Dezvoltarea dimensiunii comerciale a Parteneriatului Estic în atenția miniștrilor europeni

Publicat de Andrei Cretoiu, 13 mai 2015, 09:00

Dezvoltarea dimensiunii comerciale a Parteneriatului Estic s-a aflat în atenția miniștrilor europeni ai comerțului.

Mai multe detalii ne oferă Sorin Şchiopu, de la Studioul regional Radio România Târgu Mureş, în rubrica “Local, regional, european – EuranetPlus”

Săptămâna trecută, miniștrii comerțului din UE și omologii acestora din Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Moldova și Ucraina s-au reunit pentru a discuta despre realizările Parteneriatului Estic în domeniul schimburilor comerciale, precum și despre oportunitățile și provocările dezvoltării în continuare a unei dimensiuni comerciale de succes a Parteneriatului Estic.

Miniştrii europeni au salutat începerea aplicării acordurilor de asociere la UE ale Republicii Moldova, Georgiei şi Ucrainei şi au îndemnat aceste ţări să continue procesul de reformă.
Comisarul european pentru comerţ, Cecilia Malmström, a reafirmat că executivul European va continua să susțină aceste țări:

„Comisia Europeană va continua să susţină cele două ţări, Republica Moldova şi Georgia, în a implementa total acordurile de asociere şi liber schimb. Cifrele de până acum arată progrese şi atunci aşteptăm în acelaşi timp cu nerăbdare aplicare acordurilor de liber schimb cu Ucraina, de la 1 ianuarie anul viitor.”

În acest context comisarul Malmström a ținut să sublinieze că Bruxellesul nu va ceda presiunilor Rusiei, care solicită amânarea aplicării acordului de liber-schimb între Uniunea Europeană și Ucraina.
Oficialul european a declarat, însă, că europenii sunt gata să discute cu partea rusă despre dificultățile de ordin practice. În acest sens comisarul Malmstrom a precizat ca l-a invitat pe ministrul rus al Economiei și pe șeful diplomației ucrainene la o întâlnire, în data de 18 mai la Bruxelles, „pentru a vedea dacă se pot folosi anumite flexibilități ale acordului pentru a răspunde îngrijorărilor Rusiei”.

Reamintim că acordul dintre UE și Ucraina ridică barierele vamale în cele două sensuri pentru sute de produse și este prevăzut a intra în vigoare la 1 ianuarie 2016.

Acordul de liber-schimb constituie pilonul comercial al acordului de asociere între UE și Ucraina semnat în iunie 2014. El trebuia inițial să fie aplicat încă din noiembrie anul trecut, dar europenii au amânat data după încheierea primului armistițiu în estul Ucrainei, în septembrie 2014. Moscova denunță de mult timp acordul de asociere, în care percepe o intruziune în sfera sa de influență și un obstacol comercial pentru exporturile sale.

Din acest motiv, partea rusă a solicitat UE amânarea pilonului comercial al acordului de asociere cu Ucraina până în 2017, însă oficialii europeni au subliniat, și cu acest prilej, că acordul va intra în vigoare la începutul anului viitor.
Reuniunea de la Bruxelles de săptămâna trecută a fost o oportunitate de schimb de idei și viziuni între țările UE și statele Parteneriatului Estic asupra modalităților în care se poate crea un spațiu economic comun mai larg, bazat pe regulile OMC și alegerile suverane din Europa, așa cum sunt ele cuprinse în Declarația de la Vilnius de la cel de-al treilea Summit al Parteneriatului Estic.

Reamintim că următorul Summit al Parteneriatului Estic se va desfășura la Riga în perioada 21-22 mai.

Odata cu venirea noului an, preşedinţia Uniunii Europene a fost preluată de Letonia

Publicat de Monica Slavici, 7 ianuarie 2015, 09:13

În decursul celor şase luni ale mandatului, mica ţară baltică va organiza şi găzdui aproximativ 200 de evenimente majore, printre care summitul Parteneriatului Estic, care va avea loc în luna mai la Riga precum şi 10 întruniri informale ale miniştrilor UE.
Care sunt priorităţile preşedinţiei letone în această perioadă cu multiple provocări economico-sociale şi de securitate? – aflăm de la Papp-Zakor András, Radio România Cluj, în cadrul rubricii Local, regional, european-EuranetPlus.

Șase ţări din afara spaţiului comunitar, asociate la Programul „Orizont 2020”

Publicat de Andrei Cretoiu, 8 iulie 2014, 14:01

Republica Moldova şi alte cinci ţări din afara spaţiului comunitar au semnat, săptămâna trecută, documentele de asociere la Programul „Orizont 2020”, prin care Uniunea Europeană susţine cercetarea şi inovarea.

Republica Moldova este prima ţară din Parteneriatul Estic ce se asociază programului prin care cercetarea primeşte finanţare comunitară. Celelalte state semnatare ale Programului „Orizont 2020” sunt: Serbia, Muntenegru, Macedonia, Albania şi Bosnia-Herţegovina, toate ţări candidate la aderarea la Uniunea Europeană. Reprezentaţii acestor state care au parafat documentele oficale şi-au exprimat satisfacţia pentru oportunitatea creată, au arătat care este contribuţia pe care o pot avea deja prin nivelul la care este cercetarea din statele respective apreciind ocazia de a intra într-un sistem competitiv şi de colaborare de excepţie. După semnarea documentelor programului „Orizont 2020”, Gheorghe Duca, preşedintele Academiei de Ştiinţe a Moldovei, reprezentantul Rep. Moldova la ceremenia oficială de semnare a documentelor, a declarat:

Cu această nouă convenţie încheiată putem spune că am intrat într-o etapă în care noi oportunităţi se vor putea materializa. Europa are nevoie să recunoască importanţa ştiinţei şi cercetării pentru rederesarea şi creşterea economică.

Lansat la sfîrşitul anului trecut, „Orizont 2020” este cel mai ambiţios program european de susţinere a cercetării, cu un buget de aproape 80 de miliarde de euro, pentru următorii şapte ani. Finanţarea din primii doi ani se ridică la 15 miliarde de euro şi este destinată stimulării economiei prin inovare şi creare de noi locuri de muncă. Programul se adresează sectorului de cercetare, universităţilor, dar şi întreprinderilor, inclusiv celor mici şi mijlocii. Comisarul european pentru Cercetare, Inovare şi Ştiinţă, Máire Geoghegan-Quinn ne explică înţelesul conceptului de excelenţă din programul „Orizont 2020” :

Istoria ne demosntrează din nou şi din nou că pentru a obţine rezultatele ieşite din comun de care avem nevoie trebuie să oferim cele mai bune resurse pentru cele mai bune idei. Pînă la urmă acesta este înţelesul „excelenţei”. Acordearea poziţiilor academice şi finanaţările pe baza unor merite ştiinţifice. Nu pentru că cineva are conexiunile politice potrivite sau cercetează un domeniu „la modă”. Nu pentru că cineva are ascendentul vîrstei sau pentru că ar fi „rîndul lor”, ci în funcţie de merit. Avem suficientă cantitate, nu avem suficientă calitate.

În încheiere, un exemplu. „Orizont 2020” îşi propune să contribuie şi la îmbunătăţirea calităţii vieţii şi a asistenţei medicale. Human Brain Research, cel mai ambiţios proiect din domeniul neurologiei din ultimii ani, este confinanţat de Uniunea Europeană prin acest program. Proiectul reuneşte doar în faza de început peste 130 de institute de cercetare.