Dreptul de a circula liber în spațiul comunitar, reper esențial în definirea UE

Publicat de Andrei Cretoiu, 7 noiembrie 2016, 11:58

Dreptul de a circula liber în spațiul comunitar, acces neîngrădit la piața muncii din Uniunea Europeană, acestea sunt repere esențiale în definirea Uniunii Europene.

Pe lângă acestea, evident, se încearcă armonizarea serviciilor în spațiului european tocmai pentru a face mai face facilă implementarea, spre exemplu, a comerțului online transfrontalier. Un alt aspect este cel al accesului cetățenilor europeni la serviciile medicale din alte state membre decât cel de proveniență.

Directiva 24 din 2011 a Parlamentului European și a Consiliului European  clarifică drepturile pacienților în îngrijirea medicală transfrontalieră.

Ei bine, au trecut ceva ani de la elaborarea actului legislativ, în al cărui text s-a precizat că executivul comunitar are și rolul  de a monitoriza și de a elabora rapoarte cu privire respectarea articolelor documentului. Din 2013, statele membre și-au armonizat legislațiile naționale, dar și partea administrativă pentru a răspunde solicitărilor venite.

De altfel, recent, Bruxellesul a publicat date legate de punerea în aplicare a acestei directive. În acest sens, la Euranet Plus, elemente de actualitate sunt oferite de domnul inginer Paul Matei, coordonator al Centrului de informare Europe Direct de la Iași.

Așadar, la 5 ani de la adoptarea directivei,  date care arată cât de ușor pacienții pot apela la asistența medicală transfrontalieră.

Trebuie să subliniez un fapt: dacă un cetățean are dreptul la tratament în țara de origine, are dreptul de același tratament în oricare stat membru. În plus, are dreptul de a beneficia  de rambursare în cazul în care primește tratamentul în altă țară decât cea de origine. casa Națională de Asigurări de Sănătate plătește în două moduri; ori plătește direct clinicii în care a primit tratament cetățeanul român, ori accesează o rambursare. Practic, nivelul de rambursare poate ajunge până la costul tratamentului în țara de origine.

În 2015, în România, au fost depuse 530 de cereri de rambursare. Dintre acestea, 240 au fost aprobate, 123 respinse, 16 retrase. Media numărului de zile în care se procesează o astfel de cerere de rambursare, în România, este aproape 70 zile lucrătoare. Este mult sau este puțin, rămâne de vîzut, ținând cont de faptul că, în Marea Britanie, procesarea unei cereri de rambursare  a ajuns până la 11 zile lucrătoare, dar în Bulgaria a durat chiar și 10 luni.

Practic, țara de origine, România în cazul nostru, este responsabilă de aspectele financiare ale acestei rețele medicale transfrontaliere și, în plus, țara de origine  trebuie să asigure asistență medicală corespunzătoare înainte, dar și după plecarea din țară a pacientului. În unele cazuri, mai este necesar să obținem o autorizație de la Casa de Sănătate. Este acel celebru formular – E112. În România, Casa Națională de Asigurări de Sănătate asigură și acel punct de contact și face parte din rețeaua care va fi stabilită și va fi funcțională începând cu 2017.

Bruxelles-ul acoperit de vocile care aduc în atenție situația apărută după #Brexit

Publicat de Andrei Cretoiu, 30 iunie 2016, 10:30

Deși Bruxelles-ul este acoperit în această perioadă de vocile care aduc în atenție situația apărută după referendumul privind ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, pe fundal se consumă evenimente, au loc dialoguri, se iau decizii care susțin ideea proiectul comun european.

Nu este vorba numai despre chestiuni de ordin financiar, economic sau de politică externă a Uniunii Europene  în relație cu diferiți actori internaționali, ci este  vorba și de măsuri care aduc la nivel de interes comunitar capitolul larg al socialului.

Ei bine, Comisia Europeană, pentru a avea un suport în decizii luate, caută dialogul cu diferiți parteneri. Astfel, un exemplu ce poate fi dat este cel legat de semnarea, în urmă cu câteva zile declarația comună privind un nou start pentru dialogul social. În esență, acest lucru înseamnă o colaborare mai strânsă în elaborarea deciziilor între executivul comunitar și partenerii sociali.  La Euranet Plus, câteva informații și clarificări, pe acest subiect, ne sunt oferite de  domnul Paul Matei, coordonatorului Centrului de Informare Europe Direct de la Iași.

Așadar, Comisia Europeană dorește dialog cu partenerii sociali.

