Oul de Lumină – Motive ancestrale și simboluri sacre în tradiția încondeierii ouălor

Publicat de Camelia Teodosiu, 13 aprilie 2023, 11:11 / actualizat: 14 aprilie 2023, 10:55

În preajma sărbătorilor pascale, majoritatea creștinilor marchează această perioadă atât printr-o implicare personală aparte, cât și prin înțelegerea aproapelui ca parte a Întregului.

Pe lângă slujbele religioase, participarea la acțiuni colective cu tematică pascală se înfăptuiește cu bucurie și credință, în dorința unei permanente reînnoiri spirituale.

La aceste evenimente, fie că sunt ateliere, seminarii, târguri și expoziții, participanții își manifestă dorința de a afla cât mai multe despre diferite simboluri și obiceiuri ale Paștelui.

În cadrul Muzeului Județean de Istorie și Arheologie Prahova – secția Muzeul „Crama 1777” – Valea Călugărească, puteți admira lucrările realizate de 75 de elevi ai Colegiului de Artă ”Carmen Sylva” din Ploiești. Expoziția temporară „Motive ancestrale și simboluri sacre în tradiția încondeierii ouălor” este rezultatul unui proiect expozițional dedicat încondeierii ouălor de Paști.

Tradiția de a încondeia ouă se păstrează și în zilele noastre, iar armonia culorilor, delicatețea motivelor și a mesajelor simbol din decor, transmise din generație în generație, au transformat acest meșteșug în artă

Invitata emisiunii – Emilia Savelovici, muzeograf la Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova – secția Muzeul „Crama 1777” – Valea Călugărească, specializată în etnografie și iconografie, ne va vorbi despre ce simbolizează oul de Paște, încondeiatul acestuia, semnificația culorilor și bucuria Învierii.

De asemenea, Emilia Savelovici ne povestește care este semnificația încondeierii ouălor numite popular și ouă muncite, ne dezvăluie câteva din tradițiile populare în care oul roșu este personajul principal, iar în final aflăm înțelesul acestui timp al renașterii.

Realizator: Camelia Teodosiu

Foto: Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova

Vânătoare de ouă de dinozauri, la Dino Parc Râșnov!

Publicat de Andra Radu, 21 aprilie 2022, 12:46

În prima zi de Paște, pe 24 aprilie, la Râșnov, va avea loc o vânătoare de ouă de dinozauri. Evenimentul este organizat de cei de la Dino Parc, iar startul va fi dat începând cu orele 11:00. Cei de la Parcul cu dinozauri au, însă, și alte surprize pregătite pentru vizitatori.

„Echipa va ascunde aproximativ 300 de ouă de jucărie, care puse în apa eclozează și din care ies pui de dinozauri. Sunt niște jucării foarte amuzante pentru cei mici. Mai mult decât atât, pentru această vară noi ne pregătim intens cu multe surprize pentru vizitatori: de la concerte și spectacole speciale, până la noi expoziții științifice și de amuzament pe care le vom lansa curând.

Chiar în acest moment sunt instalate în parc noi exponate, care înfățișează oameni și viețuitoare care au trăit în Epoca de Gheață și care vor putea fi vizitate curând”, a precizat purtătorul de cuvânt al Dino Parc Râșnov, Marina Vlădescu.

Un bilet pentru adult costă 36 de lei, iar pentru copii, biletul este 28 de lei. Pentru micuții mai mici de 3 ani, intrarea este gratuită. Există și reduceri pentru grupuri, studenți și pensionari.

Toate detaliile sunt pe dinoparc.ro.

A început Săptămâna Mare!

Publicat de Andra Radu, 18 aprilie 2022, 09:09

Creștinii ortodocși au intrat în Săptămâna Mare, ultima înainte de Paște. Au început să
se oficieze slujbe speciale numite Denii, în care sunt rememorate ultimele momente din viața lui Iisus Hristos înainte de răstignirea pe cruce.

Fiecare zi din Săptămâna Patimilor are o semnificație aparte. Cele mai importante sunt Denia celor 12 Evanghelii din Joia mare şi Denia Prohodului Domnului din Vinerea mare.

În seara zilei de joi, este rânduită Denia celor 12 Evanghelii. Joia Mare este ziua în care se roşesc ouăle. Tot în Joia Mare se ține post cu mâncare uscată, la biserici nu se mai trag clopotele, ci doar se bate toaca, iar creştinii care s-au spovedit se împărtăşesc.

