Parlamentul European va organiza o sesiune plenară extraordinară pe 16 și 17 aprilie

Publicat de Camelia Teodosiu, 2 aprilie 2020, 18:35 / actualizat: 4 aprilie 2020, 18:44

Președintele PE și liderii grupurilor politice au decis să organizeze o sesiune plenară extraordinară pentru a continua activitatea cu privire la măsurile speciale de combatere a pandemiei.

În cadrul reuniunii la distanță din dimineața zilei de astăzi, Președintele Parlamentului și liderii grupurilor politice (Conferința președinților) au convenit să convoace o sesiune plenară extraordinară joi 16 și vineri 17 aprilie la Bruxelles.

Agenda sesiunii cuprinde o dezbatere cu Consiliul și Comisia și un vot privind o rezoluție referitoare la o acțiune coordonată a UE de combatere a pandemiei COVID 19 și a consecințelor acesteia. De asemenea, PE este pregătit să voteze cu privire la orice propuneri legislative sau bugetare pregătite în timp util de Comisia Europeană pentru a gestiona în continuare situația creată de pandemie.

Conferința președinților a actualizat calendarul activităților PE introducând date suplimentare pentru reuniunile la distanță ale organelor de conducere ale PE, ale comisiilor și ale grupurilor politice. Puteți găsi acest calendar aici.

Liderii grupurilor politice și-au exprimat, de asemenea, îngrijorarea cu privire la măsurile de urgență adoptate recent în Ungaria. Majoritatea grupurilor au solicitat Președintelui Sassoli să transmită aceste preocupări într-o scrisoare adresată Comisiei, prin care să-i solicite să evalueze situația și să ia în considerare activarea procedurii prevăzute la articolul 7 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE). Această procedură ar permite UE să se asigure că valorile fundamentale europene nu sunt expuse riscurilor.

Sistemul de vot la distanță și măsurile de protejare a sănătății

Măsurile de precauție actuale adoptate de Parlamentul European pentru a limita răspândirea COVID-19 nu afectează activitatea legată de prioritățile legislative ale instituției. Activitățile de bază sunt reduse, dar sunt menținute pentru a asigura menținerea funcțiilor legislative, bugetare și de control ale instituției.

Parlamentul a decis să introducă un sistem alternativ de vot la distanță. Din motive legate de sănătatea publică, acesta va permite organizarea voturilor cu garanții adecvate pentru a se asigura că voturile membrilor sunt individuale, personale și gratuite.

Voturi exprimate în noul Parlament European privind politica externă

Publicat de Camelia Teodosiu, 25 iulie 2019, 11:54

În cadrul primei runde de voturi, în Parlamentul European, deputații europeni s-au concentrat asupra relațiilor externe, în timp ce dezbaterea legislativă va fi reluată în toamnă.

Deputații europeni și-au exprimat votul în special asupra poziţionării UE față de criza din Venezuela, emiterea unui act european de amendare a încălcării drepturilor omului (inspirat de Magnitsky Act) și faţă de criza de la frontiera SUA-Mexic.

Este de remarcat că “mâna câştigătoare” a fost a celor cu o abordare mai dură față de cele trei subiecte supuse votului.

Iată câteva consideraţii referitoare la primele voturi exprimate în noul Parlament European privind politica externă:

– Renew Europe este confirmată în calitate de regizor în noul PE, deoarece grupul era pe partea câștigătoare, pe toate voturile exprimate până acum. Acest lucru se datorează faptului că grupul s-a alăturat unei coaliții înclinate spre dreapta în chestiuni referitoare la Venezuela și Rusia, deși a fost alături de o coaliție de stânga în ceea ce privește problemele legate de criza migrației la frontiera SUA-Mexic. Surprinzător este că poziţia celuilalt grup „rebranduit”, și anume “identitatea și democrația lui Salvini”, nu a fost diferită. De fapt, grupul de dreapta era în principal pe partea perdanţilor, singura excepție fiind voturile asupra Venezuelei. În acest caz, majoritatea membrilor din grupul “identitate” se aflau pe partea câștigătoare, sprijinind o poziție mai strictă față de acțiunile guvernului lui Maduro. Cu toate acestea, anumiţi membri francezi (de exemplu, colegii lui Marine Le Pen) nu au fost de acord cu Liga italiană și cu alte delegații și au votat împotriva recunoașterii lui Juan Guaidó drept președinte legitim al țării;

