivele realizate în prezent de Agenții. O concluzie similară se deduce din costul pe care l-ar plăti mediul privat. Dacă cele 7 Agenții care furnizează servicii pieței europene interne ar trebui să fie înlocuite de firme private, industriile europene ar plăti o sumă ce ar putea ajunge până la 1 miliard de euro. Aceeași concluzie se revelează și în susținerea priorităților politice. Agențiile europene joacă un rol important în viața de zi cu zi a cetățenilor: în controlul și prevenția bolilor, securitate și apărare, educație și știință, stabilitatea sistemelor financiare, transport și tehnologia informației. În concluzie, raportul arată că este semnificativ mai eficient din punct de vedere al costului să execuți o misiune o dată decât să o multiplici de 28 de ori la nivel național.

Mai este loc de îmbunătățire consideră viitorul președinte al rețelei care va prelua conducerea din luna martie a acestui an. Uniunea Europeană are 45 de agenții dar nici un master plan referitor la specificul din sfera politică ori termenul de la care se aplică ori renunță la acesta a spus Bernhard Url, viitorul președinte al rețelei de agenții.

Europa este cu un pas mai aproape de viteza 5G

Publicat de Andrei Cretoiu, 19 decembrie 2016, 11:30

Noua tehnologie ce ar trebui să fie disponibilă în 2020 promite viteze de transfer de 20 de gigabiți pe secundă, ceea ce ar revoluționa complet modul în care folosim internetul. 5G ar trebui să poată conecta orice la internet. Asta în condiţiile în care rețelele actuale, 4G, oferă viteze de transfer de doar 1 gibabit pe secundă. În prezent, 79% dintre europeni au acces la 4G, dar această cifră scade la doar 25% în mediul rural.

Totul va fi posibil datorită unui acord politic la care au ajuns Parlamentul European, Consiliul și Comisia privind utilizarea benzii de 700 MHz pentru internetul mobil, ceea ce reprezintă un nou pas către reţeaua 5G. Această bandă este ideală pentru furnizarea serviciilor de internet de înaltă calitate, indiferent dacă utilizatorii se află într- un oraș mare, într-un mic sat îndepărtat sau pe o autostradă. Potrivit unor statistici, se estimează că până în 2020 va fi de aproape opt ori mai mult trafic de internet mobil ca şi în prezent, prin urmare capacitatea rețelelor trebuie să fie consolidată.

Comisarul european pentru economie digitală, Günther Oettinger spunecă trebuie luate măsuri pentru a răspunde acestor provocări:

30 de miliarde de dispozitive vor fi conectate la internet în Europa, până în 2020.  Nu putem avea internet mobil de înaltă calitate oriunde, pentru orice și oricine, decât dacă avem o infrastructură modernă și norme moderne. Banda de 700 MHz va fi ideală pentru noile sectoare promițătoare, cum ar fi automobilele conectate și internetul obiectelor. Îmi doresc ca Europa să fie lider în domeniul tehnologiilor 5G. Pentru ca acest lucru să devină realitate, toate statele membre trebuie să ia măsuri până în 2020. Eliberarea coordonată a benzii de 700 MHz este un important pas înainte către reţeaua 5G. 

Trecerea la 5G va contribui la crearea unei piețe unice digitale eficiente și ar putea consolida creșterea economică, a mai afirmat comisarul european pentru economie digitală, Günther Oettinger.

Se estimează că datorită noii tehnologii vor fi create alte 2 milioane de locuri de muncă în Uniunea Europeană.

Potrivit acordului politic la care au ajuns Parlamentul European, Consiliul și Comisia, toate statele membre trebuie să realoce banda de 700 MHz până cel târziu în 30 iunie 2020. Termenul limită poate fi prelungit însă timp de doi ani, dar doar din motive justificate. Fiecare ţară trebuie să asigure şi fondurile necesare.  Franța și Germania au autorizat deja utilizarea benzii pentru serviciile mobile.  Alte state membre: Danemarca, Finlanda, Suedia și Regatul Unit au întocmit planuri de reafectare a benzii de 700 MHz în anii imediat următori.

Această bandă va rămâne disponibilă, cu titlu prioritar, pentru serviciile de radiodifuziune, dar va putea fi utilizată într-un mod flexibil şi pentru alte tehnologii sau servicii în sprijinul inovării 5G.

Parlamentul European a dezbătut şi votat Raportul anual al UE privind drepturile omului

Publicat de Andrei Cretoiu, 15 decembrie 2016, 11:30

În Raportul anual al UE privind drepturile omului și democrația în lume în 2015, Comisia pentru afaceri externe a Parlamentului European ia notă de numeroasele presiuni la care au fost supuse aceste drepturi, făcând apel la toate instituţiile Uniunii Europene şi la ţările membre, ca acestea să plaseze problematica drepturilor omului în centrul relaţiilor cu ţările terţe.

Federica Mogherini, înalt Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe şi Politică de Securitate:

“Va exista, există deja o nevoie accentuată de o putere, care este de partea drepturilor omului!

Avem cu toţii convingerea că nu există dezvoltare sustenabilă fără drepturile omului, nici securitate sustenabilă fără libertăţile fundamentale. Statele noastre, societăţile noastre sunt puternice numai atâta timp cât democraţia este puternică, dezbaterile libere şi dechise, drepturile omului sunt respectate, spaţiul pentru participare este garantat tuturor.”

Raportul Comisiei pentru afaceri externe salută adoptarea celui de-al doilea Plan de acţiune privind drepturile omului şi democraţie pentru perioada 2015-2019, chemând statele membre să-l implementeze în concordanţă cu Planul de acţiune pe 2016-2020 pentru egalitatea de gen.

Documentul pune un accent deosebit pe anumite aspecte noi, îngrijorătoare, cum ar fi restrângerea marjei de mişcare a activiştilor civici prin legi restrictive adoptate în numeroase ţări, reiterând importanţa unei clauze privind drepturile omului cuprinse inclusiv în tratatele comerciale încheiate de UE.

Raportul condamnă terorismul, subliniind suportul total pentru eradicarea acestuia, exprimându-şi însă îngrijorarea legată de utilizarea dronelor înarmate în afara cadrului legal international.

Conform datelor Înaltului Comisar al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi, anul trecut în întreaga lume, 65 de milioane de oameni au fost nevoiţi să se refugieze din cauza conflictelor, greutăţilor economice sau a falimentului guvernării. Ca atare este nevoie de întărirea cooperării cu ţările de tranzit şi origine, precum şi de un sistem comun european de azil, se menţionează în raport.

Se face apel totodată la UE şi delegaţiile sale să identifice semnele timpurii ale potenţialelor conflicte şi catastrofe umanitare, cum ar fi represiunea minorităţilor sau violarea gravă a drepturilor omului. Se solicită deasemenea implementarea unor bune practici pentru promovarea şi protecţia drepturilor omului în situaţii post-dezastru sau post-conflictuale, cu atenţie deosebită pentru grupurile vulnerabile.

Raportul reiterează importanţa unui mandat mai puternic şi flexibil, dar mai ales permanent, pentru Reprezentantul Special al UE pentru Drepturile Omului.

Federica Mogherini: “Da, situaţia globală a drepturilor omului este serioasă, dar există şi poveşti de succes. Oriunde lucrurile se mişcă în direcţia cea bună, Uniunea Europeană este prezentă.”

Parlamentul European dorește reformarea serviciilor feroviare la nivel european

Publicat de Andrei Cretoiu, 13 decembrie 2016, 11:30

Transportul internațional de călători pe calea ferată nu este la fel de ieftin și accesibil precum zborurile cu avionul din cauza lipsei de concurență între operatori. Până acum au fost adoptate 3 pachete legislative în acest domeniu.

În ianuarie 2013 CE a prezentat șase propuneri legislative care alcătuiesc al patrulea pachet feroviar. Aceste propuneri vor fi negociate și adoptate prin procedura legislativă ordinară. Prin urmare, Consiliul legiferează împreună cu Parlamentul European.

Consiliul și-a adoptat deja poziția în primă lectură privind cele trei propuneri din cadrul pilonului tehnic.

Acum Parlamentul European trebuie să le aprobe oficial în a doua lectură. Al 4-lea pachet feroviar urmărește sporirea securității și a interoperabilității între diferite moduri de transport în cadrul Uniunii Europene.

Totodată, se urmărește înlăturarea obstacolelor rămase în calea creării unui spațiu feroviar unic european.

Legislația propusă ar reforma sectorul feroviar din UE prin încurajarea concurenței și inovării pe piețele interne ale transportului de călători.

Parlamentul European dorește să deschidă concurenței piețele naționale de transport feroviar, să promoveze un singur format al biletelor internaționale de tren pentru orice destinație din Uniunea Europeană, să îmbunătățească frecvența, calitatea și confortul serviciilor de care beneficiază pasagerii.

În cadrul unei dezbateri comune desfășurate la sediul Parlamentului European din Strasbourg, deputații europeni au arătat că deschiderea pieţei va favoriza apariţia unor noi modele economice şi va oferi mai multe posibilităţi de alegere pentru consumatori.

Pe de altă parte, comisarul european pentru Transporturi, Violeta Bulc, a arătat că presiunea concurenţială exercitată de noii operatori îi va forţa, de asemenea, pe operatorii istorici să se adapteze şi să se concentreze mai mult asupra consumatorilor:

„Deschiderea pieței reprezintă un mod de a crește atractivitatea sectorului feroviar. Pe de-o parte, companiile feroviare care activează pe piață se vor pune la punct și vor deveni mai orientate către client și vor putea face față concurenței mai ușor.

Pe de altă parte, o ofertă mai bună a serviciilor va ajuta sectorul feroviar să devină mai competitiv în fața celorlalte mijloace de transport.

Al 4-lea pachet feroviar va încuraja inovarea în domeniu, va stimula o mai bună folosire a noilor tehnologii și a digitalizării, dar și dezvoltarea de modele inovative de afaceri.”

Noile reguli ce vor ajuta statele membre să își deschidă piețele feroviare și să-și amelioreze competitivitatea în domeniu au fost dezbătute ieri și vor fi votate mâine în plenul Parlamentului

Transportul feroviar este de departe cea mai sustenabilă formă de transport şi, prin sporirea atractivităţii sale, cel de-al patrulea pachet feroviar ar trebui să permită trecerea de la alte moduri de transport mai poluante la transportul feroviar.

Acest lucru ar contribui la îndeplinirea obiectivelor Uniunii Europene în materie de decarbonizare și de reducere a emisiilor din Europa.

Comisia Parlamentului European pentru libertăți civile a votat o nouă Directivă pentru combaterea terorismului

Publicat de Andrei Cretoiu, 9 decembrie 2016, 11:30

Comisia Parlamentului European pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne a votat  o nouă Directivă pentru combaterea terorismului deschizând calea pentru adoptarea formală, finală începutul anului viitor.

Rezultatul votului a fost de 37 pentru, 4 împotrivă și 7 abțineri.

Directivă tratează drept infracţiuni deplasările efectuate în scopuri teroriste atât în interiorul, cât şi în afara UE pentru a combate fenomenul luptătorilor terorişti străini, adică cei care pleacă în Siria să lupte alături de organizaţia teroristă Statul Islamic şi se întorc pe teritoriul european să comită atentate. Toate acestea pentru ca victimele să fie cu adevărat ajutate și familiile informate în timp util în cazul unui atac.

Rezultatul votului de astăzi, de susținere a acestui tip nou de directivă de combatere a terorismului, reprezintă un suport uriaș pentru toate grupurile care au definitivat un text de lege cu adevărat bun.

Ne confruntăm cu noi provocări cărora trebuie să le facem față. noi provocări care presupun ca noi să oferim răspunsuri, să oferim și să primim pregătire, să avem informații despre cei care călătoresc în zonele de conflict  pentru a fi parte a terorismului, să fie activi  în terorism sau să se întoarcă și să pregătească un act de terorism într-unul dintre statele noastre membre.  Sunt foarte multe probleme importante menționate în noua Directvă. Pentru mine unul dintre cele mai importante aspecte este acela al susținerii acordate victimelor.

Trebuie să extindem acest ajutor de la cel fizic, la cel psihic, la compensații și asistență juridică, la dreptul de a avea informații despre familie, dacă s-a întâmplat ceva, să existe o coordonare la nivel central european, și între țările europene. Toate acestea pentru ca victimele să fie cu adevărat ajutate și familiile informate în timp util în cazul unui atac.

Actele de terorism constituie una dintre cele mai grave încălcări ale valorilor universale ale demnității umane, libertății, egalității și solidarității, ale respectării drepturilor și libertăților fundamentale ale omului pe care se întemeiază Uniunea Europeană. Acestea reprezintă, de asemenea, una dintre cele mai grave atingeri aduse democrației și statului de drept, principii care sunt comune statelor membre și care constituie baza Uniunii Europene.

Cu acordul politic confirmat de ambele instituții textul va merge acum la revizuirea de către juriști lingviști, înainte de adoptarea finală de către Parlament și Consiliu la începutul anului viitor.

Dreptul de a circula liber în spațiul comunitar, reper esențial în definirea UE

Publicat de Andrei Cretoiu, 7 noiembrie 2016, 11:58

Dreptul de a circula liber în spațiul comunitar, acces neîngrădit la piața muncii din Uniunea Europeană, acestea sunt repere esențiale în definirea Uniunii Europene.

Pe lângă acestea, evident, se încearcă armonizarea serviciilor în spațiului european tocmai pentru a face mai face facilă implementarea, spre exemplu, a comerțului online transfrontalier. Un alt aspect este cel al accesului cetățenilor europeni la serviciile medicale din alte state membre decât cel de proveniență.

Directiva 24 din 2011 a Parlamentului European și a Consiliului European  clarifică drepturile pacienților în îngrijirea medicală transfrontalieră.