În Vinerea Mare numită și Vinerea Neagră se rememorează aducerea la judecată, batjocorirea, răstignirea, moartea și îngroparea lui Iisus.

În Vinerea Mare este bine să se țină post negru. Cei care nu pot, trebuie să respecte măcar 2 reguli: să nu mănânce urzici și să nu pună oțet în mâncare.

Se spune că dacă va ploua în Vinerea Mare, anul va fi unul mănos; dacă te scufunzi în apă rece de trei ori în Vinerea Mare, vei fi sănătos tot anul. Femeile nu au voie să coase, să țese nu coc pâine, sau să facă alte treburi gospodărești, fiindcă este mare pericol de boală și spirite rele.

Sâmbăta Paştelui este ziua în care trupul Mântuitorului s-a odihnit în mormânt. Așadar este zi de reculegere. Seara, în bisericile ortodoxe se aprind luminile, anunțând că se apropie Învierea.

În miez de noapte, în biserici se oficiază slujba Sfintelor Paşti. Sunt sfinţite pasca, ouăle roşii şi celelalte bucate, pentru că postul a luat sfârşit. Credincioşii iau Lumină, spun „Hristos a înviat!“ şi răspund cu „Adevărat a înviat!“.

Tradiţii şi obiceiuri de Paște!

Publicat de Andra Radu, 2 mai 2021, 08:30

O credinţă răspândită în România este aceea că cei care pleacă din această lume în ziua de Paşte merg direct în rai, porţile acestuia fiind deschise în această zi, şi, având în vedere că cerurile se deschid, sufletele răposaţilor se întorc acasă, pentru a-i proteja pe cei dragi.

De asemenea, cei născuţi în ziua de Paşte se spune că vor avea o viaţă luminată şi plină de noroc.

Masa de Paşte este construită în jurul preparatelor din carne de miel, ciorbă, friptură sau drob, simbolul Mântuitorului Iisus, care a fost sacrificat pentru a salva omenirea.

Se spune că de Înviere este bine ca oamenii să fie îmbrăcaţi cu o haină nouă, care ar simboliza purificarea.

De asemena, nu este bine ca de Înviere să se doarmă, fiindcă restul anului va aduce somnolenţă, ghinion sau recolte slabe.

Se spune că masa de Paşti trebuie să se începă cu consumul unui ou, existând credinţa că astfel trupul va fi sănătos întreg anul, apoi peşte – pentru a fi sprinten precum acesta – şi mai apoi pasăre – pentru a fi uşor ca aceasta.

O altă tradiţie arată că dacă în ziua de Paşti prima persoană care intră în gospodărie este bărbat, acolo va exista noroc peste an.

Acestea sunt tradiţii şi obiceiuri larg răspândite la nivelul ţării în comunitatea creştin-ortodoxă.

Ce caută românii pe Google înainte de Paşte?

Publicat de Andra Radu, 30 aprilie 2021, 09:30

Când şi cum se vopsesc ouăle de Paşte, când începe şcoala după Paşte sunt doar câteva dintre cele mai populare căutări ale românilor pe Google, în această perioadă.

„Paştele este un moment special al anului şi este marcat de tradiţii şi obiceiuri diverse, mai vechi sau mai noi. Dacă vopsitul ouălor sau mielul de Paşte sunt aici de secole, în ultimii ani în obiceiurile românilor din perioada sărbătorilor Pascale au apărut şi iepuraşul sau cadourile.

Fiecare an are însă câteva mici detalii specifice în tradiţii şi pregătirile de Paşte, pe care am încercat să le descoperim din căutările pe Google în perioada dinaintea sărbătorilor Pascale.

Interesul pentru Paşte se manifestă cu o lună înainte, când se caută pe Google felicitări şi urări de Paşte, prăjituri şi cum va fi vreme de Paşte. Pe măsură ce ne apropiem de Paşte, căutările devin mai aplicate.

În ultimele zile, românii au căutat când se vopsesc ouăle sau antreuri de Paşte, dar sunt şi interesaţi de tradiţii şi au vrut să afle care e semnificaţia mielului de Paşte.