– Grupul GUE/NGL, susținut de Greens/EFA, a încercat (fără succes) să împiedice adoptarea propunerilor de rezoluție cu privire la Venezuela și apoi s-a opus recunoașterii lui Juan Guaidó drept președinte legitim al Venezuelei. În cadrul grupului S&D au fost observate anumite diviziuni în legătură cu aceste aspecte. De exemplu, scepticismul relativ mai puternic asupra susținerii liderului opoziției Juan Guaidó a fost observat în rândul membrilor S&D, germani, francezi, englezi, portughezi, bulgari și slovaci. Cu toate acestea, grupul S&D a susținut rezoluția finală, care a cerut sancțiuni suplimentare adresate autorităților statului venezuelean pentru încălcarea drepturilor omului, precum și susținerea investigației din partea Curții Penale Internaționale cu privire la pretențiile privind infracțiunile comise de guvernul Maduro. Foarte interesant, grupul Verts / ALE a fost mai puțin unificat decât de obicei atunci când a votat rezoluția privind criza din Venezuela, întrucât cei doi copreședinți ai grupului (nemţoaica Ska Keller și belgianul Philippe Lamberts) au ajuns în minoritate (cei mai mulți membri s-au opus rezoluției împotriva lui Maduro, în timp ce cei doi copreședinți au decis să se abțină);

– S&D a fost profund împărțită referitor la denumirea actului privind sancțiunile UE pentru încălcarea drepturilor omului, propunerea fiind ca acest document să fie numit după Serghei Magnitsky, un contabil fiscal rus care a murit în închisoare după denunțarea corupției sistematice a oficialilor ruși. Mișcarea simbolică (propusă de Renew Europe) este o trimitere clară împotriva lui Putin. Criticii numelui „Magnitsky” susțin că regimul de sancțiuni al UE în domeniul drepturilor omului ar trebui să aibă un caracter global și că nicio încălcare specifică a drepturilor omului nu ar trebui să fie vizată în mod explicit. Referirea la cazul lui Serghei Magnitsky (și, astfel, la Rusia) a fost susținută de o majoritate a deputaților europeni (ECR, PPE, Renew Europe și parte din S&D), în timp ce GUE / NGL, Greens / EFA și ID au votat împotrivă. În cadrul grupului S&D, membrii austrieci, germani, bulgari și portughezi au fost printre cei mai critici privind referirea simbolică la Magnitsky, în timp ce cea mai mare delegație a grupului, spaniolii, a preferat să se distanțeze de subiect și s-a abținut (inclusiv noul lider al Grupul S&D, Iratxe García). De asemenea, propunerea Renew Europe nu a reușit să convingă pe deplin pe fostul președinte al PE, Antonio Tajani (PPE), care sa abținut;

– Grupul PPE s-a alăturat grupurilor de dreapta pentru a respinge criticile aspre împotriva raidurilor formulate de Agenția SUA pentru Imigrație și Apărare a Vămilor privind migranții fără acte. Cu toate acestea, PPE a ajuns să fie depășită, deoarece Renew Europe, alături de cele trei grupuri progresiste (GUE/NGL, Greens/EFA și S&D), a reunit majoritatea împotriva acțiunilor de „criminalizare” a migranților fără acte de către agenția americană respectivă. Pe de altă parte, în ceea ce privește cele mai multe aspecte privind migrația în ansamblu, cum ar fi respingerea oricărei criminalizări a asistenței umanitare și salutarea tratatelor globale ale ONU privind migrația, PPE s-a orientat spre centru-stânga, lăsând pe cont propriu ECR și ID. Interesant este faptul că PPE, în ansamblul său, a reușit să rămână coerentă în aceste probleme fierbinți, chiar dacă Fidesz-ul maghiar și, într-o măsură mai mică, majoritatea republicanilor francezi au respins linia de grup și au votat în același mod ca naționaliștii de dreapta. De exemplu, „rebelii” PPE unguri și francezi nu au fost de acord cu afirmația potrivit căreia „răspunsul la fluxurile migratoare prin represiune sau criminalizare favorizează xenophobia, ura și violența”.

Deși acestea sunt doar tendințele generale, s-au observat și alte constatări semnificative cu privire la coeziunea principalelor partide naționale și la comportamentul individual al deputaților. Pentru informații detaliate despre modul în care a votat fiecare deputat, asupra acestor subiecte, consultați site-ul https://www.votewatch.eu/

Finanțarea corespunzătoare a Politicii Agricole și a celei de Coeziune trebuie să fie priorități ale Grupului PPE

Publicat de Camelia Teodosiu, 14 iunie 2019, 12:24

Finanțarea corespunzătoare a Politicii Agricole Comune și a celei de Coeziune trebuie să se numere printre prioritățile Grupului Partidului Popular European (PPE) în noul mandat al Parlamentului European (PE), susține deputatul european al UDMR Iuliu Winkler. Conform europarlamentarului, în acest fel Grupul PPE ar putea împlini așteptările cetățenilor din Europa Centrală și de Est care își doresc continuarea dezvoltării și progresului.