Dece este nevoie de un nou pilon social  al Uniunii Europene? Răspunsul, pentru că totul este într-o continuă schimbare: demografia, modelele de lucru și perioadele active care devin din ce în ce mai lungi, mai variate; forța de muncă din ce în ce mai diversă, noi forme de ocupare. modul de rezolvare a acestei probleme ține de capacitatea partenerilor sociali, și aici mă refer la factorul politic, la cel economic și social de a conlucra și de a stabili în comun un scop pentru viitorul social al Europei. De ce este nevoie și de o nouă  agendă a competențelor în Uniunea Europeană? Potrivit unor  studii, 70 de milioane de  europeni nu au competențe de citire și de scriere și și mai multe milioane sunt cei care nu au competențe  digitale și numerice. În același timp, cam 40% dintre angajatorii europeni afirmă că nu pot găsi oameni  cu competențe potrivite pentru locurile de muncă pe care le oferă. Ideea s-a concretizat în 10 acțiuni care trebuie realizate în următorii doi ani. Prima și cea mai importantă  dintre aceste acțiuni  ar fi cea referitoare la o garanție  de competențe  care are ca scop  să ajute pe adulții  cu nivel scăzut de competențe  să dobândească un minimum  de competențe de alfabetizare.

Practic, pe 27 iunie, vicepreședintele comisiei europene, Valdis Dombrovskis, împreună cu comisarul pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale, competențe și mobilitatea forței de muncă, Marianne Thyssen, au semnat din partea Comisiei Europene o declarație privind un nou început pentru dialogul social. La conferința la care s-a semnat această declarație, s-a căzut de acord asupra faptului că partenerii sociali trebuie să se implice mai mult, să se pună un accent mai puternic pe consolidarea capacității partenerilor sociali, implicarea sporită a  acestora în politica Uniunii Europene și în procesul legislativ și, în plus,  e necesară și o mai clară relație între acordurile partenerilor sociali și agenda legislativă.

Politica agricolă comună – unul dintre pilonii spațiu european comun

Publicat de Andrei Cretoiu, 11 ianuarie 2016, 09:30 / actualizat: 12 ianuarie 2016, 6:57

Politica agricolă comună a Uniunii Europene este unul dintre pilonii pe care este așezată ideea unui spațiu european comun veritabil. Domeniul mare al agriculturii este esențial pentru cele 28 de state membre.

Valabilitatea formulării este dată și de alocările semnificative de-a lungul timpului. Acestea au deținut pentru o lungă perioadă unul dintre primele locuri în cadrul finanțării politicilor comunitare. Spre exemplu, în 2013, 40% din bugetul european era rezervat măsurilor europene ce vizau agricultura. În perioada 2014 – 2020, agricultura și programele europene aferente se află sub semnul inovării. În cadrul mai multor întâlniri a fost subliniată nevoia că întregul domeniu, în Uniunea Europeană, trebuie să se adapteze viitoarelor necesități nutriționale. Tot legat de Politica Agricolă Comună, interesant este de văzut în ce măsură ea este percepută, cunoscută la nivel comunitar. În acest sens, un Eurobarometru scoate în evidență faptul că cetățenii europeni sunt tot mai conștienți de importanța acesteia. Câteva reper ne sunt oferite de domnul Paul Matei, coordonator al Centrului de Informare Europe Direct Iași. Așadar, domnule Matei, date, procente care scot în evidență o tendință.

”Conform rezultatelor ultimului Eurobarometru, peste 80% dintre respondenți consideră că această contribuție a Politicii Agricole Comune la stimularea creșterii economice, la creșterea numărului de locuri de muncă, la susținerea rolului fermierilor în lanțul alimentar, o consideră ca fiind importantă și foarte importantă. Phil Hogan, comisarul european pentru agricultură și dezvoltare rurală, a comentat rezultatele acestui Eurobarometru și a apreciat faptul că circa 70% dintre europeni consideră că Uniunea Europeană, în deplinătatea ei, își îndeplinește acel rol asumat pentru asigurarea securității alimentare și, mai ales, pentru modul în care Politica Agricolă Comună, contribuie la investiții, la creștere economică și la crearea de locuri de muncă. Acestea sunt o parte din decalogul, cele 10 probleme , 10 lucruri pe care și le-a propus Comisia Juncker. 87% dintre europeni consideră că Uniunea Europeană trebuie să subvenționeze în continuare fermierii pentru implementarea unor practici agricole care să fie prietenoase cu mediul. Mai este ceva de subliniat: rolul pădurilor. 66% conștientizează importanța acestora în absorbția emisiilor de carbon, iar 63%, rolul lor ca habitate naturale pentru specii de plante și animale, respectiv, conservarea biodiversității. Ar trebui să subliniez și faptul că, în continuare, în general, românii sunt peste media europeană în privința aprecierii importanței Politicii Agricole Comune. Ideea principală a acesteia, încă din 1962, ar fi că fermierul trebuie să producă cantități și calitate și să asigure livrarea de produse pe piață, către consumatori, la prețuri decente, pe care să și le permită fiecare cetățean european. Iar dezvoltarea rurală, care este parte integrantă din PAC, trebuie să asigure și fermierului un nivel de trai decent, corespunzător”.