Anul acesta având o vacanţă şcolară foarte lungă în luna aprilie, căutările legate de Paşte au vizat când va începe şcoala”, se menţionează într-un comunicat de presă al Google România.

De asemenea, românii au căutat cum se vopsesc ouăle cu orez, cum se obţin ‘ouă marmorate cu foi de ceapă’ sau metoda vopsirii ouălor cu şerveţele şi beţişoare.

În plus, românii au mai căutat informaţii despre „vopsea de ouă copii” şi „vopsea de ouă cu sclipici”, în timp ce căutările după cuvântul „iepuraş” au crescut exponenţial în fiecare an înainte de Paşte.

Duminica Floriilor – Intrarea lui Iisus Hristos în Ierusalim!

Publicat de Andra Radu, 25 aprilie 2021, 10:18

Creștinii ortodocși sunt, astăzi, în Duminica Floriilor, sărbătoare care amintește de intrarea lui Iisus Hristos în Ierusalim, ultima dată înainte să fie răstignit.

Iisus Hristos a intrat în Ierusalim acum aproape 2000 de ani ca un om umil călare pe un măgar, dar era aclamat de mulțime ca un împărat. Evangheliile spun că oamenii l-au primit așa pentru că au auzit de minunea pe care Iisus o făcuse nu cu mult timp înainte, învierea lui Lazăr.

Entuziasmul mulțimii nu era împărtășit și de liderii religioși ai evreilor, care plănuiau să-l pedepsească pe Iisus. Planul avea să le reușească peste puțin timp, în ziua de vineri, când Iisus avea să fie răstignit.

Începând cu ziua de Florii (Duminica Intrării în Ierusalim a Domnului) se intră în ultima săptămână a Postului Paştilor, numită Săptămâna Patimilor (Săptămâna Mare), în care creştinii se pregătesc să întâmpine marea sărbătoare a Învierii Mântuitorului Iisus Hristos.

În această săptămână, de duminică şi până vineri, se săvârşesc slujbele Deniilor, slujbe de dimineaţă (Utrenie) făcute seara aşa cum se face în cadrul privegherilor. Deniile diferă însă şi de slujbele de priveghere şi de Utrenii, prin faptul că aceste slujbe cuprind cântări şi rugăciuni specifice doar perioadei Sfintelor Paşti.

Pentru credincioșii care țin postul Paștelui, astăzi este dezlegare la pește. Tradiția spune că peștele consumat de Florii are puteri tămăduitoare.

În ziua de Florii, oamenii duc la biserică ramuri de salcie, care sunt sfințite. Acestea sunt puse apoi la icoane, la pomii fructiferi pentru a-i ajuta să rodească, sau la ușile caselor pentru a fi protejate tot anul.

De asemenea, în Duminica Floriilor își serbează onomastica toți cei care poartă nume de flori.

Tradiția spune că așa cum va fi vremea astăzi, tot așa va fi și în prima zi de Paște.

Vinerea Mare sau Vinerea Patimilor

Publicat de Andra Radu, 17 aprilie 2020, 13:56

Vinerea Mare sau Vinerea Patimilor este ultima zi de vineri înaintea Paștelui. Este numită și Vinerea Paștelui, Vinerea Patimilor, Vinerea Neagră, Vinerea Seacă.

Se numește Vinerea Paștilor, pentru că este ultima vineri dinaintea Paștelui, Vinerea Patimilor, deoarece în această zi a pătimit și a fost răstignit Iisus Hristos, Vinerea Seacă, pentru că mulți români au obiceiul de a posti post negru. Este una dintre cele trei zile de sărbătoare religioasă creștină numite „Triduum Sacrum” din care face parte Joia Mare, Vinerea Mare și Sâmbăta Mare.

După credința creștină, în această zi a avut loc moartea lui Iisus care a fost răstignit și a murit pe cruce pentru răscumpărarea neamului omenesc de sub jugul păcatului strămoșesc.

Se crede că ouăle s-au roşit datorită sângelui curs din rănile lui Iisus Hristos. De aceea în această zi se „ruşesc”, se spune în Oltenia, şi se încondeiază ouăle.

Unii creștini țin în această zi un post sever, numit și post negru. Femeile ştiu că trebuie să respecte postul întru totul, chiar post negru, pentru ca sufletul creatoarei să intre în rezonanţă cu sufletul chinuit de încercări al Mântuitorului.