Iuliu Winkler a participat, miercuri, la dezbaterile pe marginea priorităților Grupului PPE la începutul celei de a 9-a legislaturi a PE organizate în cadrul Study Days care se desfășoară la San Sebastian, Spania.

”În timpul campaniei electorale, cu toții am avut ocazia să auzim problemele și așteptările oamenilor. Întrebarea este dacă într-adevăr am şi ascultat, dacă le-am înțeles mesajul. Este important ca PPE să-și stabilească prioritățile având în vedere noile realități. Aici mă gândesc la agenda digitală, la inteligența artificială, la schimbările climatice, la inovație. Dar, este la fel de important să ascultăm toate comunitățile europene. PPE trebuie să asculte vocea tuturor cetățenilor, a tuturor statelor membre, a regiunilor europene”, a afirmat Winkler. El a precizat că pe lângă soluțiile care să facă față noilor provocări, UE trebuie să continue să răspundă și cerințelor fundamentale.

”În Europa de Est, cetățenii și comunitățile vor continuarea progresului, a dezvoltării și modernizării. Avem nevoie de predictibilitate, vrem să continuăm proiectele începute cu finanțări europene. Tocmai de aceea, este esențial ca PPE să fie în fruntea luptei pentru finanțarea corespunzătoare a Politicii Agricole Comune (PAC) și a Politicii de Coeziune, cele mai importante politici publice ale UE. Pentru noi, acestea sunt vitale. Pentru majoritatea cetățenilor noștri esența UE se regăsește în aceste două politici. Agricultorii așteaptă ca noul cadru bugetar multianual al UE să asigure fonduri pentru dezvoltarea rurală și să majoreze subvențiile agricole. Autoritățile locale, dar și întreprinzătorii așteaptă să fie majorată valoarea fondurilor pentru dezvoltare regională. Trebuie să tratăm în continuare PAC și Politica de Coeziune în mod prioritar. În acest fel dăm răspuns expectanțelor cetățenilor noștri, dar menținem și un cadru predictibil și clar pe baza căruia noua Comisie Europeană poate să-și planifice activitatea”, a subliniat deputatul european în cadrul dezbaterilor privind prioritățile Grupului PPE.

Disciplina de grup în Parlamentul European sub presiune post-alegeri?

Publicat de Camelia Teodosiu, 4 martie 2019, 14:03

În politică, puterea unui grup constă în numărul de membri, iar în Parlamentul European acest lucru este și mai mult valabil, mai ales după alegerile europene viitoare care vor conduce la o componenţă extrem de fragmentată.

Până în prezent, grupurile parlamentare europene au fost impresionant de coezive / disciplinate, dacă luăm în considerare diversitatea culturală și economică a membrilor lor. Dar toate acestea se pot schimba în PE, după alegerile din mai, din două motive convergente: în primul rând, presiunea din ce în ce mai mare exercitată de cei care fac opinie separată pentru apărarea intereselor naționale pe termen scurt; în al doilea rând, grupurile mai mari vor pierde din influenţă, iar deputații europeni vor avea o gamă mai largă de opțiuni.

Ca rezultat, rolul liderilor grupurilor, de exemplu coordonatorii din comisii, raportori etc. poate fi slăbit, deoarece deputații din Parlamentul European ar putea deveni tot mai conștienți de faptul că loialitatea lor individuală este mai utilă în grupuri cu membrii valoroşi și mai greu de „disciplinat”. Mai mult, grupurile mai mici vor crește sau vor rămâne stabile, de aceea vor deveni mai atrăgătoare atât pentru aderare, cât și pentru alianţe ocazionale. Acesta poate fi cazul grupului FIDESZ cu grupurile de dreapta PPE, pe aspecte privind migrația, părțile francofone și scandinave ale PPE care votează cu stânga asupra deciziilor sociale și de mediu sau ale francezilor în procesul de votare S&D sau cu extrema stângă împotriva acordurilor comerciale.

