Sorina Vrînceanu (realizator rubrică): În urma semnării de către România și Bulgaria în timpul Summit-ului NATO de la Washington, de luna trecută, a Memorandumului de înțelegere între ministerele apărării celor două state, Comisia de Apărare a Adunării Naționale a Bulgariei a votat marți în favoarea unui proiect de lege propus de Guvern pentru ratificarea documentului privind înființarea unui comandament regional de componentă de operații speciale.
Inițiativa face parte din dezvoltarea sistemului de comandă și control al NATO, iar comanda structurii va fi asigurată prin rotație, la fiecare doi ani, de către cele două țări. România va fi prima care va prelua conducerea comandamentului.
Conform memorandumului, Cartierul General Regional va fi un element de comandă temporar dislocabil și va fi activat conform procedurilor naționale ale celor două țări și în conformitate cu mecanismele stabilite de Alianță, pentru participare la operațiuni aliate sau la activarea planurilor de apărare ale NATO, precum și pentru participarea la exerciții și evenimente de instruire bilaterale și multilaterale.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): S-au împlinit 30 de ani de la semnarea programului de parteneriat dintre Armata României și Garda Națională a statului american Alabama.
Evenimentul a fost marcat miercuri, la București, printr-o ceremonie, ultima dintr-o serie desfășurată de la începutul acestui an.
Generalul maior Sheryl E. Gordon, șeful Gărzii Naționale, a declarat că, deși lumea s-a schimbat în ultimii ani, un lucru a rămas la fel în esența acestui parteneriat: Acest program a precedat parteneriatului strategic dintre România și Statele Unite ale Americii.
Garda Națională a Statului Alabama poate să asigure un program de instruire la un nivel mult mai personal partenerilor români.Noi oferim expertiza pe care o avem și câștigăm din cea pe care Forțele Armate Române o au.
Le combinăm și facem împreună antrenamente, cum este și exercițiul „Saber Guardian”. Este o ocazie foarte bună, care ajută ambele părți să se dezvolte, să conlucreze și să fie de succes.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): La ceremonia organizată la Ministerul Apărării Naționale, ministrul Angel Tîlvăr a arătat că cei 30 de ani de parteneriat au însemnat pentru Armata Română transformări fundamentale.
Angel Tîlvăr:Dacă ne uităm în urmă și vedem că sunt elemente pe care le-am învățat și pe care le-am făcut împreună, fie că vorbim de elemente de pregătire militară, fie că vorbim de schimburi de bune practici sau de experiență, fie că vorbim de capacitatea României de a se adapta mai rapid la constrângerile legate de felul în care NATO își concepe activitatea, atunci înțelegem valoarea acestui parteneriat.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Programul de parteneriat a fost inițiat de Statele Unite ale Americii după căderea Uniunii Sovietice, pentru a sprijini țările situate dincolo de fosta cortină de fier. În prezent, programul include parteneriate între 100 de națiuni și state americane.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Șeful Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu, s-a întâlnit miercuri, la București, cu locţiitorul șefului Biroului Gărzii Naționale a Statelor Unite ale Americii, generalul locotenent Mark Sasseville.
Cei doi oficiali au analizat situația regională de securitate și au discutat despre activitățile pe linia instruirii bilaterale și evaluarea proiectelor de infrastructură pentru instruire.
Întrevederea a avut loc în contextul marcării în acest an a trei decenii de cooperare militară în cadrul programului de parteneriat statal dintre Armata României și Garda Națională a statului Alabama.
Programul american de parteneriat statal a început în anul 1993, având ca scop sprijinul prin cooperare militară al țărilor situate dincolo de fosta Cortină de Fier.
În prezent funcționează circa 100 de parteneriate între națiuni și state americane.
Cătălin Tomescu: De aia ne-am dus în NATO, ca să îl am pe fratele meu mai mare, să îl chem să mă ajute în caz că vine ăsta peste mine … singuri nu puteam să ne descurcăm mai bine, indiferent de ce fel de amenințare aveam
În această săptămână am ales ca subiect în rubrica noastră cei 25 de ani împliniți în 11 iulie de la semnarea a Parteneriatului Strategic dintre România și Statele Unite ale Americii. De ce a fost acel moment unul de referință pentru țara noastră și pentru Armata Română aflăm din interviul pe care l-am realizat cu generalul-locotenent în rezervă Cătălin Tomescu, cel care a comandat până de curând Comandamentul Corpului Multinațional Sud-Est, cea mai importantă structură NATO aflată pe teritoriul României.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Domnule general-locotenent, bine ați venit la „Jurnal militar”, bine aţi venit la „Subiectul săptămânii”!
Cătălin Tomescu: Mulțumesc de invitaţie. Vă salut!
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Două subiecte importante pe agenda recentă: în 11 iulie ’97 s-a semnat Parteneriatul Strategic cu Statele Unite. Dvs, ca unul dintre marii strategi ai Armatei României moderne, ne puteți spune dacă a fost un pas corect sau nu?
