Premierul Alexis Tsipras resimte din plin înfrângerea suferită de SYRIZA, partidul de guvernământ, din care face parte, fiind considerat direct responsabil de acest rezultat. Nemulţumirea electoratului s-a manifestat atât la nivel naţional, prin votul la alegerile europarlamentare, cât şi la nivel local unde candidaţii susţinuţi de partidul de guvernământ au fost „spulberaţi”. Toate promisiunile şi declaraţiile politice defilate populist, acum cinci respectiv patru ani în urmă, rămase fără rezultate concrete, au fost taxate din plin prin exerciţiul democratic de exprimare a votului.
Noua Democraţie (principalul partid de dreapta, aflat în opoziţie) a înregistrat o mare victorie, dar şi aşteptările votanţilor sunt pe măsură.
Publicaţia grecească To Vima subliniază că mesajul dat atât la nivel naţional, cât şi la nivel local este unul sonor. Este vorba de o palmă fără precedent dată Stângii Radicale şi personal premierului Alexis Tsipras care a încercat să-şi ascundă disconfortul, declarând că „atunci când cazi trebuie să ştii să te ridici”. Asta în condiţiile în care nu eşti făcut „knockout”, adăugăm noi.
Foto: European Elections 2019 - Election night : statement of Margrethe VESTAGER, lead candidate for the Presidency of the European Commission for the ALDE party
Potrivit rezultatelor provizorii ale Parlamentului European, privind alegerile desfăşurate în perioada 23-26 mai, Partidul Popular European (PPE, conservator) ar rămâne majoritar cu 180 de locuri, în timp ce socialiștii și democrații rămân pe locul al doilea cu 146 de locuri. În centru, Alianța Liberalilor și Democraților (ALDE) obţine 109 locuri, o creștere clară față de mandatul precedent.
În România, Partidul Naţional Liberal (PNL) se situează pe primul loc cu un procent de 26,79%, urmat de Partidul Social Democrat (PSD) cu 23,39% şi Alianţa 2020 (USR + PLUS) cu 21,40%.
În Germania, partidul cancelarului Angela Merkel, conservatorii din CDU/CSU, ajunge cu siguranță în frunte cu 28,9% din voturi (29 de mandate în Parlamentul European), urmat de Verzi, care vin pe locul al doilea cu 20,5% din voturi (21 de locuri) și devin primul lor rival.
În Austria, Partidul conservatorului Sebastian Kurz, Partidul Popular Austriac (ÖVP), a câștigat 34,9% din voturi, în comparație cu 23,4% obţinute de opoziția social-democrată a SPÖ și 17,2% pentru Partidul Libertății (FPÖ.
În Regatul Unit, noul partid anti-european Brexit, format de Nigel Farage, care militează pentru o ieșire brutală (fără înțelegere) din Uniunea Europeană, a ajuns pe primul loc la alegeri, cu 31,69% din voturi. Liberal-Democrații, o formațiune pro-europeană, ocupă a doua poziție cu 18,53%, înaintea lui Partidului Laburist al lui Jeremy Corbyn, pe locul al treilea loc (14,08%) și Verzilor (11,1%). Conservatorii aflați la putere din 2010 sunt pe locul al cincilea rând, cu 8,68% din voturi.
Partidul Noua Democrație, din Grecia, se află pe prima poziţie pe conservatorii din cu 33,25 față de 23,74% pentru Syriza, partidul de stânga al premierului Alexis Tsipras.
În Ungaria, Fidesz, partidul premierului Viktor Orbán, este pe primul loc cu un procent de 52,33%, net detaşat de celelalte partide.
În Slovacia, coaliţia – PS/Spolu este în frunte la alegerile europene, cu 20.11%.
În Polonia, naționaliștii conservatori ai Partidului Legii și Justiției (PiS) au câștigat alegerile europene, cu 45,38% din voturi, față de 38,47% pentru Coaliția Europeană, care a reunit o mare parte din opoziția sub conducerea Platformei Civice a Președintelui Consiliului European, Donald Tusk.
În Italia, Liga (extremă dreaptă), partidul lui Matteo Salvini, a ajuns pe prima poziţie cu 34,33% din voturi, în timp ce Mișcarea Cinci Stele (M5S, antisistem), cealaltă componentă a majorității guvernamentale din Italia, trece pe locul 3, cu 17,07% din voturi.
