Tradiții, povestiri, amintiri și istorii personale vor putea fi explorate într-un muzeu al satului online, dedicat patrimoniului cultural imaterial.
Acesta va fi accesibil de la finalul săptămânii viitoare pe site-ul Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Cluj, traditiiclujene.ro.
Iubitorii de cultură tradițională vor descoperi în mod gratuit tradiții și obiceiuri, rețete culinare, experiențe de viață ale sătenilor, leacuri băbești, cântece și colecții de artă populară.
Tot în online, pe website-ul oficial al instituției, va fi disponibilă în curând o expoziție multimedia. Aceasta cuprinde sute de fotografii, grupate pe cinci secțiuni: oameni, locuri, locuire, ocupații și obiceiuri.
În perioada 8 – 10 septembrie 2017, Comunitatea Armână din România va organiza la Constanţa cea de a XII – a ediţie a evenimentului „Zilele Culturii Armâne”, ce va reuni reprezentanţi de seamă ai comunităţii – din ţară și străinătate; activităţile incluse în program își propun să-și aducă aportul la o mai bună vizibilitate a valorilor și tradiţiilor specifice acestei etnii, promovarea dialogului intercultural și deschiderea spre celelalte culturi.
Deschiderea oficială va avea loc vineri, 8 septembrie, ora 17:00, la Muzeul de Istorie și Arheologie („Sala pictată”), urmată de vernisajul expoziţiei „Călător în timp și spaţiu”; o altă parte a activităţilor se va desfășura la Teatrul de Stat Constanța, iar programul detaliat poate fi accesat la următorul link: https://www.facebook.com/events/132151444064553/
Ediţia din acest an este organizată în parteneriat cu Societatea Culturală Aromână din București și va avea ca oaspeţi de onoare reprezentanţi ai Asociaţiei Armânilor din Veria (Grecia), care în seara de 9 septembrie vor prezenta la Teatrul de Stat Constanța un program cultural de excepție.
„Dorim ca patrimoniul nostru cultural, aflat în pericol de dispariţie, să poată fi salvat și dezvoltat, pentru a transmite generaţiilor viitoare valorile armânești. Înţelegem astfel să ne bucurăm de șansa oferită astăzi în Europa tuturor culturilor, mai mari sau mai mici“, se arată într-un comunicat trasmis, luni, de Comunitatea Armână din România.
Limba şi cultura armână se află în pericol, procesul de asimilare a armânilor fiind foarte accelerat în toate ţările în care trăiesc. „Pentru a ne păstra şi conserva limba, tradiţiile şi cultura considerăm că este absolut necesar să fie puse în aplicare prevederile Recomandării 1333 / 1997 a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, de la a cărei adoptare se împlinesc 20 de ani“, mai specifică sursa citată.
Patrimoniul cultural istoric al zonei de sud-est a Regiunii Centru va fi mai bine pus în valoare, cu sprijinul fondurilor Regio 2014-2020, după derularea lucrărilor la Incinta de Vest a Cetăţii Râşnovului din judeţul Braşov.
Contractul de finanţare al acestui obiectiv a fost semnat la sediul ADR Centru de către Liviu Butnaru, primarul oraşului Râşnov şi de Simion Creţu, director general ADR Centru.
Fondurile contractate pe domeniul care vizează reabilitarea obiectivelor de patrimoniu vor sprijini autorităţile publice locale, sau instituţiile şi organizaţiile care au pregătit proiecte să deruleze lucrări importante la aceste obiective, pentru a le readuce la viaţă.
Avem semnate până în prezent, 17 proiecte la nivel regional pe această prioritate de investiţii, a căror valoare totală depăşeşte 185 milioane lei, fapt care ne face să apreciem că, peste doi sau trei ani, lucrările de consolidare şi restaurare a acestor monumente şi moşteniri istorice vor duce la creşterea numărului de vizitatori şi la dezvoltarea micilor afaceri din zonele proiectelor.
Pentru judeţul Braşov, acest proiect este al doilea, după semnarea contractului de finanţare a reabilitării Cetăţii Făgăraşului, în urmă cu doar câteva zile, ceea ce înseamnă că in jur de nouă milioane de euro vor fi atrase pentru dezvoltare, în acest sector, a spus, Simion Creţu, director general ADR Centru.
Prin proiectul ”Restaurarea, conservarea şi valorificarea durabilă a Cetăţii Râşnov (incinta de vest) şi crearea infrastructurii conexe” cu o valoare totală de 16 milioane de lei, Primăria oraşului Râşnov, judeţul Braşov, are alocate fonduri nerambursabile în valoare de peste 3 milioane de euro.
Astăzi, aproape jumătate dintre utilizatorii de internet din Europa ascultă muzică, vizionează seriale de televiziune și filme sau utilizează jocuri online.
Pentru adaptarea legislației la noua realitate digitală, Comisia Europeană a prezentat noi propuneri privind drepturilor de autor, care urmăresc creșterea diversității culturale în Europa și a conținutului disponibil online.
Membru Team Europe România, Ileana Gugoașă: ”Drepturile de autor în mediul online au fost considerate de Comisia Europeană ca o principală preocupare, în vederea introducerii acestei piețe digitale unice, iar protejarea drepturilor de autor în mediul online a devenit o preocupare importantă în cadrul acestui demers.”
Realizator: Ce înseamnă această protejare a drepturilor de autor?