Tot în ziua de Vinerea Mare se face pasca. Ea va însoţi ouăle şi vinul roşu la masa de Înviere.

Bărbaţii nu seamănă nimic în această zi. Tot ce s-ar semăna, s-ar usca, aşa cum se usucă lacrimile de durere pe obrazul brăzdat de întristare.

Tradiţia mai spune că dacă plouă în Vinerea Mare, anul va fi bogat, dacă va fi vreme bună, anul nu va fi prea roditor.

Este şi o zi de reconciliere cu cei cu care vă aflaţi în conflict, de iertare.

Vă doresc să iertați din inimă, să cereți iertare din suflet, să găsiți pacea sufletească și să vă bucurați de acest Paște. Acum, mai mult ca niciodată, avem nevoie de pace și iertare.

Muzica Unei Generații Perene – De Paște, muzică pentru suflet! – „Patimile și învierea lui Iisus!” – Corul „Madrigal” dirijat de Maestrul Marin Constantin! „HRISTOS A ÎNVIAT!” (din arh. emisiunii)

Publicat de Bogdan Dragomir, 17 aprilie 2020, 09:51 / actualizat: 20 iunie 2023, 15:37

Bun găsit tuturor! Mi s-a părut potrivit în această perioadă, foarte apropiată de Sfânta Sărbătoare de Paște, să parcurgem împreună, din punct de vedere artistic-muzical, dar mai ales, sufletește, patimile și învierea Domnului nostru Iisus Hristos, cel care s-a sacrificat pentru ca noi, muritorii de rând, să putem fi puternici în clipele grele și să ne bucurăm împreună cu cei dragi de momentele frumoase ale vieții noastre!

Foto după copertă disc Patimile si invierea lui Iisus – Madrigal.Electrecord (foto si prel.1100 B.Dragomir)

Sunt Bogdan Dragomir și vă invit să ascultați un album muzical unic în discografia românească, ce ilustrează exact ce am descris mai sus, un album marca ELECTRECORD, înregistrat – în anul 1993 la Sala de Concerte Radio a Societății Române de Radiodifuziune – de Corul Național de Cameră MADRIGAL dirijat de Maestrul MARIN CONSTANTIN și intitulat „Patimile și învierea lui Iisus!”.

Foto după interior disc Patimile si invierea lui Iisus – Madrigal.Electrecord (foto si prel.1100 B.Dragomir)

Albumul conține cântări religioase și versete biblice de rit ortodox, soliști – Lucian Bonifaciu și Constantin Petrescu, rostirea versetelor din Triod – actorul George Oancea, maestru de cor – Veronica Bojescu, maestru de sunet – Cornelia Andreescu, asistența tehnică – Erich Schafer, Silviu Zvorișteanu, editare digitală – Dorina Grosaru, consultant și expert în bizantinism – Titus Moisescu, informații conținut booklet – Părinte Dimitrie Stăniloaie, Sf. Ioan Gură de Aur!

20190327_131117 foto by cover CD Patimile si invierea lui Iisus – Madrigal – Electrecord (foto si prel.1100 B. Dragomir)

Atenție! Pentru a putea asculta și înțelege cu adevărat această înregistrare este nevoie de o stare specială, reculegere și împăcare cu sine a fiecăruia dintre noi! Amin!

Cu prilejul Sfintei Sărbători, vă doresc tuturor sănătate, liniște în suflet și „Paște fericit!” împreună cu toți cei dragi! HRISTOS A ÎNVIAT!

Audiție plăcută!

Foto după copertă finală disc Patimile si invierea lui Iisus – Madrigal.Electrecord (foto si prel.1100 B.Dragomir)

„Patimile si învierea lui Iisus” de pe albumul „Patimile si învierea lui Iisus” (C&P 1995 Electrecord) interpretată de Corul Național de Cameră MADRIGAL dirijat de Maestrul Marin Constantin.

Sursa: Casa de discuri ELECTRECORD, materiale jurnalistice din arh. personală Bogdan Dragomir, fonoteca Radio România Regional. Mulţumiri speciale tuturor celor care au contribuit la realizarea acestui material jurnalistic!

Foto Bogdan Dragomir (arh. pers. B. Dragomir)

Bogdan Dragomir 
Realizator „Muzica Unei Generaţii Perene”

O emisiune 

Lumina e în tine! Stai acasă şi vindecă lumea!