Dar tentația de a avea o părere diferită față de cea a propriului grup va fi mai vizibilă în cazul persoanelor fizice decât în delegația națională a partidelor în ansamblu: în unele circumstanțe am observat că deputații europeni au poziții diferite, chiar și în comparație cu proprii lor colegi naționali de partid. Unul dintre cele mai bune exemple din actualul PE este legat de britanica Julie Girling, care a fost cea mai „rebelă” Tory din cadrul delegației sale din partea Partidului Conservator: diferendele sale cu colegii Tory nu sunt legate numai de Brexit, ci şi de alte aspecte de pe agenda UE. După monitorizarea acestor cifre, nu este deloc surprinzător să vedem că, în cele din urmă, ea s-a mutat la PPE.

De fapt, monitorizarea dinamicii votului este cel mai bun predictor de a anticipa dacă un europarlamentar sau un partid se îndepărtează (și există șanse sporite de descompunere) sau gravitează spre o altă forță politică (și există șansa unei fuziuni).

În 2009, analiza noastră privind modul de votare a dezvăluit faptul că conservatorii au fost de departe cel mai „rebel” partid din grupul PPE și, la doar câteva luni după ce s-au despărțit de PPE, pentru a forma ECR. În mod similar, în anii 2012-2013, analiza noastră de vot a Consiliului a arătat că Marea Britanie era din ce în ce mai minoritară în Consiliu – câțiva ani mai târziu, din păcate, am fost martorii referendumului și a tuturor consecințelor acestuia.

În Parlament, socializarea într-un grup politic a ajutat la diminuarea diferendelor, pentru a ajunge la compromisuri care să permită grupurilor să arate o poziție comună atunci când decizia este luată în comisie sau în plen. Dimensiunea mare a grupurilor PPE și S&D a contribuit la crearea disciplinei interne (coeziune).

În general, au fost respectate opiniile raportorului sau ale raportorului alternativ. Dar, mai recent, am văzut deja situații în care, pe teme importante, cum ar fi bugetul UE, politica de mediu, migrația sau acordurile comerciale, deputații europeni nu au urmat poziția propriului raportor.

În actualul PE, în aproximativ 1 din 10 hotărâri, majoritatea a fost mai mică de 50 de deputați, ceea ce înseamnă că dacă 26 de deputați europeni votează invers rezultatul este contrariul. În aceste circumstanțe, doar câțiva deputați din Parlamentul European care şi-ar schimba poziţia (și nu ar urma raportorul grupului lor) sunt suficienți pentru a pierde / câștiga votul. În următorul PE, tendințele indică faptul că astfel de evenimente vor deveni și mai frecvente.

Ce eurodeputați au fost cei mai loiali și rebeli în acest termen al PE?

În acest context, termenii „loiali” și „rebeli” se referă la „votarea în acord cu grupul” și „votarea diferită decât grupul propriu”. Acești termeni ar trebui considerați neutri (nu pozitivi / negativi), deoarece deputații europeni sunt responsabili de apartenenţa lor și sunt liberi să decidă dacă linia grupului este sau nu este în interesul partidului din care fac parte. Ca atare, măsurarea noastră este pur analitică și nu critică.

În cel mai mare grup, PPE, maghiarul Jozsef Szajer, este deputatul care a votat cel mai frecvent cu majoritatea grupului său (a fost „loial”) în 99,19% din deciziile luate. Acest lucru poate fi o surpriză, dar, dacă luăm în considerare faptul că eurodeputatul Szajer are o responsabilitate specială, de a coordona instrucțiunile de vot ale grupului său, atunci găsim motivul. Membrii de partidu ai lui Szajer, din FIDESZ, au scoruri de „loialitate” mult mai scăzute decât el însuși, adică 94% sau chiar mai puțin (dar peste media PE).

Purtătorul de cuvânt al PPE (și spitzenkandidat), Manfred Weber, este pe locul doi, cu 99,12% loialitate, în timp ce un alt german, Michael Gahler, se află pe locul trei. Top 5 al acestui clasament este completat de doi români: Siegfried Muresan (raportorul PE pentru bugetul UE) și Adina Valean (președintele comisiei ENVI).

Pe de altă parte, cei mai „rebeli” în PPE au fost belgienii Claude Rolin și Pascal Arimont, finlandezul Sirpa Pietikainen și portughezul Jose Inacio Faria.

Cei mai loiali în „S&D” sunt: două portugheze, cu acelaşi nume de familie – Rodrigues (Maria Joao și Liliana), doi italieni – David Sassoli și Caterina Chinnici și o lituaniană – Vilija Blinkeviciute.

