Franța a reafirmat sprijinul pentru realizarea reformelor proeuropene în Republica Moldova

Publicat de Camelia Teodosiu, 13 februarie 2018, 11:36

Posibilitățile de intensificare a relațiilor moldo-franceze la nivel politic și economic au fost discutate astăzi, în cadrul întrevederii prim-ministrului Pavel Filip cu Ambasadorul Republicii Franceze la Chișinău, Pascal Le Deunff, a relatat pentru MOLDPRES Direcţia comunicare şi protocol a Guvernului.

Cu această ocazie, premierul a exprimat recunoștință pentru sprijinul politic acordat de Franța în promovarea agendei europene de reforme a țării noastre, în calitate de co-inițiator al Grupului pentru Acțiunea Europeană a Republicii Moldova. În context, Pavel Filip a menționat că mizează pe buna desfășurare a reuniunii Consiliului pentru Afaceri Externe din 26 februarie, la Bruxelles.

Totodată, prim-ministrul s-a referit la ultimele evoluții în implementarea reformelor, menționând că obiectivul ambițios al Executivului este să pună capăt oscilațiilor între Est și Vest, astfel încât calea europeană a Republicii Moldova să devină ireversibilă. „Popularitatea UE este în creștere. Avem nevoie de mesaje de susținere din partea UE și noi, aici la Chișinău, prin reformele pe care urmează să le implementăm în acest an, chiar dacă este an electoral, vom întări această viziune”, a spus Pavel Filip.

La rândul său, Pascal Le Deunff a reiterat sprijinul țării sale pentru calea europeană a Republicii Moldova. „Programul de reforme prevăzut de Acordul de Asociere va favoriza dezvoltarea economică și socială, în beneficiul tuturor cetățenilor”, a specificat diplomatul francez. În particular, Ambasadorul a subliniat importanța asigurării independenței justiției și a mass-media.

Oficialii s-au referit și la posibilitățile de majorare a volumului schimburilor comerciale în domeniul agricol și agroalimentar, precum și a investițiilor franceze în Moldova. În acest sens, Ambasadorul s-a arătat deschis să promoveze oportunitățile investiționale din țara noastră.

În prezent, în Republica Moldova îşi desfăşoară activitatea 225 de întreprinderi cu capital francez al căror capital social totalizează 137 milioane de lei. Volumul comerțului bilateral a depășit 145 milioane de dolari în perioada ianuarie-noiembrie 2017.

Şedința comună a guvernelor României și Republicii Moldova

Publicat de Mihaela Costache, 23 martie 2017, 16:00

Astăzi, la Piatra Neamț, are loc cea de-a treia ședință comună a guvernelor României și Republicii Moldova. Aceasta va fi condusă de premierul Sorin Grindeanu și de omologul său, Pavel Filip.

Prima ședință comună a Guvernelor României și Republicii Moldova, 3 martie 2012

Principalele obiective ale reuniunii interguvernamentale vizează continuarea și dezvoltarea cooperării bilaterale, evaluarea stadiului proiectelor comune și identificarea unor noi inițiative de colaborare.

Pe agenda reuniunii, se vor afla, printre altele, acte normative privind stadiul proiectelor comune în derulare, cum ar fi proiectul de asistență tehnică și financiară acordat de partea română Guvernului Republicii Moldova, dar și proiectele sectoriale comune din domeniul energetic, educațional, cultural.

La 3 martie 2012, s-a desfășurat, la Iași, prima ședință comună a Guvernelor României și Republicii Moldova. Evenimentul a fost planificat în urma unor convorbiri telefonice dintre premierul român, Mihai-Răzvan Ungureanu, și omologul său moldovean, Vlad Filat, din 14 și 19 februarie 2012.

În cadrul acestei prime ședințe comune a Guvernelor României și Republicii Moldova, a fost semnat Planul de Acțiune pentru aplicarea Declarației Comune privind instituirea unui Parteneriat Strategic între România și Republica Moldova pentru integrarea europeană a Republicii Moldova.

Unul dintre obiectivele asumate prin semnarea acestui document îl reprezintă crearea Comisiei interguvernamentale România — Republica Moldova pentru integrare europeană.

Un alt document semnat se referă la cooperarea și la ajutorul reciproc în cazul producerii dezastrelor, dar și la cooperarea în domeniul turismului.

De asemenea, a fost semnat un acord privind regimul juridic al mormintelor de război românești situate în Republica Moldova.

Celelalte documente au vizat securitatea socială sau cooperarea între Ministerele Muncii, ale Educației și Sportului.