Cătălin Tomescu:Deciziile la vremea respectivă au fost decizii corecte, neputând să fim neutri, neputând să fim singuri. Parteneriatul cu Statele Unite, la fel, este un mecanism care ne acordă anumite drepturi și anumite privilegii și care s-au impus din punctul meu de vedere.
Bineînțeles că au fost și neîmpliniri, cum sunt și acum, treaba cu vizele şi așa mai departe, dar uite că ușor-ușor investițiile au început să curgă nu neapărat în sistemul militar, cât şi în sistemul civil şi sper să continue să se dezvolte, iar Statele Unite, să nu uităm, este singura țară care își permite să acționeze unitar la nivel global, în sensul că noi trebuie sau ascultătorii noştri trebuie să înțeleagă că Statele Unite au o pălărie care are steagul NATO pe ea, care acționează în cadrul organizaţiei.
Chiar dacă sunt cei mai potriviți, să nu uităm că NATO este o organizaţie care acţionează pe bază de consens și fiecare țară are un vot, are un drept, capitalele conduc NATO. Secretarul general este doar un angajat, înalt funcţionar public plătit foarte bine să aibă grijă de gestiunea organizației.
Spuneam Statele Unite au o dată pălăria cu steagul NATO, după care Statele Unite au pălăria cu Statele Unite. Parteneriatul Strategic ne oferă anumite avantaje și un exemplu pentru ascultători, ca să nu lungesc, venirea grupului de luptă al Statelor Unite pe teritoriul României.
S-a vorbit, toată lumea ştie – cei o mie şi ceva de militari, plus acum elementele din Divizia 101 Aeropurtată de comandă plus o brigadă. Asta a venit în baza acestui parteneriat și nu-i de colea să ți se aducă 5.000 de militari de la 10.000 de km distanță să stea pe teritoriul prin rotație câte nouă luni sau un an de zile, nu e lucru de colea, nemaivorbind de costuri. Deci cred că parteneriatul strategic cu SUA a fost o decizie bună și sper să se dezvolte corespunzător, cum funcționează vizavi de alte state.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): În ce poziție eraţi în ’97 când s-a semnat parteneriatul?
Cătălin Tomescu:În 1997 eram la Statul Major al Forțelor Terestre, lucram ca ofițer în Birou Operații Speciale, eram ofițerul 1, adică al doilea după şef, ca să zic așa, în Statul Major al Forțelor Terestre şi răspundeam de obiectivele de interoperabilitate la nivelul Forțelor Terestre și de participarea structurilor românești din Forțele Terestre la misiuni în afară. Pe vremea aia aveam: Angola și operațiunea Alba din Albania, dacă își aduc aminte ascultătorii.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Ați participat așadar la această reforma dură la care a fost supusă armata și care acum de pe ultima funcție pe care aţi ocupat-o cu doar câteva luni în urmă, ați trecut în rezervă din funcția de șef al Comandamentului Corpului multinațional Sud Est al NATO. Puteți să afirmați cu toată responsabilitatea că s-au atins obiectivele și că lucrurile sunt așa cum s-au gândit ele atunci?
Cătălin Tomescu:Domne’, eu am trăit cu asta, eu am crescut cu integrarea României în NATO. A fost un proces greu, nu a fost simplu deloc. De ce? Că trebuia să iei măsuri drastice pentru că la creștere și la bine, se bagă toți; când trebuie să tai, nu prea se mai bagă.
Era ideea aia, da mă știu că trebuie să tăiem, dar s-o taie ăla după mine, că nu o tai eu acum. E ca cu încălzirea globală: toată lumea știe că face rău, dar niciun şef de stat nu vrea să-şi oprească motoarele industriei pentru că îşi dă seama că afectează anumite interese ale țării lui.
A trebuit să tăiem funcţii, a trebuit să închidem cazărmi, a trebuit să ne schimbăm mentalități, a trebuit să învățăm engleză, a trebuit să învățăm proceduri NATO, a trebuit să participăm la misiuni prin Angola, prin Afganistan, prin Irak. Cine se gândea până în ’89 că ajungem noi să mergem până în teritoriile astea? Deci a fost o treabă grea, a fost o treabă care șefii, liderii respectivi, eu eram mic, dar am trăit lângă şefi mari, care au ajuns mari ulterior, au trebuit să muncească foarte mult ca să schimbe sistemul.
Mulți dintre ei erau la o vârstă la care schimbarea nu prea mai curgea așa ușor pentru că una este să te schimbi um aveam eu în ’89, aveam 25 de ani și una este să te schimbi atunci și să schimbi rusa pe engleză şi să schimbi mentalitatea sovietică pe mentalitatea NATO, și alta e să ai 55 de ani, după ce 35 de ani ai lucrat într-un anumit sistem, să te schimbi în două luni şi să iei sistemul celălalt, nu prea mai merge așa.
Prin urmare, Forțele Terestre, că aici știu foarte bine, procesul de transformare a lor, început din 1994 efectiv, de când am semnat parteneriatul pentru pace până în 2004, 10 ani ca să devenim membri, plus ulterior până acum doi ani, facem 30 de ani, din 1994 când a început procesul a avut și succese și insucces. În ce sens? Nu toate ne-au ieşit așa cum am vrut. Uneori nu am găsit omul potrivit la locul potrivit. Nu totdeauna am avut banii necesari.