Publicat de Andra Radu, 14 aprilie 2020, 15:18

Anul acesta nu mergem în vizite şi nu primim musafiri. Nu mergem la biserică şi nici la cimitir. Anul acesta nu luăm lumina, anul asta aprindem lumina din noi şi o dăruim celor dragi!

Lumina e în tine! Stai acasă şi vindecă lumea! Acesta este îndemnul pe care Bucureşti FM îl transmite bucureştenilor, înaintea sărbătorilor Pascale.

Artişti şi personalităţi din diferite domenii s-au alaturat campaniei on air şi online iniţiate de Bucureşti FM, transmiţând mesaje difuzate în fiecare oră în programele postului local al Capitalei.

Posturile din reţeaua regională Radio Romania îşi unesc forţele şi duc mesajul din casă în casă în toată ţară, însoţit de testimoniale din partea liderilor comunităţilor locale.

Rămânem împreună, păstrând distanţa, iar în Sâmbăta Mare, la miezul nopţii când clopotele vestesc Învierea, ieşim la balcoane, în curţi, la ferestre şi spunem raspicat: Adevarat a Înviat!

Cu radioul deschis, nimeni nu e singur nici în izolare!

Muzica Unei Generații Perene – De Paște, muzică pentru suflet! – „Patimile și învierea lui Iisus!” – Corul „Madrigal” dirijat de Maestrul Marin Constantin! „HRISTOS A ÎNVIAT!”

Publicat de Bogdan Dragomir, 24 aprilie 2019, 13:06 / actualizat: 20 iunie 2023, 15:02

Bun găsit tuturor! Mi s-a părut potrivit în această perioadă, foarte apropiată de Sfânta Sărbătoare de Paște, să parcurgem împreună, din punct de vedere artistic-muzical, dar mai ales, sufletește, patimile și învierea Domnului nostru Iisus Hristos, cel care s-a sacrificat pentru ca noi, muritorii de rând, să putem fi puternici în clipele grele și să ne bucurăm împreună cu cei dragi de momentele frumoase ale vieții noastre!

Foto după copertă disc Patimile si invierea lui Iisus – Madrigal.Electrecord (foto si prel.1100 B.Dragomir)

Sunt Bogdan Dragomir și vă invit să ascultați un album muzical unic în discografia românească, ce ilustrează exact ce am descris mai sus, un album marca ELECTRECORD, înregistrat – în anul 1993 la Sala de Concerte Radio a Societății Române de Radiodifuziune – de Corul Național de Cameră MADRIGAL dirijat de Maestrul MARIN CONSTANTIN și intitulat „Patimile și învierea lui Iisus!”.

Foto după interior disc Patimile si invierea lui Iisus – Madrigal.Electrecord (foto si prel.1100 B.Dragomir)

Albumul conține cântări religioase și versete biblice de rit ortodox, soliști – Lucian Bonifaciu și Constantin Petrescu, rostirea versetelor din Triod – actorul George Oancea, maestru de cor – Veronica Bojescu, maestru de sunet – Cornelia Andreescu, asistența tehnică – Erich Schafer, Silviu Zvorișteanu, editare digitală – Dorina Grosaru, consultant și expert în bizantinism – Titus Moisescu, informații conținut booklet – Părinte Dimitrie Stăniloaie, Sf. Ioan Gură de Aur!

20190327_131117 foto by cover CD Patimile si invierea lui Iisus – Madrigal – Electrecord (foto si prel.1100 B. Dragomir)

Atenție! Pentru a putea asculta și înțelege cu adevărat această înregistrare este nevoie de o stare specială, reculegere și împăcare cu sine a fiecăruia dintre noi! Amin!

Cu prilejul Sfintei Sărbători, vă doresc tuturor sănătate, liniște în suflet și „Paște fericit!” împreună cu toți cei dragi! HRISTOS A ÎNVIAT!

Audiție plăcută!

Foto după copertă finală disc Patimile si invierea lui Iisus – Madrigal.Electrecord (foto si prel.1100 B.Dragomir)

„Patimile si învierea lui Iisus” de pe albumul „Patimile si învierea lui Iisus” (C&P 1995 Electrecord) interpretată de Corul Național de Cameră MADRIGAL dirijat de Maestrul Marin Constantin.