Ei bine, au trecut ceva ani de la elaborarea actului legislativ, în al cărui text s-a precizat că executivul comunitar are și rolul  de a monitoriza și de a elabora rapoarte cu privire respectarea articolelor documentului. Din 2013, statele membre și-au armonizat legislațiile naționale, dar și partea administrativă pentru a răspunde solicitărilor venite.

De altfel, recent, Bruxellesul a publicat date legate de punerea în aplicare a acestei directive. În acest sens, la Euranet Plus, elemente de actualitate sunt oferite de domnul inginer Paul Matei, coordonator al Centrului de informare Europe Direct de la Iași.

Așadar, la 5 ani de la adoptarea directivei,  date care arată cât de ușor pacienții pot apela la asistența medicală transfrontalieră.

Trebuie să subliniez un fapt: dacă un cetățean are dreptul la tratament în țara de origine, are dreptul de același tratament în oricare stat membru. În plus, are dreptul de a beneficia  de rambursare în cazul în care primește tratamentul în altă țară decât cea de origine. casa Națională de Asigurări de Sănătate plătește în două moduri; ori plătește direct clinicii în care a primit tratament cetățeanul român, ori accesează o rambursare. Practic, nivelul de rambursare poate ajunge până la costul tratamentului în țara de origine.

În 2015, în România, au fost depuse 530 de cereri de rambursare. Dintre acestea, 240 au fost aprobate, 123 respinse, 16 retrase. Media numărului de zile în care se procesează o astfel de cerere de rambursare, în România, este aproape 70 zile lucrătoare. Este mult sau este puțin, rămâne de vîzut, ținând cont de faptul că, în Marea Britanie, procesarea unei cereri de rambursare  a ajuns până la 11 zile lucrătoare, dar în Bulgaria a durat chiar și 10 luni.

Practic, țara de origine, România în cazul nostru, este responsabilă de aspectele financiare ale acestei rețele medicale transfrontaliere și, în plus, țara de origine  trebuie să asigure asistență medicală corespunzătoare înainte, dar și după plecarea din țară a pacientului. În unele cazuri, mai este necesar să obținem o autorizație de la Casa de Sănătate. Este acel celebru formular – E112. În România, Casa Națională de Asigurări de Sănătate asigură și acel punct de contact și face parte din rețeaua care va fi stabilită și va fi funcțională începând cu 2017.

Conferința ”Oportunități de dezvoltare regională prin transport și turism” la Timișoara

Publicat de Andrei Cretoiu, 31 octombrie 2016, 10:30

Conferința ”Oportunități de dezvoltare regională prin transport și turism” organizată de europarlamentarul Maria Grapini la Timișoara s-a concentrat pe prezentarea oportunităților în domeniul turismului și analizei în privința situației din prezent.

Conform estimărilor, contribuția directă a turismului la Produsul Intern Brut din România va crește cu 3,8% pe an până în 2025 când turismul ar putea să creeze 207.000 de locuri de muncă în mod direct. Una dintre condițiile succesului este aceea a accesului la programele europene de susținere financiară. Michael Cramer, deputat în Parlamentul European, președinte al Comisiei pentru transport și turism.

Posibilitățile sunt bine cunoscute dar modul de a ajunge direct la bani, programul, nu este atât de bine cunoscut. Avem multe proiecte prin care să susținem dezvoltarea sustenabilă a turismului. Depinde de regiuni și de orașe să ceară banii europeni pentru acele proiecte. Bineînțeles este o cale birocratică, poate fi rezumată, este necesar să fie făcută mai accesibilă dar dacă cineva dorește să cunoască aceste șanse se poate adresa Mariei Grapini sau mie, vom ajuta.

Care sunt motivele dezvoltării insuficiente a turismului transfrontalier, europarlamentarul Maria Grapini, membră a comisiei pentru transport și turism, co-președinte al grupului pentru IMM-uri din Parlamentul European.

Așa cum a rezultat din votul secret din sală, a rezultat foarte clar lipsa de cunoaștere a potențialului de cunoaștere care există prin dezvoltare regională și atunci vom folosi și noi aceste răspunsuri, parlamentarii europeni care suntem astăzi aici, colegii mei din Germania și din Bulgaria, ca un argument pentru a bugeta, pentru a pune mai mulți bani pentru informare foarte importantă în regiune Aud pe multă lume ”Dar de ce nu ne dă Uniunea Europeană?” Uniunea Europeană dă bani pe proiecte dacă proiectul este fezabil, dacă proiectul este bine gândit, dacă este calculat acolo cum se întorc banii prin acea investiție, categoric va fi aprobat. Avem o criză de proiecte acum! Din mediul privat, demotivat fiind că a mers foarte greu metoda de atragere pe fonduri europene, multă birocrație, multe costuri, banii au venit foarte târziu; administrațiile locale sunt cumva blocate, rigide, temătoare să nu dea cu  subsemnatul prin altă parte, și atunci avem această închistare în a trece peste barierele care au fost … eu, întotdeauna, și ca fost întreprinzător am spus, bine, a fost greu, nu mă opresc, merg mai departe și încerc o altă cale. Încurajez, și prin această conferință, ca și primăriile mediul privat să se apuce să scrie proiecte. Altfel România nu va primi bani.

”Traversăm râul fiindu-ne sete” a descris situația europarlamentarul bulgar Georgi Pirinski care și-a exprimat satisfacția pentru păstrarea strategiei Dunării ca strategie europeană și pentru recentele înțelegeri bilaterale româno-bulgare privind circulația vaselor pe Dunăre. Conferința ”Oportunități de dezvoltare regională prin transport și turism” desfășurată la Timișoara a mai subliniat oportunitatea de care se bucură România și Serbia care au câte un oraș desemnat capitală culturală europeană pentru anul 2021.

Parlamentul European a acordat ieri Premiul Saharov 2016

Publicat de Andrei Cretoiu, 28 octombrie 2016, 10:30 / actualizat: 31 octombrie 2016, 9:45

Parlamentul European a acordat ieri Premiul Saharov 2016, care reprezintă Un mesaj puternic împotriva „inumanității” grupării Stat Islamic.

Laureatele din acest an sunt Nadia Murad și Lamiya Aji Bashar.

Președintele Parlamentului European, Martin Schultz a spus: Este o decizie simbolică și semnificativă aceea de a susține aceste două supraviețuitoare, care au venit în Europa și au găsit adăpost în Uniunea Europeană. Noi le sprijinim în lupta lor nu numai pentru că demnitatea trebuie să-i fie acordată fiecaărui om, dar și pentru a oferi mărturia lor asupra atrocităților trăite.

Nadia Murad Basee și Lamiya Aji Bashar au reuşit să scape din sclavia sexuală impusă de ISIS şi au devenit purtătoare de cuvînt ale tuturor femeilor victime ale campaniei de violenţă sexuală dusă de grupul terorist. Ele susţin public şi cauza comunităţii yazidi din Irak, o minoritate religioasă victimă a unui genocid pus la cale de militanţii ISIS.

In decembrie 2015, Nadia Murad a luat cuvântul în cadrul primei ședințe a Consiliului de Securitate al ONU dedicate traficului de ființe umane, cu un discurs emoționant în care și-a descris experiența. În septembrie 2016, a devenit prima ambasadoare a bunăvoinței pentru demnitatea supraviețuitorilor traficului cu ființe umane din partea Biroului ONU pentru Droguri și Criminalitate (UNODC), iar de atunci participă la inițiative mondiale și locale de sensibilizare cu privire la situația critică a nenumăratelor victime ale traficului de fiinte umane.

Premiul Saharov pentru libertatea de gândire este acordat de Parlamentul European în fiecare an. Onorează persoane și organizații care apără drepturile omului și libertățile fundamentale. Premiul este însoțit de suma de 50.000 de euro. Festivitatea de premiere va avea la Strasbourg, pe 14 decembrie.

Consiliul European și legislativul comunitar au un subiect comun de negociere

Publicat de Andrei Cretoiu, 27 octombrie 2016, 12:59

Consiliul European și legislativul comunitar au în această perioadă un subiect comun de negociere. Este vorba de bugetul Uniunii Europene  pentru anul 2017. Referitor la exercițiul din acest an, legislativul comunitar, reunit în plen,  a cerut mai multe fonduri pentru a ajuta tinerii să își găsească un loc de muncă, pentru creștere economică și pentru a ajuta țările terțe să combată efectele crizei migrației. De asemenea, europdeputații au eliminat tăierile bugetare propuse de Consiliu în varianta de buget UE 2017.

În cifre, europarlamentarii au fixat pentru 2017 suma de 160,7 miliarde de euro (cu 1,4 miliarde euro mai mult decât propunerea bugetară) pentru angajamente și 136,7 miliarde euro (cu 2,5 miliarde euro mai mult) pentru plăți.

Într-o declarație de presă, raportorul pentru secțiunea privind Comisia, europarlamentarul Jens Geier, a scos în evidență importanța unor fonduri în plus pentru tineri.

Toate instituțiile europene sunt de acord că problemele mai apăsătoare sunt creștere economică și locurile de muncă pe de o parte, iar pe de altă parte criza migrației. Parlamentul European dorește să arate ce se poate face în cazul în care toate lucrurile sunt mobilizate pentru buget și banii sunt alocați. Ceea ce sperăm noi este o legătură cu o revizuire a programului Cadrului financiar multianual, care ar permite să se ofere puțin mai mulți bani la buget. Și atunci, dau un exemplu,  avem Inițiativa pentru ocuparea forței de muncă pentru tineret care ajută foarte mult combaterea șomajului în rândul tinerilor din Europa, iar aceasta funcționează. Ratele șomajului în rândul tinerilor au scăzut, 17% din tineri ce au făcut parte dintr-o schemă care a fost sprijinită de Inițiativa pentru angajarea tinerilor și-au găsit un nou loc de muncă după ce au urmat pașii schemei respective.

Deci, ce facem acum este să cerem mai mulți bani și mai mult pe linia bugetară pentru a ajuta mai mulți tineri. Și ceea ce dorim  este  o alocare în plus de 1,5 miliarde de euro în scopul de a reuși ceea ce este de  făcut împotriva șomajului în rândul tinerilor.

O altă chestiune la care s-au oprit europarlamentarii este Finanțarea acordului UE cu Turcia privind refugiații și a altor fonduri sau instrumente ad-hoc care nu ar trebui să afecteze acțiunile externe existente ale Uniunii, inclusiv politica sa de dezvoltare. Eurodeputații  pun sub semnul întrebării dacă finanțarea proiectelor în state terțe este suficientă, mai ales în vederea crizei actuale a migrației și refugiaților.

Rezoluția privind poziția Parlamentului asupra bugetului UE în 2017 a fost aprobată cu 446 de voturi la 184 și 60 de abțineri.

Votul din plen marchează începutul celor trei săptămâni de ”conciliere” cu Consiliul (până la 17 noiembrie 2016), în scopul de a ajunge la un acord între cele două instituții la timp pentru ca bugetul pe anul viitor să fie votat de Parlament și semnat de președintele său în Decembrie.

Dacă Parlamentul și Consiliul nu vor ajunge la un acord privind bugetul 2017 până la sfârșitul perioadei de conciliere, atunci Comisia Europeană va prezenta o nouă propunere bugetară.

Parlamentul European a votat o rezoluție prin care urmărește crearea unui instrument care să monitorizeze respectarea principiilor democratice

Publicat de Andrei Cretoiu, 26 octombrie 2016, 10:30 / actualizat: 27 octombrie 2016, 13:06

Parlamentul European a votat ieri o rezoluție prin care urmărește crearea unui instrument care să monitorizeze respectarea principiilor democratice, a statului de drept și a drepturilor fundamentale în țările membre.

Abordarea actuală, care se concentrează strict pe rezolvarea crizelor, este insuficientă.

Viitorul mecanism va include criterii care să permită evaluarea obiectivă, bazată pe fapte și fără conotație politică, a situației și măsuri pentru remedierea oricărei încălcări a acestor valori fundamentale ale Uniunii Europene.

Practic, aceasta va însemna că, anual, experți independenți vor puncta respectarea principiilor enumerate și vor face recomandări specifice. În funcție de punctajul obținut, în anumite situații, Comisia Europeană va putea da avertizări timpurii, capabile să împiedice o încălcare serioasă a acestor valori.

Raportorul Parlamentului Sophie in’t Veld a spus la începutul dezbaterii dinaintea votului că în ciuda faptului că Uniunea Europeană beneficiază de instrumente eficiente pentru toate celelalte politici publice, valorile fundamentale nu sunt protejate suficient. Și a fost convingătoare, inițiativa sa legislativă fiind adoptată cu 475 voturi pentru, 171 împotrivă și 39 de abțineri.

După vot, europarlamentarul  Sophie in’t Veld s-a declarat extrem de mulțumită:

Sunt, desigur, foarte mulțumită de rezultatul votului din această dimineață(…); pentru mine, acesta este primul pas, primul pas pozitiv și pe acesta vom construi în lunile și în anii următori.

Comisia Europeană va trebui să prezinte, în termen de trei luni, o propunere pentru constituirea acestui mecanism UE obligatoriu de monitorizare și raportare anuală a situației democrației, statutului de drept și drepturilor fundamentale în statele membre.

In urma cu doar 3 ani intre Europa si Iran nu exista nicio comunicare

Publicat de Andrei Cretoiu, 25 octombrie 2016, 10:30 / actualizat: 27 octombrie 2016, 13:10

In urma cu doar 3 ani intre Europa si Iran nu exista nicio comunicare. Iranul era un stat izolat. Multi il suspectau ca dezvolta programe de inarmare nucleara. Teheranul emitea afirmatii ostile la adresa Israelului si a altor state. Iar situatia drepturilor omului si a democratiei era abominabila.