La 3 iulie 2012, ministrul Afacerilor externe, Andrei Marga, a condus, la București, alături de ministrul Afacerilor europene, Leonard Orban, și de viceprim-ministrul, ministrul Afacerilor externe și integrării europene din Republica Moldova, Iurie Leancă, prima reuniune a Comisiei interguvernamentale România — Republica Moldova pentru integrare europeană.

Printre rezultatele primei reuniuni se numără lansarea sistemului de videoconferințe între Ministerul Afacerilor Externe din România și Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene din Republica Moldova, în prezența prim-ministrului Victor Ponta, la București, și a premierului moldovean, Vlad Filat, aflat în conexiune directă de la Chișinău.

În ziua de 22 septembrie 2015, a avut loc, la Neptun, a doua ședința comună de guvern dintre cele două state, la care au participat premierul României, Victor Ponta, și premierul Republicii Moldova, Valeriu Streleț.

Temele de discuție s-au purtat în jurul unui împrumut rambursabil acordat de către România Republicii Moldova, a implicării unor companii românești în procesul de privatizare din Republica Moldova și a finanțării nerambursabile a unor proiecte pentru interconectarea sistemelor de transport de energie.

În cadrul ședinței comune de guvern dintre cele două state, premierul român, Victor Ponta, a anunțat că va propune Parlamentului român un proiect de asistență financiară rambursabilă de 150 de milioane de euro pentru Republica Moldova, cu termen de rambursare de cinci ani și dobândă în jur de 1,5%.

De asemenea, premierul român a anunțat că ministrul român al Economiei, Mihai Tudose, a prezentat scrisori de intenție din partea companiilor Transelectrica și Transgaz de implicare în procesele de privatizare și dezvoltare în Republica Moldova, susținând că aceste companii au resursele necesare pentru a se implica.

Victor Ponta a mai precizat atunci că Executivul român urmează să transfere alte 5 milioane de euro pentru construcția sau modernizarea grădinițelor de peste Prut, din bugetul pe 2015 al Ministerului Dezvoltării Regionale.

Tot în cadrul ședinței comune a fost parafat și un nou protocol adițional la acordul care permite finanțarea nerambursabilă a unor proiecte pentru interconectarea sistemelor de transport de energie.

(agerpres/ FOTO promptmedia.ro)

Chişinăul a realizat majoritatea prevederilor pentru Asocierea Republicii Moldova la UE

Publicat de Andrei Cretoiu, 3 august 2016, 11:00

Chişinăul a realizat majoritatea prevederilor incluse în Foaia de parcurs privind Asocierea Republicii Moldova la Uniunea Europeană.

Foaia de parcurs privind agenda de reforme prioritare este un document elaborat şi aprobat de Parlamentul şi Guvernul Republicii Moldova la începutul lunii martie 2016.

Documentul reprezintă o listă consolidată de măsuri şi angajamente, ce urmau a fi implementate până pe 31 iulie, în vederea depăşirii provocărilor constatate în Concluziile Consiliului Uniunii Europene pentru Afaceri Externe de la 15 februarie 2016, dar şi a îngrijorărilor constatate de partenerii de dezvoltare şi societatea civilă din Republica Moldova.

Printre priorităţi figurau măsuri de combatere a corupţiei, reformare a justiţiei, libertatea mass-media, reforma administraţiei publice şi reluarea cooperării cu FMI, sporirea transparenţei şi a condiţiilor investiţionale.

Luni, într-o conferință de presă, s-a anunțat că Republica Moldova a îndeplinit 74 de puncte din cele 82 incluse în foaia de parcurs privind asocierea la UE.

Potrivit preşedintelui parlamentului, Andrian Candu, mai rămân anumite restanţe, care la insistenţa experţilor FMI au fost lăsate pentru sesiunea de toamnă a legislativului:

„Sunt acţiuni foarte importante, opt mai sunt în realizare care au caracter permanent sau care sunt încă în desfăşurare spre a fi finalizate, dar încă multe mai sunt de făcut pentru a aduce bunăstarea cetăţenilor. ”

Restanțele se referă, între altele, la pachetul de legi pentru consolidarea sistemului financiar-bancar, Codul audiovizualului și Legea integrității în serviciul public.

Respectivele proiecte de legi urmează a fi completate și dezbătute cu partenerii de dezvoltare, urmând a fi votate în sesiunea de toamnă a Parlamentului moldovean.

