Plată egală pentru muncă egală, unul din dezideratele legate de detașarea angajaților într-un alt stat al UE

Publicat de Andrei Cretoiu, 11 martie 2016, 10:30

Plată egală pentru muncă egală este unul din dezideratele legate direct de detașarea angajaților într-un alt stat al Uniunii Europene. De aceea Parlamentul European a dezbătut în această săptămână subiectul.

Punctele de vedere au fost exprimate în contextul în care comisarul european pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale, competențe și mobilitatea forței de muncă, Marianne Thyssen, a venit în fața eurodeputaților cu propunerile revizuite pentru regulile care stabilesc regimul celor ce sunt angajați într-o țară UE şi sunt trimiși temporar de către angajator în alt stat al spațiului comunitar.

În fapt inițiativa Comisiei europene este legată de revizuirea directivei din 1996, privind detaşarea muncitorilor, executivul susţinând actualizarea acesteia din cauza abuzurilor, fraudelor şi dumpingului social, fenomen caracterizat de subminarea pieţei locale a muncii cu forţă de muncă ieftină. Una dintre măsurile propuse vizează direct companiile care trimit muncitori în alte ţări ale Uniunii Europene. Astfel, firmele ar putea fi obligate să plătească angajaților salarii la nivelul celor locale.

În cadrul unei conferințe de presă, comisarul european Marianne Thyssen a oferit jurnaliștilor câteva din motivele care stau la baza propunerii dar și care ar putea fi măsurile luate.

”Prea des am văzut doi muncitori cot la cot și care fac aceeași muncă, dar unul câștigând mult mai puțin decât celălalt. Nu așa ar trebui să arate o piața europeană a muncii echitabilă. Acesta este motivul pentru care propunem o actualizare a normelor; problema principală este că dorim să ne asigurăm că lucrătorii locali și cei detașați sunt supuși acelorași reguli cu privire la remunerare. Și aici adaug că nu doar taxă minimă ar trebui să se aplice lucrătorilor detașați, ci toate elementele de remunerare care sunt obligatorii în țara gazdă. Propunerea nu interferează cu competențele statelor membre sau caracteristicile specifice naționale privind stabilirea salariilor. Ne propunem pur și simplu ca ceea ce se aplică lucrătorilor locali, de asemenea, să se aplice lucrătorilor detașați. În plus, pentru a îmbunătăți claritatea și certitudinea juridică, ne propunem ca lucrătorii detașați pentru mai mult de 2 ani să fie acoperiți în totalitate de dreptul muncii din statul membru gazdă. În al treilea rând, ne propunem următorul lucru: condițiile aplicabile temporar lucrătorilor unei agenții locale într-un stat membru, de asemenea, să se aplice și angajaților agenției care activează temporar peste granițe.”

Statistic, numărul muncitorilor detaşaţi a crescut foarte mult. În 2014, erau circa două milioane la nivelul Uniunii Europene. Muncitorii din sectorul construcţiilor reprezintă circa 40 %, urmaţi de cei din agricultură, transport şi finanţe. Revenind la dezbaterea din Parlament, părerile celor care au reprezentat grupurile politice au fost împărțite: pentru deputații de centru-stânga, legislaţia nu merge suficient de departe pentru a preveni exploatarea angajaților, în timp ce deputaţii de centru-dreaptă s-au arătat îngrijorați de impactul asupra competitivității şi asupra IMM-urilor.

Următoarea etapă procedurală prevede elaborarea proiectului de către Comisie, urmată de analiza acestuia în Parlament.

Parlamentul European: reguli comune pentru administratorii portuari

Publicat de Andrei Cretoiu, 10 martie 2016, 10:30

Eurodeputații au aprobat o propunere legislativă pentru ca activitatea în porturile maritime să fie eficientă, iar costurile pentru serviciile furnizate să scadă. Taxele de operare pentru utilizarea serviciilor și infrastructurii portuare vor fi stabilite în mod transparent, încurajând comerţul şi preţurile corecte din piaţă. Parlamentarii europeni susțin stabilirea unor reguli comune pentru administratorii portuari din statele membre pentru a limita numărul de furnizori de servicii şi de a stabili cerinţe minime pentru aceștia.

Bogdan Bârlă, atașat de presă la Biroul de Informare al Parlamentului European la Bucureşti: “Cerințele minime ale porturilor pentru furnizorii de servicii ar trebui să fie limitate la demonstrarea calificărilor profesionale şi să răspundă la nevoile de siguranță și protecție a mediului în mediul marin, să respecte standardele sociale naționale. Există o serie de cazuri, aşa numite cazurilor justificate, în care libertatea de a furniza servicii poate fi restricționată şi acestea ar trebui să includă insuficiența spațiului de pe chei, caracteristicile traficului portuar, precum și nevoia de a oferi operațiuni portuare sigure sau sustenabile din punct de vedere al mediului.”

Realizator: În ceea ce priveşte taxele, există precizări în iniţiativa legislativă?
Bogdan Bârlă: “Taxele pentru infrastructura portuară trebuie stabilite în conformitate cu strategia comercială și de investiții a portului, iar statele membre ar trebui să numească unul sau mai multe organisme independente care să analizeze eventuale plângeri legate de acest aspect.”

Realizator: Există precizări în textul legislativ referitoare la angajaţi şi condiţiile de lucru în porturi?
Bogdan Bârlă: “Această propunere legislativă, în forma în care a trecut de Parlament, nu va afecta aplicarea reglementărilor naționale privind munca și protecția socială.”
Propunerea inițială a Comisiei Europene considera accesul liber pe piață ca fiind principiul general pentru furnizarea de servicii portuare, dar deputații au insistat că un singur sistem nu este potrivit, pentru că în UE sunt diferite modele de organizare a serviciilor portuare. Ei au modificat propunerea, astfel încât modelele existente de administrare a porturilor, stabilite la nivel national, să poată fi menținute.

În lungile discuţii legate de pachetul portuar au participat reprezentanţii porturilor, operatorii de terminal și sindicatele: De la Organizaţia Patronală “Operatorul Portuar”, preşedintele Viorel Panait: “Regulamentul cu privire la aceste servicii din port este preocupat de calificarea investiţiilor în porturi ca fiind exterioare ajutorului de stat, toate aceste chestiuni sunt organizate tocmai pentru a se asigura că investiţiile şi dezvoltarile care se fac sunt de natură să facă porturile europene competitive.”

Deputații europeni au aprobat amendamentele la propunerea legislativă și au mandatat reprezentanţii să înceapă negocierile cu Consiliul pentru textul legislativ final, pe baza amendamentelor propuse

Copiii din UE ar trebui să beneficieze curând de lapte, fructe și legume, împreună cu lecții despre alimentația sănătoasă

Publicat de Andrei Cretoiu, 9 martie 2016, 11:06

Proiectul care uneşte programul european de distribuţie a fructelor şi legumelor în şcoli cu cel care vizează laptele este cu un pas mai aproape de implementare. Parlamentul şi Consiliul European au ajuns la un acord comun, însă eurodeputaţii solicită mai mult accent pe partea educaţională.

Raportorul Marc Tarabella: Programul se bazează pe doi piloni, în primul rând sănătatea copiilor şi deprinderea unor obiceiuri alimentare corecte din copilărie prin intermediul şcolii, dar şi susţinerea agricultorilor locali. În viitor statele membre vor avea posibilitatea să lărgească lista produselor, dar în condiţii foarte stricte. Există interdicţia de a folosi arome artificiale şi coloranţi. Autorităţile naţionale de sănătate vor trebui să se asigure că se întâmplă aşa. Un obiectiv principal este să contracarăm obezitatea infantilă şi să întreţinem sănătatea copiilor. Sunt necesare măsuri educative, copiii trebuie învăţaţi care sunt obiceiurile alimentare sănătoase. Şcoala joacă un rol foarte important în formarea celor mici.

Raportorul Marc Tarabella a reiterat că obezitatea reprezintă o mare problemă la nivelul Uniunii Europene. Peste 20 de milioane de copii sunt supraponderali, în principal din cauza stilului alimentar. În 24 de state membre, consumul zilnic de fructe şi legume este sub media zilnică.

Tarabella a mai spus că este foarte important să fie organizate vizite în ferme şi livezi. Copiii consumă lapte, dar nu au văzut niciodată cum este produs.

Comisarul european pentru agricultură, Phil Hogan: Programul urma să se schimbe oricum ca urmare a evaluării Comisiei Europene şi a Curţii de Conturi. S-a ajuns la concluzia că cele două programe erau ineficiente, iar acum va exista doar unul singur, ceea ce înseamnă economie de bani. Este un moment extrem de important pentru acest program, dar este nevoie de un buget mai mare pentru că este o cerere mai mare din partea statelor membre. Este un program voluntar, ţările nu sunt obligate să participe. Marea Britanie participă de exemplu la programul de distribuire a laptelui.

Astfel, programele vor fi combinate, iar bugetul anual va crește la 250 milioane de euro pe an. Parlamentul European a câștigat în plus 20 milioane de euro pentru a finanța distribuția produselor lactate și măsurile educaționale. Eurodeputații s-au mai asigurat că fondurile vor fi împărțite mai echitabil între statele membre, stabilind două criterii principale – numărul copiilor cu vârste între șase și zece ani în ansamblul populației și gradul de dezvoltare a regiunii în interiorul statului membru. Noile reglementări se vor aplica de la 1 august 2017.

Programul de distribuţie a laptelui în școli a fost înființat în 1977, iar schema de fructe a fost introdusă în 2009.

Comisia Europeană a lansat o consultare publică privind Registrul de transparență

Publicat de Andrei Cretoiu, 7 martie 2016, 09:30 / actualizat: 7 martie 2016, 20:51

Comisia Europeană a lansat o consultare publică privind Registrul de transparență, invitând părțile interesate să își exprime opiniile în legătură cu un viitor sistem obligatoriu pentru toate instituțiile UE.

Comisia Europeană lansează o consultare publică cu o durată de 12 săptămâni pentru a aduna informaţii despre actualul regim de înregistrare grupurilor care desfăşoară activităţi de lobby care încearcă să influențeze agenda instituțiilor comunitare.

De asemenea, cu această ocazie Comisia Europeană invită părțile interesate să își exprime opiniile înceea ce priveşte înfiinţarea unui sistem obligatoriu pentru toate instituțiile Uniunii Europene.

Demersul urmăreşte şi întocmirea unui registru al reprezentanților grupurilor de interese obligatoriu pentru Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene, precum și pentru Comisie.

Prin această iniţiativă, Comisia Europeană îşi propune să modifice modul în care lucrează, consultând mai mult părțile interesate și fiind transparentă cu privire la persoanele pe care le întâlnește și motivele acestor întâlniri.

Este vorba despre o nouă etapă care presupune instituirea unui registru obligatoriu care să implice toate instituțiile, asigurând astfel o transparență deplină în ceea ce privește persoanele care desfășoară activități de lobby și care încearcă să influențeze procesul de elaborare a politicilor Uniunii Europene.

Mihai Roşioru, ofiţer de presă Reprezentanţa Comisiei Europene la Bucureşti.

“În conformitate cu metoda de lucru a Comisiei, în acest moment membrii săi nus e mai întâlnesc cu reprezentanţi ai organizaţiilor care nu sunt înscrise în registrul de transparenţă. Comisia europeană îşi propune pe viitor să asigure oşi o mai mare transparenţă a activităţilor sale şi îşi doreşte să implice şi alte instituţii ale Uniunii europene, adică Parlamentul European şi Consiliul European prin instituirea de fapt a unui registru obligatoriu a instituiţiilor care desfăşoară activităţi de lobbz. De aceea lansează această consultare publică pentru a identifica calea de urmat în ceea ce priveste instituirea registrului.”

Mihai Roşioru, ofiţer de presă Reprezentanţa Comisiei Europene la Bucureşti.

Pentru a asigura succesul acestei propuneri, oficialii europeni sperăm să primească un numar cât mai mare de sugestii din partea cetățenilor și a părților interesate din întreaga Europă referitoare la funcționarea sistemului actual și modul în care acesta ar trebui să evolueze.

Comisia a conceput o consultare alcătuită din două părți, care va permite contribuții din partea unei game largi de părți interesate, de reprezentanți ai societății civile și de cetățeni. Prima parte a consultării nu necesită cunoștințe detaliate despre Registrul de transparență actual și permite chiar și nespecialiștilor să răspundă la întrebări privind principiile și domeniul de aplicare al sistemului, în timp ce a doua secțiune își propune să colecteze opinii ale utilizatorilor privind funcționarea practică a sistemului actual. Documentele de consultare sunt disponibile în toate limbile oficiale ale UE, pentru a încuraja un feedback amplu. Consultarea se va încheia pe 31 mai.

Prioritățile CESE au fost punctate de către președintele Georges Dassis

Publicat de Andrei Cretoiu, 4 martie 2016, 09:30

Comitetul Economic și Social European, pe scurt CESE este un organ consultativ al Uniunii Europene. Înfiinţat în 1957, acesta are rol consultativ pe lângă principalele instituţii europene (Comisia Europeană, Consiliul Uniunii Europene, Parlamentul European).

Consilierea o realizează prin avize privind propunerile legislative ale UE şi prin avize din proprie iniţiativă privind teme care, în opinia comitetului, ar trebui abordate. Una din sarcinile CESE este aceea de a asigura „o punte” între instituţiile UE şi „societate civilă organizată”. Comitetul Economic si Social European Promovează democraţia participativă în UE şi ajută la promovarea rolului organizaţiilor societăţii civile prin instituirea unui „dialog structurat” cu aceste grupuri din statele membre UE şi din alte ţări din întreaga lume.

Prioritățile CESE in acest momnet su fost punctate de către președintele Georges Dassis, în cadrul unui interviu in exclusivitate acordat colegului nostru Florin Orban de la Radio Romania Internațional.

„Toate măsurile de politică regionalăau vizat și vizează, în continuare, solidaritatea, cu atât mai mult în zilele noastre, când ne aflăm în plină criză. Așadar, cea mai importantă prioritate pentru mine este aceea de a convinge cetățenii că UE este singura noastră șansă. O şansă pe care trebuie să o păstrăm, altfel, vom avea naţionalişti, rasişti, xenofobi, în fiecare ţară, cu un discurs plin de ură, iar această ură va duce la întoarcerea armelor unii împotriva celorlalţi. Vom ajunge astfel cu 600- 700 de ani în urmă.
Este lucrul cel mai periculos şi de aceea, insist, prioritatea noastră o constituie solidaritatea, umanismul, respectarea tuturor libertăţilor democratice, dar, totodată, aceea de a convinge cetăţenii că singura şansă de viitor a copiilor şi tinerilor nostri este numai existenţa acestei Uniuni care ne garantează pacea şi o anume prosperitate.”
CESE îndeplinește trei misiuni principale:

• promovează o Uniune participativă, oferindu-le organizațiilor lucrătorilor și angajatorilor și altor grupuri de interese posibilitatea de a se exprima, și menținând dialogul cu acestea
• promovează valorile integrării europene, susține democrația participativă și organizațiile societății civile.
• garantează că politicile și legislația UE se adaptează condițiilor economice și sociale, căutând un consens care servește binelui comun

În ceea ce priveşte componenţa, membrii CESE reprezintă angajatorii și lucrătorii, precum și grupurile sociale de interes din toată Europa. Numărul membrilor din fiecare țară depinde de populația țării respective. Romania este reprezentată de 15 membri, cei mai mulţi având Franţa şi Marea Britanie, la egalitate, 24 fiecare

Sectorul transporturilor feroviare urmărește crearea unui spațiu unic în acest domeniu

Publicat de Andrei Cretoiu, 2 martie 2016, 14:02

Politica europeană în sectorul transporturilor feroviare urmărește crearea unui spațiu unic în acest domeniu. Cele trei pachete legislative adoptate și ce de-al 4-lea, în curs de adoptare, modernizarea și dezvoltarea infrastructurii, scăderea timpului de deplasare, creșterea siguranței și a nivelului calității serviciilor.