Intre timp, anul trecut, s-a semnat acordul nuclear, un moment istoric si o victorie importanta a diplomatiei europene. Semnarea acordului a insemnat revenirea Iranului in comunitatea internationala, un pas urias spre pace si stabilitate intr-o zona macinata de conflicte.

Parlamentul european a adoptat ieri o rezolutie prin care defineste strategia relatiilor cu Iranul: cresterea schimburilor comerciale, sprijin in vederea detensionarii relatiilor dintre Iran si Arabia Saudita si demersuri in vederea convingerii autoritatilor iraniene sa renunte la pedeapsa cu moartea.

Uniunea va coopera de asemenea cu Iranul pentru combaterea terorismului si a migratiei.

Fenomenul migratiei este si motivul vizitei, a doua de anul acesta, a comisarului european pentru ajutor umanitar, Christos Stylianides in Iran

“Acesta este motivul pentru care, in calitate de comisar european pentru ajutor umanitar, sunt mandru ca pot contribui la aceste eforturi intrucat Iranul si Uniunea Europeana impartasesc aceleasi obligatii morale de a asista persoanele cele mai vulnerabile pe teritoriul lor, vizita mea aici m-a convins inca o data ca trebuie sa sustinem si sa dezvoltam aceasta contributie”

La începutul acestei luni a fost prezentat în Parlamentul European Raportul Eurojust pe 2015

Publicat de Andrei Cretoiu, 26 septembrie 2016, 10:30

Eurojust este biroul UE de cooperare judiciară. Misiunea sa este aceea de a coordona anumite investigaţii la nivel european şi de a stimula cooperarea dintre autorităţile juridice dintre statele membre precum şi dintre ţările UE şi ţările terţe.

Sediul Eurojust este la Haga, în Olanda, iar fiecare din cele 28 de state membre au câte un reprezentant în colegiul de conducere al instituției. Aceștia sunt procurori, judecători sau ofiţeri de poliţie detaşaţi de fiecare stat membru.

În prima săptămână a lunii septembrie, Raportul Eurojust pe 2015 a fost prezentat în fața membrilor Comisiei LIBE din Parlamentul European.

Cu acest prilej, președintele Eurojust, belgianca Michèle Coninsx, a subliniat că  în 2015 numărul cazurilor de cooperare transfrontalieră a crescut cu peste 23% comparativ cu 2014. Raportul scoate în evidență că sunt câteva tipuri de infracțiuni care apar cel mai des în statistici și acestea sunt terorismul, migrația ilegală, contrabanda care presupune și traficul de ființe umane, corupția și criminalitatea organizată.

Necesitatea contracarării fenomenelor infracționale în continuă evoluție a dus la o mai intensă cooperare între structurile judiciare din statele membre, a arătat , președintele Eurojust, Michèle Coninsx: „Principala activitate a Eurojust este organizarea întâlnirilor de coordonare și anul trecut au avut loc peste 270. Comparativ cu datele din anul precedent avem o creștere de aproape 40% în această privință. Asta înseamnă că din ce în ce mai mulți polițiști, judecători și procurori sunt dispuși să vină la Haga pentru ca să coopereze pentru distrugerea rețelelor teroriste și criminale.”

Merită subliniat că Eurojust  și susține financiar astfel de echipe comune de anchetă. În 2015 a fost acordat ajutor financiar unui număr de 68 de astfel de echipe. Pe de altă parte, trebuie spus că Eurojust acționează doar la cererea statelor membre, a menționat președintele Eurojust: „Noi construim punți, le oferim servicii, le acordăm sprijin în stabilirea unor strategii, în grăbirea punerii în aplicare a legislației juridice, oferim asistență juridică. Ne adresăm și țărilor care nu sunt membre ale UE și unde contextul juridic nu este chiar atât de simplu. Amintesc aici Africa de Nord, Balcanii de vest și Turcia, țări cu care trebuie să cooperăm și în care trebuie să avem încredere.”

Michèle Coninsx a mai subliniat că în fiecare an din partea Eurojust se aşteaptă mai mult.

Însă, în 2016, limitările bugetare vor începe să se răsfrângă pentru prima dată asupra activităţii instituției.

Oficialul European și-a exprimat, însă, speranța că prin optimizarea alocării resurselor și prin prioritizarea  activităților,  Eurojust va continua să se dezvolte ca un centru de expertiză juridică şi judiciară.

Comisia Europeană propune dublarea investițiilor în locuri de muncă

Publicat de Andrei Cretoiu, 20 septembrie 2016, 10:30

Europa trebuie să investească în tineret, în europenii aflați în căutarea unui loc de muncă și în firmele nou înființate. Planul european de investiții strategice a fost în primul an de punere în aplicare un adevărat sprijin pentru mediul privat.

Pe lângă faptul că întreprinderile au putut accesa fonduri în valoare de 116 miliarde de euro, prin intermediul platformei de consiliere, au fost ajutate să-și pregătească cererile de finanțare. Dat fiind succesul înregistrat, vicepreședintele Comisei Europene, responsabil pentru locuri de muncă, creștere economică, investiții și competitivitate, Jyrki Katainen a anunţat că fondurile vor fi dublate.

Fondul european de investiții strategice, pilonul central al planului de investiții pentru Europa s-a dovedit un succes în primul an. Până în prezent, în cele 26 de state membre au fost aprobate pentru finanţare proiecte în valoare de 116 miliarde de euro, proiecte ce vor sprijini  200.000 de IMM-uri.  Fondul european de investiții strategice a fost stabilit pentru o perioadă inițială de trei ani, cu scopul de a mobiliza 315 miliarde de euro, însă Comisia Europeană, prin preşedintele Juncker a propus extinderea la cinci ani, precum şi modificarea obiectivului de investiții la cel puțin 500 miliarde de euro.

Jyrki Katainen a mai spus că este foarte mulţumit de rezultatele de până acum ale planului și așteptă cu interes discutarea noii propuneri cu Parlamentul European și cu statele membre în săptămânile următoare. De asemenea, se va avea în vedere sporirea gradului de transparență și facilitarea combinării cu alte surse de finanțare.

Totodată, va fi creat un nou plan european de investiții externe, ce are ca scop încurajarea investițiilor în regiuni cu un potențial uriaș, dar care se confruntă cu războaie, sărăcie şi guvernare deficitară. Vicepreședintele Comisiei Europene şi responsabil de afacerile externe și politica de securitate, Federica Mogherini:

Planul european de investiții externe va mobiliza până la 44 miliarde de euro în Africa și în vecinătatea Uniunii Europene. În plus, dacă statele membre și alți parteneri vor aduce o contribuție egală cu cea a Uniunii Europene, cuantumul total ar putea ajunge la 88 miliarde de euro. Uniunea Europeană este deja cel mai mare donator la nivel mondial. Investim mai mult în domeniul cooperării pentru dezvoltare decât tot restul lumii la un loc. Deci vorbim de un munte de bani, sume care pot face diferenţa în ţările pe care pe axăm.

Federica Mogherini  a mai precizat că investițiile şi respectiv crearea de locuri de muncă  rămân principala prioritate a Comisiei Europene.

A mai fost făcut un pas către ieftinirea serviciului roaming in UE

Publicat de Andrei Cretoiu, 7 septembrie 2016, 10:30

Comisia Europeană a prezentat la începutul acestei săptămâni propuneri concrete de reglementare a noului sistem de taxare pentru serviciul roaming, fără costuri suplimentare, ce se va aplica pe teritoriul Uniunii din iunie 2017.

Măsurile prevăzute în acest proiect vizează prevenirea abuzurilor, după cum a explicat purtător de cuvânt al Comisei Europene, Nathalie Vandystadt:

Am avut mandat din partea Parlamentului European și a Consiliului să stabilim câteva reguli pentru a preveni abuzurile. Dacă tu cumperi o cartelă SIM într-o altă țară membră, unde sunt tarife mai mici, și o folosești permanent în țara ta de reședință, stat membru, de fapt nu mai ești în sistem roaming. Sau, dacă locuiești în străinătate și folosești contractul din țara de origine, nu mai ești în sistem roaming, căci, de fapt, trăiești într-un alt stat membru.

De aceea, pentru a reduce tentațiile, bazându-se și pe rezultatele unei consultații publice, Comisia Europeană  a propus ca prețurile de acasă în roaming să fie valabile pentru un client timp de cel puțin 90 zile pe an, dar rămâne alegerea companiei telefonice care furnizează serviciul dacă dorește să prelungească această perioadă.

În situații excepționale, se admite suprataxarea aplicată de către o companie de servicii mobile, dar numai pe baza unor dovezi clare că, prin păstrarea prețurilor din țară și pentru convorbirile din străinătate, compania este incapabilă să își recupereze costurile. Această suprataxare nu va putea, totuși, să depășească tarifele maxime stabilite pentru roaming.

Tarifele propuse de Comisia Europeană sunt 4 eurocenți pentru apel, 1 cent pentru SMS și 0,85 cenți pentru un MB.

Comisia Europeană dorește să evidențieze rolul patrimoniului cultural al Europei

Publicat de Andrei Cretoiu, 5 septembrie 2016, 10:30

Comisia a înaintat Parlamentului European și Consiliului o propunere pentru desemnarea anului 2018 ca An european al patrimoniului cultural. Astfel, Comisia dorește să evidențieze rolul patrimoniului cultural al Europei în promovarea unui sentiment comun de istorie și identitate.

Comisia consideră că patrimoniul cultural merită un An european în 2018. Comisarul european pentru educație, cultură, tineret și sport, Tibor Navracsics, a declarat: „Patrimoniul nostru cultural este mai mult decât memoria trecutului nostru, este cheia viitorului nostru.” Europarlamentarul Mircea Diaconu, autor al unui raport intitulat ”Spre o abordare integrată a patrimoniului cultural european” susține proiectul declarării anului 2018 ca An European al Patrimoniului Cultural.

Acest subiect mi se pare esențial cu atât mai mult cu cât crizele care vin peste Europa de câțiva ani încoace, vedeți bine, sunt crize de identitate, de omogenitate, ei, exact asta îți dă cultura și patrimoniu în orice caz. Cine suntem? De unde venim? Astea sunt întrebări la care trebuie să ne răspundem pentru că vin peste noi valuri de altceva și nu știm să le gestionăm după cum vedeți foarte bine. Ori măcar din acest punct de vedere, reperele culturale sunt de identitate fundamentală și pentru națiuni în sine și pentru Europa în întregul său. Apoi e vorba despre un alt mod de gândi exploatarea, folosirea bunurilor patrimoniale culturale. Asta înseamnă intrarea lor în circuit, integrarea lor în viața de zi cu zi, exploatarea, folosirea maximă și memoria colectivă a națiunilor și pur și simplu concret, concret. Pe de altă parte, România are un bagaj uriaș patrimonial, nefolosit, uitat, negestionat, neadministrat. E un moment în care pe un val european pe subiectul ăsta, un fel de fuziune europeană – pentru că se vor activa toate aceste subiecte, patrimoniile europene – pe acest val, sper să ajungă și România să se trezească oarecum, să accelereze subiectul că altfel totul se lasă la o parte. Se fac bugete anuale în România pe tot felul de priorități numai culturale nu.

La nivel european, cunoaștem unii cultura națională a celorlalți?

Nu, exact despre asta e vorba! Cunoașterea reciprocă a culturii a istoriei națiunilor noastre este fundamentală mai ales că niciuna dintre țările europene nu, cum să spun eu, nu s-a format singură pur și simplu, ca-ntr-o ladă închisă, știți, eu, limba mea, țara mea, pământul meu. Europa a fost ca un creuzet în istorie și atunci rezultatul de astăzi ne aparține aproape tuturor. De aceea și există această entitate, și trebuie să existe din ce în ce mai mult, iar efortul unora de a ultra-naționaliza, eu, eu și numai eu, este o prostie, este un faliment.

Patrimoniul cultural joacă un puternic rol economic. Peste 300 000 de oameni sunt angajați direct în sectorul patrimoniului cultural european și aproape 8 milioane de locuri de muncă din Europa sunt legate indirect de patrimoniul cultural, de exemplu în sectorul turistic și în cel al construcțiilor, în servicii auxiliare precum transportul, serviciile de interpretariat, întreținere și securitate. Anul patrimoniului cultural va promova conservarea patrimoniului cultural ca element-cheie al politicilor externe ale UE, căutând modalități de reacție față de distrugerea cu caracter penal a patrimoniului cultural în zonele de conflict și față de traficul ilegal cu vestigii culturale.

Comisia de anchetă a PE pentru măsurarea emisiilor în sectorul autovehiculelor şi-a reluat activitatea

Publicat de Andrei Cretoiu, 2 septembrie 2016, 10:30

Comisia de anchetă a Parlamentului European pentru măsurarea emisiilor în sectorul autovehiculelor şi-a reluat activitatea cu două audieri: cea a fostului comisar european pentru întreprindere şi industrie, Günter Verheugen respectiv a furnizorului francez de echipamente auto Faurecia.

Comisia şi-a întocmit raportul interimar cu activitatea de până acum şi planurile pentru a doua jumătate a mandatului.

Emisiile de noxe ale motoarelor cu ardere internă contribuie substanţial la poluarea atmosferei, respectiv la acumularea gazelor cu efect de seră, considerate responsabile pentru procesul de încălzire globală. Din acest motiv datele exacte privind emisiile diverselor modele de automobile sunt cruciale inclusiv pentru factorii de decizie, care elaborează politici de mediu.

Până la ora actuală aceste determinări s-au făcut şi se fac în laborator, simulându-se diverse condiţii de exploatare. În septembrie 2015 izbucnea scandalul Volkswagen, cunoscut şi sub denumirea populară de Dieselgate, scandal legat de falsificarea rezultatelor acestor teste de laborator.