EL PAIS: „UE nu va supraviețui dacă nu vom rupe alternanța dintre populari și socialişti”
Guy Verhofstadt (născut la Dendermonde, în 1953) este considerat cel mai rapid și mai precis bici verbal al Parlamentului European. Conducător al grupului liberal (ALDE), de un deceniu în Parlament, el i-a iritat pe populiști și eurosceptici cu entuziasmul său de neoprit pentru o Europă federală. Cu râsul său sănătos și gesticularea meridională, acest flamenco a ajuns la președinția guvernului Belgiei în 1999 și a pus capăt unei jumătăţi de secol de alternanță între socialiști și populari în această țară. Acum el vrea să repete același joc la nivel european. Și rupe duopolul cu o nouă formațiune centristă, construită în jurul discursului și figurii președintelui francez, Emmanuel Macron. El este convins că aceasta este singura posibilitate de salvare a proiectului european. „Nu cred că UE poate supraviețui în acest secol dacă nu ne schimbăm”, a afirmat el în biroul său de la Bruxelles, în timpul unui interviu acordat ziarului „El Pais” și altor mass-media europene: „Nimic nu este etern, nu? Nimic. Nici instituțiile politice. Obligația noastră este de a reforma UE, de a elimina status quo-ul și de a conduce renașterea Europei, după cum sugerează Macron. Dacă vom eşua, coșmarul va deveni realitate”.
Reporter: La alegerile din luna mai în Parlamentul European se așteaptă o creștere a grupurilor populiste și euro-eurosceptice. Vă îngrijorează?
Guy Verhofstadt: Ca orice politician pro-european sunt îngrijorat de creșterea populismului și a naționalismului în Europa. Dar nu cred că este ceva inevitabil. Dimpotrivă. Cred că este posibil să le combatem și să le învingem, așa cum am văzut în mai multe țări. Dar asta necesită o nouă viziune și o anumită pasiune pentru această nouă Europă pe care eu o apăr. Trebuie să contracarăm aceste forțe, pentru că acum au o nouă narațiune. Acum ei spun că nu vor să distrugă Europa, ci vor să o schimbe din interior. Dar schimbările pe care le sugerează presupun distrugerea UE pentru că ei doresc să se întoarcă la dominația statelor naționale și nu să aibă o cooperare europeană.
Reporter: De ce credeți că şi-au schimbat discursul?
Guy Verhofstadt: Pentru Brexit. După Brexit, a devenit clar că opinia publică vrea schimbarea Europei, însă nu distrugerea ei.
Reporter: Vreţi să vă confruntaţi cu populismul și să-l învingeţi. Nu credeți că ar trebui să încercați să îl înțelegeți?
Guy Verhofstadt: Inamicii mei sunt populiștii, nu cei care votează pentru ei. Oamenii care votează pentru ei sunt temători și tulburați. Ei sunt o clasă de mijloc europeană care se simte o victimă a globalizării sau care se teme de impactul migrației în cartierele lor. Aceste probleme trebuie abordate prin oferirea de alternative. Dar populiștii nu au soluții, ci doar încearcă să răspândească teama în scopul de a obţine mai multe voturi. Salvini crede că problema migranţilor îi va aduce mai multe voturi.
Reporter: Ce oferiți pentru a contracara aceste mesaje?
Guy Verhofstadt: La alegerile din luna mai, vom încerca să construim o nouă forță centristă, reformistă și pro-europeană, care va fi alternativa la lupta împotriva populismului și a naționalismului. Dar, în același timp, va fi alternativa la status quo-ul ultimilor 40 de ani. De la primele alegeri pentru Parlamentul European [în 1979] am văzut întotdeauna majorități populare și socialiste sau invers. Acum, pentru prima dată, poate că nu există majoritatea. Și pentru asta nu este vorba numai de blocarea populismului, ci și de ruperea status quo-ului. Pentru că dacă nu îl vom rupe și nu vom genera pasiune pentru o nouă Europă, care nu este tehnocratică, birocratică, bazată pe reglementări și directive, dacă nu vom reuși să construim această nouă forță în centru, în următorii cinci ani, la alegerile din 2024, populiștii se vor ridica masiv și vor crea coșmarul de care ne temem acum.
Reporter: Dar, în acei 40 de ani, liberalii au făcut, de asemenea, parte din acest status quo. De ce oamenii vor avea încredere în d-voastră să conduceţi schimbarea?
