Paştele Blajinilor sau Paştele rahmanilor

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 4 mai 2019, 07:00

Este o secvenţă dintr-un complex de rituri şi practici cu tentă etnografică şi reminiscenţe folclorice.

(varianta radiofonică a rubricii)

În prima zi de luni după Duminica Tomii, ştiută şi drept „lunea morţilor” se fac pomeni pascale. Femeile merg la biserică şi duc mâncare şi băutură. În trecutul îndepărtat nu se împărţea vin, azi rânduielile s-au mai schimbat. Femeile care au dus pomana la biserică aşază masa lângă mormânt şi invită şi preotul. Alte femei în această zi „se plâng” peste mormânt şi fac pomana pascală acasă. Se crede că din mâncarea dată în această zi se înfruptă cei ce au avut parte de moarte năprasnică: prin înec, omor, spânzurare.

Pentru ca să afle că e Paştele lor, al Blajinilor, femeile dau pe apă coji de ouă roşii.  În chestionarele lui Nicolae Densuşianu sunt consemnate chiar cuvintele spuse în momentul în care se dau pe apă cojile: „mergeţi, pe apă până la blajini, ca să ştie că noi am avut paştele” sau „bucuraţi-vă blajini, că nu-i departe paştele vostru”. Iar blajinii zic: „bre, oamenii din sus au ţinut Paştele. Hai să le ţinem şi noi”.

De Paştele blajinilor se mănâncă de sec, pentru că, se spune, şi ei au ţinut post în ziua Paştelui nostru.

Sărbătoarea se respectă pentru a nu avea dureri de picioare şi de mâini, mai ales că de-acum încep muncile la câmp şi ţin până se lasă bruma, în brumărel.

 Text și lectură: Gabriela Rusu-Păsărin, realizator emisiuni în structura centrală a Departamentului Studiourilor Teritoriale, Societatea Română de Radiodifuziune

Sursa foto: Dan Păsărin, arhiva personală

Paştele Blajinilor sau Paştele rahmanilor

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 24 aprilie 2017, 05:00

Este o secvenţă dintr-un complex de rituri şi practici cu tentă etnografică şi reminiscenţe folclorice.

În prima zi de luni după Duminica Tomii, ştiută şi drept „lunea morţilor” se fac pomeni pascale. Femeile merg la biserică şi duc mâncare şi băutură. În trecutul îndepărtat nu se împărţea vin, azi rânduielile s-au mai schimbat. Femeile care au dus pomana la biserică aşază masa lângă mormânt şi invită şi preotul. Alte femei în această zi „se plâng” peste mormânt şi fac pomana pascală acasă. Se crede că din mâncarea dată în această zi se înfruptă cei ce au avut parte de moarte năprasnică: prin înec, omor, spânzurare.

(varianta audio a rubricii)

Pentru ca să afle că e Paştele lor, al Blajinilor, femeile dau pe apă coji de ouă roşii. În chestionarele lui Nicolae Densuşianu sunt consemnate chiar cuvintele spuse în momentul în care se dau pe apă cojile: „mergeţi, pe apă până la blajini, ca să ştie că noi am avut paştele” sau „bucuraţi-vă blajini, că nu-i departe paştele vostru”. Iar blajinii zic: „bre, oamenii din sus au ţinut Paştele. Hai să le ţinem şi noi”.

De Paştele blajinilor se mănâncă de sec, pentru că, se spune, şi ei au ţinut post în ziua Paştelui nostru.

Sărbătoarea se respectă pentru a nu avea dureri de picioare şi de mâini, mai ales că de-acum încep muncile la câmp şi ţin până se lasă bruma, în brumărel.

Text și lectură: Gabriela Rusu-Păsărin, Grupul Operativ al Departamentului Studiourilor Regionale, Societatea Română de Radiodifuziune

Foto: Valeriu Ciurea (fotografii din campania de cercetare din jud. Olt, 2011)

Credincioşii ortodocşi sărbătoresc ultima zi din Săptămâna Luminată, numită şi Duminica Tomii

Publicat de Andrei Cretoiu, 19 aprilie 2015, 12:30

Este prăznuită ziua în care Apostolul Toma, cunoscut drept Toma Necredinciosul, s-a întâlnit cu Isus, primind dovada Învierii. În calendarul popular, această zi este închinată sufletelor morţilor.

În Banat, femeile împletesc coşuleţe din ramuri de alun sau de salcie, în care aşază ouă roşii şi colaci, şi le dau drumul pe ape curgătoare pentru cei de pe lumea cealaltă.

Duminica Tomii este închinată, în calendarul popular, sufletelor celor morţi, iar în unele zone ale ţării femeile dau pomeni, înroşesc ouă şi sfinţesc colaci în biserică.

În credința populară, în lunea după Duminica Tomii se sărbătorește Paștele Blajinilor. Paștele blajinilor sau Paștele morților reprezintă în sine amintirea tuturor celor ce au murit, fie ei pregătiți — spovediți, împărtășiți și cu lumânare — sau nepregătiți. Credincioșii depun ofrande pe morminte, bocesc morții, împart pomeni, întind mese festive în cimitir, lângă biserică sau la iarbă verde. Această sărbătoare este marcată în Banat, Transilvania, Bucovina și Maramureș.

La Braşov astăzi se va desfăşura Parada Junilor. Un alai de tineri îmbrăcaţi în costume speciale, călare pe cai împodobiţi vor străbate străzile din centrul vechi al oraşului.

Iar mâine, în unele zone se sărbătoreşte Paştele Blajinilor. În folclor blajinii sunt oameni blânzi şi paşnici care ţin post şi spun rugăciuni pentru cei vii. Ei s-ar afla dincolo de lumea văzută pe unde se varsă Apa Sâmbetei. Pentru că blajinii nu ştiu când a sosit Paştele oamenii îi vestesc aruncând coji de ouă roşii în apele curgătoare.

Radio Mures