Comisia de anchetă a Parlamentului European pentru măsurarea emisiilor în sectorul autovehiculelor a fost înfiinţată ca reacţie la acest caz. Cu toate acestea, comisia – conform spuselor preşedintei Kathleen Van Brempt – nu anchetează compania Volkswagen ci vrea să afle, care sunt circumstanţele care au permis aceste practici, cine poartă responsabilitatea pentru cele întâmplate şi cum se pot elimina manipulările pe viitor.

Prima fază a audierilor a inclus reprezentanţii unor firme ca Mitsubishi, Renault, Volkswagen şi – cel mai recent – Faurecia, respectiv înalţi oficiali europeni aflaţi în funcţie în perioada legată de scandal: 2009-2015. Printre aceştia s-a numărat şi fostul comisar european responsabil cu industria între 2004-2010, Günter Verheugen.

Vreme îndelungată nu credea că tehnic este posibilă o astfel de manipulare -a declarat fostul demnitar.

Marian – Jean Marinescu, europarlamentar din Grupul Partidului Popular European, membru al comisiei de anchetă:

„Până la urmă chiar şi Verheugen a demarat nişte studii pe baza unor sesizări. De fapt sesizarea era că există diferenţe între testele de laborator şi cele reale, de pe drum. Asta toată lumea a spus că s-a observat. Şi că Verheugen a dat drumul la studii, dar a spus şi el, că nu a grăbit implementarea rezultatelor sau luarea unor măsuri pentru a modifica legislaţia”

Legislaţia aferentă este însă acum pe punctul de a suferi transformări majore. În premieră mondială, Uniunea Europeană va impune în locul testelor de laborator alternative pe traseu real! Marian-Jean Marinescu:

„Pentru a îndeplini euro 5 sau euro 6, acele limite de emisie, se făceau teste de laborator conform unei proceduri standard. Este pentru prima oară când într-o legislaţie se vor prevedea astfel de teste! Până la urmă de asta vorbim: de a fi siguri într-o anumită măsură, pentru că procedura trebuie să fie în aşa fel făcută, încât să acopere toate situaţiile de pe drum, motorul e mai vechi/ motorul e mai nou, depinde şi de şofer cum conduce şi aşa mai departe… Esenţa este: pe drum să existe încadrare în normele pe care Europa le-a cerut! Pe teste făcute în realitate. Mai este un lucru foarte important: testele făcute pe drum nu pot fi trişate!”

Marea Britanie va avea un nou comisar european, care va conduce lupta impotriva terorismului

Publicat de Andrei Cretoiu, 3 august 2016, 11:08

Noul comisar european susținut de Marea Britanie, sir Julian King, are ca responsabilitate strategia antiteroristă a UE, a anunțat ieri președintele Comisiei Europene, Jean Claude Junker.

Numirea lui King în poziția de Comisar pentru securitatea Uniunii, susținută în prealabil de guvernul britanic în Consiliul European, trebuie să fie aprobată și de Parlamentul European.

Strategia de Securitate a UE a fost publicată în aprilie, la scurt timp după atacurile sângeroase din Paris și din Bruxelles.

Documentul pledează pentru cooperare în domeniul informațiilor între statele membre UE și acțiuni comune contra radicalizării și a persoanelor care revin în Europa după stagii petrecute în Siria.

Julian King, fost ambasador în Franța și în Irlanda, preia poziția de Comisar lăsată liberă, prin demisie, de Jonathan Hill, fost Comisar pentru servicii Financiare până la votul Brexit.

Portofoliul de Comisar pentru Securitatea UE este unul nou creat, iar King trebuie să determine o abordare comună a statelor membre în domeniul antiterorist.

Julian King va lucra …nu numai alături de comisarul Avramopoulos, dar si alaturi de comisarul Oettinger, de exemplu,oferind protecție pentru infrastructurile critice, luptând împotriva criminalității informatice, alături de comisarul Yurova, în strategia antiradicalizare- este un portofoliu nou…care îi va cere să lucreze alături de colegii săi în spiritul de echipă specific acestei comisii, a declarat Mina Andreeva, purtătoare adjunctă de cuvânt a Comisiei Europene.

Marea Britanie este îndreptățită să dețină un reprezentant în executivul european până la ieșirea formală din blocul comunitar, procedură care poate dura până la 2 ani după activarea Articolului 50 din Tratatul UE.

Piaţa laptelui din România se confruntă cu dificultăţi

Publicat de Andrei Cretoiu, 28 iulie 2016, 10:30

Crescătorii de vaci din România au ajuns la limita răbdării. Oamenii preferă să arunce laptele pe câmp decât să îl vândă la un preţ de nimic.

Cu astfel de probleme se confruntă fermierii din toată ţara, iar judeţul Caraş-Severin nu face excepţie. Singura fabrică de produse lactate din zonă se află în insolvenţă de câţiva ani şi şi-a redus redus capacitatea de producţie.

Europarlamentarul român Daniel Buda, membru în comisia pentru agricultură și dezvoltare rurală din Parlamentul European,  confirmă faptul că sectorul laptelui din ţara noastră trece printr-o situaţie extrem de grea, dar spune că tot timpul a încercat să sprijine fermierii. Buda a mai afirmat că nu este normal ca preţul să crească de patru-cinci ori de la poarta fermei până în frigiderul cetăţeanului, dar nici nu ne putem compara cu alte state europene.

Ei absorbând fonduri europene, sigur că au ferme şi vaci mult mai productive decât cele din România. O vacă din Polonia, de exemplu, are media undeva la 40-45 litri, pe când în România, media este de 25-30 litri de lapte. Și de aici apare această diferențiere. Această discuție am mai avut-o în Parlamentul European și din nefericire am avut câteva ciocniri cu cei de la Ministerul Agriculturii pentru că este vorba de o piață liberă, eşti în Uniunea Europeană. Tu nu poți să-i spui procesatorului: “nu mai cumpăra din Polonia și cumpără din România produsele”. Este foarte important și am cerut acest lucru și s-a aprobat în Parlamentul European să se scrie pe produsul pe care tu îl vinzi de unde este laptele pentru că din nefericire foarte mulți procesatori spuneau: iaurt din inima Ardealului. De fapt, acel lapte era din Ungaria, Polonia. Bun, suntem pe o piață liberă, pe o piaţă concurențială, dar trebuie să fi sincer să nu-ți înşeli consumatorul.

Crescătorii de vaci din România pot beneficia de 250 de euro pentru fiecare animal. Europarlamentarul român Daniel Buda îndeamnă oamenii să acceseze fonduri europene.

Fondurile europene reprezintă o şansă reală pentru agricultură și sub acest aspect este foarte important dacă vrem să reducem disparitațile dintre România și celelate state. Trebuie să absorbim fonduri europene. Fără fonduri europene niciodată nu vom reuși să avem capacități de producție care să ne permită să rezistăm pe această piață extrem de agresivă.

Comisia Europeană încearcă să-i ajute pe fermieri să facă față actualelor dificultăți. Crescătorii vor primi sprijin financiar astfel încât să-și poată câștiga traiul prin munca lor și să le poată oferi în continuare cetățenilor alimente sigure și de bună calitate. România are la dispoziţie 11 milioane de euro.

Pe lângă preţul scăzut de achiziţie al laptelui, fermierii mai reclamă faptul că piața este invadată de produse contrafăcute. În aceste condiţii, oamenii spun că se văd în situaţia de a vinde animalele.

Incertitudinea prelungită nu va fi în interesul nimănui

Publicat de Andrei Cretoiu, 29 iunie 2016, 10:30

În rezoluţia adoptată după dezbaterea în plen a Consiliului European, aprobată cu 395 de voturi, Parlamentul  invită guvernul britanic să respecte decizia democratică a cetăţenilor săi printr-o punere în aplicare rapidă şi coerentă a procedurii de retragere, de exemplu, prin activarea articolului 50 din Tratatul privind Uniunea Europeană, astfel încât să se permită negocierilor de retragere să înceapă cât mai curând posibil.

Preşedintele Parlamentului European, Donald Tusk a subliniat că Europa este pregătită să înceapă acest proces chiar şi astăzi, fără nici un entuziasm, dar fără o notificare din partea Marii Britanii, nu vor începe negocierile de retragere.

La rândul său, presedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a declarat cã nu ar trebui sã dureze luni pentru a „medita la urmãtorul pas”, iar mecanismul legal ce declanşeazã negocierile de părăsire a Uniunii ar trebui invocat imediat ce Regatul Unit are un nou prim-ministru.

 “Sunt întristat de acest vot britanic şi nu fac nici un secret din asta. Acest lucru nu este sentimentalism, este convingerea mea profundă. Mi-ar fi plăcut ca Regatul Unit să rămână pentru totdeauna de partea noastră, cu noi. S-a decis altfel. Noi trebuie să acceptăm consecinţele.

Voi cere guvernului britanic să clarifice situaţia cât mai repede posibil – nu azi, nu mâine la ora 9 dimineaţa, dar în curând. Nu putem rămâne într-o stare prelungită de incertitudine.”

La Bruxelles, David Cameron a pledat pentru o „relaţie cât mai strânsă posibil” între Londra şi UE după intrarea în vigoare a divorţului, adăugând că celelalte 27 de ţări membre vor rămâne „vecini, prieteni, aliaţi şi parteneri”.

Summitul de la Bruxelles continua astăzi, fără premierul britanic, cu o primă discuţie „informală” în 27 despre viitorul UE post-Brexit

Săptămâna aceasta s-a reunit la Luxemburg Consiliul pentru Agricultură și Pescuit

Publicat de Andrei Cretoiu, 29 iunie 2016, 10:30

La reuniune participă miniștrii de sector din toate statele membre și aceasta se desfășoară, de regulă, odată pe lună.

Consiliul adoptă, în majoritatea cazurilor împreună cu Parlamentul European, legislația cu privire la o serie de aspecte referitoare la producerea hranei, dezvoltarea rurală și gestionarea activităților de pescuit.

La reuniunea din această lună Consiliul a fost  informat despre stadiul actual al regulamentului propus privind producția ecologică și progresele înregistrate în cadrul Președinției Țărilor de Jos, în cadrul negocierilor cu Parlamentul European. Au mai fost discutate aspecte privind risipa de alimente și a pierderilor de alimente și s-a făcut  apel la statele membre și la  Comisie să contribuie la reducerea acestui fenomen.

Martijn Van Dam, ministrul olandez al agriculturii:

Situația existentă pe piață a constituit din nou principala temă, în diferite sectoare agricole, în special in domeniul lactatelor, cărnii de porc, fructelor și legumelor aceasta fiind îngrijorătoare. În luna martie Consiliul și Comisia au căzut de acord să suplimenteze pachetul oferit agricultorilor cu măsuri adiționale față de luna septembrie, cea mai importantă dintre acestea oferind producătorilor posibilitatea de a reduce nivelul producției in mod voluntar. Astăzi Comisia a făcut o reevaluare a evoluției prețurilor și a implementării măsurilor de susținere luate, putem aprecia că prețurile au luat-o încet in direcția corectă dar putem concluziona și că mare parte din producători sunt încă afectați în mod negativ de situația de pe piețe și că, în aceeași măsură, economiile statelor depind de o agricultură sănătoasă și puternică și am fost de acord că situațiile dificile impun măsuri suplimentare.

Președinția olandeză  a informat miniștrii cu privire la stadiul actual al negocierilor cu Parlamentul European privind agricultura ecologică subliniind progresele semnificative realizate pe cele mai multe planuri, inclusiv punctele sensibile, cum ar fi: importuri, controale și produse și substanțe care nu sunt autorizate.

În concluzie Consiliul a hotărât ca un pachet financiar  adițional să fie cât mai repede aprobat astfel înât acesta să fie prezentat în cadrul întâlnirii din luna iulie.

În ceea ce privește pescuitul Comisia a prezentat  Consiliului comunicarea sa privind o consultare cu privire la posibilitățile de pescuit pentru 2017. Comunicarea stabilește criteriile pentru stabilirea capturilor totale admisibile iar în ceea ce privește gestionarea durabilă a flotelor de pescuit externe abordarea miniștrilor are in prim plan autorizațiile acordate navelor din UE să pescuiască în afara apelor UE, precum și a autorizațiile acordate navelor de pescuit din țări terțe să opereze în apele UE.

Comisia Europeană îmbunătățește normele de siguranță ale navelor de pasageri

Publicat de Andrei Cretoiu, 14 iunie 2016, 10:30

Siguranța celor aproximativ 400 de milioane de pasageri care călătoresc în medie, în fiecare an, în apele UE poate fi asigurată mult mai bine, cu ajutorul noilor tehnologii și a unor reglementări mai bune în domeniul transportului.

Noile norme propuse de Comisia Europeană asigură accesul imediat al autorităţilor la datele relevante atunci când se produc accidente , iar operaţiunile de căutare şi salvare pot deveni mai eficiente. Comisia a propus introducerea obligaţiei de a înregistra în format digital datele pasagerilor aflați la bord, tocmai pentru a monitoriza numărul de pasageri și pentru a se putea interveni rapid în situațiile de urgență.

De la Biroul de Presă al Reprezentanţei Comisiei Europene în România, Răzvan Szabo: „În momentul de faţă, datele privind pasagerii sunt ţinute în registrul navelor, iar noile modificări ar face ca aceste date să fie înregistrate în mod digital folosindu-se proceduri administrative care au fost armonizate şi acest lucru ar uşura efectuarea operaţiunilor de căutare şi salvare în cazuri de urgenţă. Această iniţiativă păstrează totuşi  o flexibilitate pentru o anumite categorie, şi anume cei care activează pe distanţe scurte, mai mici de 20 de mile marine.”

Propunerile pe care Comisia Europeană le face se referă și la capacitatea navelor și îndeplinirea unor criterii de siguranță la bordul lor. De asemenea, se referă la operarea unor curse mai scurte, în paralel cu reducerea sarcinii administrative a armatorilor și o mai bună inspecție a autorităților la bordul navelor.