Ileana Gugoașă: ”O armonizare a legislației europene. De multe ori, drepturile de autor erau protejate în statele membre, dar atunci când un autor dorea să-și expună opera într-un mediu online care traversa granițele, era de multe ori posibil ca cineva să-i pirateze opera, fără să respecte o legislație care nu exista sau, mai bine spus, nu era corelată cu legislațiile europene. Această Directivă, pe care președintele Junker a prezentat-o la Starea Europei din 2016, a specificat clar că legislațiile trebuie armonizate, trebuie să existe o Directivă Europeană care să dea un cadru mai ferm, coerent pentru o responsabilitate juridică transnațională. Adică, să existe niște organisme la nivelul UE care să poată să certifice faptul că acest drept de autor este valabil oriunde în Europa dacă el este obținut în țara din care face parte autorul respectiv.”
Realizator: Pentru consumatorii din România, ce înseamnă aceste propuneri?
Ileana Gugoașă: ”Oferă un acces mult mai larg cetățeanului la orice mediu virtual, fie că este vorba de o carte științifică, de o literatură beletristică, de o cercetare cu o baza de date mult mai mare pe care o ai la dispoziție într-un stat membru, oricine poate beneficia de aceste informații, bineînțeles, plătind nu neapărat un preț, ci mai bine zis, respectând anumite reguli. Iar consumatorul român, să spunem că în acest moment, este un consumator foarte bine avizat, având în vedere că România, din punct de vedere al accesului la Internet, stă printre locurile fruntașe în Europa: o bandă largă de acces și conexiuni foarte bune în majoritatea orașelor din România.”
Pentru a îmbunătăți accesul la bogatul patrimoniu cultural al Europei, noua Directivă privind drepturile de autor va ajuta muzeele, arhivele și alte instituții să pună în mediul digital operele care au ieșit din circuitul comercial, cum ar fi cărțile sau filmele protejate prin drepturi de autor, dar care nu mai sunt disponibile publicului.
Comisia a înaintat Parlamentului European și Consiliului o propunere pentru desemnarea anului 2018 ca An european al patrimoniului cultural. Astfel, Comisia dorește să evidențieze rolul patrimoniului cultural al Europei în promovarea unui sentiment comun de istorie și identitate.
Comisia consideră că patrimoniul cultural merită un An european în 2018. Comisarul european pentru educație, cultură, tineret și sport, Tibor Navracsics, a declarat: „Patrimoniul nostru cultural este mai mult decât memoria trecutului nostru, este cheia viitorului nostru.” Europarlamentarul Mircea Diaconu, autor al unui raport intitulat ”Spre o abordare integrată a patrimoniului cultural european” susține proiectul declarării anului 2018 ca An European al Patrimoniului Cultural.
Acest subiect mi se pare esențial cu atât mai mult cu cât crizele care vin peste Europa de câțiva ani încoace, vedeți bine, sunt crize de identitate, de omogenitate, ei, exact asta îți dă cultura și patrimoniu în orice caz. Cine suntem? De unde venim? Astea sunt întrebări la care trebuie să ne răspundem pentru că vin peste noi valuri de altceva și nu știm să le gestionăm după cum vedeți foarte bine. Ori măcar din acest punct de vedere, reperele culturale sunt de identitate fundamentală și pentru națiuni în sine și pentru Europa în întregul său. Apoi e vorba despre un alt mod de gândi exploatarea, folosirea bunurilor patrimoniale culturale. Asta înseamnă intrarea lor în circuit, integrarea lor în viața de zi cu zi, exploatarea, folosirea maximă și memoria colectivă a națiunilor și pur și simplu concret, concret. Pe de altă parte, România are un bagaj uriaș patrimonial, nefolosit, uitat, negestionat, neadministrat. E un moment în care pe un val european pe subiectul ăsta, un fel de fuziune europeană – pentru că se vor activa toate aceste subiecte, patrimoniile europene – pe acest val, sper să ajungă și România să se trezească oarecum, să accelereze subiectul că altfel totul se lasă la o parte. Se fac bugete anuale în România pe tot felul de priorități numai culturale nu.
La nivel european, cunoaștem unii cultura națională a celorlalți?
Nu, exact despre asta e vorba! Cunoașterea reciprocă a culturii a istoriei națiunilor noastre este fundamentală mai ales că niciuna dintre țările europene nu, cum să spun eu, nu s-a format singură pur și simplu, ca-ntr-o ladă închisă, știți, eu, limba mea, țara mea, pământul meu. Europa a fost ca un creuzet în istorie și atunci rezultatul de astăzi ne aparține aproape tuturor. De aceea și există această entitate, și trebuie să existe din ce în ce mai mult, iar efortul unora de a ultra-naționaliza, eu, eu și numai eu, este o prostie, este un faliment.
Patrimoniul cultural joacă un puternic rol economic. Peste 300 000 de oameni sunt angajați direct în sectorul patrimoniului cultural european și aproape 8 milioane de locuri de muncă din Europa sunt legate indirect de patrimoniul cultural, de exemplu în sectorul turistic și în cel al construcțiilor, în servicii auxiliare precum transportul, serviciile de interpretariat, întreținere și securitate. Anul patrimoniului cultural va promova conservarea patrimoniului cultural ca element-cheie al politicilor externe ale UE, căutând modalități de reacție față de distrugerea cu caracter penal a patrimoniului cultural în zonele de conflict și față de traficul ilegal cu vestigii culturale.
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
Contractul de finanţare al acestui obiectiv a fost semnat la sediul ADR Centru de către Liviu Butnaru, primarul oraşului Râşnov şi de Simion Creţu, director general ADR Centru.