La rândul său, președintele Delegației Parlamentului European pentru Republica Moldova, europarlamentarul PSD Andi Cristea este de părere că Moldova are nevoie pentru recredibilizarea sa totală la Bruxelles de o rețetă simplă: promisiunile se țin, reformele se fac, atât în sens de adoptare, cât și de implementare:

„ Trebuie spus aici că există o diferență între adoptarea legislației și implementarea ei. Pentru că lucrurile din punct de vedere ethnic par bune, dar contează foarte mult care este percepția și cum se raportează cetățenii din Republica Moldova la aceste schimbări. Pentru că schimbările de care vă vorbesc, aceste celebre reforme, nu sunt pentru UE, nu sunt pentru Bruxelles sau mai știu eu ce oficiali europeni, sunt pentru Republica Moldova, pentru cetățenii acestui stat.”

Pe de altă parte, prim-ministrul Pavel Filip a declarat că, odată cu implementarea Foii de parcurs, Republica Moldova a recâștigat încrederea partenerilor de dezvoltare, iar acest lucru oferă o perspectivă clară Republicii Moldova în dezvoltarea sa economică:

„ După cele implementate va începe finanţarea Republicii Moldova din partea UE, Băncii Mondiale, FMI şi nu în ultimul rând deblocarea împrumutului din România.”

Finanţarea Republicii Moldova din partea UE va începe, însă, doar după implementarea celor opt legi în sesiunea din toamnă a legislativului, când va fi acordată şi prima tranşă de 50 de milioane de euro din acordul dintre Chişinău şi Bucureşti.

La 26 septembrie a.c., Comitetului Parlamentar de Asociere UE-Republica Moldova se va întruni la Bruxelles pentru a analiza stadiul implementării Acordului de Asociere.

Chișinăul încearcă să recupereze din cele pierdute pe fondul instabilității politice

Publicat de Andrei Cretoiu, 10 februarie 2016, 09:30

Dacă doar în urmă cu câțiva ani, Republica Moldova era dată ca exemplu de urmat pe drumul asocierii și aderării la Uniunea Europeană, în contextul în care spațiul comunitar întindea o mână fostelor state sovietice, astăzi, Chișinăul încearcă să recupereze din cele pierdute în urma scandalurile de corupție, cel legat de furtul unui miliard de dolari și pe fondul instabilității politice.

Cele regăsite în enumerare, în fapt, au fost cauze ale unor proteste masive de stradă în capitala moldoveană, iar în plan extern, ale unor rezerve puternice ale partenerilor internaționali.

Acum, în luna februarie, după instalarea unui nou guvern condus de democratul Pavel Filip, Chișinăul încearcă să redeschidă uși, declarând fără rețineri vectorul european al micului stat. Așadar, discuții la București, dar și la Bruxelles.

Un exemplu este întâlnirea pe care vicepremierul Andrei Galbur, ministru al Afacerilor Externe şi Integrării Europene a avut-o în capitala europeană cu comisarul european pentru vecinătate și extinderea Uniunii Europene, Johannes Hahn. De altfel, presa moldoveană a consemnat că aceasta a fost prima vizită la Bruxelles a unui oficial moldovean din noul guvern.

Subiectele, firește, s-au raportat la implementarea reformelor în mai multe domenii pe care Chișinăul trebuie să le ia în considerare. De altfel, comisarul european Johannes Hahn a precizat că este nevoie de termene clare pentru rezolvare acestor aspecte.

Această foaie de parcurs care acoperă toate elementele, reformele din sistemul bancar, din cel judiciar, procuratura, toate aceste elemente binecunoscute ar trebui să fie însoțite de termene exacte, concrete. Următorul pas, delegații de nivel înalt din partea Comisiei Europene vor merge la Chișinău tocmai pentru a pregăti Consiliul de Asociere care ar urma să aibă loc la mijlocul lunii martie. De asemenea, ne-am exprimat așteptările că Fondul Monetar Internațional ar putea vine la Chișinău pentru a face verificările și evaluările necesare, pentru că, în baza unui raport pozitiv al FMI, noi putem relua plățile care au fost suspendate din mai multe motive.

De partea cealaltă, vicepremierul Andrei Galbur, a precizat că guvernul din care face parte este conștient de pașii pe care trebuie să-i urmeze Republica Moldova.

Am vorbit despre priorități clare care sunt așezate în fața guvernului, cum ar fi reforme adecvate în sectorul bancar, legate de lupta împotriva corupției, investigarea fraudelor bancare. Așa cum comisarul Hahn a spus, foaia de parcurs este limpede. Noi trebuie să ne concentrăm pe acele termene, ca aceste acțiuni să fie implementate. Aceasta este munca pe care o vom pune aplicare imediat împreună cu partenerii noștri de la Bruxelles.

De precizat că, recent, premierul moldovean, Pavel Filip, s-a declarat nemulțumit de implementarea lentă a Acordului de asociere cu Uniunea Europeană. Potrivit presei de la Chișinău, Republica Moldova are transpuse în practică 65% din prevederile acordului semnat în 2014.