Interesant este faptul că alți doi italieni se află, de asemenea, în topul clasamentului „rebelilor” din S&D: Sergio Cofferati și Elly Schlein. Acestora li s-au alăturat, în “top 5 cei mai rebeli”, suedeză Soraya Post, malteza Alfred Sant și irlandeza Nessa Childers.

În cea de-a treia forță politică a Parlamentului UE, CRE (Grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni), liderul conservatorilor finlandezi, Jussi Halla-aho, este cel mai loial membru al acestui grup, urmat de croata Ruža Tomašić și bulgara Angel Dzhambazki. Cel mai „rebel” din ECR de departe a fost grecul Notis Marias.

În ALDE, nu este o surpriză: liderul belgian al liberalilor europeni, Guy Verhofstadt, este de asemenea cel care a votat cel mai frecvent cu majoritatea grupului său (a fost „loial”) în 98,71% din deciziile luate. Verhofstadt este urmat de bulgara Iskra Mihaylova si croatul Jozo Radoš.

Dimpotrivă, letona Iveta Grigule-Pēterse se află în partea de jos a acestui clasament, cu doar 79,26% din voturile „loiale” (mai mult de o mie de voturi diferă de majoritatea grupului ei). Ea este urmată de doi olandezi – Johannes Cornelis van Baalen și Jan Huitema.

În grupul verzilor/ALE, cei mai „loiali” sunt doi germani – Barbara Lochbihler și Maria Heubuch urmaţi de maghiarul Benedek Jávor. Toți au votat în mod regulat (peste 99% din decizii) cu majoritatea grupului lor.

Pe de altă parte, Ana Miranda, din Spania, înregistrează cel mai scăzut punctaj din acest clasament raportat la comportamentul de vot, chiar dacă a devenit deputat în Parlamentul European mai târziu decât începerea generală a mandatului. Ea este urmată de estonianul Indrek Tarand și suedezul Max Andersson, ambii votând cu majoritatea grupului lor în puțin mai mult de 92% din decizii.

În Grupul Confederal al Stângii Unite Europene/Stânga Verde Nordică, liderul său german, Gabriele Zimmer, a fost cel mai loial membru, urmată de doi italieni Curzio Maltese și Eleonora Forenz. În schimb, două persoane olandeze se află în partea de jos a acestui clasament, Dennis De Jong și Anne-Marie Mineur, urmate de portughezul João Pimienta Lopes, care a devenit mai recent membru al Parlamentului European.

Interesant este că deputații din Grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR) și din Grupul Europa Libertății și Democrației Directe (EFDD) sunt cei mai „rebeli” din întregul Parlament al UE. Grecia Notis Marias (ECR) înregistrează cele mai scăzute cifre de loialitate (doar 39,48% dintre voturile sale au fost împărțite de grupul său politic), urmate de lituanianul Rolandas Paksas și italianul Giulia Moi, ambii deputați ai grupului EFDD.

În cadrul programului VoteWatch Europa, am urmărit îndeaproape, în ultimii 10 ani, pozițiile deputaților europeni pe toate subiectele, pentru a anticipa formarea coalițiilor și a identifica care partide și deputați europeni vor fi regizorii pe fiecare subiect.

POLITICO: Noii jucători politici ai Europei

Publicat de Camelia Teodosiu, 22 ianuarie 2019, 09:10

Novici de urmărit la marile alegeri UE.

Alegerile din 2014 pentru Parlamentul European (PE) au fost un moment de referinţă pentru partidele radicale de dreapta şi stânga. Alternativă pentru Germania, Democraţii Suedezi şi Podemos din Spania au câştigat în premieră locuri în acel an. Iar Syriza din Grecia a obţinut şase locuri, de la numai unul în 2009.

De atunci, peste 100 de noi partide au fost înfiinţate în statele UE – dintre care unele îşi vor trimite probabil primii membri în PE după ce alegătorii vor merge în mai la urne.

Cine va da lovitura în 2019? Iată un ghid Politico al noilor partide ce merită urmărite.

Alternativă pentru Germania

Da, partidul german de extrema dreaptă a câştigat şapte locuri în 2014, însă de atunci şi-a pierdut toţi europarlamentarii, fie din cauza dezertărilor, fie din cauza politicii naţionale. Partidul, care a decis acum să poarte o campanie pentru părăsirea UE, e cotat cu şanse de a obţine 13 locuri, conform „Sondajului Sondajelor” realizat de Politico.