De exemplu sunt discuții întregi în spațiul public privind înzestrarea că merge greu cu corveta, cu avionul. Adevărat acesta e un exemplu concret, poate și noi militarii avem vină, dar să ştiţi ca inclusiv procedura și mecanismele sunt uneori greșite. De asemenea interesul care bineînțeles totdeauna îşi are rolul lui.
Prin urmare, au fost şi elemente de succes, au fost și elemente de insucces dar crearea corpului, ca să închid, Comandamentului Corpului de la Sibiu din structura de forţe a NATO, forțele terestre rămâne ca succes.
Dacă nu eram crezuţi în stare că putem să îl creăm, să îl conducem și să îl facem să devină o capabilitate eficientă, să îl facem după procedură, fiți convins că la summit nu se aproba – și sunt cuvinte frumoase cu care să ne refuze, exact cum am pățit și ’97. În ’97, ne aşteptam și noi să fim invitați.
Cătălin Tomescu:Ne-au refuzat elegant și ni s-a spus că trebuie să mai așteptăm o tură.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): O chestiune pe care sunt convins că o puteți aborda într-o notă personală. De când erați comandantul Brigăzii de la Focșani, până când ați parcurs toate treptele carierei militare comandantul Diviziei 1, ați ajuns până la NATO, la Corpul NATO de reacție rapidă din Istanbul, v-aţi luptat permanent cu ceea ce am descoperit tot un soi de fake news – țineți minte cum spuneau unii români: armata noastră cheltuie banii și nu face nimic, când de fapt rusul poate veni în două zile și tot ceea ce facem noi cu Armata română e în van, pentru că rușii pot veni şi pot face praf tot – ceea ce s-a demonstrat acum iată în războiul din Ucraina, că nu e chiar așa.
Cătălin Tomescu:Păi, domne’, el poate să vină în două zile că nu-l ține nimeni. Putin nu mai e predictibil. El poate să ia decizii ce vrea el, pe mine nici nu mă interesează asta. Bine, e bine să știu dacă sunt pe lista lui de priorităţi şi dacă vrea să intre, dar numai că n-am treabă eu, eu nu mă pregătesc că vine ăsta în două zile sau în trei.
Spunea un înțelept: o armată se construiește, nu neapărat ca să câștigi un război, ci ca să îl previ. Asta e una. Doi: de aia am apelat pentru NATO, că singuri nu puteam să facem față. Păi da, ştim istoria de 2000 de ani…păi nu ne-am bătut cu ăștia? Uneori am fost cu ei, uneori am fost împotriva lor? E greu să te lupţi cu o ţară de 113 milioane și cu capabilități militare, chiar de astea nu neapărat super-tehnologizate din belşug, că uite ce se întâmplă acum în Ucraina. Dau cu bombe în ei și pot să dea trei ani de zile, pot să îi bombardeze aşa, fără să cucerească nici un metru de teren. De aia ne-am dus în NATO, ca să îl am pe fratele meu mai mare, să îl chem să mă ajute în caz că vine ăsta peste mine, că eu nu am de unde să știu ce visează.
Nu vedeți că ei scot din tolbă lucruri care aparțineau spațiului sovietic, chestii de genul în care nici nu îţi vine să crezi? Cum am spus, domnule, trebuie să desenăm harta conform anului 1997. Ce vorbești? Păi cum să mă întorc în ’97, ai înnebunit? Noi suntem români, noi ne-am găsit viitorul nostru încolo, bun, rău, cum o fi. Bineînţeles că o să vină unul şi o să zică: „Ce ne-a adus nouă UE sau ce ne-a adus NATO sau ce ne-a adus…?” Nu am o problemă, putem să discutăm. Ideea e că, ce sunt convins și o spun cu toată tăria, singuri nu puteam să ne descurcăm mai bine decât în cadrul organizațiilor NATO sau UE, indiferent de ce fel de amenințare aveam.
Prin urmare, toată presiunea asta care e asupra sistemul militar, că suntem incapabili să răspundem…Ce vorbești, domnule? Păi, într-adevăr, poate nu avem toată tehnologia pe care ne-o dorim, poate nu avem numărul de oameni necesar, salariile mici de la baza carierei şi aşa mai departe, toate astea contribuie şi îl fac pe tânărul din ziua de azi, care e tot timpul în competiție sistemul militar cu societatea civilă…
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Cu atât mai mult acum decât acum 20 de ani.
Cătălin Tomescu:Absolut! Şi atunci? Trebuie să revenim la principiile noastre și să lăsăm neapărat denigrarea și punerea la zid. Încă o dată, avem și noi lipsurile noastră de sistem, dar nu le facem în spațiul public.
Iar faptul că există o amenințare de la Est ar trebui să ne convingă de necesitatea stabilirii unui sistem militar performant. Armata costă bani peste tot, dar să îmi spună cineva ce ţară care nu a avut securitatea garantată şi un sistem militar performant, care să îi asigure această independență de decizie şi suveranitate, a avut succes. Că eu nu cunosc niciuna.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Chiar că ultima întrebare. Se apropie Ziua Tanchiştilor. Sunteți tanchist, o analiză foarte scurtă a noului fel de a combate tancurile. Am văzut ce mare succes au avut ucrainenii cu Javelin a lor, cum avem noi Spike-ul. Cum e?