Adoptat deja de Parlament în primă lectură, cel de-a patrulea pachet presupune modificări legislative la nivel național, înființarea unei Agenții Europene a Căilor Ferate, deschiderea la concurență, cel târziu în decembrie 2019, a contractelor de servicii publice de pe piețele naționale în vederea îmbunătățirii calității și eficacității serviciilor de transporturi naționale de călători. România, alături de alte 6 state membre (Bulgaria, Republica Cehă, Germania, Grecia, Letonia și Luxemburg), nu au luat încă măsurile necesare pentru a se conforma directivei și, dacă în termen de două luni nu comunică măsurile adoptate privind instituirea unui spațiu feroviar european unic, Comisia poate sesiza Curtea de Justiție a Uniunii Europene cu privire la aceste cazuri. Deschiderea spațiului pentru o concurență pe piața națională feroviară până în 2019 este un termen ambițios dar sunt și motive de speranță apreciază europarlamentara Claudia Țapardel, membră în Comisia pentru transport și turism a Parlamentului European:

Este un termen foarte provocator dar pot să vă spun că discuțiile pe care le avem, Parlament European, Comisie Europeană, Consiliu European, toate cele 3 instituții își manifestă dorința ca acest sistem de management integrat la nivel feroviar să fie adoptat și implementat cât mai rapid. Nu aș vrea să mă hazardez să dau un termen limită dar obiectivele sunt ca în cadrul acestui mandat, 2014 – 2019, să avem o finalizare a celui de-al patrulea pachet feroviar și o mai mare integrare a sistemului feroviar în Europa.

Cel de-al 4-lea pachet feroviar, adoptat deja de Parlament în primă lectură, vizează modificarea actelor legislative naționale privind interoperabilitatea, înființarea unei Agenții Europene a Căilor Ferate, reglementarea perceperii de tarife pentru utilizarea infrastructurii, a serviciilor de transport și standardizarea conturilor întreprinderilor feroviare. O politică comună a transporturilor capabilă să mențină concurența și să asigure libera prestare a serviciilor necesită armonizarea normelor tehnice, administrative și în materie de securitate. Rezultatele așteptate vizează capacitatea de interoperabilitate, o mai mare siguranță în funcționarea sistemului feroviar european, cerințe comune pentru întreprinderile de transport feroviar pentru accesul în rețeaua națională a statelor membre, armonizarea condițiilor privind accesul în profesie și reducerea poluării sonore. Pe termen lung, este vorba despre realizarea unei rețele feroviare europene de mare viteză și, pe termen mediu (până în 2030), triplarea lungimii rețelei de mare viteză și menținerea unei rețele feroviare dense în toate statele membre. De asemenea, se preconizează că, în 2050, cea mai mare parte a transportului de pasageri pe distanțe medii se va realiza cu trenul.

Legea europeană a sănătăţii animale a mai făcut un pas spre adoptare

Publicat de Andrei Cretoiu, 25 februarie 2016, 09:30

În această săptămână, Legea europeană a sănătăţii animale a mai făcut un pas spre adoptare. În unanimitate, cu 41 de voturi, membrii Comisiei pentru Agricultură din cadrul Parlamentului European au votat textul prezentat şi susţinut de către raportorul Jasenko Selimovic.

Parlamentarii europeni au discutat despre măsurile de prevenţie şi de stopare a focarelor de boli, în special pentru gripa aviară şi febra porcină africană, despre importnaţa împiedicării transmiterii bolilor de la animale la om şi importanţa susţinerii progresului ştiinţific.

Legea face trei lucruri posibile. În primul rând realizează legătura între sănătatea animalelor, între practicile de bună creştere a animalelor şi sănătatea oamenilor. Graţie acestor măsuri uzul antibioticelor va fi restrâns şi vom putea asfel lupta împotriva rezistenţei la acestea, este foarte important.

În al doilea rând aceasti lege le permite autorităţilor şi producătorilor să se axeze pe prevenţie şi pe combaterea răspândirii bolilor transmisibile.

În al treilea rând s-a reuşit reducerea numărului de acte legislative de la 40 la 1 si sunt foarte fericit.

Şi pentru că noile reguli pun accent tot mai mult pe prevenţie toţi fermierii, proprietarii sau comercianţii de animale vor fi obligaţi să aplice principiile de bună creştere a animalelor şi o utilizare responsabilă a medicamentelor de uz veterinar.

Pentru a face faţă bolilor emergente Legea va permite Comisiei să ia măsuri urgente, iar medicilor veterinari le va reveni sarcina de a informa proprietarii de animale despre problema rezistenţei la tratamente, inclusiv la antibiotice.

Statele au câştig de cauză şi în privinţa animalelor fără stăpân.

Au oportunitatea şi mijloacele de a le vaccina pentru a preveni răspândirea bolilor. De asemenea, legea le ofera posibilitatea statelor membre de a avea un registru national. Toate solicitarile statelor membre în privinţa animalelor fără stăpân se regăsesc în lege.

Textul convenit, aprobat de Comisia pentru agricultură, în unanimitate, mai trebuie aprobat de către Parlament, cel mai probabil în cadrul sesiunii plenare de la Strasbourg, 7+10 martie. După ce parlamentul dă undă verde, textul poate fi publicat în Jurnalul Oficial al UE şi legea poate intra în vigoare.

CE a publicat noi propuneri de combatere evaziunii fiscale în UE

Publicat de Andrei Cretoiu, 5 februarie 2016, 09:05

Comisia europeana a publicat noi propuneri de combatere a acestui fenomen în spatial comunitar.

Printr-un nou pachet legislativ, Comisia Europeană propune un răspuns coordonat la nivelul UE care vizează alinierea legislaţiilor fiscale naţionale, în scopul de a contracara eficient practicile fiscale agresive ale companiilor mari.

Acest demers este un pas important pentru crearea unor condiții echitabile pentru toate întreprinderile și pentru o impozitare mai corectă și mai eficace pentru toți europenii.

Comisarul pentru afaceri economice și financiare, impozitare și vamă, Pierre Moscovici declara că lupta împotriva evaziunii fiscale va conduce la mai multă echitate şi justiţie socială dar şi la mai multă eficacitate economică.

În opinia lui Moscovici, evaziunea fiscală are un cost, nu este o realitate artificială sau o judecată de valoare. Acesta a explicat că potrivit estimarilor recente facute de Parlamentul European, în fiecare an se pierd între 50 şi 70 de miliarde de euro din cauza fenomenului de evaziune fiscală.

Este vorba de o sumă de cinci ori mai mare decât cea a fondurilor alocate pentru gestionarea crizei migranţilor în 2015-2016.
Aceşti bani ar putea fi folosiţi în domenii importante, mai spunea Pierre Moscovici „Sunt bani pierduţi pentru creşterea economică, pentru serviciile publice, bani în minus pentru spitale, scoli, transport, sănătate, justiţie, lupta împotriva terorismului. Acest lucru creează un deficit care trebuie acoperit în mod inechitabil de cetăţeni printr-o impozitare mai ridicată. Pentru că ce nu plăteşte unul va trebui să plătească altcineva şi e o povară şi pentru companiile care îşi plătesc impozitele corect şi care suferă direct şi incorect în urma unei concurenţe neloiale. Întreprinderile locale europene suportă estimarilor Comisiei europene o sarcină cu 30 % mai ridică faţă de multinaţionale din cauza transferurilor de profituri. Şi exact impotriva acestui fenomen încercăm să luptăm cu aceste măsuri.”

Comisarul pentru afaceri economice și financiare, impozitare și vamă, Pierre Moscovici. Pachetul aprobat permite să se reechilibreze jocul fiscal în Europa şi închide anumite circuite propice evaziunii fiscale.

Aceste măsuri vor garanta că multinaţionalele se vor supune aceloraşi reguli şi cote ca şi celelalte întreprinderi care funcţionează în Uniunea Europeană.

Comisarul Moscovici a precizat că pachetul propune masuri concrete pentru a împiedica companiile să-şi exporte profiturile către paradisuri fiscale.

De asemenea, aceste măsuri vor acţiona pentru a le împiedica pe companii să profite de pe urma inegalităţilor dintre legislaţiile naţionale, care astăzi permit să-şi reducă în mod necuvenit impozitele.

Pachetul are la bază cei trei piloni din agenda Comisiei pentru o impozitare mai echitabilă.
Este vorba despre asigurarea unei impozitări eficace în UE, creșterea transparenței fiscale, precum şi asigurarea unor condiții de concurență echitabile.

Propuneri legislative din acest pachet vor fi transmise Parlamentului European pentru consultare și Consiliului UE pentru adoptare.

Consiliul și Parlamentul ar trebui să aprobe și Recomandarea privind tratatele fiscale, iar statele membre ar trebui să o respecte atunci când își revizuiesc aceste acorduri.

De asemenea, statele membre ar trebui să se pună de acord în mod oficial cu privire la noua strategie externă și să decidă cum pot să o pună în aplicare cât mai rapid, după ce va fi aprobată de Parlamentul European

Parlamentul European a prezentat raportul anual al Comisiei în domeniul concurenței

Publicat de Andrei Cretoiu, 22 ianuarie 2016, 10:30

Raportul anual al Comisiei în domeniul concurenței, pentru anul 2014, a fost prezentat săptămâna aceasta în Parlamentul European. A fost adoptată o rezoluție referitoare la banii recuperați de la o companie, care a încalcat normele privind ajutoarele de stat.Potrivit rezoluției votate marți, banii recuperați de la o companie care, conform CE, a încălcat normele privind ajutorul de stat, nu vor fi direcționați către statele membre unde se află respectiva companie, ei vor ajunge la bugetul UE sau în statele membre care au avut de suferit.

Raportul prezintă recomandări generale pentru îmbunătățirea concurenței și alege mecanismele privind practicile de impozitare corporativă și de sprijin al statului pentru bănci, în urma crizei financiare.

Margrethe Vestager, comisar european pentru competiție a declarat că trebuie să ne asiguram că legea concurenței este implementată într-un fel care să susțină viața de fiecare zi a cetățenilor. Companiile puternice, care au avut succes, nu trebuie să folosească greșit puterea lor. Pentru a menține piața deschisă, și pentru ca fiecare companie să aibă șansa sa de a-și atrage clienții.

Ea a mai spus: Apreciez viziunea globală conform căreia avem nevoie de o cooperare mai strânsă cu parlamentul European şi în domeniul legislativ, atât în cazul schimbului automaz de informaţii, cât şi atunci când este vorba despre plata impozitului pe profit, şi în situaţia în caresperăm să putem aborda următoarea chestiune: profitul se taxeayă acolo unde s+au făcut banii.

Am încercat să fim cât mai transparenţi, să publicăm deciziile imediat ce au apărut informaţiile confidenţiale, să fim mai transparenţi când e vorba de ajutorul statal, împuternicind statele memebre să ia mult mai multre deciyii singure şi pe de altă parte, să fie mai transparente apropo de felul în care sunt cheltuiţi banii contribuabililor.

Comisia se confruntă acum, în era globalizării și a economiei digitale, cu provocări mai mari decât în trecut. Este nevoie de noi reguli privind o impozitare echitabilă, poziția dominantă pe piață, oportunitățile de intervenție europeană și cooperarea internațională.

Deputații au cerut Comisiei să definească noi criterii de evaluare a dimensiunii pieței în zona digitală. Actuala cifra de afaceri globală nu este un criteriu suficient pentru a aprecia dacă, în urma unor fuziuni sau preluări, se ajunge la o poziție mail mult decât dominantă în economia digitală. Deputații consideră și că în cazul încălcării normele existente, amenzile trebuie aplicate nu numai persoanelor juridice, ci și persoanelor fizice responsabile, ca un factor de descurajare.

S-a mai fost solicitat Comisiei, de asemenea, clarificarea normelor și procedurilor pentru autorizarea unui ajutor de stat în domeniul privat.

Valul fără precedent al refugiaţilor și conflictele interne, încercări grele pentru UE

Publicat de Andrei Cretoiu, 20 ianuarie 2016, 09:45

Anul 2016 va trebui să aducă rezultate clare, tangibile în redobândirea controlului asupra graniţelor comune şi a fluxului de refugiaţi, începând chiar cu săptămânile, lunile care urmează.

Pentru aceasta, Uniunea Europeană ca tot unitar va trebui să-şi intensifice eforturile, propunerile înaintate de Comisie trebuie adoptate, abordările asupra cărora s-a căzut de acord în 2015 trebuie implementate – a subliniat prim-vicepreşedintele Frans Timmermans la şedinţa Colegiului.

În ceea ce priveşte relocarea, până la această oră doar 272 de persoane din cifra de 160.000 stabilită în septembrie 2015 au fost redistribuite.

În alocuţiunea sa de anul nou, preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker nu şi-a ascuns nemulţumirea legată de refuzul unor ţări de a accepta cote obligatorii de refugiaţi: „Nu este posibil ca o propunere a Comisiei care a beneficiat de un sprijin substanţial din partea Parlamentului – este vorba de relocarea a 160.000 de refugiaţi – să nu fie executată! Statele membre, în speţă cele, care ar putea crede acum că merg în direcţia cea bună spunând că nu vor accepta refugiaţi, trebuie convinse că este vorba de o decizie luată, care trebuie implementată!”

În privinţa punctelor de acces, din cele cinci zone desemnate pe teritoriul Greciei, numai una, cea din Lesvos este pe deplin operaţională. În Italia procentul este de două din şase, zonele de acces funcţionale fiind Lampedusa şi Trapani.

Jean-Claude Juncker: Lucrăm de câteva luni la centrele de înregistrare-primire, aşa zisele hotspots, acestea vor trebui finalizate. Am progresat mult în privinţa acestora, veţi vedea că până la următorul summit european vom avansa vizibil!

Problema returnărilor va trebui discutată în detaliu! În privinţa acelora care vor fi returnaţi, cărora nu li se va acorda dreptul de şedere în Uniune, vom depinde de disponibilitatea unor terţe state.

Acest lucru înseamnă că tratatele noastre de readmisie cu acestea vor trebui extinse, îmbunătăţite. Comisia a elaborat deja propuneri privind noile modalităţi şi organisme de control ale graniţelor europene, terestre şi maritime, lucrăm activ la acest subiect. Este vorba de un proiect. Nu va rezolva toate problemele, dar dacă nu vom fi capabili de a ne controla eficient graniţele externe, în mod inevitabil vor fi reintroduse verificări la graniţele interne din spaţiul Schengen!