La République En Marche

Partidul preşedintelui francez Emmanuel Macron ar putea fi cel mai dezamăgitor nou venit. Dacă eurofilii sperau cândva ca el să măture până la 30 de locuri, devenind nucleul unei noi coaliţii pro-UE de liberali, social-democraţi moderaţi şi creştin-democraţi de centru, partidul este acum cotat cu şanse de a obţine numai 19 locuri. Între timp, presiunile interne – cel mai recent din partea protestelor Vestelor Galbene – l-au distras pe Macron de la activitatea de constituire de alianţe în exteriorul Franţei.

Raza de speranţă pentru Macron: locurile ar putea fi necesare pentru constituirea unei largi majorităţi pro-UE în PE. Acest fapt i-ar conferi un slab cuvânt decisiv de spus, dar decisiv totuşi.

Insurecţia Poloniei

Polonia este căminul a două noi mişcări ce ar putea fura voturi de la cele două partide care au guvernat ţara cel mai recent: Lege şi Justiţie şi Platforma Civică. Partidul de extrema dreaptă Kukiz’15, condus de un fost punkist, a câştigat 42 de locuri în parlamentul polonez în 2015, însă n-a prea reuşit de atunci să menţină o linie coerentă. El e cotat cu şanse de a câştiga patru dintre cele 52 de locuri ale Poloniei în PE şi ar urma să se alăture unei alianţe ce include şi Mişcarea de Cinci Stele din Italia.

O altă mişcare, de centru-stânga şi condusă de fostul primar din Słupsk, Robert Biedroń, nu a fost încă înregistrată ca partid. Sondajele indică faptul că ar putea câştiga cinci locuri, dacă ar intra în cursă.

Partidul Pirat din Cehia

Acest partid aliat cu Verzii este într-o continuă cursă cu suişuri şi coborâşuri cu Partidul Civic Democratic pentru al doilea loc în sondajele din Cehia. Piraţii vor câştiga cel mai probabil primele lor patru locuri în PE, ceea ce-i va aşeza lângă Verzii germani în postura de cea mai de succes poveste a ecologiştilor în 2019. Partidul Libertăţii şi Democraţiei Directe de extrema dreaptă este o altă nouă formaţiune cehă demnă de remarcat, cotată cu şanse de a avea un europarlamentar.

Cruciaţii anticorupţie ai României

Două noi partide negociază o candidatură comună cu un program anticorupţie la alegerile din mai. Partidul PLUS al fostului premier Dacian Cioloş a ales deja 43 de candidaţi pentru PE (pentru cele doar 33 de locuri ale României). Celălalt partid este Uniunea Salvaţi România, al treilea ca mărime din parlamentul României. Luate la un loc, ele sunt cotate cu şanse de a obţine 18% din voturi, adică şase locuri în PE.

Neofiţii Letoniei

Trei dintre cele cinci partide letone cel mai bine situate în sondaje nu existau în urmă cu cinci ani. „Cine Deţine Statul?”, Noul Partid Conservator şi „Mişcarea Pentru!” vor obţine cel mai probabil câte un loc din cele opt care îi revin Letoniei în PE.

Uşa deschisă a prezenţei slabe la urne în Slovacia

Slovacia are o prezenţă la vot şocant de redusă la alegerile pentru PE: doar 13% în 2014, iar dintre alegătorii sub 30 de ani au votat doar 6%. Oricare partid nou care ar reuşi să capteze atenţia publicului în săptămânile premergătoare votului va avea o şansă de a atrage un segment din cei 87% care s-au abţinut, dând peste cap rezultatele din Slovacia. Partidele cu cele mai mari şanse de face acest lucru sunt Partidul Popular al Slovaciei Noastre (Kotleba) şi Sme Rodina, ambele de dreapta şi cotate în sondaje cu 9%.

Stânga paneuropeană

Nici Mişcarea Democraţie în Europa (DiEM25) şi nici Volt Europa nu au avut vreun impact în sondajele de opinie, dar ambele micro-partide paneuropene fac mult tam-tam pe reţelele sociale. DiEM25 e condusă de fostul ministru grec de finanţe Yanis Varoufakis, care candidează în Germania. Volt Europa e condus de experţi pro-UE în politici cu vârste de 30-40 de ani. Formaţiunea are filiale în toate statele UE şi e înregistrată ca partid în opt dintre ele.

Articol de Ryan Heath

La propunerea umanistei Maria Grapini, Parlamentul European a alocat 800.000 de euro în plus pentru IMM-uri

Publicat de Camelia Teodosiu, 12 iulie 2018, 14:23

Joi, 12 iulie, în Comisia IMCO (Piața Internă și Protecția Consumatorilor) a PE, s-a votat raportul privind alocarea Bugetului UE pentru anul 2019.