Cătălin Tomescu:Da, domnule, e adevărat. Ştiţi, au mai spus anumiţi cetățeni, să spunem așa, că tancul s-a dus. Nu e, domnilor… Uitaţi ce se întâmplă acum în Ucraina. Ăsta poate să dea doi ani cu bombe în ucraineni, de la Liov, de la graniţa de vest, până la cea de est.
Problema e în felul următor, nu înseamnă că ai cucerit ceva, înseamnă că ai distrus, ai neutralizat, ai nimicit, ai înspăimântat, ai omorât civili sau nu. Îți trebuie o mașină de luptă de infanterie sau un tanc care să se ducă să pună și şenila pe o linie și să spui: „de aici în spate e al meu, de aici încolo e al vostru, încă până ce vă cuceresc”.
Deci, mașina asta, tancul ăsta trebuie să existe întotdeauna, pentru că numai așa cucerești, restul, dai bombe. Da, e adevărat. Când s-a bombardat Kosovo, de exemplu. Păi da, s-a bombardat din aer 30 de zile, dar știţi cine a fost primul batalion care a intrat în Kosovo, prin Muntenegru? Batalionul de Căşti Albastre al ruşilor. Da, asta e din ’99, dacă vă aduceţi aminte.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Da.
Cătălin Tomescu:În fine, ce vreau să spun este că aviație, artilerie, bombe, rachete și așa mai departe contribuie la obținerea succesului prin distrugere, neutralizare, nimicire de obiective, numai că cucerirea efectivă se face numai pe terestru și numai cu tancuri sau cu infanterie, că asta e prima linie. Al doilea element vis-a-vis de viitorul tancului este că te-a cucerit inamicul, cum i-au cucerit rușii pe ucraineni pe anumite zone, 200 de km, cât au intrat ei în Donbas.
Alea nu se iau înapoi cu artileria. Pot să îi bombardeze cu Himars-ul pe ruşi până o să le presneasă creierii. Problema e că dacă nu își adună două brigăzi de tancuri, să se ducă să dea contralovitură și să se oprească pe granița străveche, nu are cum să plece ăla de acolo.
În rest, ăla e bombardat, adică merge și cu viceversa. Deci, de aceea tancul rămâne o mașină încă viabilă, că ești singurul cu care poți să cucerești pe uscat, bineînțeles, și e singurul cu care poți să dai riposte ofensive, că riposta nu se dă cu racheta sau cu tunul, se dă cu tancul sau MLI. Trei – inamicul, că e dronă, sistemele astea moderne, domnule, astea au fost întotdeauna.
Dumneavoastră sunteţi tânăr, dar pentru cei care au o vârstă puțin mai înaintată, îşi aduc aminte de Războiul Rece. Asta e valabil în orice echipament de luptă, în orice tehnologie, că e avion, că e tanc, că e… Rușii făceau unul care trăgea cu cinci gloanţe pe minut, americanii făceau unul – sau neamțul, sau francezul – care trăgea șapte, după care se făcea unul caretrăgea nouă. Gândiţi-vă, americanul a inventat A-10, celebrul bombardier care a fost construit ca să nimicească tancuri.
Cătălin Tomescu:Exact. Javelin e racheta care e făcută să nimicească tancuri. Există muniții de artilerie explozive sau cu teleghidare care sunt făcute să nimiceasă… Deci, tancul a avut tot timpul inamic.
Au fost create elicoptere care să lupte împotriva tancurilor şi atât. Punct. Inamicul ăla a fost întotdeauna. Că a apărut o dronă acum, nu e o mare problemă. Într-adevăr, e periculoasă, pentru că e mică, e greu de nimicit și așa mai departe, dar numai că tancul nu o să dispară că a apărut drona.
Uite, nemţii fac acum Leopardul A-7 ultima formă, cu protecție electromagnetică, care e făcut tocmai ca să nu mai intre rachete, tot ce e ghidat infraroşu sau electromagnetic să nu mai aibă eficienţă.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Şi nu mai intră, nu?
Cătălin Tomescu:Exact. Deci, totdeauna, industriile de apărare ale ţărilor dezvoltate, care şi-au permis, inventează ceva care să se pună pe tanc…
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Cu o contramăsură.
Cătălin Tomescu:O contramăsură care să îi facă ăluia muniţia ineficientă, care bineînțeles, ălălaltul, la rândul lui, se va duce şi va dezvolta ceva care să-i bruieze lui ăsta ş.a.m.d., dar asta se va întâmpla prin 2100. Deci, pentru dragii mei tanchişti, le urez la mulţi ani, dacă tot m-ați întrebat şi le doresc să le vină echipamente de luptă performante cât mai curând posibil.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Vă mulțumesc. Invitat la ‘Subiectul săptămânii’ a fost generalul locotenent Cătălin Tomescu. Dle general, vă mulţumesc şi vă mai aşteptăm la radio.