Colegiul comisarilor a discutat şi alte iniţiative necesare în contextul crizei refugiaţilor. Comisia îşi va elabora până în luna martie propunerile vizând reforma sistemului Dublin. Pentru a reduce tendinţele de urmare a unor căi ilegale, va fi pregătit un pachet de măsuri care să-nlesnească imigrarea legală, respectiv integrarea noilor noilor veniţi în piaţa europeană a muncii.

PE cere o strategie comună pentru combaterea radicalizării tinerilor cetățeni europeni

Publicat de Andrei Cretoiu, 26 noiembrie 2015, 09:45 / actualizat: 12 ianuarie 2016, 14:54

Prevenirea radicalizării şi recrutării cetăţenilor din UE, de către organizaţii teroriste revin, în principal, fiecărui stat membru. În acelaşi timp, este necesară o abordare comună, la nivel european pentru a găsi soluţiile unei probleme care a devenit tot mai complicată.

La iniţiativa eurodeputatei Rachida Dati, este demult deschisă, în Parlamentul European, tema privind prevenirea radicalizării şi recrutării cetăţenilor europeni. Ea este autoarea unui raport plecând de la faptul că peste 5000 de persoane, mai ales tineri, au plecat, în ultimii ani, în Siria sau Irak. În raport, răspunsul său este fără echivoc: e necesară mai multă colaborare şi coordonare între statele membre.

Eurodeputata Rachida Dati: „Chestiunea educaţiei se situează în centrul acestui subiect grav, acestui flagel al radicalizării. Există şcoli cu probleme sociale reale, care îi imping pe unii dintre tineri să se mai identifice cu naţiunile lor. Se identifică prin cel mai mic numitor comun, care uneori poate fi religia, o pervertire a religiei. Dar, trebuie luat în calcul, lucrurile se complică..

Deci, cum se face prevenirea? Se face prin educaţie, prin combaterea inegalităţilor. Fiecare ţară trebuie să aibă mai întâi o politică naţională ce vizează diferenţele sociale, în primul rând, la şcoală. În Franţa, inegalităţile s-au adâncit în şcoli.”

Radicalizarea reprezintă o ameninţare tot mai mare în toată Europa, iar noile provocări sunt în mediul online. Odată cu utlilizarea pe scară largă a internetului, eforturile de combatere a radicalizării tinerilor trebuie duse, acum, şi în spaţiul virtual.

Rachida Dati: „Radicalizarea şi jihadismul se fac în două moduri. Prin internet sau în închisoare. Am formulat propuneri pentru a responsabiliza penal gigantii internetului pentru că internetul nu poate spune că este doar un canal prin care trece totul. În prezent, toate organizaţiile criminale şi teroriste folosesc internetul pentru a atrage şi pentru a recruta persoane.”

La nivelul UE, au existat mai multe iniţiative de a întări cadrul juridic şi de a combate radicalizarea, mai ales în închisori. Astfel, Comisia Europeană a prezentat o agendă în materie de securitate care face diferenţa între lupta împotriva terorismului şi prevenirea radicalizării. Apoi, prin reînnoirea Strategiei 2015-2020, adoptate în iunie, statele membre au confirmat angajamentul de a găsi o bază de cooperare şi acţiuni comune în următorii cinci ani.

Aşteptările noastre, ca cetăţeni europeni, sunt mari. Vrem să trăim în linişte şi să putem construi un viitor împreună.

A fost anunţat câştigătorul premiului Lux pentru cinematografie

Publicat de Andrei Cretoiu, 25 noiembrie 2015, 13:30

Filmul “ Mustang “, ce prezintă povestea a cinci surori din Turcia, hotărâte să-şi trăiască viaţa libere, fără constrângerile impuse de o societate tradiţională, este marele castigator al premiului Lux.

Anunţul a fost făcut ieri, la Strasbourg, de către preşedintele Martin Schultz în cadrul unei ceremonii din plenul Parlamentului European.

“ Da, Doamnelor şi domnilor, câştigătorul este Mustang, de Deniz Gamze Ergüven…”

Regizorul filmului, Deniz Gamze Ergüven, s-a declarat extrem de onorată de primirea acestui premiu şi a spus că Mustang este un film ce promovează idealurile Uniunii Europene.

Valori care trebuie apărate, după cum a subliniat şi Preşedintele Parlamentului European, Martin Schultz.

“ În aceste vremuri în care duşmanii plurarismului se luptă să ne distruga, cu brutalitate, cultura, trebuie să fim gata să ne apărăm diversitatea. Iar Premiul Lux este important pentru acest ţel”

Mustang a primit cele mai multe voturi din partea europarlamentarilor, dar pe lista scurtă pe 2015 s-au mai aflat Mediterranea, coproducţie Italia, Statele Unite, Germania, Franţa, Qatar, şi Lecţia, realizat în colaborare Bulgaria- Grecia.

Premiul Lux răsplătește în fiecare an filme coproduse în Europa care aduc pe ecran valori și probleme europene.

Toate producţiile intrate în finală sunt difuzate în statele membre.

Mustang va fi proiectat şi în Bucureşti, joi, 26 noiembrie, în cadrul Zilelor Filmului Lux.

Intrarea este liberă

Începe o nouă sesiune a Parlamentului European

Publicat de Andrei Cretoiu, 23 noiembrie 2015, 09:30

Astăzi începe o nouă sesiune a Parlamentului European, în cadrul căreia va avea loc o dezbatere care se va concentra pe măsuri concrete, inclusiv propunerea privind datele din registrul cu numele pasagerilor.

Propunerea se află în prezent în negociere tripartită între Parlament, Consiliu şi Comisie şi prevede creşterea schimbului de informaţii între statele membre UE, întărirea controalelor la graniţele externe ale Europei, combaterea finanţării teroriste şi a traficului de arme.

Cele 28 de state membre au sporit presiunea pentru ca Parlamentul European să accelereze adoptarea registrului european cu numele pasagerilor companiilor aeriene, necesar pentru a urmări parcursul „celor care vor să atace”. Vor fi controlaţi inclusiv cetăţenii europeni, au decis miniştrii de interne prezenţi la reuniunea extraordinară a Consiliului de Justiţie şi Afaceri Interne de la Bruxelles. Aceştia au cerut şi revizuirea regulilor după care funcţionează spaţiul Schengen, tocmai pentru a permite controlarea sistematică a cetăţenilor europeni şi nu doar a celor din statele terţe

Comisarul european pentru afaceri interne, Dimitris Avramopoulos, a salutat consensul statelor membre:

“Vocea Franţei a fost auzită. Nu este vorba doar Franţa, care a fost atacată în centrul valorilor sale, acesta este întreaga Europă. Și tocmai de aceea un răspuns european unit este singura cale de urmat.

Acordul privind registrul european cu numele pasagerilor trebuie finalizat până la sfârşitul lui 2015 şi va trebui “să includă zborurile interne în raza sa de acţiune”, să prevadă o perioadă “suficient de lungă pentru păstrarea datelor” şi nu ar trebui să se limiteze la “infracţiunile de natură transnaţională”, au cerut miniştrii europeni în declaraţia comună de la finalul Consiliului JAI.

Raportul anual privind progresul statelor candidate şi potenţial candidate la UE a fost prezentat în cadrul Comisiei pentru Afaceri Externe din Parlamentul European

Publicat de Monica Slavici, 11 noiembrie 2015, 09:40

Pe parcursul ultimelor 12 luni, Comisia Europeană şi-a intensificat activitatea pentru a-i pregăti pe partenerii de pre-aderare la provocările ce vor urma şi a-i pune pe o pistă europeană mai fermă. Cristina Ion, Bucuresti fm

Cu ocazia prezentării pachetului anual privind extinderea, comisarul Johannes Hahn a precizat: “Criza refugiaţilor a condus la o cooperare strânsă cu ţările din sud-estul continentului – de dragul stabilităţii Europei. Procesul de extindere aduce rezultate concrete prin reforme economice şi democratice. Aceste reforme transformă treptat ţările în cauză, îmbunătăţind rezistenţa şi consolidarea stabilităţii în vecinătatea noastră imediată. Prin urmare, politica de extindere şi politica de migraţie nu se exclud reciproc, acestea se consolidează reciproc.”

Johannes Hahn, responsabil de politica europeană de vecinătate şi extindere a negocierilor a subliniat care sunt punctele cheie în 2015 pentru fiecare dintre ţări.
Muntenegru şi Serbia au înregistrat progrese în cadrul negocierilor de aderare, iar Macedonia este la un nivel relativ bun de aliniere legislativă.
În Albania, se constată un progres constant în abordarea priorităţilor-cheie pentru deschiderea negocierilor de aderare, iar în ceea ce priveşte Bosnia şi Herţegovina, ţara este din nou pe calea reformei.
În Kosovo, guvernul a luat unele decizii foarte dificile în ultima vreme, dar ţara este într-un stadiu timpuriu în numeroase domenii.
Referindu-se la relaţiile cu Turcia, Johannes Hahn a subliniat că s-a consolidat cooperarea în toate domeniile de interes comun, dar Comisia Europeană consideră că trebuie să se pună capăt violenţei în Turcia şi să se revină la negocierile pentru o soluţie durabilă a problemei kurde.

Parlamentul European a respins propunerea de interdicţie naţională asupra OMG-urilor

Publicat de Monica Slavici, 2 noiembrie 2015, 09:23

Motivul- iniţiativa legislativă ar putea duce la reintroducerea unor verificari la granitele dintre statele care susţin şi cele care se opun OMG-urilor. Claudia Ruse de la București Fm ne oferă detalii in Rubrica Euranet Plus de astăzi….

Parlamentul European a respins propunerea legislativă care ar fi permis fiecărui stat membru UE să restricționeze sau să interzică vânzarea sau utilizarea pe teritoriul său a unor alimente umane sau animale bazate pe organisme modificate genetic (OMG) aprobate de UE.
Deputatii sunt ingrijorati ca această lege ar putea fi inaplicabila sau că ar putea duce la reintroducerea unor verificari la granițele dintre statele care susțin și cele care se opun OMG-urilor.

Europarlamentarul Giovanni La Via, ale cărui recomandari de a respinge propunerea au fost aprobate cu 577de voturi a spus că decizia legislativului European este un semnal clar adresat Comisiei Europene.

“ Aceasta propunere ar putea să dea peste cap tot ceea ce s-a realizat cu piața unică si uniunea vamala. In ultimele luni, au fost exprimate serioase ingrijorări privind lipsa unui studiu de impact, privind compatibilitatea propunerii cu piața unică și aplicabilitatea ei in realitate. Nu a existat nicio evaluare a posibilelor consecințe sau a altor posibile optiuni”.

Raportorul Giovanni la Via crede că această propunere ar putea avea consecințe negative asupra agriculturii din UE, care este dependentă de suplimentele de proteine provenite din surse de organisme modificate genetic.

”Ar putea avea efecte negative indirecte și asupra importurilor. Și, în cele din urma, există îngrijorări ca această propunere nici nu ar putea fi aplicată de fapt pentru că nu există controale la granițele din UE” a mai spus Giovanni La Via.

Această propunere, care ar modifica legislația UE existentă pentru a le permite statelor membre să restricționeze sau să interzică utilizarea pe teritoriile lor a unor alimente bazate pe organisme modificate genetic aprobate de UE, a fost depusă de Comisie la 22 aprilie 2015.

Comisia a sugerat că această propunere ar trebui modelată pe o altă lege UE, privind OMG-urile destinate cultivării, care a intrat în vigoare în aprilie 2015. Aceasta le permite statelor membre să interzică cultivarea organismelor modificate genetic aprobate de UE pe teritoriul lor. Însă cultivarea acestor organisme are loc doar pe teritoriul unui stat membru, în timp ce comercializarea lor traversează granițele, ceea ce înseamnă că o interdicție națională de „comercializare și utilizare” ar putea fi dificil sau imposibil de aplicat fără a reintroduce verificări la graniță a importurilor.
Comisarul european pentru sănătate și siguranță alimentara Vytenis Andriukaitis a spus că propunerea nu va fi retrasă de Comisia Europeană, dar va fi discutată de Consiliul de Miniștrii.

Parlamentul European a acordat Premiul Saharov 2015, bloggerului Raif Badawi

Publicat de Monica Slavici, 30 octombrie 2015, 13:17

Premiul Saharov pentru libertatea de gândire este acordat de Parlamentul European în fiecare an. Onorează persoane și organizații care apără drepturile omului și libertățile fundamentale.

Raif Badawi este un blogger din Arabia Saudită care în prezent execută o pedeapsă de 10 ani de închisoare pentru insultarea Islamului pe site-ul său, unde promovează dezbaterile sociale, politice și religioase.
Badawi este activist pentru drepturile omului; a fost arestat în 2012 și condamnat la 10 ani de închisoare, 1000 de lovituri de bici și o amendă consistentă. Primul set de lovituri de bici i-a fost administrat în public, în luna ianuarie a acesti an. Restul au fost amânate în urma protestelor internationale.
În luna februarie, Parlamentul European a aprobat o rezoluție care condamnă cu fermitate biciuirea lui Raif Badawi ca fiind „un act crud și șocant” și cere autorităților din Arabia Saudită „să-l elibereze imediat și necondiționat, fiind considerat un prizonier de conștiință, reținut și condamnat doar pentru că și-a exercitat dreptul său la libertatea de exprimare”.
Președintele Parlamentului European, Martin Shultz, a spus despre câștigătorul desemnat al premiului Saharov pentru acest an:
Este un erou al lumii moderne a internetului, care se luptă pentru democrație și libertatea de gândire, și care se confruntă cu tortura. I-am cerut azi regelui Arabiei Saudite să-l grațieze imediat, să-l elibereze și să-I dea șansa de a-și primi premiul în decembrie, aici, în plenul Parlamentului European.

Parlamentul European a votat eliminarea taxelor de roaming şi a accesului inegal la internet

Publicat de Monica Slavici, 30 octombrie 2015, 13:09

Detalii ne oferă Mirabela Afronie de la Radio România Reşiţa.

Taxele de roaming nu trebuie să depășească din primăvara anului viitor 0,02 euro pentru mesajele text, 0,05 euro pe minut pentru apelurile vocale, şi tot atât pe megabyte la utilizarea internetului mobil.

Dacă operatorii pot să dovedească faptul că nu pot recupera costurile și că afectează prețurile interne, autoritățile naționale îi pot autoriza să impună taxe suplimentare minime, dar doar în cazuri excepționale. Pentru a preveni abuzurile cum ar fi roamingul permanent, firmele pot în anumite condiții să aplice o taxă modică, mai mică decât limitele actuale. Companiile care oferă acces la internet nu au voie să blocheze sau să încetinească traficul, decât dacă acest lucru este cerut de sentințe judecătorești sau de legi.

Furnizorii de internet vor fi obligaţi să ofere utilizatorilor care semnează contracte explicaţii clare privind vitezele de descărcare şi încărcare la care se pot aştepta în realitate. Orice diferenţă semnificativă poate fi un motiv pentru rezilierea contractului sau oferă dreptul de a primi compensaţii. Autoritățile naționale de reglementare vor fi responsabile cu verificarea acestor situații pentru a vedea dacă diferența reprezintă o încălcare a contractului sau nu.