Răzvan Szabo: “Noua propunere stabileşte că navele construite din aluminiu trebuie să fie certificate conform prevederilor Directivei şi să respecte anumite standarde de siguranţă contra incendiilor. Aici, de menţionat, este că Directiva va exclude, probabil, navele mai mici de 24 de metri, pentru că efortul de a le modifica pe acestea, pentru a fi în concordanţă cu noile standarde, ar fi prea mare. Oricum, în acest caz se va ţine cont de legislaţia naţională în domeniu petru a stabili specificităţi locale. Ultima propunere se referă la inspecţiile pentru feriboaturi şi ambarcaţiunile de mare viteză. Scopul acesteia este să elimine suprapunerile dintre diferitele categorii de inspecţii. Practic, acest lucru va menţine standardele de siguranţă, dar se va reduce povara birocratică. Aşa cum spunea Violeta Bulc, comisarul european pentru transport, scopul noilor propuneri este să crească siguranţa pasagerilor prin clarificarea regulilor şi folosirea de noi tehnologii şi, în acelaşi timp, să reducă prevederile redundante.”

Pentru a putea intra în vigoare, noile norme propuse de Comisia Europeană urmează să fie aprobate de cele 28 de state membre şi de către Parlamentul European.

Cum pot fi combătute practicile comerciale incorecte în UE

Publicat de Andrei Cretoiu, 13 iunie 2016, 10:30

Parlamentul European a cerut executivului comunitar să acționeze împotriva practicilor comerciale incorecte din marile magazine. Într-o rezoluție nelegislativă adoptată în urmă cu câteva zile, europarlamentarii consideră că produsele lactate, fructele și legumele sunt vândute în pierdere de către marii distribuitori ceea ce, pe termen lung, ar reprezintă o amenințare la adresa sustenabilității producției unor astfel de produse la nivelul Uniunii Europene.

Valoarea totală a pieței europene a produselor care fac obiectul comerțului alimentar cu amănuntul este estimată la 1,05 miliarde EUR. Lanțul de aprovizionare cu alimente este considerat de importanță strategică și oferă locuri de muncă pentru 47 de milioane de persoane din UE. Comisia, Parlamentul și Comitetul Economic și Social European au atras atenția în repetate rânduri asupra problemei practicilor comerciale neloiale. Într-un sondaj din martie 2011, 96 % dintre respondenții din lanțul de aprovizionare cu alimente au declarat că au fost deja supuși cel puțin unei forme de practici comerciale neloiale. Parlamentarul european Daniel Buda.

De ce este importantă această chestiune? Pentru că din nefericire, de exemplu în România este o piață invadată cu produse care provin din țări care, până mai ieri, exportau foarte mult în Rusia, nu mai au unde să exporte, au o supraproducție fie de carne de porc, de lapte ori alte produse și vin în România și vând aceste produse oarecum sub prețul de cost de foarte multe ori ceea ce înseamnă o practică concurențială neloială față de fermierul român care se vede pus în imposibilitatea de a-și valorifica producția iar pe termen lung nu înseamnă altceva decât moartea firmelor din România pentru că nu vor rezista, nu-i așa, până să își vândă produsele. Ei bine, prin această rezoluție, noi practic asta cerem, să vin Comisia cu legislație în care să reglementeze astfel de situații pentru că nu poți să asiști cum dispare un sector agricol dintr-o țară sau alta pentru că o altă țară își permite ca pe termen scurt să vină cu prețuri care, eu aș spune, și nu mă feresc să spun acest lucru, pentru că nu-mi explic de sunt astfel de situații în Spania. Unele țări, eu cred, practică un ajutor mascat al agriculturii sau al fermierilor. Dacă mă duc, de exemplu, în Spania (și pot să dezvolt chestiunea asta), spaniolii vin și vând în România carcasă cu 3,5 lei/kg în condițiile în care prețul de cost la nivelul Uniunii Europene este undeva în jur de 5 lei. Ori când faci acest lucru timp de un an de zile îți pui întrebarea cum poate totuși fermierul din Spania să vândă sub prețul de producție care este oarecum universal valabil la nivelul Uniunii Europene. Ei, una peste alta, este important că la nivelul Parlamentului European a fost adoptată această rezoluție și eu sper că la nivelul Comisiei și statele membre să lucreze intens în această direcție de a evita practicile concurențiale neloiale.

Raportul Parlamentului European referitor la amploarea problemei practicilor neloiale concluzionează că este nevoie să se adopte la nivelul UE dispoziții care să asigure buna funcționare a piețelor și relații echitabile și transparente între toate părțile implicate în lanțul de aprovizionare cu alimente. Practicile comerciale neloiale ar trebui să fie clar definite și ar trebui să se prevadă sancțiuni clare pentru oricine aplică astfel de practici, iar agențiile naționale ar trebui să fie responsabile de punerea în execuție a normelor și ar trebui să fie în măsură să deschidă anchete din proprie inițiativă și să trateze plângeri anonime

Industria spațială europeană

Publicat de Andrei Cretoiu, 10 iunie 2016, 10:30

Parlamentul European a adoptat, în sesiunea din această săptămână, o rezoluție prin care solicită Comisiei Europene să prezinte o strategie care să asigure, pe termen scurt, mediu și lung poziția de lider a Europei în domeniul tehnologiilor și serviciilor spațiale pe piețele mondiale. În aprilie 2016, Comisia Europeană a lansat o consultare publică, anunțându-și intenția de a prezenta o  „Strategie spațială pentru Europa”.

Accesul autonom la spațiu are o importanță strategică pentru UE. Se preconizează un volum de beneficii de circa 60 până la 90 de miliarde EUR iar cifra de afaceri anuală potențială a pieței din aval a serviciilor de observare a Pământului, care ar urma să fie atinsă până în 2030, este estimată la aproximativ 2,8 miliarde EUR, dintre care mai mult de 90 % ar trebui să provină din programul Copernicus, un program al Comisiei Europene de observare a Pământului și de îmbunătățire a securității cetățenilor.

În consecință, un număr mare de părți interesate în punerea în aplicare a politicii spațiale a Uniunii Europene, de la diverse agenții până la utilizatori, atât publici cât și privați, unde se regăsesc preocupările statelor membre ale Uniunii și cele ale sectorului industrial, invită Comisia Europeană să joace un rol major în dezvoltarea capacităților industriei europene de a îmbunătăți accesul la date, pătrunderea pe piață și competitivitatea în plan global. Implicat în politica spațială europeană, europarlamentarul Marian Jean Marinescu detaliază provocările politicii spațiale europene.

Trebuie să ne asigurăm viitorul pentru că politica spațială, tehnologia spațială, a ajuns să conteze foarte mult în economie în primul rând. 7% din produsul intern al Europei se bazează pe sisteme spațiale. Deci este evident că trebuie s-o păstrăm, să o întreținem, să o dezvoltăm, să o modernizăm și să o securizăm. Sunt foarte multe de făcut în viitor. Galileo este un sistem care va avea din ce în ce mai multă implicare în economie. Copernicus – trebuie să i se mărească rezoluția. Copernicus este pentru imagine, Galileo este pentru poziție. EGNOS este un sistem care dă foarte multă precizie la semnal și care este utilizat mai ales în aviație foarte mult și trebuie și el extins pe tot teritoriul Europei (nu avem încă, de exemplu, în România extindere) și trebuie să se pună la punct și un sistem pentru comunicare. Comunicare guvernamentală. Care…să vedem ce soluție se va alege, utilizând capacitățile actuale sau un nou sistem european. Sigur se va face o analiză și financiară.

Până în 2020 UE va investi peste 12 miliarde de euro în implementarea programelor comunitare de navigație prin satelit (Galileo și EGNOS), de monitorizare a Terrei (Copernicus) și de cercetare Horizon 2020. Propunerea de rezoluție privitoare la dezvoltarea unei piețe spațiale urmărește să asigure un acces independent la spațiu pentru Europa și condiții de concurență echitabile pentru industria spațială europeană. Propunerile și comentariile privind strategia spațială comunitară se pot face până în data de 12 iulie, pe pagina web a CE.

Parlamentul European cere stoparea evitării plății impozitelor pe profit

Publicat de Andrei Cretoiu, 9 iunie 2016, 10:30

Întruniți în sesiune plenară, la Strasbourg, deputații europeni au dezbătut, la începutul acestei săptămâni, o propunere de directivă a CE pentru combaterea evaziunii fiscale.

Proiectul de directivă pleacă de la principiul că taxele trebuie plătite acolo unde se fac profiturile.

Propunerea vizează, în primul rând, stoparea căilor prin care corporațiile pot comite evaziune fiscală.

La dezbaterea din Parlamentul European au fost prezenți și europarlamentari români.

Reprezentantul Grupului Europa Națiunilor și Libertăților, Laurențiu Rebega, a arătat că evitarea taxelor și impozitelor sub orice formă trebuie împiedicată prin măsuri simple și transparente.

În opinia sa principalul mecanism legal prin care banii ies din economia europeană este utilizarea paradisurilor fiscale, iar scandalul Panama Papers a arătat magnitudinea afacerilor din această zonă.

Cum utilizarea acestor canale contribuie indirect și la subminarea economiilor naționale, eurodeputatul român a cerut măsuri prin care marile companii să nu mai fie tentate de utilizarea paradisurilor fiscale.

Laurențiu Rebega: „Da într-adevăr apărătorii zonei euro sunt de bunăcredință, atunci ar trebui să propună pachete prin care marile companii să nu mai fie tentate de facilitățile din paradisurile fiscale.

Dacă nu, atunci responsabilii europeni trebuie să le lase mână liberă legislațiilor naționale. Trebuie, așadar, găsite soluții prin care societățile multinaționale să fie încurajate să păstreze și să investească profiturile în țările în care le realizează.”

La rândul său, europarlamentarul PNL Theodor Stolojan, a subliniat că proiectul de directive al CE reprezintă un pas înainte în combaterea evaziunii fiscale, însă a ținut să atragă atenția asupra convenției privind evitarea dublei impozitări:

„În multe cazuri, acest tip de convenție bilaterală a devenit o convenție referitoare la evitarea oricărui tip de impozitare. De exemplu, în țara mea un investitor a vândut acțiuni la o bancă mare și țara mea nu a putut să impoziteze nici măcar un euro din profiturile de capital pentru că cei care dețineau acțiunile erau o companie din Cipru, iar în Cipru aceste profituri de capital nu se impozitează”.

În rezoluția votată ieri, după două zile de dezbateri, deputații europeni au mai cerut, limite mai stricte pentru deducerile din plata dobânzii și reguli mai drastice privind veniturile din străinătate.

Ei au cerut și mai multă transparență din partea fondurilor și fundațiilor, reguli comune pentru reducerile fiscale de tip ”patent” pentru câștigurile din drepturi de proprietate intelectuală.

De asemenea, eurodeputații au cerut și o listă neagră a UE pentru paradisurile fiscale și sancțiuni împotriva jurisdicțiilor care nu cooperează.

Între alte recomandări se regăsesc interzicerea utilizării companiilor de tip cutie poștală și introducerea unei metode comune de calcul a ratei efective pentru impozitul pe profit în fiecare stat membru, pentru a permite comparații în UE.

Se cere elaborarea unui mecanism de rezolvare a conflictelor transfrontaliere în domeniul fiscal, cu reguli și calendare mai clare, mecanism care să fie introdus până în ianuarie 2017.

În fine, se are în vedere crearea unui număr armonizat, comun pentru identificarea contribuabililor europeni, care să fie baza pentru schimbul automat de informații între administrațiile fiscale din statele membre.

Victor Boştinaru propune introducerea unei declaraţii legale individuale

Publicat de Andrei Cretoiu, 9 iunie 2016, 10:30

Europa se confruntă cu fluxuri migratorii fără precedent, determinate de factori geopolitici şi economici, iar o acţiune credibilă şi decisă în interiorul UE este necesară pentru atingerea obiectivelor externe.

Dezbaterile din plenul Parlamentului European, reunit săptămâna aceasta la Strasbourg, au avut în centrul atenţiei noul cadru european comun care va putea securiza frontierele Uniunii prin paza europeană de frontieră şi de coastă, va stabili criteriile de acceptare a refugiaţilor pe baza unor standarde comune şi va face posibilă gestionarea fluxului de migranţi legali.

Eurodeputatul Victor Boştinaru, a propus, în cadrul dezbaterii comune Parlament – Consiliu – Comisie, introducerea unei declaraţii legale individuale, pe care solicitanţii trebuie să o semneze la accesul în zonele de filtrare “hot-spot-uri” sau la frontiera externă a Uniunii Europene:

„Declaraţia impune recunoaşterea şi asumarea Convenţiei Europene a Drepturilor Omului; recunoaşterea valorilor europene sociale, aşa cum sunt ele specificate în constituţiile statelor membre în care sunt direcţionaţi sau relocaţi, atât în termeni de respectare a normelor statului de drept, dar şi a ordinii publice în ţările în care migrantul sau azilantul este locat sau relocat; recunoaşterea imperativă a caracterului secular al statelor europene şi a caracterului laic al societăţilor noastre; interdicţia de a desfăşura orice formă de prozelitism sau militantism, cu excepţia activităţilor politice legal recunoscute, precum şi neimplicarea în niciun fel de activităţi cu caracter radical sau activism religios, care duc la radicalizare şi recrutare.”

UE a luat deja măsuri, mai multe etape, De la adoptarea agendei europene privind migraţia, s-a dovedit că politica în interiorul şi în afara Uniunii au legătură directă, iar  dialogurile la nivel înalt privind migraţia şi revizuirile politicii europene de vecinătate au pus un nou accent pe relaţiile cu ţările-cheie.

Propunerile executivului european au scopul să pregătească summit-ului statelor membre UE prevăzut la sfârşitul lunii iunie la Bruxelles, în cursul căruia sunt aşteptate noi decizii în ceea ce priveşte criza migratorie.