Guy Verhofstadt: Eram un partid mic. Și, în al doilea rând, acum vom construi o nouă forță. Nu se va numi ALDE, va avea alt nume pentru că va fi un grup mai mare și va fi proiectat pentru viitor și va prelua ştafeta. În trecut, am avut o primă generație de europeni care au fost părinții fondatori ai comunității europene, cu uniunea vamală. Apoi, a doua generație, care a creat euro și piața internă. Și acum în joc este să știm dacă există o a treia generație care să preia ştafeta şi să își asume responsabilitatea enormă de a plasa Europa într-o nouă poziție în lume. Cred că cineva ca Macron ar putea lupta cu a treia generație.
Reporter: Sau Salvini.
Guy Verhofstadt: Nu, el este omul care vrea să o distrugă. Vorbesc despre o a treia generație care dorește să construiască Europa, nu să o distrugă. Sau poate este și cea a lui Salvini, a treia generație, dar atunci el nu va intra în istorie în același mod ca predecesorii săi, pentru că acum este nevoie să construim o UE care să-și apere interesele într-o lume care este a imperiilor, nu a statelor.
Reporter: Pe lângă Macron, cine credeţi că va conduce a treia generație?
Guy Verhofstadt: Sunt mulţi. În Spania, îl avem pe Albert Rivera, care face un discurs pro-european. În Italia, a apărut formaţiunea politică Piú Europa [Mai multă Europa], care este încă mică, dar vom vedea. În Olanda, premierul Mark Rutte, care tocmai a ţinut un discurs la Zurich, unde a apărat ideea că Europa ar trebui să se poziționeze în lume ca o putere. Există mai mulți oameni decât s-ar părea la prima vedere. Sunt sigur că această a treia generație există și că, mai târziu, va intra în cărțile de istorie.
Alegerile din 2014 pentru Parlamentul European (PE) au fost un moment de referinţă pentru partidele radicale de dreapta şi stânga. Alternativă pentru Germania, Democraţii Suedezi şi Podemos din Spania au câştigat în premieră locuri în acel an. Iar Syriza din Grecia a obţinut şase locuri, de la numai unul în 2009.
De atunci, peste 100 de noi partide au fost înfiinţate în statele UE – dintre care unele îşi vor trimite probabil primii membri în PE după ce alegătorii vor merge în mai la urne.
Cine va da lovitura în 2019? Iată un ghid Politico al noilor partide ce merită urmărite.
Alternativă pentru Germania
Da, partidul german de extrema dreaptă a câştigat şapte locuri în 2014, însă de atunci şi-a pierdut toţi europarlamentarii, fie din cauza dezertărilor, fie din cauza politicii naţionale. Partidul, care a decis acum să poarte o campanie pentru părăsirea UE, e cotat cu şanse de a obţine 13 locuri, conform „Sondajului Sondajelor” realizat de Politico.
La République En Marche
Partidul preşedintelui francez Emmanuel Macron ar putea fi cel mai dezamăgitor nou venit. Dacă eurofilii sperau cândva ca el să măture până la 30 de locuri, devenind nucleul unei noi coaliţii pro-UE de liberali, social-democraţi moderaţi şi creştin-democraţi de centru, partidul este acum cotat cu şanse de a obţine numai 19 locuri. Între timp, presiunile interne – cel mai recent din partea protestelor Vestelor Galbene – l-au distras pe Macron de la activitatea de constituire de alianţe în exteriorul Franţei.
Raza de speranţă pentru Macron: locurile ar putea fi necesare pentru constituirea unei largi majorităţi pro-UE în PE. Acest fapt i-ar conferi un slab cuvânt decisiv de spus, dar decisiv totuşi.
Insurecţia Poloniei
Polonia este căminul a două noi mişcări ce ar putea fura voturi de la cele două partide care au guvernat ţara cel mai recent: Lege şi Justiţie şi Platforma Civică. Partidul de extrema dreaptă Kukiz’15, condus de un fost punkist, a câştigat 42 de locuri în parlamentul polonez în 2015, însă n-a prea reuşit de atunci să menţină o linie coerentă. El e cotat cu şanse de a câştiga patru dintre cele 52 de locuri ale Poloniei în PE şi ar urma să se alăture unei alianţe ce include şi Mişcarea de Cinci Stele din Italia.
O altă mişcare, de centru-stânga şi condusă de fostul primar din Słupsk, Robert Biedroń, nu a fost încă înregistrată ca partid. Sondajele indică faptul că ar putea câştiga cinci locuri, dacă ar intra în cursă.