Universităţile din Marea Britanie fac parteneriat cu instituţiile educaţionale din România pentru deschiderea unor facultăţi noi în ţară.
Bucharest International School of Management (BISM, fostul MSM – Maastricht School of Management) colaborează cu Abertay University din Marea Britanie pentru lansarea pe piaţa din România, începând cu luna septembrie, a trei programe de licenţă cu model şi acreditare britanică, se arată într-un comunicat al BISM transmis.
Printre beneficiile pe care le oferă o facultate creată în parteneriat cu o universitate internaţională se numără programa de studii similară cu cea oferită de Abertay University, ceea ce înseamnă că studenţii BISM vor studia ca în UK, dar în România, ceea ce le permite să aibă costuri de trai şi şcolarizare mai mici cu peste 50%.
De asemenea, profesorii sunt cadre academice internaţionale şi profesionişti din top management recunoscuţi în România, iar diploma de licenţă este emisă direct de universitatea internaţională parteneră.
După trei ani de studiu, studenţii BISM obţin o diploma acreditată internaţional.
Un alt beneficiu este reprezentat de accesul la o reţea de peste 400 de profesionişti din diferite arii de activitate în anii de studiu, ducând la acces direct cu potenţiali angajatori şi investitori din timpul facultăţii, iar taxele de şcolarizare sunt semnificativ reduse faţă de acelaşi program de studiu urmat în Marea Britanie.
După BREXIT, studenţii din UE încep să aibă o serie de limitări dacă aleg această destinaţie de studiu: taxele de şcolarizare au crescut semnificativ (de la 9.000 lire/an la 12.000 lire/an), împrumutul guvernamental nu mai este disponibil, iar plafonul de burse a scăzut.
„Pe piaţa educaţională locală apare nevoia acută de a oferi tinerilor programe de studii la standarde internaţionale, adaptate la nevoile pieţei locale, iar instituţiile educaţionale din ţară fac paşi solizi în a identifica oportunităţile pe care le pot pune la dispoziţia elevilor şi studenţilor români. Pe de altă parte, universităţile britanice încep să caute soluţii pentru a gestiona criza cauzată de BREXIT. Astfel, asocierea instituţiilor educaţionale româneşti cu cele internaţionale începe să ia avânt. În ultimii 5 ani, au fost deschise în România peste cinci programe de licenţă cu model internaţional”, precizează BISM.
Alexandru Dina (realizator rubrică): În Consiliul Suprem de Apărare a Ţării din 27 aprilie a fost aprobată redislocarea în România a contingentului militar din Afganistan, conform unui calendar convenit cu partenerii din coaliție, iar această redislocare va fi etapizată și se va derula pe parcursul următoarelor luni, începând cu 1 mai 2021.
Ministrul Apărării, Nicolae Ionel Ciucă, a declarat, în urma ședinței CSAT, că trecem printr-o perioadă dificilă și impredictibilă generată de pandemie și că starea de securitate din regiunea Mării Negre este una degradată, iar postura de securitate a Alianței în zonă este testată zilnic.
Nicolae Ionel Ciucă, Ministrul Apărării Naţionale: Pe agenda discuțiilor la Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, convocat de către președintele României, s-au aflat situația de la granița Ucrainei cu Rusia și retragerea trupelor aliate din Afganistan.
Fără îndoială, regiunea Mării Negre are importanță strategică nu doar pentru securitatea României, ci și pentru cea europeană și euroatlantică. Asistăm astăzi la o conștientizare mai mare a faptului că este nevoie de coerență și coeziune în întreaga noastră societate.
De asemenea, este nevoie de coerență și coeziune în tot ceea ce înseamnă ansamblul de vecinătate din regiunea Mării Negre.
Ne vom concentra în continuare asupra creșterii prezenței aliate și maturizarea operațională deplină a proiectelor de descurajare și apărare colectivă, dezvoltate în regiunea Mării Negre, în cadrul prezenței înaintate PfP.
Marcăm în acest an și 10 ani de parteneriat strategic cu Statele Unite ale Americii. Evoc, în acest context, importanța unei relații transatlantice puternice.
Societatea Română de Radiodifuziune, Societatea Română de Televiziune, Agenția Națională de Presă AGERPRES au încheiat astăzi, 16 februarie 2021, parteneriate de colaborare cu Comitetul Olimpic și Sportiv Român.
Încheiate în perspectiva participării Echipei Olimpice Team Romania la Jocurile Olimpice Tokyo 2020, aceste parteneriate au la bază promovarea sportului, a mișcării olimpice, a performanței, valorilor naționale, precum și susținerea reciprocă a acțiunilor și programelor comune.
Președintele Comitetului Olimpic și Sportiv Român, Mihai Covaliu, și secretarul general, George Boroi, au marcat momentul de semnare a parteneriatelor alături de Georgică Severin, Președinte Director General SRR, Doina Gradea, Președinte Director General al SRTV și Claudia Nicolae, Director General AGERPRES.