Lucrurile nu se vor schimba în ceea ce priveşte țările din afara Uniunii Europene. Cetăţenii sunt sfătuiți de Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicații să studieze cu atenție ofertele furnizorilor, tarifele pentru serviciile de voce și date în afara zonei. De exemplu un utilizator român aflat în Serbia, Muntenegru, Egipt, Maroc, Canada sau S.U.A. poate plăti peste 2 euro/minut în cazul unui apel efectuat către România sau 1 euro/minut pentru un apel primit în roaming. Comparativ, un utilizator care călătorește în spațiul Uniunii Europene plătește maxim 0,19 euro/minut pentru un apel efectuat către orice destinație din Uniunea Europeană și cel mult 0,05 euro/minut pentru primirea unui apel, în cazul utilizării planului tarifar de bază (Eurotarif).

Comisia specială a Parlamentului European pentru deciziile fiscale a finalizat recomandările privind impozitarea echitabilă şi transparentă a companiilor

Publicat de Monica Slavici, 29 octombrie 2015, 09:18

Formata in luna februarie a acestui an, Comisia specială a Parlamentului European pentru deciziile fiscale şi-a finalizat recomandările privind impozitarea echitabilă şi transparentă a companiilor. Documentul a fost votat în comisie luni, 26 octombrie. Mai multe detalii ne oferă Papp-Zakor András, de la Radio România Cluj, în cadrul rubricii Local, regional, european-EuranetPlus.

Parlamentul European a decis la începutul acestui an formarea unei comisii speciale pentru deciziile fiscale cu scopul de a analiza practicile de impozitare din ţările membre şi de a elabora un set de propuneri pentru instaurarea unui mediu fiscal mai echitabil.
Decizia a fost luată în urma unei serii de investigaţii lansate de Comisia Europeană, vizând manevrele fiscale ale unor mari companii multinaţionale. Este vorba cu precădere de firme cu sediul în Luxemburg, Irlanda, Belgia sau Olanda, care – conform presupunerilor – ar fi obţinut în mod netransparent înlesniri speciale, de natură să distorsioneze mediul concurenţial atât naţional, cât şi european.
Din punct de vedere tehnic, companiilor multinaţionale li se pot acorda anumite facilităţi fiscale, fără ca aceste înlesniri să constituie ilegalităţi. Problema este că în acelaşi timp cetăţenii şi IMM-urile trebuie să se achite de propriile obligaţii financiare în mod integral.
Comisia Europeană a luat recent două decizii deosebit de importante din acest punct de vedere. Conform acestora Luxemburgul şi Olanda au acordat înlesniri de impozitare selective, ca atare ilegale, firmelor Fiat Finance and Trade respectiv Starbucks. Verdictul a fost salutat de eurodeputaţi, care l-au apreciat ca fiind „un important pas înainte pentru combaterea practicilor de planificare fiscală agresivă de către corporaţiile multinaţionale în Europa”.
Elisa Ferreira, eurodeputat din Grupul Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi Democraţilor Europeni, raportor al comisiei speciale pentru decizii fiscale:
„Această decizie dovedeşte că Parlamentul a avut dreptate când a creat comisia specială pentru a aborda problema fraudei şi evaziunii, a privilegiilor fiscale de care beneficiază corporaţiile. Este o chestiune de echitate ca multinaţionalele să nu poată beneficia de privilegii din partea guvernelor care se-ntrec între ele, oferindu-le cele mai reduse impozite pentru a le concentra profiturile în propriile jurisdicţii. Acestea sunt chestiunile abordate de noi, am venit cu propuneri foarte clare, fezabile, este nevoie doar de voinţă politică!”
Principiul care a stat la baza recomandărilor elaborate de cei doi coraportori, Elisa Ferreira şi Michael Theurer a fost cel conform căruia companiile multinaţionale ar trebui să-şi plătească impozitele acolo, unde realizează profitul. Comisia specială propune obligarea acestor firme la o raportare în detaliu a profiturilor realizate, a impozitelor plătite şi a subvenţiilor primite, pe fiecare ţară în care au activitate. Europarlamentarii propun de asemenea introducerea unei baze europene comune consolidate de impozitare a profitului.
Comisia specială a votat luni documentul elaborat de cei doi coraportori. Pe 16 noiembrie este programată o reuniune extraordinară în care companiile multinaţionale care au refuzat invitaţiile anterioare îşi pot exprima opiniile cu privire la evoluţiile recente ale sistemului de impozitare.
În ultima săptămână a lunii va avea loc votul final în plen.

Provocările legate de migrație trebuie abordate la nivelul întregii Uniuni Europene

Publicat de Camelia Teodosiu, 19 octombrie 2015, 09:28 / actualizat: 24 octombrie 2015, 14:21

Rezultatele ultimului Eurobarometru arată că provocările legate de migrație trebuie abordate la nivelul întregii Uniuni Europene.

Imigrația și terorismul sunt preocupările cu cel mai rapid ritm de creștere în rândurile cetățenilor din Uniunea Europeană, conform ultimului Eurobarometru comandat de Parlamentul European, și realizat de către TNS. La sondaj au răspuns 28150 de persoane din toate Statele Membre în perioada 19-29 Septembrie 2015.

Doi din trei europeni consideră că deciziile legate de migrație trebuie să fie adoptate la nivelul Uniunii Europene, mai degrabă decât la nivelul guvernelor naționale. Procentul de 66% reprezintă o medie, existând diferențe semnificative de la o țară la alta. Astfel, în țări precum Cipru, Germania, Spania, Luxemburg sau Olanda, între 79% și 81% dintre cetățeni favorizează adoptarea deciziilor la nivel comunitar, în timp ce în timp ce în Estonia, Polonia și Slovacia, procentul este de 40%. Dintre români, 60% consideră că deciziile trebuie luate mai degrabă la nivelul UE.

78% dintre cetățenii UE consideră că e nevoie de o mai bună distribuție a solicitanților de azil. Țările cu procentele cele mai mari (peste 90%) în favoarea acestei afirmații sunt Germania, Suedia, Malta, Grecia, Olanda și Belgia, în timp ce în România 59% din persoane sunt de acord. În țări precum Cehia, Slovacia și Estonia, ponderea celor care susțin o mai bună distribuție este sub 50%.

Cei 78% dintre cetățenii care sunt de acord cu o mai bună distribuție a solicitanțor de azil au fost chestionați ulterior în legătură cu metoda concretă de distribuție, mai exact cotele obligatorii decise la nivelul UE. Măsura este susținută de 75% dintre europenii, respectiv 44% dintre românii care anterior se pronunțaseră în favoarea unei mai bune distribuții a solicitanților de azil.

Referitor la criza economică, 32% dintre europeni cred că aceasta va mai dura mulți ani, același procent fiind înregistrat și în România. Printre cei mai optimiști se numără locuitorii din Malta, Danemarca și Irlanda, în timp ce peste 50% din greci și francezi se declară pesimiști cu privire la sfârșitul crizei economice.

Rezultatele complete ale sondajului sunt disponibile la http://www.europarl.europa.eu/atyourservice/en/20150630PVL00108/2015-parlemeter

Parlamentul European a ales finaliştii Premiului Saharov 2015

Publicat de Camelia Teodosiu, 16 octombrie 2015, 09:38 / actualizat: 19 octombrie 2015, 9:47

Bloggerul saudit Raif Badawi, opoziția democratică din Venezuela și liderul opoziției ruse Boris Nemţov, asasinat în februarie 2015, sunt finaliștii Premiului Saharov în 2015. Finaliștii au fost aleși prin vot în cadrul unei reuniuni comune a comisiilor pentru afaceri externe, dezvoltare și drepturile omului. Laureatul va fi ales de președintele Parlamentului, împreună cu liderii grupurilor politice, pe 29 octombrie. Ceremonia acordării premiului va avea loc pe 16 decembrie, la Strasbourg.Finaliștii anului 2015 sunt: Raif Badawi: blogger din Arabia Saudită, autor al site-ului web Liberalii saudiți liberi. A fost arestat în 2012 și condamnat mai târziu la 10 ani de închisoare, 1.000 de lovituri de bici și o amendă substanțială pentru insultarea valorilor islamice pe site-ul său. A primit 50 de lovituri în ianuarie 2015, celelalte fiind amânate în urma protestelor internaționale. Badawi a fost nominalizat de grupurile S&D, CRE și Verzi/ALE. „Nu îmi pot imagina că astăzi, aici, cineva poate fi legat în public și biciuit doar pentru curajul de a-și exprima propriile opinii, Nominalizându-l pe Raif Badawi, dorim să îi onorăm pe toți cei care luptă pentru libertatea de exprimare în lume”, a spus eurodeputatul Pier Antonio Panzeri (S&D, Italia) la prezentarea nominalizărilor, în septembrie. „Grupul Conservatorii și Reformiștii Europeni susține candidatura”, a adăugat eurodeputata Anna Fotyga (CRE, Polonia). Tamás Meszerics (Verzi/ALE, Ungaria) a spus că, în calitate de blogger trăind într-unul dintre cele mai opresive regimuri din lume, „Badawi reprezintă un simbol al luptei pentru libertatea de exprimare”. „Europa nu poate rămâne mută când astfel de oameni suferă tortură sau moarte doar pentru că își exprimă ideile în Arabia Saudită”, a adăugat dumnealui.Opoziția democratică din Venezuela, reprezentată de Mesa de la Unidad Democrática – o coaliție electorală formată în 2008 pentru unificarea opoziției la partidului președintelui Hugo Chávez – și prizonierii politici. Nominalizarea a fost făcută de PPE și eurodeputații Fernando Maura Barandiarán și Dita Charanzová. „Deși guvernul din Venezuela a fost ales democratic, în momentul de față, acesta exercită un control totalitarist asupra populației. Acest grup face parte din opoziția democratică din Venezuela: luptă pentru drepturile lor”, a spus eurodeputatul spaniol Luis de Grandes Pascual în numele PPE. Fernando Maura Barandiarán (ALDE, Spania) a spus că acordarea Premiului Saharov opoziției democratice din Venezuela ar însemna un sprijin și acordarea unei protecții acestei mișcări. Boris Nemţov, fizician rus, fost viceprim-ministru și politician din opoziție, asasinat în februarie 2015 la Moscova. A fost nominalizat de ALDE. „Un lider al societății civile ruse, care a luptat pentru o Rusie democratică, prosperă și pașnică. În calitate de lider al opoziției și activist al societății civile, domnul Nemțov a luptat pentru demascarea corupției și a abuzului de putere din Rusia. Și a plătit cu viața”, a spus Urmas Paet (ALDE, Estonia). Premiul Saharov: ce este și cum funcționează Premiul Saharov pentru libertatea de gândire este acordat de Parlamentul European în fiecare an. Onorează persone și organizații care apără drepturile omului și libertățile fundamentale. Anul trecut, laureat a fost Denis Mukwege. Nominalizările pentru Premiul Sakharov se pot face de grupurile politice sau un grup de cel puțin 40 de eurodeputați. Comisiile pentru afaceri externe și dezvoltare aleg prin vot trei finaliști, iar mai târziu, câștigătorul este ales de Conferința Președinților. Detalii suplimentare despre Premiul Saharov sunt disponibile aici.

VIDEO: Provocările Europei discutate în Parlamentul European

Publicat de Mihaela Costache, 7 octombrie 2015, 16:45

Europa are o problemă în gestionarea crizelor, afirmă eurodeputatul Maria Grapini.
Oficialul european spune că este mai uşor să previi decât să rezolvi o criză, cum este cea a emigranţilor.

Salvarea de vieţi omeneşti trebuie să fie principalul obiectiv al Uniunii Europene în cazul crizei refugiaţilor, afirmă eurodeputatul Marian Jean Marinescu. Acesta spune că, astfel, se va micşora şi fluxul de emigranţi către Europa.

În privinţa României, vicepreședintele Parlamentului European, Ioan Mircea Pascu, spune că ţara noastră ar fi trebuit să lupte să intre în Spaţiul Schengen în primul val; acum contextul este diferit…

VIDEO / Corespondență de la Strasbourg / Maria Grapini: Europa are o problemă în gestionarea crizelor

Publicat de Mihaela Costache, 7 octombrie 2015, 08:30

Europa se află într-un moment dificil, poate chiar delicat. Și asta o recunosc majoritatea oficialilor europeni. Nici nu s-a încheiat criza Greciei, că au apărut alte două provocări, sau chiar trei probleme majore: criza imigranților, problema VW și ascensiunea Rusiei.

Din sediul Parlamentului European din Strasbourg, Aurelian Teculescu va propune un dialog cu europarlamentarul Maria Grapini despre doua dintre subiectele amintite.

Ziua de miercuri va fi una importantă la Strasbourg. Cancelarul Germaniei și presedintele Frantei vor susține un discurs in plenul Parlamentului referitor la principalele provocari ale Europei de astazi. Tot miercuri, se va adresa parlamentarilor europeni și Regele Felipe al Spaniei.

Jean-Claude Juncker a anunţat că programul iniţial de repartizare a imigranţilo va fi extins

Publicat de Andrei Cretoiu, 10 septembrie 2015, 12:40

În discursul său anual privind “Starea Uniunii”, prezentat în plenul Parlamentului European reunit la Strasbourg, preşedintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker a subliniat viziunea sa politică pentru viitorul UE şi a stabilit principalele elemente de ghidare ale programului de lucru al Comisiei pentru 2016.

Preşedintele executivului comunitar s-a axat pe cele mai mari probleme, cum ar fi criza refugiaţilor, viitorul monedei euro şi politica externă.

Uniunea Europeană manifestă o lipsă de uniune în Europa, iar acest lucru trebuie să se schimbe, a declarat Jean-Claude Juncker în faţa eurodeputaţilor:

“Este timpul să vorbim deschis despre problemele mari cu care se confruntă Uniunea Europeană. Deoarece Uniunea noastră Europeană nu este într-o stare bună. Noi trebuie să schimbăm acest lucru. Şi trebuie să se schimbe acest lucru acum. Oricare ar fi agenda legislativă prima prioritate este şi trebuie să fie abordarea crizei refugiaţilor.”

Juncker i-a îndemnat pe miniştrii de Interne să adopte propunerile CE de redistribuire de urgenţă a 160.000 de refugiaţi, în cadrul negocierilor pe care urmează să le poarte luni la Bruxelles.

Comisia a propus şi crearea unui fond fiduciar în valoare de 1,8 miliarde de euro care să fie folosit în vederea descurajării „imigraţiei ilegale” din Africa şi o listă de ţări de origine sigură din Balcani, plus Turcia, ai căror cetăţeni să nu poată cere azil în UE.

Parlamentul European a adoptat raportul elaborat de europarlamentarul Mircea Diaconu

Publicat de Andrei Cretoiu, 9 septembrie 2015, 09:50

Parlamentul European a adoptat ieri, cu 613 voturi pentru, 70 împotrivă și 19 abțineri, raportul intitulat „Către o abordare integrată a patrimoniului cultural european”, elaborat de europarlamentarul Mircea Diaconu, raportor din partea ALDE (Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa) și vicepreședinte al Comisiei pentru cultură și educație (CULT) a forului legislativ european. Documentul subliniază importanța finanţării europene și a sprijinului oferit de instituțiile Uniunii Europene statelor membre, în privința promovării și conservării patrimoniului cultural și totodată propune soluții de valorificare a acestuia la nivelul potențialului său social, economic şi de mediu.