Europarlamentarul PPU-sl, Maria Grapini, a fost raportor din umbră în acest subiect și, la propunerea sa,  IMM-urile au obținut un succes evident, căci la liniile bugetare pe proiectele pilot s-a adoptat amendamentul bugetar prin care se alocă 800.000 de euro în plus față de propunerea Comisiei pentru Susinerea cheltuielilor pentru competitivitatea intreprinderilor mici și mijlocii (COSME). Maria Grapini a reconfirmat faptul că lupta sa pro IMM-uri nu este una surdă, că Europa ia în calcul propuneri ori de câte ori acestea sunt serioase și reprezentate profesionist, precum cea din Comisia IMCO.

Europarlamentarul a mai avut propuneri, votate joi, la IMCO, legate, spre exemplu, de necesitatea susținerii competitivității mai puternice și de alocarea fondurilor necesare pentru transformările inerente, impuse de intrarea în era digitală. Maria Grapini a atins și problema produselor neconforme, astfel că în raport, la propunerea sa, găsim și necesitatea alocarii resurselor bugetare necesare pentru ca supravegherea pieței  să fie una eficientă și coordonată, în vederea sporirii siguranței consumatorilor.

Raportul de joi, la care românca Maria Grapini a fost raportor din umbră, se referă și la necesitatea de a recomanda Comisiei Europene susținerea programelor de informare a cetățenilor despre drepturile și modalitatea de acțiune, atunci când aceste drepturi sunt încălcate, dar și de a saluta majorarea creditelor din proiectul de buget 2019 cu privire la protejarea intereselor consumatorilor/îmbunătățirea siguranței și informării acestora. Nu în ultimul rând, unul dintre amendamentele depuse la Comisia IMCO impune introducerea nevoii de corelare a tuturor programelor pentru Piața Internă cu Regulamentul General al UE privind protectia datelor personale.

“Sper ca și IMM-urile din România să beneficieze de acești bani! Autoritățile naționale au obligatia informării cetățenilor și a mediului  economic. Eu sper că mesajul meu de astăzi este important și îmbucurător!”, a declarat, de la Bruxelles, europarlamentarul PPU-sl, Maria Grapini.

Politica comercială, în slujba oamenilor

Publicat de Camelia Teodosiu, 24 noiembrie 2017, 10:55

Parlamentul European, conform Tratatului de la Lisabona, are competențe sporite privind comerțul internațional pe care ar trebui să le folosească într-un mod mai eficient în monitorizarea implementării acordurilor comerciale ale UE, a declarat deputatul european Iuliu Winkler, vicepreședinte al Comisiei de Comerț Internațional (INTA) a Parlamentului European (PE), în cadrul conferinței prilejuită de cea de-a 2-a ediție a ”Zilei Politicii Comerciale” – ”Trade Policy Day” desfășurată miercuri, 22 noiembrie a.c., la Bruxelles.

”PE are o serie de instrumente pentru monitorizarea implementării acordurilor comerciale, între care și contactul direct cu asociațiile sectoriale și profesionale, cu reprezentanții societății civile, dar și cu companiile europene. Deputații trebuie să țină, individual, dar și prin dialog structurat, legătura cu toate aceste entități, aducând astfel UE mai aproape de cetățenii săi. Noi, ca deputați europeni, trebuie să ne asumăm un rol mai mare în privința transmiterii informațiilor referitoare la comerț și economie și, în același timp, să preluăm reacțiile actorilor implicați, acestea fiind importante în activitatea noastră legislativă”, a afirmat Iuliu Winkler. În opinia deputatului european al UDMR, rolul PE nu se încheie odată cu ratificarea unui acord comercial, ci, din contră, trebuie să continue prin  monitorizarea implementării acordurilor internaționale, implicit a deficiențelor acestora, dar și  a beneficiilor pe care acestea le aduc în viața oamenilor.

”Politica comercială este un instrument esențial al UE, cel mai important scop al acesteia fiind crearea locurilor de muncă. Din această perspectivă, politica comercială a UE se află în slujba cetățenilor”, a mai spus Winkler în cadrul lucrărilor conferinței. Vicepreședintele INTA a subliniat faptul că practica arată că firmele din UE consideră că normele de aplicare ale acordurilor comerciale sunt mult prea birocratice și complicate. ”De multe ori se întâmplă că firmele europene nu au destule informații cu privire la aceste acorduri comerciale, mai ales pentru antreprenorii mici și mijlocii o problemă majoră este accesul dificil la informații în limba lor maternă”, a adăugat Iuliu Winkler.