„Aceste parteneriate vor reflecta în primul rând eforturile Echipei Olimpice „Team Romania” ai cărei sportivi se pregătesc să participe la Jocurile Olimpice Tokyo 2020 dar vor asigura și promovarea altor competiții sportive care se desfășoară sub egida Comitetului Internațional Olimpic (CIO), a Asociației Comitetelor Olimpice Europene (EOC) și vor contribui la promovarea valorilor olimpice – Excelență. Prietenie, Respect – în rândul publicului la nivel național. Suntem conviși că împreună cu Televiziunea Națională, cu Radioul Public și alături de Agenția Națională de Presă vom oferi societății modele de urmat, mult spirit și mândrie națională”, a declarat Mihai Covaliu, președinte COSR.
„Sportul este o componentă importantă a programelor radioului public. Transmisiunile în direct ale marilor competiții sportive, vocile și acuratețea comentariilor sportive care reușesc să treacă dincolo de cutia radioului și să ne plaseze, pe fiecare dintre noi, direct în tribune sunt componente ale misiunii noastre publice.
Consider că este de datoria noastră să educăm tinerii să practice sportul, mișcarea în general, iar exemplele de succes reprezintă cel mai bun argument în susținerea acestui deziderat. Să nu uităm că, prima transmisiune la radio a unor Jocuri Olimpice a fost în 1964, de la Tokyo, iar începând din 1980, Radio România a transmis în direct toate edițiile Jocurilor Olimpice.
Simbol al comunicării universale, radioul susține spiritul olimpic, valoarea sportului ca element de dialog între comunități, de promovare a păcii şi de încurajare a competiției corecte dincolo de orice fel de discriminare – când Jocurile Olimpice încep, armele tac!
Semnarea astăzi a parteneriatul de colaborare cu COSR, parteneriat început acum 21 de ani, vine într-un moment extrem de dificil – după un an de privațiuni și suferință, sportivii de pe întreaga planetă vor fi din nou împreună la Jocurile Olimpice de la Tokyo, prima ediție a jocurilor olimpice moderne amânată în timp de pace, din cauza unei pandemii. Și alături de ei, prin intermediul radioului și al televiziunii vom fi noi toți, ascultătorii și telespectatorii din intreaga lume”, a declarat Georgică Severin, Președinte Director General SRR.
„Alături de Comitetul Olimpic și Sportiv Român, Televiziunea Română se va implica cu toată energia în promovarea sportului, a mișcării olimpice, a performanței și a valorilor naționale, în acord cu misiunea sa publică. Parteneriatul cu COSR ne onorează și ne determină să aducem sportul românesc și mai aproape de telespectatorii TVR, în perspectiva participării Echipei Olimpice ”Team Romania” la Jocurile Olimpice Tokyo 2020”, a declarat Doina Gradea, Președinte Director General SRTV.
„Performanţa o fac sportivii, iar rolul nostru, al presei, nu este doar acela de a prezenta rezultatele, de a scrie despre poveşti de succes, ci şi de a promova fiecare efort al sportivilor, de a arăta publicului întregul traseu, cu suişuri şi coborâşuri. Este important să susţinem fiecare sportiv şi, mai ales, să înţelegem că în spatele unui rezultat stă munca unui om şi a echipei sale.
Acest parteneriat ne onorează, suntem alături de o echipă care, sub steagul României, ghidată de fair-play, va lupta pentru performanţă. Munca este a sportivilor români care vor merge la Tokyo, dar acasă, în România, AGERPRES le va fi alături şi va face cunoscute lupta şi drumul lor spre succes”, a declarat Claudia Nicolae, Director General AGERPRES.
„Avem aceeași misiune, să promovăm valorile naționale și să continuăm seria poveștilor de succes din sportul românesc. Vrem să menținem în atenție gloriile sportului tricolor ca sursă de inspirație pentru generațiile actuale, pentru a transmite încredere sportivilor și pentru a întări oamenilor ideea că sportul e o alternativă sănătoasă pentru orice societate, mai ales în vreme de pandemie.
Onoarea, demnitatea, spiritul de echipă și fair-play-ul, de care dau dovadă cei care practică sport de mare performanță, fac din membrii Team Romania, veritabile modele”, a punctat George Boroi, secretar general COSR.
Electrica Furnizare, parte a Grupului Electrica, a devenit partener strategic al Comitetului Olimpic și Sportiv Român (COSR) pentru susținerea Echipei Olimpice a României pe durata pregătirii, calificării și participării la Jocurile Olimpice de la Tokyo din 2020.
Mihai Covaliu, președintele COSR, Corina Popescu, directorul general Electrica SA, și Mircea Pătrășcoiu, directorul general Electrica Furnizare, au semnat contractul de parteneriat.
Mihai Covaliu este încrezător că sportivii români au șanse de reușită la olimpiada de anul viitor.
„Sprijinul Electrica Furnizare oferit Familiei Olimpice, COSR-ului, ne duce cu un pas mai aproape de podium. Deschiderea noului nostru partener aduce o motivație în plus atât pentru sportivii, cât și pentru antrenorii care muncesc pentru succesul olimpic! Călătoria aceasta pe care Team România o face spre Jocurile Olimpice de la Tokyo este alimentată cu „energia” care vine și de la Electrica Furnizare, care, de acum, face parte din echipa, din Team România. Vă mulțumesc, în numele întregii echipe, pentru ajutorul oferit în drumul spre marea performanță!”, a declarat Mihai Covaliu, președintele Comitetului Olimpic și Sportiv Român.