Sursa: Casa de discuri ELECTRECORD, materiale jurnalistice din arh. personală Bogdan Dragomir, fonoteca Radio România Regional. Mulţumiri speciale tuturor celor care au contribuit la realizarea acestui material jurnalistic!

Foto Bogdan Dragomir (arh. pers. B. Dragomir)

Bogdan Dragomir 
Realizator „Muzica Unei Generaţii Perene”

O emisiune 

Obiceiuri și tradiții de Paște

Publicat de Andra Radu, 22 aprilie 2019, 15:13

Paştele, sărbătoarea creştină care cheamă oamenii să ia Lumina Sfântă, aduce bucuria unică a Învierii Mântuitorului, dar şi ritualuri printre care şi cea a salutului cunoscut chiar şi de cei mici – „Hristos a înviat!”, „Adevărat a înviat!”.

Sărbătoarea Paştelui este considerată a fi una a bucuriei date de vestea Învierii.

În ortodoxie, începutul sărbătorii e marcat odată cu postul de şapte săptămâni. O semnificaţie foarte importantă o are Joia Mare din Săptămâna Patimilor. Din această zi, ţăranii încetează lucrul la câmp şi se concentrează asupra casei și curţii, pentru ca totul să fie curat. Tot în Joia Mare, femeile încep să pregătească pasca şi să vopsească ouăle.

De Paşte, spun preoţii, nimeni nu trebuie să fie trist, nimeni nu trebuie să plângă, bucuria fiind sentimentul pe cât de unic, pe atât de predominant în zilele de Paşte.

Numele sărbătorii derivă din cuvântul ebraic „pesah”, care înseamnă „trecere” şi vine din termenul egiptean cu acelaşi înţeles „paseh”.

Credincioşii aduc la biserică, în noaptea Învierii, ouă vopsite, cozonac, pască, friptură şi alte preparate de Paşte, pe care preoţii le sfinţesc.

În Transilvania, băieţii merg în familiile în care există o fată sau mai multe, pe care le stropesc cu parfum, „ca să nu se veştejească”. „Stropitul” este păstrat şi azi şi reprezintă un bun prilej pentru o reîntâlnire cu prietenii, şi, în fond, de distracţie.

În Banat, la micul dejun din prima zi de Paşti, se practică tradiţia tămâierii bucatelor. Apoi, fiecare mesean primeşte o linguriţă de paşti (vin+pâine sfinţite). În meniul acestei mese festive se include ciolanul de porc fiert, ouă albe şi mâncăruri tradiţionale, după acestea se continua masa cu friptură de miel.

În Bucovina, fetele se duc în noaptea de Înviere în clopotniţă şi spală limba clopotului cu apă neîncepută. Cu această apă se spala pe fată în zorii zilei de Paşti, ca să fie frumoase tot anul. Flăcăii trebuie să se ducă cu flori la casele unde locuiesc fetele care le sunt cele mai dragi, iar ele, dacă îi plac, trebuie să le oferă un ou roşu.

În Maramureș, în prima zi de Paşti, copiii merg la prieteni şi la vecini să le anunţe Învierea Domnului. Gazda dăruieşte fiecărui urător un ou roşu. La plecare, copiii mulţumesc pentru dar şi urează gospodarilor “Sărbători fericite!”. La această sărbătoare, pragul casei trebuie trecut mai întâi de un băiat, pentru că în acea gospodărie să nu fie discordie tot restul anului.

În Moldova, dimineaţa după noaptea Învierii, se pune un ouă roşu şi unul alb într-un bol cu apă ce trebuie să conţină monezi, copii trebuie să şi clătească fata cu apă şi să-și atingă obrajii cu oualele pentru a avea un an plin de bogăţii. O altă tradiţie de pe malurile Prutului cere ca oul de Paşti să fie mâncat, iar cojile să fie aruncate neapărat pe drum.

Ce destinații preferă românii de Paște?

Publicat de Andra Radu, 15 aprilie 2019, 10:59

Tot mai mulți români preferă să-și petreacă Paștele în România, mai ales că anul acesta
vacanța de Paște se unește cu cea de 1 Mai.

Zeci de mii de turiști sunt așteptați pe litoral în minivacanţa de la sfârșitul lunii. De Paște, la Mamaia sunt anunțate festivaluri de muzică pe plajă, dar nu vor lipsi nici petrecerile din cluburi. Anul trecut, în Constanța, numărul turiștilor a trecut de un milion.