Despre programe şi finanţări, Mircea Diaconu:

Este un munte de intenţii bune, totul este în regulă, programe sunt, linii de finaţare sunt, însă, efectiv, punerea lor in practică este greoaie, întârzie, dacă discutăm de Romania este şi mai grav. Chiar şi alte ţări care se mişcă repede şi bine pe subiecte din acestea au dificultăţi. Cumva, cultura este la urmă, alte subiecte sunt înainte, cultura este la urmă. Este un top care s-a instituit şi cultura este ultima.Când e de tăiat ceva dintr-un buget, că e naţional, european, se taie de la cultură. Chiar subiecte din acestea au fost şi sunt, sunt câteva subiecte deschise, despre finanţare culturală şi sunt deschise de câţiva ani buni. În Europa a fost nevoie de strâns nişte bani pentru urgenţe, efectiv se încearcă de la nivelul Comisiei Europene tăierea acestor linii de finanţare, acestor iniţiative foarte bune.

Printre solicitările concrete formulate de Mircea Diaconu se numără desemnarea unui An European al Patrimoniului cultural, înființarea unui portal unic cu informații despre toate sursele de finanțare europene pentru patrimoniul cultural, asigurarea unui control de calitate în cadrul proiectelor europene de restaurare a patrimoniului și revizuirea pragului de 5 milioane de euro fixat pentru proiectele de restaurare. În ceea ce priveşte procentul alocat din PIB culturii, România stă dezastruos.

Se vorbeşte minunat despre cultură şi finanţarea este 1%, 2%, 3%. Iar în România, ca să fie foarte simplu, este 0,1%

Şi totuşi ne dorim o Capitală culturală europeană în 2021. Ce şanse avem?

Senzaţia mea, déjà, după ce au trecut reprezentanţi ai vreo zece oraşe din Romania care vor să participle, este că cei mai multi sunt curioşi, pur şi simplu, nu fac decât, iarăşi folosesc un termen crud, nu o fac pe bune. Chiar să fim serioşi, să vrem ceva cu adevărat

Comisarul european pentru migratie, Dimitris Avramopoulos, a vizitat ieri Austria

Publicat de Andrei Cretoiu, 8 septembrie 2015, 10:15

Avem responsabilitatea si datoria, din punct de vedere moral si legal, de a-i primi, a spus Federica Mogherini care a adaugat ca nu exclude posibilitatea ca la dezbaterea de maine din Parlamentul European cu privire la repartizarea solicitantilor de azil sa apara varianta de a sanctiona statele membre care nu respecta propunerile adoptate.

Comisarul european pentru migratie, Dimitris Avramopoulos- care a vizitat ieri Austria- considera ca ne aflam in mijlocul uneia din cele mai mari provocari careia Europa trebuie sa-i faca fata. Aceasta nu este o criza de moment ci o problema serioasa care va continua atat timp cat in vecinatatea Uniunii vor exista conflicte. Europa are datoria de a-i ajuta pe cei aflati in suferinta, acordarea azilului nu este o amabilitate ci o responsabilitate

“Cred ca suntem cu totii de acord ca aceasta criza a refugiatilor nu este doar o problema a Austriei, Ungariei, Greciei, Italiei sau Germaniei. Este o criza europeana. Prin urmare, Europa, ca intreg, trebuie sa gaseasca raspunsuri rapide la evolutia situatiei. Tocmai de aceea am fost saptamana trecuta la Calais in Franta si la Kos in Grecia, de aceea sunt astazi aici si voi merge curand in Germania si Ungaria”(avramopoulos).

Numele instituțiilor europene sunt tot mai prezente în mass media

Publicat de Andrei Cretoiu, 3 septembrie 2015, 09:30

Numele instituțiilor europene sunt tot mai prezente în informările pe care le oferă mass media publicului larg. Fie că vorbim despre decizii, despre proiecte de viitor, Comisia Europeană, Parlamentul European se regăsesc pe aceste paliere care se răsfrâng în plan național. Ei bine, în aceeași notă a actualității europene este și anunțul pe care îl fac reprezentanții Legislativului comunitar legat de stagii pentru cetățenii Uniunii Europene în cadrul instituției. Nu facem decât să detaliem acest subiect. Informațiile vin din partea domnului Bogdan Bârla, ofițer de presă în cadrul Biroului de Informare în România al Parlamentului European.

Așadar, domnule Bârla, vă propun să clarificăm care este scopul acestor stagii?

Parlamentul European are acest program de stagii cu caracter permanent cu scopul de a ajuta pe cei interesați să-și dezvolte niște abilități, să-și formeze o experiență profesională și, în același timp, să cunoască mai bine instituția Parlamentului European, modul în care aceasta funcționează și să intre în contact direct cu persoane care se ocupă de problematicile europene aflate pe agenda publică.

Sunt mai multe tipuri de stagii, așezate pe mai multe zone de pregătire.

Există stagii pentru absolvenții de învățământ superior, așa numitele stagii Robert Schuman. Există stagii de formare pentru cei care încă nu sunt absolvenți de învățământ superior, există stagii pentru traducători și pentru interpreți de conferință. Stagiile Robert Schuman sunt adresate absolvenților care au o diplomă de licență. Sunt niște condiții generale, precum vârsta de 18 ani. Este necesar ca cei care aplică să cunoască în mod aprofundat una dintre limbile oficiale ale Uniunii Europene și aș adăuga aici că este necesar ca, pe lângă limba maternă, în cazul de față româna, un candidatul să cunoască cel puțin una dintre limbile engleză, franceză sau germană; inclusiv formularul de candidatură se va completa într-una dintre aceste trei limbi, la alegere. Stagiul Robert Schuman are o durată de 5 luni. În prezent suntem în plină perioadă de depunere a candidaturilor lansată la 15 august și această perioadă se încheie la 15 octombrie. Alături de aceasta, mai sunt stagii care se adresează persoanelor care nu au încă o diplomă de licență, în special studenți care nu au finalizat încă studiile și care pot aplica cu condiții similare față de cele menționate anterior. Diferența ar fi că durata stagiului este de patru luni.

Cei care sunt interesați de astfel de stagii, pot afla mai multe informații căutând pe internet o anumită pagină.

Site-ul general al Parlamentului European este www.europarl.europa.eu. Este locul de pornire în care se vor regăsi toate aceste informații pe care le-am redat într-un format succint. Acolo, candidații vor găsi o serie de întrebări frecvente și răspunsurile la acestea, vor găsi pașii detaliați pe care trebuie să-i urmeze și vor găsi și datele relevante de contact, în cazul în care au nevoie de informații suplimentare.

Ce este platforma REFIT a Uniunii Europene?

Publicat de Andrei Cretoiu, 28 august 2015, 08:45

REFIT este programul Comisiei Europene privind o reglementare adecvată și funcțională. Acțiunile sale vizează simplificarea legislației UE și reducerea costurilor de reglementare, contribuind astfel la un cadru normativ clar, stabil și previzibil ce sprijină creșterea economică și crearea de locuri de muncă.

Reprezentanții mediului de afaceri (inclusiv IMM-uri), partenerii sociali și societatea civilă cu experiență directă în punerea în aplicare a legislației UE sunt invitați să devină membri ai platformei REFIT. Termenul-limită pentru exprimarea interesului în privința selecției de experți este data de 1 septembrie 2015.

REFIT este programul Comisiei Europene privind o reglementare adecvată și funcțională. Acțiunile REFIT vizează simplificarea legislației UE și reducerea costurilor de reglementare, contribuind astfel la un cadru normativ clar, stabil și previzibil ce sprijină creșterea economică și crearea de locuri de muncă.

Astfel, cum a declarat prim-vicepreședintele Frans Timmermans, UE nu ar trebui să considere în mod automat că adoptarea de legislație nouă este soluția la orice problemă, ci trebuie să examineze, de asemenea, dacă corpusul legislativ existent este adecvat scopului și să facă modificări, acolo unde este cazul. Voința politică de a revizui legislația actuală a UE și de a o îmbunătăți, acolo unde este cazul, trebuie să fie împărtășită de toate cele trei instituții ale UE.

Parlamentul European remarcă faptul că, cu statutul consultativ de care beneficiază, Comitetul Economic și Social European joacă un rol-cheie în ceea ce privește reprezentarea societății civile; constată că și Comitetul Regiunilor, care se bucură, de asemenea, de un statut consultativ, joacă un rol-cheie în ceea ce privește reprezentarea autorităților regionale și locale din UE și evaluarea modului în care este implementată legislația UE. Jane Morrice este vice-președinte al Comitetul Economic şi Social European, EESC.

Comitetul Economic şi Social European este un corp ce reprezintă organizațiile societății civile. El pune laolaltă totul: de la organizațiile angajatorilor, grupuri ale oamenilor de afaceri, de la sindicate și organizații neguvernamentale precum cele pentru protecția mediului, grupuri de tineret, ale femeilor, ale consumatorilor, organizații profesionale, în general, oameni care se organizează într-un grup în mediul în care funcționează, toți sînt reprezentați de noi. Noi le purtăm interesele în fața decidenților de la Bruxelles.

Noul pachet al Comisiei Europene privind o mai bună legiferare se va putea concentra asupra domeniilor care generează cea mai mare valoare adăugată. Scopul platformei REFIT este implicarea tuturor părţilor interesate prin colectarea sugestiilor şi a ideilor concrete privind reducerea poverii administrative şi de reglementare, în deplină concordanţă cu obiectivele politicii de legiferare a Uniunii Europene. Comisia Europeană îşi propune să răspundă la toate sugestiile primite, explicând modul în care intenţionează să le gestioneze. Cetățenii europeni sunt invitați să-și facă auzită vocea în cadrul noii platforme REFIT și a site-ului internet „Reduceți efortul – Exprimați-vă opinia”.

Europa comemorează victimele stalinismului și ale nazismului

Publicat de Andrei Cretoiu, 24 august 2015, 11:49

Este important să păstrăm vie amintirea celor care, de-a lungul secolului XX, au suferit din cauza regimurilor dictatoriale, au fost deportaţi și exterminaţi în masă!

Acesta a fost mesajul transmis de Comisia Europeană ieri, pe 23 august, de Ziua Europeană a comemorării victimelor tuturor regimurilor totalitare şi autoritare.

Data nu a fost aleasă întîmplător, ci are legătură cu semnarea, în 1939, la 23 august, a pactului de neagresiune dintre Germania nazistă şi Uniunea Sovietică stalinistă.

Acesta a deschis calea izbucnirii celui de-al doilea Razboi Mondial, cu toate consecinţele lui dezastruoase: milioane de oameni încarceraţi, torturaţi, omorâţi!

Capitole întunecate din istorie, care nu trebuie uitate, consideră comisarul Vera Jourova:

” Trebuie să comemorăm aceste victime şi trebuie să ne asigurăm că astfel de atrocităţi nu se vor mai întâmpla.

A învăţa din greşelile trecutului este cea mai bună cale de a lupta cu noile pericole reprezentate de intoleranţă, xenofobie, rasism şi extremism violent.

Democraţia, libertatea şi drepturile fundamentale trebuie apărate.”

Parlamentul European a declarat, în 2008, ziua de 23 august drept Ziua europeană a comemorării victimelor stalinismului şi ale nazismului, două regimuri care au măcinat continentul în secolul trecut.

Europenii consumă 17 tone de materii prime și produc 5 tone de deșeuri pe an

Publicat de Andrei Cretoiu, 14 august 2015, 09:00

Fiecare european consumă în medie 17 tone de materii prime și produce cinci tone de deșeuri pe an. Cifre alarmante, dacă ne gândim că resursele sunt limitate, dar ar putea exista o soluție. Multe produse și materiale pot fi refolosite sau reciclate, reducând deșeurile. Parlamentul a votat recent, în plen, un raport care cere obiective obligatorii pentru creșterea eficienței resurselor în UE cu 30% până în 2030 – prin comparație cu anul trecut.

Economia tradițională se axează pe a lua, a produce și a arunca, dar în economia circulară ciclul de viață al produselor este extins. Aceasta din urmă, ar putea fi un exemplu grație durabilității ameliorate, gestionării mai eficiente a deșeurilor și design-ului mai bun care face ca repararea, refolosirea și recilcarea produselor vechi să fie mai simple. Ar putea implica și noi modele de afaceri, bazate pe împrumutarea, oferirea și vânzarea produselor folosite.

Aplicarea prevederilor votate de Parlamentul Europeana ar stimula PIB-ul UE cu aproape 1% și ar crea două milioane de locuri de muncă – arată estimări ale Comisiei.

Raportoarea Sirpa Pietikäinen a spus că pentru tranziția către o economie durabilă sunt necesare mai multe schimbări fundamentale.

Noi, acum, falimentăm planeta. În fiecare an, folosim o planetă și jumătate, și această cifră este în creștere, deoarece există mai mulți oameni, mai multe nevoi, mai multe produse și o viață mai scurtă a acestora.

Nu este o întrebare dacă schimbarea se va întâmpla sau nu – este o chestiune de cum se va întâmpla.

Dar pentru a face acest lucru, este nevoie de acțiuni comune de ordin legislativ, economic, dar și de informații. În primul rând avem nevoie de un set adecvat de indicatori și obiective.

Avem nevoie de o revizuire a legislației existente, inclusiv a legislației financiare și asta pentru că istoria noastră a dovedit că legislația noastră nu reușește să încorporeze valoarea serviciilor ce țin de ecosistem. Există o mulțime de puncte care de fapt împiedică noile modele de afaceri ale economiei circulare.

Avem nevoie de o politică a designul produselor fără deșeuri, și așa avem nevoie de o lărgire ambițioasă a domeniului de aplicare și revizuire a directivei privind proiectarea ecologică.

Peste 30 de ani, vom trăi în anul 2050, și fie vom avea nevoie de patru planete sau vom reduce utilizarea resurselor de la 1,5 la limitele unei planete. Alegerea este pentru acest moment, și este alegerea noastră. Avem informațiile și avem nevoie de securitate și reglementarea juridică pentru a face acest lucru.

România a beneficiat de aproape 3,6 milioane de euro pentru sprijinirea lucrătorilor disponibilizaţi

Publicat de Andrei Cretoiu, 11 august 2015, 09:30

Comisia Europeană şi-a publicat nu demult raportul privind activităţile finanţate din Fondul European de Ajustare la Globalizare în perioada 2013-2014. Conform acestuia, România a beneficiat de aproape 3,6 milioane de euro pentru sprijinirea lucrătorilor disponibilizaţi de la compania siderurgică Mechel Câmpia Turzii. Din păcate aceşti bani au ajuns prea târziu şi au trebuit să fie restituiţi. De ce?

Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Cluj înainta Comisiei Europene în luna decembrie 2012 un proiect absolut inedit: cel al unei întreprinderi sociale, menite să asigure locuri de muncă pentru 250 de lucrători disponibilizaţi de compania siderurgică Mechel Câmpia Turzii. Finanţarea se solicita prin Fondul European de Ajustare la Globalizare, aceeaşi sursă din care s-a suportat şi o bună parte din costul programului derulat în sprijinul personalului concediat de la unitatea Nokia din Jucu. De data aceasta, proiectul era mult mai complex, soluţia mult mai inedită, impusă de condiţiile specifice din teren: zona fiind monoindustrială, nu se putea conta pe alţi mari angajatori. Era nevoie de o idee de afacere viabilă pe termen lung, care să dea de lucru la un număr relativ mare de angajaţi, cu o piaţă de desfacere a produselor situată în afara zonei, resursele financiare locale fiind limitate.