Printre cele mai importante proiecte care vor fi sprijinite prin parteneriatul încheiat cu Electrica Furnizare, se numără: derularea programului „Samurai 2020”, prin care COSR își propune să ofere asistență specială pentru 38 de sportivi cu potențial de a obține medalii la Jocurile Olimpice Tokyo 2020, promovarea sportivilor și a Mișcării Olimpice din România, dezvoltarea bazei de selecție pentru disciplinele olimpice, dar și achiziționarea echipamentelor tehnice și sportive.
La eveniment, au fost prezenți și sportivi de performanță ai României, printre care Elisabeta Lipă, Viorica Susanu, Alina Dumitru, Andreea Răducan, Cătălina Ponor, Robert Glinţă, Horia Tecău, Ionela Târlea şi Doina Melinte.
LA LIBRE BELGIQUE: Cum intenționează China și Europa să facă front comun în fața lui Donald Trump
Foto: (190326) -- PARIS, March 26, 2019 (Xinhua) -- Chinese President Xi Jinping meets with German Chancellor Angela Merkel on the sidelines of a global governance forum co-hosted by China and France in Paris, France, March 26, 2019. (Xinhua/Xie Huanchi)
Franța, Germania şi Comisia Europeană au revendicat marți un parteneriat mai echilibrat între China şi Europa, bazat pe “încredere” și “reciprocitate” și au pledat pentru un multilateralism “reînnoit”, în lipsa Statelor Unite, care se izolează din ce în ce mai mult.
În timpul unui mini-summit inedit și fără să pomenească numele lui Donald Trump, Xi Jinping, Emmanuel Macron, Angela Merkel și Jean-Claude Juncker au avertizat împotriva “tensiunilor comerciale” într-un context de ofensivă din toate direcțiile a președintelui american, în special împotriva importurilor chinezești.
“Fricțiunile internaționale continuă să crească și sunt din ce în ce mai marcate de înfruntările geopolitice”, și-a exprimat îngrijorarea Xi Jinping după reuniunea din sala de festivități a Palatului Elysée.
Emmanuel Macron a avut inițiativa acestei întâlniri în patru, care a durat ceva mai mult de o oră la Palatul Elysée, pentru a prezența un front european unit față de China.
UE se simte într-adevăr prinsă în clește între Donald Trump și abordarea sa contractuală a relațiilor internaționale, pe de o parte, și expansiunea chineză, inclusă în proiectul “noilor drumuri ale mătăsii” și investițiile masive cam peste tot în lume și în special în Europa, precum în Italia, ultima țară care s-a lăsat sedusă.
“Alegerea evidenței și a rațiunii în secolul XXI este într-un parteneriat eurochinez puternic, definit pe baze clare, exigente și ambițioase”, a declarat luni președintele francez la finalul unei întâlniri cu omologul sau chinez, sosit cu câteva ore mai derveme la Paris.
“Avem divergenţe (…) Nimeni dintre noi noi nu este naiv”, a subliniat el din nou marți, îndemnând China să “respecte unitatea Uniunii Europene”, când Beijingul este bănuit că mizează pe divizarea țărilor europene prin politica să de investiții. “Cooperarea aduce mai mult decât confruntarea” a insistat el.
”Neîncredere”
Xi Jinping i-a răspuns, printr-un apel, să depășească “neîncrederea”. “Desigur, există puncte de dezacord, competiție, dar este competiție pozitivă (…). Suntem pe cale să avansăm împreună”, a spus el. Președintele chinez nu a anunțat totuși măsuri concrete pentru a-i liniști pe europeni, în special privind “noile drumuri ale mătăsii”.
Este “un proiect foarte important” și “noi, europenii, vrem să jucăm un rol”, dar “acest lucru trebuie să ducă la reciprocitate și avem oarecare dificultăți s-o găsim”, a declarat cancelarul german, Angela Merkel.
“Aș vrea ca întreprinderile europene să găsească același grad de deschidere ca și întreprinderile chinezești în Europa. Total.”, a subliniat șeful Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, care va prezida viitorul summit UE-China de pe 9 aprilie de la Bruxelles.
Cei patru lideri au subliniat, în schimb, convergențele dintre ei privind necesitatea unei “modernizări” a Organizației Mondiale a Comerțului (OMC), arbitrul schimburilor internaționale, a cărei utilitate este contestată de Casa Albă.
De la venirea la putere a lui Donald Trump, lui Xi Jinping îi place să se prezinte ca un actor clasic din concertul națiunilor. Liderul comunist a fost chiar aplaudat la Forumul de la Davos în 2016 de lumea bună a liberalismului economic mondial.
China a investit cel puțin 145 de miliarde de euro în Europa din 2010, dar tendința este de încetinire, în momentul în care mai multe state înăspresc măsurile privind achizițiile de la gigantul asiatic.