Un nou plan al UE pentru limitarea afluxului migranţi

Publicat de Andrei Cretoiu, 8 iunie 2016, 10:30

Comisia Europeană a prezentat un nou plan de acţiune pentru limitarea migraţiei în cadrul sesiunii plenare a Parlamentului European.

Un element esenţial care stă la baza noului cadru de parteneriate îl reprezintă politica eficientă, coerentă şi credibilă în ceea ce priveşte returnarea migranţilor ilegali, cu respectarea deplină a drepturilor omului şi a principiului nereturnării. Politicile eficiente de returnare, readmisie şi reintegrare pentru cei care nu se califică pentru protecţie sunt o parte esenţială a combaterii migraţiei ilegale şi va descuraja oamenii să-şi rişte viaţa.

Propunerile executivului european prevăd, de asemenea, utilizarea fondurilor europene pentru promovarea investiţiilor private în ţările de origine ale migranţilor, urmărind să le indice acestora perspective ale viitorului la ei acasă şi determinând ţările de origine să participe la punerea sub control a fluxurilor spre Europa.

Pentru a facilita trimiterile de migranţi spre ţările lor, când nu pot pretinde statutul de refugiaţi, Comisia intenţionează de asemenea „să accelereze negocierea acordurilor de readmitere cu ţări-cheie, precum Pakistanul și Afganistanul. Până în prezent, 17 astfel de acorduri de readmisie sunt în vigoare cu ţările partenere.

Federica Mogherini, Înalt Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe şi Politică de Securitate a precizat: „Milioane de oameni sunt în mişcare la nivel mondial şi putem gestiona acest lucru doar dacă acţionăm la nivel global, în parteneriat complet. Din acest motiv, ne propunem o nouă abordare pentru parteneriate puternice cu ţările-cheie. Scopul nostru  este concentrat pe salvarea vieţilor celor care se angajeajează în periculoasa traversare până la coastele UE şi dezmembrarea reţelelor de contrabandişti”.

De asemenea, o revizuire a schemei Cardului Albastru european, pune la punct normele existente şi are ca scop îmbunătăţirea capacităţii UE de a atrage şi a păstra cetăţeni cu înaltă calificare din ţările terţe, de a integra talente suplimentare în viitor.

În centrul politicilor externe ale Uniunii Europene se află politica de dezvoltare

Publicat de Andrei Cretoiu, 8 iunie 2016, 10:30

Încă de la înființarea sa, UE a susținut dezvoltarea în regiunile partenere și  și-a extins treptat aria de interes inițială privind grupul statelor din Africa, Caraibe și Pacific și colaborează în prezent cu aproximativ 160 de țări din întreaga lume.

Ca reper, Uniunea Europeană este cel mai mare finanțator al dezvoltării din lume. Uniunea și statele sale membre asigură împreună peste jumătate din asistența oficială pentru dezvoltare de la nivel mondial. Obiectivul principal al politicii pentru dezvoltare a Uniunii este „reducerea și, pe termen lung, eradicarea sărăciei”. Obiectivele suplimentare se referă la apărarea drepturilor omului și a democrației, la promovarea egalității de gen și, mai recent, la abordarea provocărilor în materie de mediu și climă.

Acesta este planul ce definește politica de dezvoltare. De actualitate pe acest subiect sunt  dezbaterea și votul care s-au consumat în Parlamentul European în această săptămână, la Strasbourg. Mai exact este vorba  despre raportul privind coerența politicii de dezvoltare pe 2015, un document elaborat de eurodeputatatul Cristian Preda. El, este în fapt, și raportor permanent pentru coerența politicilor de dezvoltare.

Ei bine, în prezentarea documentului , europarlamentarul român  a scos în evidență ideea conștientizării rolului politicii de dezvoltare.

Cred că este important să subliniez că implementarea politicii de dezvoltare rămâne laborioasă, dar, totodată, trebuie să se țină cont de faptul că este  un exercițiu complex.  Nu am făcut apel la crearea de noi instrumente, acestea deja există, dar ceea ce trebuie să facem este să găsim modalitatea cea mai coerentă și eficientă de a ne folosi de aceste instrumente; și pentru a face acest lucru e nevoie  să ne asigurăm că implementarea obiectivelor este clară și discutată în profunzime. Este important ca cele precizate să fie puse pe o agendă pentru un summit european . Știu că poate trezesc zâmbete, dar țin să vă amintesc faptul că în urmă cu câțiva ani oamenii zâmbeau la ideea unui summit pe probleme de apărare. Ideea unui summit pe politică de dezvoltare ar  avea rolul să amplifice conștientizarea la cele mai înalte nivele și ar duce la apariția unor dezbateri instituționale și unor discuții la nivel național. Aceasta ar face posibilă oferirea de direcții precise în implementarea politicii de dezvoltare.

Într-o prezentare generală a politicii de dezvoltare realizată pe website-ul Parlamentului European, sunt enumerate nu mai puțin de zece instrumente de finanțare a acțiunii externe a Uniunii Europene și care sunt folosite în perioada 2014 – 2020. Cel mai consistent este Fondul European de Dezvoltare care înseamnă peste 29 de miliarde de euro, bani destinați grupului statelor din Africa, Caraibe și Pacific și teritoriile de peste mări ale Uniunii.

Totalitatea fondurilor și cheltuirea lor și politica Uniunii Europene de dezvoltare pot fi subordonate  așa numitei Agende 2030, adoptată la New York în septembrie 2015, și care stabilește noul cadru global de susținere a eradicării sărăciei și a realizării unei dezvoltări durabile până în 2030.

Capitala Belgiei a fost gazda celor care luptă pentru apărarea drepturilor omului

Publicat de Andrei Cretoiu, 25 mai 2016, 10:30 / actualizat: 26 mai 2016, 6:38

Cei care fac parte din rețeaua premiului Sackarov pentru libertatea de gândire, laureați și europarlamentari, s-au întâlnit la sediul Parlamentului European pentru a dezbate teme legate de apărarea drepturilor omului.

Printre subiectele abordate s-a numărat și provocarea reprezentată de internet.

Acesta este văzut ca o armă cu două tăișuri. Pe de-o parte, este esențial pentru accesul facil la informație și pentru posibilitatea pe care o oferă tuturor de a-și spune opinia, dar, pe de altă parte, este și un instrument de propagandă la îndemâna guvernelor.  Mulți dintre cei prezenți la conferință și-au exprimat îngrijorarea față de posibilitatea supravegherii populației, indiferent de țară, cu ajutorul internetului.

La întâlnirea de la sediul Parlamentului European a participat și Ensaf Haidar, soția și reprezentanta laureatului din 2015, Raif Badawi. Aflat în prezent în închisoare, acesta a fost pedepsit inclusiv prin biciuire publică pentru faptul că a militat pentru respectarea drepturilor omului și a criticat regimul saudit.

Președintele Parlamentului European, Martin Schultz, prezent la conferință, a făcut apel  pentru eliberarea lui Raif Badawi:

”Noi toți știm ce înseamnă acest lucru pentru dumneavoastră și copiii dumneavoastră. De aceea, prin prezența dumneavoastră aici, vreau să fac din nou un apel către regele Salman al Arabiei Saudite, lucru pe care l-am făcut deseori și cer ca Raif Badawi să fie eliberat necondiționat pentru a se întoarce la familia lui.”

Premiul Sakharov pentru libertate de gândire îi recompensează anual, din 1988, pe cei care luptă pentru respectarea drepturilor omului în întreaga lume

Impreuna putem determina o schimbare

Publicat de Andrei Cretoiu, 23 mai 2016, 10:30

Tineri cu varste intre 16 si 30 de ani din aproape 40 de tari au discutat cu europarlamentarii despre pace, democratie, participare, somaj, inovare si o Europa durabila.

Vicepresedintele Parlamentului European, Mairead McGuinness spune ca “evenimentul european pentru tineret este o buna ocazie pentru tinerii din intreaga Europa sa se intalneasca, sa vorbeasca, sa afle si sa invete unul de la celalat lucruri noi despre problemele majore cu care se confrunta societatea noastra, de la schimbarile climatice la criza refugiatilor, securitatea sau locurile de munca”.

Un alt vicepresedinte al Parlamentului European, Sylvie Guillaume considera ca “Europa se gaseste in momentul de fata la o rascruce importanta de drumuri si trebuie sa faca unor provocari mai mari ca niciodata precum criza imigratiei, cresterea curentelor nationaliste, o criza economica de durata, o posibila iesire a Marii Britanii din Uniunea Europeana si amenintarile teroriste. Tinerii au ocazia sa ne spuna ce fel de Europa isi doresc cu adevarat de la noi. Cu contributia lor la o democratie europeana activa vom face diferenta pe viitor”, a mai spus oficialul european.

Obiectivele României: integrarea în spaţiul Schengen şi aderarea la zona euro

Publicat de Andrei Cretoiu, 16 mai 2016, 10:30

Privind la cei 9 ani de la aderarea României la UE, putem vedea procesul de construcţie pe care noi, ca stat membru, l-am parcurs. Beneficiile nu se cuantifică numai în cifre economice. Sunt multe alte aspecte care se referă la consolidarea statului de drept, la calitatea democraţiei sau libera circulaţie a persoanelor

Progresele nu sunt unitare, există plusuri şi minusuri, însă nu avem altă amternativă, a declarat la întâlnirea de la Biroul de Informare al Parlamentului European în România, consilierul prezidenţial Leonard Orban: “ Pentru că ne aflăm într-o construcţie, Uniunea Europeană este o construcţie imperfectă şi cred că dacă vrem să avem un mesaj, să continuăm pe mesajul acesta pro- european trebuie să vorbim foarte deschis despre ce este bun şi ce este mai puţin bun la această construcţie. Pe de altă parte, trebuie să fim absolut conştienţi că nu  există alternativă la această construcție. O reîntoarcere la o Europă a secolului XIX sau secolului XX, o Europă interbelică nu este o soluție, o reîntoarcere la naționalism, o reîntoarece la  Europa cu frontiere nu e o soluție din niciun punct de vedere.”

Participarea la această construcţie europeană înseamnă continuarea procesului cu obiective clare: integrarea în spaţiul Schengen şi aderarea la zona euro.

Leonard Orban: “ Poziţia României este foarte clară: este în interesul vital, strategic, fundamental al României ca UE să se consolideze, nu să se slăbească. E foarte important că în momentele astea în care spaţiul Schengen este pus sub semnul întrebării şi sunt mulţi care se îndoiesc că va mai exista în continuare, noi susţinem, în continuare,  că ne dorim să fim stat membru Schengen şi că vom aduce efectiv beneficii spaţiului Schengen. Şi nu în ultimul rând, aderarea la zona euro. În opinia mea, chestiunea asta nu este doar o obligaţie care se află în tratat. Chestiunea asta este fundamentală pentru România:  a fi sau nu fi în nucleul dur, inclusiv decizional, al UE. Cred că aderarea la zona euro trebuie să fie un proiect de țară, pentru că această aderare implică eforturi extraordinare care trebuie să fie făcute de toate instituțiile românești, de întreaga societate”.

Consilierul prezidenţial a mai spus că un risc pentru viitorul Uniunii Europene este reprezentat de „tendinţele politice centrifugare”, dând exemplul Marii Britanii, care organizează, pe 23 iunie, un referendum pe tema ieşirii din Uniune.

Proiectul gazoductului Nord Stream-2 îi îngrijorează pe membrii PE

Publicat de Andrei Cretoiu, 11 mai 2016, 10:30

Proiectul gazoductului Nord Stream-2, care ar dubla livrările de gaze directe între Rusia şi Germania, îi îngrijorează pe membrii PE, precum şi unele state membre din Europa de Est.

Care a fost declaraţia Comisiei în plenul Parlamentului European, privind impactul proiectului NordStreem 2 asupra pieţei gazului din Europa centrală şi de est, aflăm de la Ioana Bruşten, Bucureşti FM.

Comisia Europeană vrea să reducă dependenţa blocului comunitar de Rusia, ţară care asigură o treime din necesarul de gaze naturale al Europei, iar jumătate din aceste livrări trec prin Ucraina.

Opt guverne europene, printre care și Guvernul României, au adresat o scrisoare în 7 martie preşedintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, în care susţin că proiectul Nord Stream-2 ar putea avea consecinţe geopolitice potenţial destabilizatoare.

Comisarul pentru energie si combaterea schimbărilor climatice, Miquel Arias Canete, a declarat la începutul săptămânii, în PE:

Comisia a sprijinit enorm statele membre din Europa centrală şi de est în ceea ce priveşte interconectivitatea lor. S-au construit noi terminale de gaze naturale lichefiate,  în Lituania şi Polonia; un altul important este proiectat pentru Croaţia.

Acum încercăm să analizăm efectele  proiectului Nord Streem 2 asupra competiţiei în Europa centrală şi de est. Am pus în aplicare în mare parte, cel de-al treilea pachet de energie la nivel european şi trebuie să ne asigurăm că nici un operator de pe piaţă nu va deţine un monopol,în detrimentul consumatorilor.

Ucraina rămâne un partener de tranzit foarte important pentru UE. Este în interesul statelor din Europa centrală şi de est conservarea coridorului ucrainian.

Comisarul Canete a adăugat în final că trebuie găsite soluţii cuprinzătoare şi bine echilibrate în benefi ciul tuturor statelor mebre, dar şi al vecinilor lor.

Deja Gazprom trimite gaze naturale Germaniei, prin gazoductul Nord Stream, iar Nord Stream II va dubla capacitatea acelei conducte la 110 miliarde meri cubi pe an, începând din 2019.

Comisia Europeană este gata să lărgească discuţiile trilaterale pentru negocierea unui nou acord de tranzit Rusia-Ucraina, deoarece actualul acord se încheie în 2019.