Partidul Pirat din Cehia
Acest partid aliat cu Verzii este într-o continuă cursă cu suişuri şi coborâşuri cu Partidul Civic Democratic pentru al doilea loc în sondajele din Cehia. Piraţii vor câştiga cel mai probabil primele lor patru locuri în PE, ceea ce-i va aşeza lângă Verzii germani în postura de cea mai de succes poveste a ecologiştilor în 2019. Partidul Libertăţii şi Democraţiei Directe de extrema dreaptă este o altă nouă formaţiune cehă demnă de remarcat, cotată cu şanse de a avea un europarlamentar.
Cruciaţii anticorupţie ai României
Două noi partide negociază o candidatură comună cu un program anticorupţie la alegerile din mai. Partidul PLUS al fostului premier Dacian Cioloş a ales deja 43 de candidaţi pentru PE (pentru cele doar 33 de locuri ale României). Celălalt partid este Uniunea Salvaţi România, al treilea ca mărime din parlamentul României. Luate la un loc, ele sunt cotate cu şanse de a obţine 18% din voturi, adică şase locuri în PE.
Neofiţii Letoniei
Trei dintre cele cinci partide letone cel mai bine situate în sondaje nu existau în urmă cu cinci ani. „Cine Deţine Statul?”, Noul Partid Conservator şi „Mişcarea Pentru!” vor obţine cel mai probabil câte un loc din cele opt care îi revin Letoniei în PE.
Uşa deschisă a prezenţei slabe la urne în Slovacia
Slovacia are o prezenţă la vot şocant de redusă la alegerile pentru PE: doar 13% în 2014, iar dintre alegătorii sub 30 de ani au votat doar 6%. Oricare partid nou care ar reuşi să capteze atenţia publicului în săptămânile premergătoare votului va avea o şansă de a atrage un segment din cei 87% care s-au abţinut, dând peste cap rezultatele din Slovacia. Partidele cu cele mai mari şanse de face acest lucru sunt Partidul Popular al Slovaciei Noastre (Kotleba) şi Sme Rodina, ambele de dreapta şi cotate în sondaje cu 9%.
Stânga paneuropeană
Nici Mişcarea Democraţie în Europa (DiEM25) şi nici Volt Europa nu au avut vreun impact în sondajele de opinie, dar ambele micro-partide paneuropene fac mult tam-tam pe reţelele sociale. DiEM25 e condusă de fostul ministru grec de finanţe Yanis Varoufakis, care candidează în Germania. Volt Europa e condus de experţi pro-UE în politici cu vârste de 30-40 de ani. Formaţiunea are filiale în toate statele UE şi e înregistrată ca partid în opt dintre ele.
Partidul Oamenilor Liberi a solicitat printr-o scrisoare deschisă, primarului municipiului Tîrgu-Mureș, Dorin Florea, să revoce ordinul din 24 iunie 2016 la baza căruia stă contractul prin care Claudiu Maior a devenit consilierul personal al edilului.
Președintele Partidului Oamenilor Liberi, Dan Mașca:
”Colegii noștri, care sunt consilieri locali, în decursul timpului, au ridicat în ședințele de Consiliu Local această problemă a incompatibilității domnului Claudiu Maior. Iar prin ceea ce DNA a comunicat, zilele trecute, noi credem că este o treabă de minimă etică morală ca primarul municipiului Tîrgu Mureș să revoce contractul care îl are cu Claudiu Maior, ca și consilier personal al primarului. Este normal să se ceară așa ceva, pentru că trăim într-o comunitate care are nevoie de încredere și nu prea poți să ai încredere când ai de-a face cu oameni plătiți din banii noștri, ai contribuabililor privați din societatea târgumureșeană, care sunt la al n-lea dosar în instanță trimis de DNA.”
Purtătorul de cuvânt al Primăriei municipiului Tîrgu-Mureș nu a dorit să comenteze această solicitare.
Cosmin Blaga:
”Nu am văzut, nu am auzit această solicitare a acestui partid, la care faceți referire. Consider că se speculează politic pe situația creată. Așadar, nu doresc să vin cu alte comentarii vis-a-vis de aceste solicitări care, din punctul meu de vedere, sunt doar solicitări de ordin politic.”
Amintim că, săptămâna trecută, DNA i-a pus sub acuzare pe primarul Tîrgu-Mureșului, Dorin Florea și pe consilierul său personal, Claudiu Maior, pentru complicitate la uzurparea funcţiei, respectiv uzurparea funcției publice.
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