”Impuls” pentru climă
Vizita dlui. Xi la Paris a fost marcată, luni, de o serie de acorduri şi contracte comerciale, dintre care cel mai important a fost o mega-comandă de 300 de avioane Airbus A320 și 10 A350 – făcută prin intermediul întreprinderii de stat chinezești CASC (China Aviation Supplies Holding Company) în valoare de 35 de miliarde de dolari preț de catalog.
Într-o declarație comună publicată la finalul întâlnirii, Emmanuel Macron și Xi Jinping au promis de asemenea să apere “un rol de impuls și mobilizare” împortiva încălzirii climatice și să acționeze împreună “pentru o trezire mondială în fața erodării biodiversității”. Ei s-au angajat să lupte “împotriva criminalității de mediu, în special a braconajului și traficului cu specii ale faunei și florei ameninţate de extincție”, ca și împotriva poluării cu plastic.
China urmează să găzduiască o conferinţă ONU despre biodiversitate care trebuie să marcheze o etapă importantă pentru protecția mediului.
În încheierea vizitei sale, dl. Xi va fi primit din nou, împreună cu soția, de cuplul Macron, la mijlocul după-amiezii la Palatul Elysée. Președintele francez a anunțat luni că va merge din nou în China până la sfârșitul anului, după o primă vizită în ianuarie 2018.
EL MUNDO: Angela Merkel exclude intrarea Turciei în Uniunea Europeană
Publicat de Camelia Teodosiu,
17 ianuarie 2019, 06:57 / actualizat: 17 ianuarie 2019, 9:06
Cancelarul german, Angela Merkel, ar fi putut să o repete mai tare, dar nu şi mai clar. „Nu văd Turcia la orizont ca membru cu drepturi depline în Uniunea Europeană”, a declarat Angela Merkel într-un colocviu cu studenții de la școala germană din Atena, unde s-a aflat într-o vizită oficială. Ea a explicat că deriva turcă în termeni de libertăţi este deficitară potrivit criteriilor comunității și a citat, în special, libertatea opiniei, a religiei și a presei. Chiar și așa, cancelarul consideră că nu trebuie îngropat dialogul cu Turcia pentru că acest lucru „ar fi contraproductiv şi ar aduce mai multe pagube decât orice altceva”.
Nu este pentru prima dată când Merkel se pronunţă împotriva aderării țării respective la UE și, de fapt, „nu-ul” pentru această eventualitate face parte din programul cu care ea a concurat și a câștigat alegerile generale din 2017. „Nu cred că aderarea va avea loc şi niciodată nu am crezut că s-ar putea întâmpla. Eu cred că Turcia nu ar trebui să devină membru al Uniunii Europene”, a tranşat d-na Merkel.
Uniunea Creștin Democrată (CDU), a cărei președinție a părăsit-o Merkel în decembrie anul trecut, a privit întotdeauna cu scepticism intrarea Turciei în UE, deși primul cancelar creștin-democrat, Konrad Adenauer, i-a promis Ankarei accesul la clubul comunității în semn de „recunoaștinţă” pentru deceniile în care zeci de mii de emigranți turci au contribuit la relansarea economică a Germaniei. Negocierile cu candidatul turc au început în 2005, un fel de joc de-a șoarecele și pisica, exasperându-l pe președintele Recep Tayyip Erdogan, care a încercat să lovească UE acolo unde o doare mai tare: Uniunea vamală și acordul privind refugiații.
„Promisiunea aderării este acolo, dar sunt îngrijorată că vor fi alimentate iluziile”, a spus cancelarul de la Atena. Angela Merkel a reamintit că a fost întotdeauna împotriva aderării Turciei în favoarea unui parteneriat privilegiat. „Trebuie să spui clar cum stau lucrurile, Turcia merge într-o direcție opusă standardelor UE”. Pentru Erdogan aceasta este o nouă palmă. Germania nu uită ofensele de tot felul din ultima vreme și nici nu închide ochii în faţa involuției democratice inițiată de autocratul turc. Și, fără sprijinul Berlinului, visul turc se apropie de utopie. De asemenea, relațiile dintre Bruxelles și Ankara sunt deteriorate. Ultimul summit dintre Turcia și UE nu numai că a fost pe punctul de a fi anulat din cauza creșterii tensiunilor dintre guvernul turc, Grecia și Cipru, dar s-a şi încheiat fără compromisuri.
Mai mulţi angajatori sălăjeni au încheiat parteneriate cu liceele din judeţ pentru înfiinţarea unor specializări căutate pe piaţa locală a forţei de muncă
Astfel, vor fi înfiinţate clase de tâmplari, strungari şi lăcătuşi mecanici, dar şi o grupă de automatişti care vor învăţa să lucreze pe maşini cu comandă numerică.
Cursurile nu se vor desfăşura în laboratoare şcolare, ci direct în halele de producţie ale angajatorilor. Pe perioada de practică, elevii vor fi remuneraţi. După absolvirea liceului, tinerii vor avea şansa de a se angaja la fabricile care au solicitat înfiinţarea acestor secţii.
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