Președintele Comisiei Europene, președintele Parlamentului European și cel al Consiliului European participă la decernarea premiului Charlemagne

Publicat de Andrei Cretoiu, 6 mai 2016, 09:40

Președintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker, președintele Parlamentului European, Martin Schultz și cel al Consiliului European, Donald Tusk vor participa astăzi la ceremonia de decernare a premiului Charlemagne.

Evenimentul are loc la Vatican, iar cel care va primi această distincție este Papa Francisc. Societatea pentru acordarea Premiului Internațional Charlemagne din Aachen a luat decizia ținând cont de eforturile pe care pontiful le-a depus pentru promovarea valorilor europene, precum pacea, toleranța, compasiunea și solidaritatea.

Aceste noțiuni au fost reafirmate de către cei trei președinți și în discuțiile premergătoare ceremoniei de astăzi. În sala Muzeului Capitoliului, unde a fost semnat, în 1957, Tratatul de la Roma ce a reprezentat  înființarea Comunității Economice din Europa, s-a dezbătut ieri seară viitorul Uniunii Europene, în contextul turbulențelor provocate de criza migratorie și de insecuritate.

Martin Schultz, președintele Parlamentului European și laureat în 2015 al premiului Charlemagne, a subliniat că singura soluție este să rămânem împreună:

” Pentru a spori puterea țării mele, cea mai bună cale este de a întări unitatea europeană. Comunitatea celor 28 state reprezentând cea mai mare piață unică din lume și puterea economică a celor 28 de țări suverane construind o uniune comună, bazată pe valori comune și pe interese economice comune este cea mai bună cale de a apăra interesele cetățenilor.”

Premiul Charlemagne, cea mai veche și cunoscută  distincție ce recompensează în fiecare an ‘o contribuție excepțională la unificarea europeană’, se acordă din 1950, primul laureat fiind contele Richard Nikolaus de Coudenhove-Kalergi, fondatorul Mișcării Pan europene.

Comisia Europeană propune norme de transparență fiscală publică pentru societățile multinaționale

Publicat de Andrei Cretoiu, 19 aprilie 2016, 10:40

Executivul comunitar deschide astfel drumul către o mai mare transparență a impozitării societăților prin introducerea unor cerințe de raportare publică adresate celor mai mari societăți care își desfășoară activitatea în Uniunea Europeană.

Propunerea reprezintă un sistem simplu și proporțional de a spori răspunderea marilor societăți multinaționale în ceea ce privește fiscalitatea, fără a le afecta competitivitatea.

Sistemul se va aplica în cazul a mii de întreprinderi mari care activează în UE, fără a afecta întreprinderile mici și mijlocii.

Propunerea prevede, de asemenea, cerințe mai stricte în materie de transparență pentru activitățile desfășurate de societățile comerciale în țări care nu respectă standardele în materie de bună guvernanță în domeniul impozitării.

Comisia se va baza pe Strategia sa fiscală externă pentru instituirea, cât mai rapid posibil, a primei liste comune la nivelul UE a acestor jurisdicții fiscale.

Propunerea se bazează pe activitatea executivului comunitar de combatere a evaziunii fiscale în rândul în Europa, al cărei cost pentru țările membre ale UE este estimat la 50-70 miliarde EUR pe an în termeni de pierderi ale veniturilor fiscale.

Propunerea, care vine în completarea altor propuneri vizând introducerea schimbului de informații între autoritățile fiscale, ar urma să oblige companiilor multinaționale care își desfășoară activitatea în UE și înregistrează venituri globale de peste 750 de milioane EUR pe an să publice informații esențiale cu privire la locul unde obțin profiturile și unde plătesc impozitele în UE, defalcate pe țări.

Aceleași reguli se vor aplica și societăților multinaționale non-europene care își desfășoară activitatea în Europa.

Aceste informaţii vor oferi o imagine clară a modului în care multinaţionalele îşi plătesc taxele acolo unde fac profit spune  Comisarul Jonathan Hill.
“A existat un sprijin foarte puternic pentru această propunere pentru a solicita tuturor companiilor multinaționale care operează în Europa să publice informații cu privire la impozitul pe care îl plătesc pentru fiecare țară. După cum știți  pentru Comisia Europeană este o prioritatea să acţioneze împotriva  evaziunii fiscal, a companiilor mari care evită să-şi plătească taxele evaziunii fiscale și cred că am făcut deja o mulțime de progres . Cred că scandalul Panama nu a schimbat agenda comisiei ci a grăbit procesul de  a determina  multinaţionalele să îşi plătească taxele acolo unde fac profit.  ”

Comisarul Jonathan Hill a mai precizat că propunerea de a spori transparența va ajuta întreprinderile să devină mai responsabile şi va promova o concurență mai loială între întreprinderi, indiferent de mărimea acestora”.

Propunerea va modifica Directiva contabilă pentru a se asigura că grupurile mari publică anual un raport prezentând profitul și impozitele acumulate și plătite în fiecare stat membru. Obligație de raportare publică defalcată pe țări va permite cetățenilor să urmărească comportamentul fiscal al societăților multinaționale. Acest lucru va încuraja întreprinderile să plătească impozite acolo unde își realizează profitul.

De asemenea, această raportare va conduce la o  mai bună cunoaștere a sistemelor de impozitare ale statelor membre și va ajuta la identificarea lacunelor și a neconcordanțelor existente, ceea ce ar permite să se înțeleagă mai bine cauzele și consecințele evaziunii fiscale a societăților.

Această propunere de directivă este acum transmisă Parlamentului European și Consiliului UE, iar Comisia speră că va fi adoptată rapid prin procedura de codecizie.

Odată adoptată, în termen de un an de la intrarea în vigoare, noua directivă va trebui transpusă în legislația națională de către fiecare din statele membre ale UE.

Programul ERASMUS + reprezintă o șansă deosebită pentru elevii din învățământul profesional și tehnic

Publicat de Andrei Cretoiu, 18 aprilie 2016, 10:30 / actualizat: 19 aprilie 2016, 9:45

Tinerii care doresc să învețe o meserie pot acumula experiență datorită stagiilor de formare  profesională organizate în alte țări.

Europarlamentarii solicită o mai bună utilizare a fondurilor Erasmus+, consideră că sunt necesare mai multe eforturi pentru a asigura succesul programului. Aceștia sunt de părere că toți tinerii trebuie să aibă acces la aceste burse, pentru că doar așa rata abandonului școlar și implicit a șomajului va scădea.

Ernest Maragall, membru supleant în comisia pentru cultură și educație a Parlamentului European crede că este nevoie de mai mult decât atât. Pentru o mai bună promovare şi gestionare a programelor de formare a tineriilor în străinătate este nevoie de parteneriate între autorităţile locale şi regionale şi companii, a concluzionat Ernest Maragall:

Suntem încă departe, foarte departe de a atinge obiectivele pe care ni le-am propus în strategia EUROPA 2020. Mi se pare că uneori mergem în direcția opusă sau în altă direcție. Trebuie să îmbunătățim acest program Erasmus +, vrem să susținem educația în Europa, să investim în formarea profesională. Programul Erasmus + are succes, ceea ce este indiscutabil, dar există și anumite neajunsuri, există anumite obstacole.

Mobilitate înseamnă angajabilitate. Dacă am înțelege acest lucru cred că am avansa mult mai bine. Parlamenul European solicită Comisiei Europene și statelor membre să ia măsuri urgențe, să pună în aplicare anumite instrumente, de exemplu să extindă și să îmbunătățească opțiunile de mobilitate.  Se dorește adoptarea unor măsuri suplimentare și totodată complementare cu programele sociale, o alocare adecvată a resurselor financiare pentru a răspunde nevoilor acestei categorii de tineri. Prin urmare, este nevoie de programe adecvate pentru a elimina toate barierele, pornind de la barierele lingvistice.

De asemenea sistemul de învățământ și sistemul de afaceri trebuie să lucreze împreună, pentru a asigura succesul programului Erasmus +.

Erasmus+ nu se adresează doar ucenicilor, ci și studenților, profesorilor și voluntarilor, iar la program participă automat toate statele membre.

În prezent, aproape 6 milioane de tineri din Uniunea Europeană sunt șomeri. Cu toate acestea, 36 % dintre angajatori nu găsesc personal calificat. Tendința ultimilor ani arată că tinerii preferă unitățile de învățământ teoretice, în detrimentul celor profesionale, asta în timp  ce numărul de locuri de muncă care necesită competențe este tot mai mare. Se estimează că, până în 2020, aproape 35% dintre toate locurile de muncă vor necesita un nivel înalt de competențe.

Comisia Europeană propune norme de transparență fiscală publică pentru societățile multinaționale

Publicat de Andrei Cretoiu, 15 aprilie 2016, 13:33

Executivul comunitar deschide astfel drumul către o mai mare transparență a impozitării societăților prin introducerea unor cerințe de raportare publică adresate celor mai mari societăți care își desfășoară activitatea în Uniunea Europeană.

Propunerea reprezintă un sistem simplu și proporțional de a spori răspunderea marilor societăți multinaționale în ceea ce privește fiscalitatea, fără a le afecta competitivitatea.

Sistemul se va aplica în cazul a mii de întreprinderi mari care activează în UE, fără a afecta întreprinderile mici și mijlocii.

Propunerea prevede, de asemenea, cerințe mai stricte în materie de transparență pentru activitățile desfășurate de societățile comerciale în țări care nu respectă standardele în materie de bună guvernanță în domeniul impozitării.

Comisia se va baza pe Strategia sa fiscală externă pentru instituirea, cât mai rapid posibil, a primei liste comune la nivelul UE a acestor jurisdicții fiscale.

Propunerea se bazează pe activitatea executivului comunitar de combatere a evaziunii fiscale în rândul în Europa, al cărei cost pentru țările membre ale UE este estimat la 50-70 miliarde EUR pe an în termeni de pierderi ale veniturilor fiscale.

Propunerea, care vine în completarea altor propuneri vizând introducerea schimbului de informații între autoritățile fiscale, ar urma să oblige companiilor multinaționale care își desfășoară activitatea în UE și înregistrează venituri globale de peste 750 de milioane EUR pe an să publice informații esențiale cu privire la locul unde obțin profiturile și unde plătesc impozitele în UE, defalcate pe țări.

Aceleași reguli se vor aplica și societăților multinaționale non-europene care își desfășoară activitatea în Europa.

Aceste informaţii vor oferi o imagine clară a modului în care multinaţionalele îşi plătesc taxele acolo unde fac profit spune  Comisarul Jonathan Hill: “A existat un sprijin foarte puternic pentru această propunere pentru a solicita tuturor companiilor multinaționale care operează în Europa să publice informații cu privire la impozitul pe care îl plătesc pentru fiecare țară. După cum știți  pentru Comisia Europeană este o prioritatea să acţioneze împotriva  evaziunii fiscal, a companiilor mari care evită să-şi plătească taxele evaziunii fiscale și cred că am făcut deja o mulțime de progres . Cred că scandalul Panama nu a schimbat agenda comisiei ci a grăbit procesul de  a determina  multinaţionalele să îşi plătească taxele acolo unde fac profit.”

Comisarul Jonathan Hill a mai precizat că propunerea de a spori transparența va ajuta întreprinderile să devină mai responsabile şi va promova o concurență mai loială între întreprinderi, indiferent de mărimea acestora”.

Propunerea va modifica Directiva contabilă pentru a se asigura că grupurile mari publică anual un raport prezentând profitul și impozitele acumulate și plătite în fiecare stat membru.

Obligație de raportare publică defalcată pe țări va permite cetățenilor să urmărească comportamentul fiscal al societăților multinaționale.

Acest lucru va încuraja întreprinderile să plătească impozite acolo unde își realizează profitul.

De asemenea, această raportare va conduce la o  mai bună cunoaștere a sistemelor de impozitare ale statelor membre și va ajuta la identificarea lacunelor și a neconcordanțelor existente, ceea ce ar permite să se înțeleagă mai bine cauzele și consecințele evaziunii fiscale a societăților.

Această propunere de directivă este acum transmisă Parlamentului European și Consiliului UE, iar Comisia speră că va fi adoptată rapid prin procedura de codecizie.

Odată adoptată, în termen de un an de la intrarea în vigoare, noua directivă va trebui transpusă în legislația națională de către fiecare din statele membre ale UE.

Comisia Europeană poate prelungi pentru 7 ani folosirea ierbicidului glifosat

Publicat de Andrei Cretoiu, 14 aprilie 2016, 13:30

Comisia Europeană poate prelungi pentru 7 ani, în loc de 15, perioada ce fusese propusă, folosirea ierbicidului glifosat și doar pentru uz profesional!

Acestea sunt prevederile rezoluției votate ieri în Parlamentul European.

Glifosat-ul este cel mai răspândit ierbicid, utilizat intens în agricultură de mai bine de 40 ani, dar suspectat că ar avea proprietăți cancerigene și de perturbare a funcțiilor endocrine.

Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară a emis, anul trecut, un aviz în care glifosatul este considerat ca fiind puțin probabil să provoace cancer. În schimb, Agenția Internațională de Cercetare a Cancerului a clasificat aceeași substanță drept posibil cancerigenă pentru om.

De altfel, în jurul acestor opinii diferite s-au concentrat și discuțiile în Parlament.

Președintele Comisiei de mediu, Giovanni LA VIA a spus, după dezbatere, că glifosatul a fost plasat de Agenția Internațională de Cercetare a Cancerului pe o listă cu substanțe probabil cancerigene, pe care mai apar și cafeaua, carnea roșie sau sucul de aloe, de aceea mai e nevoie de studii:

Din acest motiv, Parlamentul a dorit scurtarea perioadei de autorizare de la 15 ani, propunerea Comisiei, la timpul necesar efectuării studiilor și, pe de altă parte, a cerut hotărât reducerea utilizării.  