Una dintre zonele preferate de români este Bucovina pentru că aici, potrivit turiștilor, această sărbătoare se simte mult mai intens, iar tradițiile nu sunt uitate.

În perioada respectivă, pensiunile vor fi ocupate aproape în totalitate, anunță autoritățile.

Turiștii preferă zonele din preajma mănăstirilor, la Sucevița și Putna, unde gradul de ocupare depășește 9%, iar la Humor, Vama și Moldovița gradul de ocupare este de 90%.

La Câmpulung și Vatra Dornei, pensiunile vor fi ocupate în proportie de 7%.

Nu putem uita de Capitală. Bucureștiul atrage cei mai mulți turiști, având în vedere că este singurul loc din țară unde anul trecut au fost peste două milioane de turiști, din care mai bine de un milion au fost străini.

Singurul județ care a cunoscut o scădere în 2018 față de anul precedent a fost Timiș. Pe ultimele locuri în clasament se află Călărași, Giurgiu, Olt și Sălaj.

Sunt și persoane care aleg să petreacă Paștele acasă, iar masa tradițională în familie rămâne nelipsită.

Duminica Floriilor

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 1 aprilie 2018, 13:54

Ultima duminică din Postul Paştelui a fost numită „ziua florilor”, practicile de propiţiere fiind reper pentru această sărbătoare. În Dacia romană zeiţa Flora era celebrată prin mari sărbători de primăvară.

(varianta audio a rubricii)

Simbolul acestei sărbători prepascale este ramura de salcie, salcia fiind cea care a ajutat-o pe Maica Domnului să treacă râul spre a ajunge la Poarta lui Pilat, unde era răstignit Iisus.

„Maica Domnului, vrând să vadă pe Hristos răstignit, a avut în cale o apă. S-a rugat de toate buruienile ca să o treacă, şi nici una n-a voit, numai salcia a întins o cracă şi a trecut-o dincolo. Maica Domnului a binecuvântat-o, ca să o ducă la biserică, s-o slujească preoţii şi să se încingă oamenii cu ea, ca să nu-i doară mijlocul la seceratul grâului”.[1]

Salcia este investită astfel cu mai multe valori.

Este obiect cu funcţie de prevenire a bolilor: dureri de spate (de aceea se încing oamenii cu ea peste mijloc), dureri de urechi (cu mâţişorii de salcie se ating copiii peste urechi pentru a nu-i durea peste an). Are valoare apotropaică: previne grindinile şi furtunile de peste vară.

În această zi este bine ca oamenii să nu se spele pe cap, pentru a nu le albi părul, „cum sunt pomii înfloriţi”. Când se scutură florile pomilor să se spună: „Câte flori, atâtea mere Dumnezeu ne dă avere”.

Vacile sunt îmbiate să mănânce ramuri de salcie pentru a fi lăptoase şi a avea viţei „florii”.

Cum va fi vremea la Florii, aşa va fi la Paşte. Este sărbătoare şi bine e ca masa să stea toată ziua întinsă (cu bucate pe ea). Se invocă astfel belşugul casei.

Şi în Duminica Floriilor, ca în sâmbăta lui Lazăr, tinerele fete petrec. „Se strâng la o casă, îşi pun inelele sau cerceii într-o căldare cu apă şi inelul care este scos de trei ori, acea fată rămâne goghie (surata cea mare). A doua zi de Paşti fiecare fată se duce cu colaci la goghie şi ea le pune masa, făcută cu contribuţia tuturor fetelor”.[2]

Este Duminica floriilor sărbătoare care anunţă marea sărbătoare a creştinătăţii şi trebuie întâmpinată cu flori şi bucurie, aşa cum şi Iisus a intrat pentru ultima oară în Ierusalim, întâmpinat cu crengi de palmier. Simbolul rămâne salcia, ca plantă magică şi înflorirea ca act de propiţiere, fără de care destinul (plantei şi, simbolic, al omului) nu s-ar împlini.

Text şi lectură: Gabriela Rusu – Păsărin, realizator în Grupul Operativ al Departamentului Studiourilor Teritoriale, Societatea Română de Radiodifuziune

[1]A. Fochi, op. cit., p. 130.

[2] A. Fochi, op. cit., p. 133.