AJOFM Cluj a contactat numeroşi potenţiali parteneri, găsind până la urmă o firmă dispusă la colaborare. Întreprinderea socială din Câmpia Turzii urma să producă şoşoni pentru clăpari de schi, căşti şi ochelari pentru cea mai mare companie de echipamente sportive din lume. Dat fiind caracterul inedit al proiectului, procesul de evaluare-deliberare a durat mult mai mult ca de obicei: aproximativ un an şi opt luni faţă de media uzuală de un an.

Daniel Don, directorul AJOFM Cluj: „Am purtat o serie de discuţii cu Comisia Europeană, prin e-mailuri, telefonic, chiar şi direct, cu privire la implementarea acestui proiect, care era un proiect foarte inovativ. Comisia Europeană a analizat această cerere şi-n cele din urmă, în 7 mai 2014 a aprobat-o”.

Conform regulilor procedurale, Parlamentul European trebuia şi el să se pronunţe, în acest punct a intervenit însă neşansa. Votul a fost întârziat de alegeri, aprobarea s-a obţinut abia în luna septembrie, viramentul banilor a avut loc în 29 octombrie 2014.

Întrucât partea de proiect cu finanţare indigenă, implementarea măsurilor complementare întreprinderii sociale, a început din martie 2013, conform regulilor, decontul final pe ansamblu urma să aibă loc până la 1 martie 2015. Condiţie imposibil de îndeplinit cu lucrările nedemarate la fabrica socială.

Daniel Don, directorul AJOFM Cluj: „La noi legislaţia este foarte strictă, nu ne-a permis să creăm întreprinderea până când nu am avut avizul Comisiei definitiv”

În restul ţărilor, lucrurile nu stau aşa: „Toate statele membre cheltuiesc banii, chiar dacă cererea se aprobă peste un an sau peste un an şi jumătate, şi la final, când se aprobă cererea, se face decontul cu Comisia Europeană” – ne spune Daniel Don.

Există însă şi o latură pozitivă în toată povestea acestui proiect: în ciuda eşuării întreprinderii sociale, 450 de disponibilizaţi – adică mai mult de jumătate din grupul ţintă- au fost ajutaţi prin alte mijloace să-şi găsească un nou loc de muncă. Comisia Europeană la rândul ei a apreciat ideea de bază în aşa măsură, încât a înfiinţat o linie specială de finanţare, destinată întreprinderilor sociale.

Problematica specifică erei digitale se află pe agenda parlamentarilor europeni

Publicat de Andrei Cretoiu, 28 iulie 2015, 10:10

Datorită internetului, modul nostru de viaţă s-a schimbat complet. Ne place să împărtăşim informaţii despre noi şi despre ceilalţi, în diferite postări pe internet. E bine să fim conştienţi că atunci când imaginile şi fotografiile sunt încărcate online, practic, oricine devine editor. Fiecare tastă, fiecare căutare, publicările pe Facebook, pe YouTube sau oriunde altundeva, toate sunt înregistrate şi rămân acolo. De aceea, acum, mai mult ca oricând e nevoie de o repunere în cadru a drepturilor de autor astfel încât acestea să se potrivească lumii digitale în care trăim.

Dreptul de autor a fost definit de legislaţia europeană în anul 2001. În 14 ani, situaţia s-a schimbat profund. Modernizarea şi armonizarea legislaţiei sunt obiectivele Comisiei Europene în susţinerea pieţei digitale unice, însă tema se află şi pe agenda Parlamentului European.

Eurodeputatul Julie Reda, responsabilul pentru raportul privind noua legislaţie a drepturilor de autor:

”Principala propunere este ca oamenii să poată accesa lucrări fie gratuite sau contra cost . Ei trebuie să aibă aceleaşi drepturi în toată Europa. De exemplu, mulţi s-au obişnuit să se aboneze la un serviciu de streaming, dar se întămplă ca oferta dorită să nu fie disponibilă în ţara lor. Propunerea mea vizează reguli comune astfel ca oamenii care vor să plătească pentru un anumit serviciu să o poată face. Dar, nu ajunge să avem aceeaşi ofertă legală în toată Europa. Trebuie să ne asigurăm că banii încasaţi astfel sunt distribuiţi echitabil.”

Eurodeputatul Julie Reda a propus un cadru de reguli comune pentru dreptul de autor care să treacă dincolo de frontierele naţionale şi să fie adaptate actualei generaţii a internetului.

”Ce s-a schimbat din anul 2001 este că oamenii care folosesc internetul sunt cu toţii creatori. Ei încarcă lucruri online fără să se gândescă măcar la protecţia drepturilor de autor pentru astfel de lucruri. Înseamnă că trebuie să facilităm reutilizarea lucrărilor; de pildă, cei care remixează videocliuri sau fac colaje foto şi care cred că acest tip de lucrări creative nu afectează realmente deţinătorii drepturilor pentru operele originale.”

În lumea artistică, există opinia că autorii şi creatorii sunt cei care pierd în lumea digitală. Cei mai mulţi dintre ei trăiesc din drepturile de autor pe care le văd ca parte integrantă din operă, ce trebuie să aparţină celui care a creat-o. Ei spun că prea mulţi bani ajung la intermediari şi la platformele de internet, în detrimentul lor.

În aceste condiţii, reforma legislației europene privind drepturile de autor trebuie să aşeze multe reguli în lumea digitală şi să restabilească echilibrul între creatori și consumatori, respectând drepturile fiecăruia.

Trei filme au rămas în compeţie pentru Premiul LUX 2015

Publicat de Andrei Cretoiu, 28 iulie 2015, 09:45

Ele abordează problemele sociale actuale, precum imigraţia, educaţia şi situaţia grea a femeilor şi a fetelor din cauza tradiţiilor.

Preşedinta Comisiei pentru cultură şi educaţie, din Parlamentul European, Silvia Costa, a nominalizat cele trei finaliste pentru Premiul LUX de anul acesta: Mediterranea, Mustang și Urok (Lecţia).

Programul Parlamentului European traversează barierele geografice și lingvistice pentru a ajunge la publicul din Europa, oferind subtitrari în toate cele 24 de limbi oficiale ale Uniunii, iar finalistele vor fi distribuite în peste 50 de oraşe şi vor participa la 20 de festivaluri în Europa.

Mediteranea evaluează problema foarte fragilă şi de mare actualitate a imigranţilor care doresc libertate şi siguranţă, Mustang prezintă o poveste despre privarea de libertate a fetelor într-o societate în care oamenii sunt încă foarte mult sub influenţa tradiţiilor locale, iar Urok întoarce privirea spre un mediu şcolar, în care adversitatea economică poate distruge o existenţă confortabilă.

Silvia Costa, preşedinta Comisiei pentru cultură şi educaţie, din Parlamentul European, a declarat că subiectele abordate de aceste creaţii cionematografice trebuie să fie aduse în atenţia cinefililor:

„Foarte important este că le adaptăm pentru cei cu deficienţe de auz sau de vedere şi deschidem astfel o fereastră pentru ca toată lumea să înţeleagă care sunt problemele cu care se confruntă tările noastre.”

După votul membrilor Parlamentului European, una dintre aceste trei poveşti, va fi premiată la 25 noiembrie, cu Premiului LUX.

Premiul LUX din acest an are o semnificaţie deosebită datorită dezbaterii actuale cu privire la iniţiativa Digital pieţei unice digitale şi reformei drepturilor de autor.

Premiul LUX, este acordat de Parlamentul European, care promovează astfel cinematografia europeană şi valorile UE.

Încă un pas pe drumul Europei de a avea cu 40% mai puţine emisii de carbon până în anul 2030

Publicat de Andrei Cretoiu, 15 iulie 2015, 09:40

Schema de reducere a emisiilor de carbon este punctul principal al politicilor europene privind combaterea schimbărilor climatice. Acestea prevăd taxarea companiilor care emit dioxid de carbon.

Încă din luna februarie, eurodeputaţii Comisiei pentru mediu au aprobat modificarea schemei de comercializare a certificatelor de emisii. Măsura ar urma să ducă la atragerea de investiţii în alternative ecologice.

Europarlamentarul Bas Eickout: ”Dacă discutăm despre reforma schemei de comercializare, firmele se opun oricăror măsuri care determină creşterea preţurilor. Pe de altă parte, când solicită reforme sunt deranjate că preţurile cresc. Pe scurt, vor cât mai multe certificate gratuite, plătite de contribuabili, fără niciun efort de inovare şi de reducere a emisiilor de carbon.”

Pentru industriile care utilizează multă energie, cum sunt industria oţelului, industria chimică şi cea a sticlei, atingerea unui nivel mai mic de emisii de carbon este o sarcină grea care necesită investiții importante. Din acest motiv, companiile europene ar putea fi tentate să-şi reloce activităţile în afara Uniunii Europene, în ţări care au politici mai puțin stringente privind mediul înconjurător.

Se ştie că dintre marii poluatori, Uniunea Europeană este printre puţinii care şi-au impus ţinte obligatorii. Noile tehnologii creează un nou model economic pe care se poate construi inovând şi chiar dacă acum contextul economic nu este favorabil, protejarea mediului rămâne în centrul atenţiei.

Europarlamentarul Bas Eickout: ”Din perspectiva Uniunii Europene, importanţa mediului s- a diminuat puţin. Adevăratul potenţial pentru creştere şi locuri de muncă îl oferă economia verde, care este mult mai puţin dependentă de importuri, apelând la propriile resurse.”

Noua lege aprobată de Parlamentul European crează un sistem care va lua automat de pe piață o parte din certificatele pentru emisiile de gaze cu efect de seră și le va pune într-o rezervă atunci când surplusul va depăși un anumit prag. Reforma este încă un pas pe drumul Europei de a avea cu 40% mai puține emisii de carbon până în 2030”, a spus europarlamentarul Ivo Belet, raportorul pentru acest dosar.

Reforma mecanismului european de tranzacţionare a certificatelor pentru emisiile de gaze cu efect de sera va intra în vigoare după ce va fi aprobată de Consiliul de Miniștri al UE, în luna septembrie.

Rămânerea Greciei în zona euro rămâne incertă, după 15 ore de negocieri la Bruxelles

Publicat de Andrei Cretoiu, 13 iulie 2015, 09:50

Şefii de stat şi de guvern ai celor 19 ţări din zona euro, care s-au reunit ieri la Bruxelles,trebuie să decidă dacă sunt sau nu îndeplinite condiţiile pentru începerea negocierilor cu Atena privind un nou program de asistenţă financiară de la creditorii internaţionali, al treilea program de acest fel în ultimii cinci ani.

Martin Schultz, președintele Parlamentului European spunea aseară: „Nu este ușor, dar cred că putem ajunge la un compromis astăzi. Premierul grec Alexis Tsipras, a declarat ca un acord între Grecia şi partenerii săi europeni este posibil dacă ‘toate părţile doresc acest lucru’, Pentru a putea începe negocierile pentru un nou program, miniştrii de Finanţe din zona euro vor ca Grecia să modifice TVA şi sistemul de pensii, să extindă baza de impozitare pentru a creşte veniturile la buget şi să crească independenţa Oficiului naţional de statistică (Elstat).

Cancelarul german Angela Merkel a declarat duminică, la sosirea la summitul zonei euro de la Bruxelles, că ”nu va exista un acord cu orice preţ” pentru salvarea Greciei, și că ia in calcul un Grexit temporar, de 5 ani.

In schimb,”Franţa va face totul pentru ajungerea la un acord care să-i permită Greciei să rămână în zona euro”, a spus şeful statului francez, care a exclus opţiunea, avansată de Germania, privind o ieşire temporară a Greciei din zona euro.
Atena a solicitat recent un nou ajutor financiar – estimat la circa 74 de miliarde de euro pe trei ani – şi a propus finalizarea unui program de reforme ambiţios.

Unele state din zona euro susţin că planul de reforme al Greciei ar trebui să fie mai substanţial pentru a fi credibil.

Dintre celelalte 18 state din zona euro (înafara Greciei), zece s-au arătat sceptice faţă de noile propuneri ale Atenei. Cele mai intransigente se dovedesc a fi Germania, Austria, Finlanda şi statele baltice.

O decizie este așteptată în cursul acestei dimineți.

Reforma drepturilor de autor discutată în Parlamentul European

Publicat de Andrei Cretoiu, 10 iulie 2015, 10:45

In sedinta plenara a Parlamentul European, una din temele de discutie a fost reforma drepturilor de autor- promovarea diversității culturale și accesul la aceasta.

Viitoarele propuneri de reformă a legislației UE privind drepturile de autor în era digitală trebuie să asigure echilibrul între drepturile și interesele creatorilor și consumatorilor, au spus deputații ieri.

Gunther Oettinger: Este intr-adevar timpul sa modernizam drepturile de autor.

Ne-am dori ca in pachetul nostrum de derpturi de autor sa tinem cont de evolutiile tehnologice dar si de schimbarile pietei, de interesul cetatenilor, al utilizatorilor, pentru ca acesta este cel mai important.

Trebuie sa garantam accesul la informatii pentru toata lumea, fara limitari; limitarile trebuie sa fie doar acolo unde sunt absolut necesare.

În ceea ce privește dreptul de a crea și publica imagini și fotografii ale unor clădiri și opere artistice publice, deputații au respins propunerea de acere o autorizatie de la deținătorii de drepturi. S-a spus ca dreptul la libertatea de panorama trebuie sa continue, pentru ca fotografiile sunt o extindere a vederii.

Comisia va veni până la sfârșitul anului 2015 cu o propunere de modernizare a legislației UE privind drepturile de autor pentru a le adapta erei digitale.

Relaţiile dintre UE şi Kosovo

Publicat de Andrei Cretoiu, 9 iulie 2015, 08:45

Cu toate că statele membre nu au o abordare unitară privind recunoaşterea Kosovo, Uniunea Europeană s-a implicat în negocierile dintre Belgrad şi Priştina. Realizarea unui acord ar netezi calea spre integrarea europeană pentru Serbia şi Kosovo.

Negocierile dintre Serbia şi Kosovo au eşuat la Bruxelles după 16 ore de tratative. Intrunirea a avut loc la nivel înalt, cu participarea primilor-miniştri ai celor două state, Aleksandar Vucici, respectiv Isa Mustafa, şi cu medierea Înaltului reprezentant al UE pentru politică externă şi securitate, Federica Mogherini. Bruxellesul se aştepta ca Belgradul şi Pristina să realizeze un acord în patru probleme cheie, documentul avînd un rol important în accelerarea procesului integrării europene al ambelor state.