Rezoluția votată ieri mai cere o evaluare independentă și publicarea tuturor dovezilor știițifice pe care Autoritatea Europeană pentru Siguranță Alimentară le-a folosit pentru evaluarea glifosatului.

De asemenea, se cere interzicerea folosirii lui în parcuri, locuri de joacă și grădini publice, iar în agricultură, renunțarea la arderea prematură (procedeu prin care planta este eliminată înainte de recoltare pentru a accelera coacerea, o practică ce  crește expunerea oamenilor).

Prevederile votate de deputați nu sunt obligatorii, dar ar putea constitui un semnal pentru statele membre încă indecise în privința utilizării glifosfatului.

Cadru european unic pentru schema de distribuire în școli a fructelor, legumelor și laptelui

Publicat de Andrei Cretoiu, 14 aprilie 2016, 13:20

Ca urmare a deciziei miniștrilor agriculturii din Uniunea Europeană, reuniți la începutul acestei săptămâni, un cadru european unic pentru schema de distribuire în școli a fructelor, legumelor și laptelui va fi operațional începând cu anul 2017. Decizia miniștrilor agriculturii vine după votul Parlamentului European asupra propunerii Comisiei Europene de a pune la dispoziție 250 milioane de euro pe an pentru acest program. Felicia Ristea, Radio Timișoara.

Un set de noi reguli aprobat de Consiliul pentru Agricultură a conturat ”Schema unică a Uniunii Europene pentru lapte și fructe-legume în școli”. Acest program este destinat să înlocuiască alte două formule mai vechi: ”Schema de fructe pentru școli” și ”Schema de lapte pentru școli”.

Noua schemă va deveni operațională de la 1 august 2017 într-un cadru legislativ și financiar armonizat. Noul text, respectă preocuparea pentru flexibilitate a statelor membre. Acesta ar asigura o mai eficientă implementare și simplificare a programelor de lapte, legume și fructe pentru școli. Statele membre vor putea oferi o completare a acestei distribuiri cu fructe și legume procesate ca și cu alte produse lactate.

Odată cu aprobarea dată de Consiliu pentru decizia Parlamentului European urmează ca noua reglementare să fie aprobată oficial și să fie publicată în următoarele săptămâni spune Martijn Van Dam, Ministrul olandez pentru Agricultură care continuă:

Noi am ajuns la concluzia că membrii Comisiei s-au achitat de datoria de a livra măsurile necesare asupra cărora s-a convenit cu Parlamentul European. Acum Comisia va trebui să adopte modificările survenite în privința subvențiilor și a fondurilor pentru plata laptelui praf degresat și a untului. Următoarea discuție este programată pentru luna iunie, noi, urmând, desigur, să monitorizăm îndeaproape situația. 

Aproximativ 20 de milioane de copii beneficiază de programul pentru lapte în şcoli şi încă aproximativ 10 milioane de cel pentru legume şi fructe în condiţiile în care, în familie, s-a constat o scădere a consumurilor de produse lactate, fructe şi legume. „Au fost adoptate măsuri importante care vor aduce modificări în obiceiurile de alimentație ale copiilor și o investiție într-un stil de viață sănătos în acord cu noile provocări ale societății din ziua de azi. Este, de asemenea, o bună oportunitate să-i apropiem pe copii de fermieri și pe părinți de profesori”, a spus Comisarul pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, Phil Hogan care a mai declarat:

Suntem conștienți de dificultățile pieței Uniunii pentru produsele lactate și carnea de porc. Acum mă găsesc în situația de a putea răspunde preocupărilor exprimate de 20 de miniștri ai agriculturii în ceea ce privește cotele stabilite în agricultură și ritmul negocierilor. Cred că trebuie să spun că deși toată lumea aprobă o piață liberă a schimburilor comerciale există semnale de la unii miniștri ai agriculturii că ar prefera o abordare strategică în ceea ce privește anumite produse. 

Bugetul total alocat de Uniunea Europeană a crescut cu 250 milioane de Euro pe an din care 150 de milioane sunt destinate fructelor și legumelor iar 100 de milioane pentru lapte și produse lactate, sumă superioară celor 80 de milioane propuse.

Statele membre UE s-au întâlnit din nou prin miniștrii de interne și de justiție

Publicat de Andrei Cretoiu, 29 martie 2016, 09:26

După atentatele de la Bruxelles, în aceeași săptămână, statele membre ale Uniunii Europene s-au întâlnit din nou prin miniștrii de interne și de justiție pentru a găsi un răspuns la ultimele elemente legate de felul în care acționează teroriștii.
Discuțiile din cadrul consiliului JAI au dus la adoptarea unei declaraţii comune. Documentul vizează urgentarea măsurilor de implementare rapidă a legislaţiei privind combaterea terorismului, printre care intensificarea schimbului de informaţii şi a colaborării între structurile naţionale şi agenţiile internaţionale specializate în combaterea terorismului.

Ca o primă măsură urgentă s-a decis ca investigarea reţelelor implicate în atentatele de la Bruxelles şi Paris şi a altor reţele similare să se facă prin eforturi naţionale comune ale agenţiilor specializate din statele membre.

O echipă comună formată din experţi naţionali va fi înfiinţată în cadrul Centrului European pentru Combaterea Terorismului din cadrul Europol pentru a investiga dimensiunile europene şi internaţionale ale ameninţărilor teroriste curente şi pentru a monitoriza ameninţările din partea luptătorilor străini, fluxurile de finanţare a terorismului şi traficului de armament, precum şi propaganda online.

Într-o declarație, vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans a punctat care ar fi pașii legat de elaborarea unui răspuns articulat din partea Uniunii:

”Ceea ce trebuie să facem este de a accelera lucrurile pe care le-am pus în mișcare deja. Acesta ar trebui să fie schimbul de informații la nivel înalt mai mult decât ceea ce s-a făcut până acum. De asemenea, cred că avem nevoie să accelerăm adoptarea unora dintre propuneri pentru a ne asigura, de exemplu, că teroriștii nu pot utiliza cardurile de credit sau cartele pre – plătite, pentru a ne asigura că urmărim traseul armelor, să fim siguri că ne descurcăm mai bine lucrând împreună și asigurându-ne că acești oameni nu primesc instrumentele pentru a aduce teroare asupra Europei.”

În același sens, au fost și precizările ministrului de interne al Germaniei, Thomas De Maiziere:

”În primul rând, Parlamentul European, în timpul următoarei sesiuni plenare, trebuie să ratifice acordul privind baza de date a pasagerilor aerieni. În al doilea rând, trebuie să fie consolidat schimbul de informații între statele membre. În al treilea rând, avem nevoie să unim bazele de date pentru pasageri, imigrație și securitate, iar pentru asta avem nevoie de modificări legislative și soluții tehnice. În al patrulea rând, avem nevoie și de înregistrarea datele de călătorie pentru toți resortisanții țărilor terțe care ies și reintră în zona Schengen.”

De precizat că România a fost reprezentată la reuniunea Consiliului extraordinar Justiţie şi Afaceri Interne de ministrul Justiţiei, Raluca Prună, şi de ministrul Afacerilor Interne, Petre Tobă.

Directiva UE privind contractele de credit pentru proprietăţi imobiliare rezidenţiale a intrat in vigoare

Publicat de Andrei Cretoiu, 23 martie 2016, 12:08

Adoptarea unor practici responsabile la nivel european privind creditarea persoanelor fizice a devenit o necesitate având în vedere perioada îndelungată specifică contractelor de credit pentru bunuri imobile rezidenţiale şi efectele sociale ale executării silite. Implementarea acestei directive va conduce la o protecţie sporită a consumatorilor, reducerea riscurilor de credit şi creşterea stabilităţii financiare.

„Acesta este un pas important în îmbunătăţirea informării consumatorilor şi încurajarea creditării responsabile. Regimul paşapoartelor în Uniunea Europeană pentru intermediarii de credite va creşte competitivitatea sectorului şi ar trebui să ofere şi noi oportunităţi de afaceri”, a declarat Jonathan Hill, comisarul european pentru stabilitate financiară.

Îmbunătăţirea regulilor ipotecare este esenţială pentru creşterea încrederii în piaţa creditelor ipotecare şi creşterea opţiunilor pentru consumatori. Care sunt elementele noi care au fost prevăzute ăn această directivă aflăm de la Bogdan Pandelică, preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorului:

„În primul rând este vorba despre obligativitatea programelor de informare şi educaţie financiară, obligativitate care vine în sprijinul relaţiei dintre profesionist şi consumator. Un alt aspect este legat de faptul că beneficiarul creditului are posibilitatea ca timp de 15 zile să analizeze oferta instituţiilor finaciare, să aleagă cea mai buna variantă pliată pe posibilitaţile şi nevoile lui financiare, iar în funcţie de acestea să selecteze oferta care este cea mai bună pentru el. Un alt aspect este legat de recuperatorii de creanţe, aceştia nu mai pot folosi practicile vechi – după ora 20.00 nu mai pot suna consumatorii legat de produsele şi serviciile pe care ei le au în relaţia cu consumatorii.”

Cei mai vulnerabili consumatori vor fi mai bine protejaţi de supra-îndatorare prin standarde la nivel european pentru evaluarea bonităţii acestora. Directiva stabileşte, de asemenea, principiile de autorizare şi de înregistrare a intermediarilor de credite.

Intermediarii de credite care respectă noile reguli de conduită de afaceri vor avea acces la mai mulţi consumatori potenţiali pe piaţa unică prin intermediul regimului de paşapoarte.
Acest lucru va oferi creditorilor, pe termen lung, noi oportunităţi de afaceri şi va fi un pas spre crearea unei pieţe unice europene, care va conduce la creşterea concurenţei şi la scăderea preţurilor.

Potrivit Directivei Credit european, care se aplică atât băncilor cât şi instituţiilor financiare nebancare, consumatorii sunt mai bine protejaţi, inclusiv în procedurile de executare silită şi va exista prin contract, în condiţii specificate, posibilitatea de a converti contractul de credit într-o monedă alternativă. De asemenea, prevede ca statele membre să adopte măsuri de încurajare a creditorilor să exercite “indulgenţă rezonabilă” înainte de iniţierea procedurii de executare silită. Se încearcă astfel limitarea impactului social determinat de acestea.

Directiva Parlamentului European privind contractele de credit oferite consumatorilor pentru bunuri imobile rezidenţiale nu va fi aplicată contractelor de credit existente înainte de 21 martie 2016.

Rezistenţa la antibioticele este una dintre marile probleme medicale contemporane

Publicat de Andrei Cretoiu, 15 martie 2016, 09:30

Eforturile UE de a contracara pericolul tot mai mare ca animalele să dezvolte rezistenţă antimicrobiană, se traduc în două măsuri cheie: limitarea tratamentelor cu antibiotice şi îmbunătăţirea controlului infecţiilor.

Rezistenţa la antibioticele folosite pentru a trata bolile este una dintre marile probleme medicale contemporane, atât în cazul animalelor, cât şi al oamenilor. Un volum uriaş de antibiotice se foloseşte direct pentru a stimula creşterea animalelor. Animalele sănătoase primesc mai multe antibiotice decât oamenii bolnavi, situaţia care trebuie remediată de urgenţă.

Săptămâna trecută, în Parlamentul European, s-a votat o propunere de actualizare a legislaţiei UE privind medicamentele veterinare. În era postantibiotice, spunea unul din raportori, rezistenţa la antibiotice ar putea ucide într-un an la fel de mulţi oameni ca şi cancerul, conform estimărilor OMS. De aceea trebuie luate măsuri urgente, iar problema trebuie abordată de la sursă.

Lupta trebuie să înceapă în crescătoriile de animale. Medicamentele veterinare nu trebuie să fie folosite pentru a îmbunătăţi performanţa sau a compensa creşterea necorespunzătoare a animalelor, spun deputaţii; ei au cerut limitarea utilizării antibioticelor ca măsuri preventive în absenţa simptomelor clinice de infecţie, adică în scop profilactic; au cerut ca antibioticele să se utilizeze doar în situaţii individuale şi doar atunci când veterinarul justifică decizia. Parlamentul are în vedere revizuirea legislaţiei din 2001, încurajând inovarea în lanţul de producţie şi actualizând procedurile de autorizare şi distribuţie a medicamentelor. De asemenea, facilitarea accesului la produse medicinale, precum şi transportul şi circulaţia medicamentelor pe cuprinsul UE. Antibioticele foarte importante în medicina umană trebuie să fie interzise în medicina veterinară şi stopată vânzarea antibioticelor pe internet, ca şi a vaccinurilor şi psihotropelor.
În acest fel s-ar putea reduce cantitatea de antibiotice care se regăseşte în farfuria consumatorilor.

Raportorul Jasenko Selimović elogiază noile măsuri menite să combată epidemiile de origine animală și rezistența tot mai mare la antibiotice în rândul animalelor și oamenilor.
3 lucruri devin posibile prin această lege: în primul rând, se leagă bunăstarea şi sănătatea animalelor de cea a oamenilor. Făcând această legatură, antibioticele vor fi folosite mult mai restrictiv. În al doilea rând, atât autorităţile cât şi producătorii se pot concentra pe prevenţia şi combaterea răspândirii bolilor periculoase transmisibile şi în al treilea rând, am reuşit să adunăm 40 de acte juridice într-unul singur, şi sunt foarte fericit pentru acest lucru.

Pentru încurajarea cercetării pentru descoperirea de noi antibiotice, deputaţii cer anumite măsuri de încurajare, inclusiv perioade mai lungi de protecţie pentru documentaţiile tehnice ale unor noi medicamente, protecţie comercială pentru substanţele active inovatoare şi protecţie pentru investiţii semnificative în datele generate să îmbunătăţească un produs antibiotic existent sau să îl păstreze pe piaţă