Conferința din cadrul ”Zilei Politicii Comerciale” – ”Trade Policy Day” a fost structurată în două paneluri de dezbateri, primul fiind dedicat Strategiei Comerciale și de Investiții a UE ”Comerț pentru toți” – ”Trade for all”. Documentul adoptat în anul 2015, pentru o perioadă de 5 ani se află în curs de revizuire la jumătatea perioadei. În cadrul acestui panel, comisarul pentru Comerț, Cecilia Malmström, a analizat rezultatele strategiei, iar reprezentanții Organizației Mondiale a Comerțului (OMC), ai Conferinței Națiunilor Unite pentru Comerț și Dezvoltare (UNCTAD), Forumului Economic Mondial (WEF), experți și profesori în domeniul comerțului internațional au susținut prezentări. Cel de al doilea panel a abordat relația dintre comerț și globalizare.

”Ziua Politicii Comerciale” – ”Trade Policy Day”, inițiată în anul 2016 la propunerea deputatului european Iuliu Winkler, își propune asigurarea unui cadru pentru discuții menite să aducă perspective proaspete, chiar inedite asupra economiei și comerțului global, asupra provocărilor din acest domeniu din partea reprezentanților PE, Comisiei Europene și a celor mai importante organizații internaționale cu preocupări și atribuții în domeniu.

Maria Grapini, pe tema scandalului vaccinurilor din România: “Inconștiență versus incompetență, pe viața copiilor noștri! E revoltător și cinic!“

Publicat de Camelia Teodosiu, 27 iulie 2017, 09:43

Surse guvernamentale au declarat, miercuri, 26 iulie, că ministrul Sănătăţii urmează să anunţe iminente demiteri din sistemul de sănătate. Pe baza raportului întocmit de minister, s-a ajuns la concluzia că responsabili de situaţia vaccinării sunt reprezentanţi din Direcţiile de Sănătate Publică, dar și funcționari din… Ministerul Sănătății. Ironic sau nu, concomitent cu statisticile negre pe care tot ei le anunță, birocrații ministeriabili se dovedesc incapabili să gestioneze o criză care urcă, din nou, România în fruntea clasamentelor mondiale nefaste. Decesele din cauza rujeolei sunt o evidență, numărul lor e, în continuare, în creștere.

Europarlamentarul PPU-sl, Maria Grapini, președinte onorific al Asociației Pacienților din Timiș, a reacționat dur, pe acest subiect, reiterând în fapt ceea ce susține, permanent, de luni bune, în țară sau în PE.

“S-a demonstrat de către specialiști că scăderea ratei vaccinării a condus la epidemii de rujeolă şi rubeolă, ce ar fi putut să fie prevenite! Timişul se află, din păcate, pe harta neagră a deceselor bebeluşilor din România, fapt care mă întristează profund. Trebuie înțeles foarte bine un lucru: bebeluşii mor din cauza celor care nu îşi vaccinează copiii! E un mediu periculos pentru cei care intră în viaţa aceasta şi n-au cum să se apere! Din păcate, există părinți care nu doresc să-și vaccineze copiii. Acest curent, de luptă împotriva vaccinurilor, este extrem de periculos si trebuie combătut cu argumente și ferm!

Organizația Mondială a Sănătăţii atrage atenția că riscul copiilor sub 5 ani de a dezvolta complicații serioase si chiar de a deceda din cauza bolilor prevenibile prin vaccinare este foarte ridicat. Potrivit sursei citate, rujeola este una dintre cauzele principale de deces în rândul copiilor, în 2015, pe plan global, înregistrându-se 134.200 de decese asociate acestei boli!

Cum e posibil ca funcționari ai Ministerului Sănătății și responsabili din Direcțiile de Sănătate Publică să se creadă Dumnezei? Inconștiență versus incompetență, pe viața copiilor noștri! E revoltător și cinic! Aștept decizia premierului României, dar mai ales pedepsirea celor care au făcut din acest subiect o alba-neagra ridicolă, cu vaccinurile care ba sunt, ba nu sunt, ba zac în depozitul cutare, ba n-au ajuns, ba stau în cabinetele medicilor de familie! Timp în care, copiii noștri mor de rujeolă, în secolul XXI!“, a declarat umanista Maria Grapini.

Sursa: Comunicat de presa – Europarlamentar Maria Grapini