Problemele discutate se referă la crearea Asociaţiei Consiliilor Locale Sârbe în Kosovo, un acord în domeniul telecomunicaţiilor, probleme de energie şi eliminarea baricadelor de pe podul care împarte oraşul Mitroviţa în sectoarele sârb şi albanez. Deocamdată, cele două părți reprezentate de Aleksandar Vucici, primul ministru al Serbiei și partenerul din Kosovo Isa Mustafa au discutat despre textele a două acorduri. Unul privitor la principiile pentru completarea schemei Asociațiilor pentru Consiliile Municipalităților cu majoritate sîrbă din Kosovo și despre implementarea acordului din domeniul telecom. Negociatorul șef din partea kosovară, Edita Tahiri, a declarat pentru Balkan insight că s-a ajuns la un acord privind telecomunicațiile dar că se dorește semnarea întregului pachet și nu a fiecărui acord în parte. Europarlamentarul Tonino Picula, conducătorul Delegaţiei pentru relaţii cu Bosnia şi Herţegovina, şi Kosovo, membru al Comisiei pentru Afaceri Externe a Parlamentului European evaluează așteptările Uniunii Europene în raport cu evoluțiile situației din Kosovo:

„Este foarte greu de dat un verdict pentru că este o chestiune de percepție. Dar, ceea ce este un fapt cert este că cetățenii din Kosovo reprezintă singura țără dintre Portugalia și Ucraina care au nevoie de viză pentru a intra în spațiul Uniunii Europene. În afară de aceasta, este, desigur, un alt fapt cert, că din cele 28 de state membre, 5 încă nu recunosc Kosovo ca stat independent. Nu cred că Kosovo este problema numărul unu dar siuația în regiune este încă schimbătoare, încă este expusă la violențe, De asemenea este imposibil de ignorat problema albaneză și din celelalte state învecinate. Cred că Uniunea Europeană ar trebui să consilieze guvernul din Kosovo, să acentueze legăturile cu societatea civilă și să urmărească cu atenție, nu doar anual, evoluțiile din zonă. Aceste măsuri sînt necesare nu doar pentru a preveni eventuale derapaje ci și pentru a stimula prezența Uniunii în Kosovo. Deci, dacă Uniunea Europeană, țările din regiune vor promova cu succes agenda europeană, cred că problemele pe care le avem acum se vor diminua și vor dispărea de-alungul anilor”

Un membru a delegației sîrbe a declarat pentru Balkan Insight că delegația este pregătită să semneze acordul pentru Asociații și cel pentru telecomunicații imediat ce Priștina acceptă forma agreată în discuțiile purtate la Bruxelles pe 29 iunie. Conform Serviciului European pentru Acțiuni Externe, Federica Mogherini, Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate a informat că părțile vor reflecta asupra pașilor ce vor trebui urmați în viitor.

Rezultatul referendumului de ieri din Grecia stârnește îngrijorări în UE

Publicat de Andrei Cretoiu, 6 iulie 2015, 13:30

Franta si Germania au solicitat o reuniune de urgenta a liderilor din zona euro penru a analiza situatia iar presedintele Consiliului european, Donal Tusk a confirmat ca intalnirea va avea loc maine la Bruxelles.

Peste 61 la suta din grecii care s-au prezentat la urne s-au pronuntat impotriva masurilor propuse de autoritatile europene si creditorii internationali.

Comisia europeana a transmis intr-un scurt comunicat ca a luat nota de rezultatul scrutinului si ca respecta decizia poporului grec.

Presedintele Eurogrupului, Jeroen Dijsselbloem a calificat rezultatul votului ca regretabil pentru viitorul Greciei.

Presedintele Comisiei europene, Jean Claude Junker isi va exprima oficial parerea maine in cadrul unei sedinte plenare a Parlamentului european la Strasbourg.

Intre timp astazi urmeaza sa discute situatia intr-o conferinta telefonica cu reprezentantii Consiliului european, Eurogrupului si Bancii central europene.

Si presedintele Parlamentului european, Martin Schulz s-a aratat ingrijorat in privinta consecintelor votului care ne aduce intr-o situatie dificila

“Poporul grec a spus NU. Dar ceilalti 18 membrii ai zonei euro au fost de acord asupra acestor propuneri pe care poporul grec le-a respins. Dar, asta-i democratia in Grecia. Guvernele si parlamentele democaratice din alte tari pot avea alta parere, o viziune diferita. Acum este randul guvernului grec sa faca propuneri care sa poata convinge celelate 18 state membre ale zonei euro si institutiile de la Bruxelles ca este posibil si necesar sa renegociem, dar asta depinde de propunerile Greciei”(schulz)

Tarifele de roaming vor fi eliminate în Uniunea Europeană

Publicat de Andrei Cretoiu, 3 iulie 2015, 10:00 / actualizat: 6 iulie 2015, 12:55

La aproape doi ani de la propunerea Comisiei Europene de a crea o piață unică a telecomunicațiilor, Parlamentul European și Consiliul au încheiat un acord privind tarifele de roaming. Beneficiile pentru consumatori sunt directe. Ei vor plăti același preț pentru apeluri, mesaje scrise și date mobile, oriunde călătoresc în UE.

Dincolo de eliminarea costurilor suplimentare, momentul este considerat un pas important în dezvoltarea pieței unice digitale.

De la Reprezentanţa Comisiei Europene în România, ofiţerul de presă Mihai Roşioru:

”Pentru consumatori acest lucru înseamnă că tarifele de roaming vor fi eliminate complet, începând cu data de 15 iunie 2017. Ceea ce este important de reţinut este că eliminarea tarifelor de roaming se referă doar la ceea ce noi numim roaming-ul ocazional, adică la o perioadă de timp rezonabilă de utilizare a telefonului mobil în străinătate. Această eliminare a tarifelor nu se referă la roaming-ul permanent şi Comisia Europeană urmează să definească toate detaliile cu privire la ceea ce vom putea numi utilizarea rezonabilă a telefonului mobil în roaming.”

Timp de un deceniu, Comisia Europeană a lucrat permanent pentru a reduce tarifele de roaming în interiorul UE. Costurile pentru apelurile, mesaje text şi date mobile și au scăzut cu 80% din 2007. Urmează ca din aprilie 2016, costurile să fie din ce în ce mai mici, operatorii având libertatea de a oferi tarife mai bune pentru consumatori, iar din iunie 2017 aceste tarife să fie eliminate.

Mihai Roşioru: ” Până la data de 15 iunie 2017, tarifele de roaming, în vigoare, în acest moment, vor mai suferi o reducere substanţială, începând din luna aprilie 2016. Conform regulilor agreate, operatorii vor putea să perceapă o taxă de doar 5 eurocenţi/ minut pentru fiecare apel de ieşire, 2 eurocenţi pentru fiecare mesaj text transmis şi 5 eurocenţi pentru fiecare megabyte de transfer de date, iar apelurile de intrare în roaming nu vor mai fi tarifate.”

Înainte de a putea intra în vigoare, acordul privind eliminarea tarifelor de roaming urmează să fie aprobat, în mod oficial, de către Parlamentul European și Consiliul de Miniștri, apoi va fi tradus în toate limbile UE şi publicat în Jurnalul Oficial.

Parlamentul European s-a reunit ieri în şedinţă plenară

Publicat de Andrei Cretoiu, 25 iunie 2015, 14:00

Planul de investiţii în valoare de 315 miliarde de euro, propus de Comisia Junker, a primit ieri susţinerea Parlamentului European. Deputaţii au modificat structura de finanţare şi au câştigat dreptul de a-şi da acordul în privinţa alegerii conducerii Fondului.

Ei au cerut ca Planul de investiţii să se aplice ţinându-se cont de recomandările specifice de ţară. Pentru formularea lor, Comisia va analiza circumstanţele din fiecare stat în parte. De asemenea, zona euro trebuie privită ca un întreg, iar efectele asupra celorlalte ţări membre nu vor fi ignorate.

Per ansamblu, Planul Junker a fost caracterizat ca fiind un instrument inovativ care va stimula investiţiile în Europa.

Prezent în Parlamentul European, Vicepreședintele Comisiei Europene Jyrki Katainen a spus că Europa nu duce lipsă de bani. Aceştia sunt concentrate în sectorul privat, dar sunt multe motivele pentru care nu sunt investiţi în economia reală. De altfel, mai crede Katainen, structura economiei ar trebui privită cu mai multă atenţie:

„Unul din aspectele căruia nu i-am dat prea multă atenţie în trecut este partea structurală a economiei noastre. Mi-ar plăcea să ne concentrăm mai mult asupra structurii economiei pentru că dacă ne uităm la ţările cu probleme, acestea sunt de natură structurală mai degrabă decât ciclice.”

În luna septembrie a acestui an se aşteaptă ca Planul de investiţii al Comisiei Junker să fie complet operational.

Media din UE trebuie să se unifice și să fie ajutată de Bruxelles

Publicat de Andrei Cretoiu, 25 iunie 2015, 09:45

Uniunea Europeană ar trebui să sprijine dezvoltarea mass-media europene, dar succesul unei astfel de inițiative depinde în cea mai mare parte chiar de grupurile media, a declarat fondatorul rețelei EurActiv, Christophe Leclercq.

„În trecut, unele sectoare, cum ar fi cărbunele, oțelul, automobilele, textilele și telecomunicațiile, de asemenea, s-au transformat datorită ajutorului european pe care l-au primit. Oare cel de-al patrulea pilon al democrației ar trebui să aibă mai puțină importanță?”, s-a întrebat el într-un articol transmis de portalul EurActiv Serbia.

După cum a apreciat fondatorul EurActiv, este posibil să se aloce fonduri din programul Orizont 2020 pentru inovaţii și să fie atrase grupuri media, deoarece specificațiile cererilor de propuneri sunt revizuite în fiecare an. „Presa europeană trece prin schimbări profunde, ceea ce duce la un oarecare succes național. Dar până acum doar câteva proiecte transfrontaliere s-au dovedit durabile”, a spus Leclercq.

Au fost aproximativ 20 încercări de dezvoltare a mass-media în UE, dar cele mai multe dintre ele nu au avut succes, inclusiv proiectul cotidianului britanic „The Economist”, care a avut o bună reputație și finanțe pentru o astfel de încercare, a spus Leclercq, şi a adăugat că nici tentativele instituțiilor UE nu s-au dovedit de succes, cum ar fi postul Parlamentului European, care nu s-a impus ca o rețea media, Presseurop.eu, și care depindea de asistență Comisiei Europene, care s-a desfiinţat.

El a subliniat că factorii de decizie ar trebui să coopereze cu presa din Europa, și să nu vină cu propriile sale canale sau să se bazeze pe reţelele sociale media, menţionând că este bine că promovarea politicii europene şi a politicii mass-media se află sub jurisdicția diferitelor directorate europene.

Miniştrii de justiţie din statele UE au ajuns la un acord pentru consolidarea protecţiei datelor pe internet

Publicat de Andrei Cretoiu, 18 iunie 2015, 12:54

Miniştrii de justiţie din statele membre ale Uniunii Europene au ajuns la un acord asupra unui nou regulament european pentru consolidarea protecţiei datelor pe internet. Mai multe informaţii ne oferă Mirabela Afronie de la Radio România Reşiţa.

Comisia Europeană face un pas înainte către o piaţă unică digitală. De exemplu, vor fi introduse reguli mai clare care vor conferi persoanelor mai mult control asupra datelor personale. Negocierile dintre Comisia Europeană, Consiliul şi Parlamentul European în acest sens va avea loc în 24 iunie. Cele trei instituții vor încerca să ajungă la un acord final până la sfârșitul acestui an.

Reforma privind protecţia datelor a fost lansată de Comisia Europeană în 2012, spune comisarul european pentru justiţie, consumatori şi egalitate de gen, Vera Jourová.

Regulamentul privind protecţia datelor personale stabileşte un set unic de norme în domeniu, valabil în toată Uniunea Europeană. Deci fără reguli diferite în statele membre. Va exista o singură legislație, și nu la 28 ca în prezent. Drepturile populaţiei vor fi consolidate, inclusiv dreptul de a fi uitat şi dreptul la portabilitatea datelor. Toate întreprinderile, inclusiv cele cu sediul în afara Uniunii Europene vor trebui să aplice aceleaşi norme indiferent de ţara unde oferă servicii. În plus, va fi instituit un ghişeu unic, care va simplifica viaţa firmelor şi va reduce birocraţia. Acestea vor comunica cu o singură autoritate de supraveghere. De asemenea, persoanele fizice se vor adresa pentru protecţia datelor doar autorităţii naţionale din ţara lor de origine, în propria limbă. Aceste norme vor întări încrederea consumatorilor în serviciile digitale.

Consolidarea dreptului de a fi uitat înseamnă că atunci când cetăţenii nu mai doresc ca datele lor să fie prelucrate şi nu există motive întemeiate pentru păstrarea acestora, operatorul trebuie să le şteargă, cu excepţia cazului în care poate să demonstreze că sunt în continuare necesare sau relevante. Europenii vor fi, de asemenea, mai bine informaţi în cazul în care datele lor personale sunt piratate şi vor putea cu uşurinţă să transfere date cu caracter personal de la un prestator de servicii la altul.

Autorităţile naţionale independente vor putea să amendeze societăţile care încalcă normele Uniunii Europene în materie de protecţie a datelor. Această încălcare poate duce la amenzi de până la un milion de euro sau de până la 2% din cifra de afaceri anuală globală realizată de o întreprindere.

O singură legislaţie privind protecţia datelor va duce la economisirea a aproximativ 2,3 miliarde de euro pe an, potrivit estimărilor Comisiei Europene.

Introducerea unor norme mai clare de protecție a datelor va răspunde preocupărilor europenilor. Mai mult de 90% sunt îngrijoraţi de siguranţa informaţiilor personale, cum ar fi numele şi adresa care sunt transmise atunci când deschidem un cont bancar, ne facem un cont pe un site de socializare sau facem cumpărături online.

Comisia Europeană susţine dialogul între diferite comunităţi religioase

Publicat de Andrei Cretoiu, 17 iunie 2015, 10:59

„Bisericile şi religiile sunt factori care pot juca rol important în promovarea coeziunii sociale și atenuarea diferențelor”

Este declaraţia prim-vicepreședintelui Comisiei Europene, Frans Timmermans, care s-a întâlnit ieri cu Antonio Tajani, vicepreședinte al Parlamentului European și cu cincisprezece lideri religioși din cadrul comunităților creștină, mozaică, musulmană, hinduistă, budistă și mormonă.

Discuţiile au fost concentrate pe tendinţa de creştere a intoleranţei culturale şi religioase.

Liderii religioşi şi-au exprimat îngrijorarea faţă de influenţa tot mai mare pe care o obţin în Europa partidele de extremă dreapta. Ei au observat şi că, din cauza crizei economice, s- a dezvoltat un sentiment anti imigranţi.

În cadrul întâlnirii, Frans Timmermans a subliniat: „Pentru mine dialogul nu este un ritual, nu este ceva ce se întâmplă o dată pe an şi apoi este dat uitării, pentru mine dialogul reprezintă o contribuţie esenţială la găsirea de soluţii pentru unele dintre cele mai dificile probleme pe care societatea europeană le înfruntă astăzi, probleme legate de teama faţă de ceea ce este diferit. Şi religiile vor trebui să joace un rol în cadrul comunităţilor, între comunităţi, astfel încât, e posibil, să ne ajute să facem Europa un loc mai bun decât este astăzi”

Concluziile reuniunii la nivel înalt de ierii vor alimenta primul Colocviu anual privind drepturile fundamentale în UE, care urmează să aibă loc în perioada 1-2 octombrie 2015.

Uniunea Europeană critică Rusia pentru că a impus sancţiuni politicienilor europeni

Publicat de Cristina Ion, 2 iunie 2015, 10:00 / actualizat: 17 iunie 2015, 0:47

Oficialii europeni au criticat Rusia pentru introducerea pe o listă de sancţiuni a numelor a 89 de persoane care au primit interdicţia de a pătrunde pe teritoriul rusesc.

Printre cei care au interdicţie să intre în Rusia se numără înalți lideri europeni sau responsabili din apărare din numeroase ţări europene, inclusiv din România.

Autorităţile ruse au confirmat existenţa şi transmiterea „listei negre”, nu şi conţinutul acesteia şi nu au făcut comentarii referitoare la persoanele incluse pe listă sau criteriile aplicate.

Diplomaţia europeană a calificat măsura Rusiei ca fiind total arbitrară şi nejustificată, iar surse europene precizează că dacă intenţia Moscovei este de a presa cancelariile europene să renunţe la sancţiunile impuse Rusiei, această metodă nu va avea succes.

Maja Kocijancic, purtător de cuvânt al șefului diplomației europene:

“Autoritățile ruse au declarat ca își mențin decizia fără a da explicații și fără a menționa ceva special țărilor ai căror cetațeni au primit această interdicție. Rusia a refuzat orice transparență asupra numelor celor 89 de persoane indezirabile. Nu avem nici un fel de explicații sau informații asupra legalității acestei decizii.

Considerăm că hotarârea luată este una arbitrară, fără alte explicații, justificări sau transparență.”

Preşedintele Parlamentului European, Martin Schulz, s-a declarat consternat de includerea pe listă a multor eurodeputaţi cu funcţii importante în legislativul comunitar şi a avertizat că restricţiile ruse împiedică eforturile de soluţionare paşnică a crizei din Ucraina.

Criza ucraineană a adus relaţiile dintre Uniunea Europeană şi Rusia la cel mai scăzut nivel de la sfârşitul Războiului Rece

La Bruxelles a avut loc o sesiune plenară a Parlamentul European

Publicat de Ioana Brusten, 28 mai 2015, 10:00 / actualizat: 17 iunie 2015, 0:36

Secretarul General al Adunării Națiunilor Unite, Ban Ki-moon, s-a adresat plenului Parlamentului European, reunit în ședință solemnă, susținând un discurs privind summitul G7.
A urmat dezbaterea privind cel de-al 41-lea summit G7 cu Vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans. Liderii celor șapte cele mai industrializate state – Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia, Marea Britanie și SUA – și UE se vor întâlni pe 7 și 8 iunie. Rusia a fost suspendată din G8 anul trecut, ca urmare a anexării Crimeii. Politica de dezvoltare și protecția mediului au fost punctele prioritare pe ordinea de zi.

Da, este o criză teribilă, da, este inacceptabil că atâția dintre tinerii noștri nu au slujbe și da, câteodată asta duce la radicalizare, da, câteodată își pierd încrederea în viitor. Dar este sarcina noastră comună de a crea perspective realisteale reformelor, incluziunii, democrației și deschiderii, ca soluție pentru aceste probleme. Modelul trecutului autoritar nu ne va furniza niciodată soluția pe care vrem s-o oferim generației tinere și viitorului nostru.

De asemenea, a fost dezbătut și supus la vot mandatul de negociere a unui acord cu statele membre privind fuziunea a două scheme de ajutor privind distribuția de lapte, fructe și legume în școli. Noua schemă unică va trebui să pună mai mult accentul pe educație, să promoveze, de exemplu, obiceiuri alimentare sănătoase, precum și să dispună de o mai bună finanțare, spun deputații din comisia pentru agricultură.

Alte teme aflate pe agenda reuniunii au fost atacurile cibernetice împotriva mass media și ajutorul pentru dezvoltare al UE în Eritreea în condițiile unor încălcări dovedite ale drepturilor omului

Parlamentul European a aprobat recent noi reguli menite să împiedice spălarea banilor

Publicat de Andrei Cretoiu, 26 mai 2015, 09:45

Statele membre ale Uniunii Europene trebuie ca, din 2017, să pună la dispoziţia proprietarilor finali ai companiilor registre centrale în care aceştia au obligaţia să se înscrie.

Registrele respective vor putea fi consultate de către autorităţi, dar şi de către cetăţenii care au un interes legitim, ca, de ex. jurnaliştii de investigaţie.

Acestea sunt reguli prevăzute de cea de-a patra directivă împotriva spălării banilor, adoptată recent de Parlamentul European, care a aprobat şi un set de noi reguli pentru o mai uşoară identificare a transferului de fonduri.

Prezentă la dezbaterile din Parlament, Vera Jourova, comisar pentru justiţie, a declarat:

„ Aici nu este vorba doar despre a salva bani. Este vorba, aş putea spune, despre a salva vieţi omeneşti pentru că tranzacţiile financiare sunt de obicei sau foarte des primul semn că teroriştii atacă sau că un act terorist este pregătit.”

Comisarul pentru justiţie, drepturi fundamentale şi cetăţenie, Vera Jourova.

Noua directivă aduce precizări şi în privinţa „ persoanelor expuse politic”. În cazul acestora, dar şi al familiilor lor trebuie identificată sursa averii şi a fondurilor implicate în afacerile derulate de ei

Noi reguli privind procedurile de insolvență în Uniunea Europeană

Publicat de Andrei Cretoiu, 26 mai 2015, 09:24

Parlamentul European a aprobat noi reguli privind procedurile de insolvenţă pentru companiile care nu îşi mai permit să plătească obligaţiile financiare.

Acestea trebuie să primească o a doua şansă, susține raportorul Vera Jourova:

Astăzi în Europa, jumătate din firme nu supravieţuiesc în primii 5 ani de existenţă. În Uniunea Europeană, 200.000 de companii dau faliment în fiecare an, adică 600 pe zi. Asta înseamnă multe locuri de muncă pierdute, de până la 1,7 milioane anual. Aproximativ 25% dintre firmele care au intrat în insolvenţă au activitate transfrontalieră, adică creditorii şi debitorii se află în state diferite, supunându-se unor jurisdicţii diferite. S-a ajuns în această situaţie deoarece ultima criză a dus la contractarea de credite neperformante în toate ţările.

La noul regulament privind insolvenţa se lucrează de 2 ani, spune raportorul Tadeusz Zwiefke.

Regulamentul privind insolvenţa a intrat în vigoare în anul 2000 în aproape toate statele membre, excepţie Danemarca, iar de atunci nu a fost modificat. Având în vedere criza, în mandatul trecut s-a început în colaborare cu Consiliul European, reformarea acestui regulament. Obiectivul a fost unul comun, să avem un cadru juridic pentru procedurile transfrontaliere de insolvenţă care ar permite restructurarea companiilor cu pierderea a cât mai puţine locuri de muncă. De asemenea ne-ar ajuta să facem faţă fenomenului de turism de insolvenţă. Se va putea stabili mai simplu jurisdicţia tribunalelor şi demararea procedurilor în cazurile de insolvenţă. Uneori un tribunal din alt stat membru are posibilitatea de a efectua aceste proceduri însă este nevoie de certitudine juridică, care este foarte important în mediul de afaceri pentru a evita fenomenul de forum shipping, adică atunci când cineva apeleze la instanţa judecătorească a unei ţări nu datorită competenţei, ci deoarece va aplica dreptul material cel mai favorabil. De aceea am introdus în definiţia comună principiul de regatio legi, adică o companie nu se poate muta într-un alt stat în mai puţin de 3 luni după procedurile de insolvenţă, şi avem un alt termen de 6 luni în cazul insolvenţei consumatorilor. Şi asta deoarece este mult mai uşor unei persoane fizice să se mute decât pentru una juridică.

Elementul cheie al noilor reguli este definirea centrului interesului principal, adică statul membru care va deschide procesul. De regulă, procedurile sunt lansate în statul în care se află biroul debitorului.

Se încearcă şi eliminarea diferenţelor dintre legislaţiile naţionale. În acest sens va fi efectuat un studiu privind procedurile de insolvenţă existente în toate cele 28 de state membre ale Uniunii Europene. Rezultatele vor fi prezentate în ianuarie 2016.

Parlamentul European a adoptat un nou pachet legislativ împotriva spălării banilor

Publicat de Andrei Cretoiu, 25 mai 2015, 08:00

Noile reguli ar trebui să îmbunătăţească substanţial transparenţa tranzacţiilor financiare, fiind menite practic să prevină finanţarea activităţilor criminale, teroriste şi a evaziunii fiscale.
Mai multe detalii aflăm de la Papp-Zakor András, Radio România Cluj, în cadrul rubricii Local, regional, european – EuranetPlus

Noul cadru legislativ european împotriva spălării banilor a fost conceput de aşa manieră încât să-nlesnească urmărirea transferurilor suspecte de bani şi să faciliteze schimbul de informaţii dintre serviciile de investigaţii fiscale din ţările membre. În acelaşi timp va aduce coerenţă în politica faţă de ţările terţe, care nu fac parte din Uniune şi au sisteme deficitare în ceea ce priveşte îngrădirea spălării banilor. Se va asigura trasabilitatea tuturor transferurilor de fonduri atât în interiorul Uniunii cât şi din sau spre UE.
Crima organizată este propulsată de profit – urmărirea procedurilor ilicite până la reţelele criminale este esenţială atât pentru detectarea şi anihilarea acestora, cât şi pentru recuperarea fondurilor acaparate – spunea comisarul european pentru Justiţie, Drepturi fundamentale şi Cetăţenie, Věra Jourová.

Cea de-a patra directivă împotriva spălării banilor va obliga toate ţările membre ale Uniunii Europene să-şi creeze aşa zise „registre cu proprietarii finali” ai companiilor, adică beneficiarii reali ai tranzacţiilor efectuate de acestea.
Judith Sargentini, europarlamentar, membră a Grupului Verzilor/ Alianţei Libere Europene, coraportor:

Am căzut de acord să avem 28 de Registre cu Proprietarii Finali ai companiilor. Există ţări care nu au o astfel de evidenţă în acest moment, ele vor fi obligate să şi-o pună la punct, iar în viitor aceste 28 de registre vor fi interconectate, permiţându-ne să investigăm companiile scoică de la ţară la ţară. Cine va avea acces la aceste registre? Desigur pe de o parte autorităţile. Apoi entităţile obligate: bănci, cazinouri, etc. Dar şi cei care au un interes legitim legat de investigaţii privind spălarea de bani, terorismul, corupţia, evaziunea fiscală sau diverse fraude. Ca atare, în viitorul apropiat jurnaliştii, ONG-urile, cetăţenii Europei vor putea consulta aceste registre şi se vor putea asigura că nu permitem ca firme scoică să deturneze fonduri, bani proveniţi din impozite care pot fi utilizaţi în educaţie, sănătate, în tot ceea ce avem nevoie în societate!

Conform estimărilor, pe plan mondial aproximativ 1600 de miliarde de dolari trec an de an prin procesul de spălare a banilor. Această sumă reprezintă aproximativ 3 procente din cifra totală de afaceri. Numai în Uniunea Europeană un miliard de euro se pierd anual datorită evaziunii fiscale – atrage atenţia europarlamentarul german Peter Simon, coraportor pe tema informaţiilor legate de transferurile de fonduri.

Timothy Kirkhope, membru al Grupului Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni, coraportor:

Ani de-a rândul atât consumatorii cât şi firmele s-au lovit de greutăţi la implementarea legislaţiei precedente. Scopul nostru a fost ca de această dată să facem un pas cumpătat, proporţional dar eficient înainte! Nevoia de o transparenţă cât mai completă, fără a pierde din vedere impactul general asupra sferei private a fiecăruia şi obligaţia privind asigurarea protecţiei datelor au fost elemente cheie ale activităţii noastre legislative.

Statele membre vor avea la dispoziţie doi ani pentru implementarea noii directive.

Parlamentul European, preocupat de reglementările privind concediul de maternitate

Publicat de Andrei Cretoiu, 22 mai 2015, 09:45

Parlamentul European, preocupat de reglementările privind concediul de maternitate în UE. Durata concediului de maternitate variază de la un stat membru la altul, iar tentativele de uniformizare sunt fost blocate din anul 2008. În lipsa progreselor în acest dosar, Comisia Europeană a ameninţat cu retragerea propunerii de prelungire a concediului la minimum 18 săptămâni şi a celei privind o alocaţie echivalentă cu salariul întreg. Parlamentul European a dezbătut acest dosar în sesiunea din această săptămână. Felicia Ristea, Radio Timișoara.

Membrii Parlamentului European au solicitat Comisiei Europene să nu retragă proiectul de directivă chiar dacă acesta a stat blocat timp de patru ani. Tot membrii Parlmentului European au mai solicitat reluarea dialogului și acordul pentru o poziție oficială. Ei și-au reafirmat dorința de a contribui la depășirea blocajului și au cerut Comisiei să reconcilieze pozițiile pe care s-au situat Parlamentul și Consiliul în rezoluția care a fost aprobată. Durata concediului de maternitate variază între statele membre UE de la 14 la 28 de săptămâni, cu cazuri speciale în care acesta este de până la 52 de săptămâni. Nu întotdeauna alocația se ridică la nivelul salariului. Există diferențe și în cazul perioadei obligatorii a concediului. Raportorul Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen, Maria Arena:

”În ce fel de Europă trăim dacă cele care aduc viață pe lume sînt pedepsite? În ce fel de Europă trăim dacă dacă a naște este sinonim cu sărăcia? Nu putem ajuta mamele dacă pur și simplu aruncăm această directivă. Nu am mai prograsesat din 1992 de cînd s-a aprobat directiva pentru concediul de maternitate. Femeile nu pot aștepta, ele merită, dacă doresc, să fie femei, mame și angajate în același timp fără a fi discriminate.”

Parlamentul european încearcă să deblocheze proiectul concediului de maternitate. Votul, în proporție de 419 pentru și 97 împotrivă, a arătat dorința de reconciliere a poziției Consiliului și a Parlamentului European pentru a ieși din impas dar și nevoia statelor să reia negocierile. În urma votului exprimat, Inês Cristina Zuber, vicepreședintă a Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen a declarat:

” Era o veste la care ne așteptam dar am sperat că odată cu mobilizarea masivă a numeroase organizații împotriva retragerii acestei propuneri am sperat că s-ar putea schimba perspectiva Comisiei. În cadrul grupului nostru am avut întruniri a nivel național pentru a cere schimbarea pozițiilor guvernelor în țări precum Germania sau Franța unde avem guverne puternice care s-au opus acestei directive dar nu am avut succes. Trebuie să rămînem vigilenți pentru ca următoarea propunere de directivă să nu pornească de la o propunere mai puțin ofertantă pentru apărarea drepturilor femeilor decît cea de acum”.

Concediul de maternitate reprezintă o garanție de bază a echilibrului dintre viața de familie și cea profesională. Durata acestuia variază între statele membre ale UE. Parlamentul reiterează solicitarea ca tații să primească cel puțin 10 zile de concediu paternal în completarea celui maternal. Concediul maternal este normat de directiva din 1992 care garantează un minim de 14 săptămîni. Propunearea Paramentului European din oct. 2000 este de creștere a numărului de săptămîni de la 14 la 20 cu plata integrală a salariului și 2 săptămîni de concediu de paternitate cu plata integrală.