Cumnatul regelui Spaniei a intrat în închisoare

Publicat de Camelia Teodosiu, 19 iunie 2018, 08:10

Iñaki Urdangarín, soțul infantei Cristina a Spaniei, a intrat luni în închisoarea Brieva, din Ávila.

Cumnatul regelui Spaniei, Inaki Urdangarin, a intrat în închisoarea Brieva din Ávila pentru a executa pedeapsa de 5 ani și 10 luni la care a fost condamnat în cazul Noos, pentru deturnare de fonduri, abuz de putere, fraudarea administrației publice, infracțiuni fiscale și trafic de influență.

Curtea Supremă a aprobat săptămâna trecută sentința, chiar dacă scăzut cu cinci luni perioada de lipsire de libertate. Audiencia Provincial din Baleare, unde a fost judecat cazul, l-a condamnat pe cumnatul regelui la șase ani și trei luni de închisoare.

Soțul Infantei Cristina a sosit la Madrid duminică de la Geneva, orașul elvețian în care familia locuia din clipa în care cazul a devenit public, potrivit postului de televiziune RAC1.

Brieva, una dintre cele 82 de închisori pe care fostul jucător de handbal le putea alege pentru executarea pedepsei, potrivit ziarului „El Pais”, este o închisoare pentru femei cu o aripă specială destinată bărbaților, care era nefolosită. Se află la șapte kilometri de Ávila și puțin peste 100 de kilometri de Madrid și are 162 de celule (plus 18 complementare). Luis Roldan, un politician proeminent din PSOE, condamnat pentru fraudă fiscală, şi-a executat pedeapsa aici între 1995 și 2005.

Deținutul va trece prin procedurile obișnuite la intrarea în închisoare: examen medical și interviu de evaluare cu psihologii. Ar trebui să petreacă prima noapte în modulul de admitere înainte de a merge la celula sa. Potrivit ziarului „El Pais” , Iñaki Urdangarín primește un dosar de 36 de pagini cu regulamentul închisorii și poate efectua 10 apeluri telefonice pe săptămână, de câte cinci minute fiecare.

Odată executat un sfert din pedeapsă, adică 17 luni, fostul duce de Palma poate solicita eliberarea condiționată, precizează ziarul „La Vanguardia”.

Diego Torres,  partener al lui Urdangarín la Institutul Noos, condamnat şi el, va intra astăzi în închisoarea Can Brians 2.

Odată ce sentințele au fost aprobate, condamnații au avut cinci zile pentru a se prezenta la închisoare. (Articol de Lina Santos)

Torţionarul Vişinescu vrea în libertate

Publicat de adinaiftime, 20 august 2017, 11:40

Curtea de Apel Bucureşti a amânat pentru 12 septembrie judecarea cererii de întrerupere a pedepsei formulată de torţionarul Alexandru Vişinescu.

Instanţa a cerut efectuarea unei expertize medico-legale prin care să se precizeze dacă Alexandru Vişinescu suferă de o boală care face imposibilă executarea pedepsei şi tratarea în penitenciar.

Fostul comandant al Penitenciarului Râmnicu Sărat a fost condamnat la 20 de ani de închisoare pentru crime împotriva umanităţii.

Și cel care dă mită e vinovat!

Publicat de Mihaela Costache, 8 octombrie 2015, 14:30

De obicei, atunci când vine vorba despre scandaluri de corupție, ne îndreptăm atenția asupra persoanelor care dețin functii în administrația publică, centrală sau locală, și care au luat mită sau care au fost implicate în traficul de influență.

Să nu uităm, însă, că orice infracțiune de corupție implică două părți, persoana coruptă, care, în schimbul unor foloase necuvenite, face sau nu face ceva în legătură cu atribuțiile sale de serviciu, în avantajul corupătorului, al celui care dă mită. De asemenea, trebuie bine ştiut că legea română incriminează şi fapta celui care oferă mita, acesta fiind considerat la fel de vinovat cu cel care ia această mită.

Având toate acestea în minte, să ne întoarcem la cazurile de corupție care au zguduit administrația publică locală a Bucureștiului, în ultima vreme.

Primarul sectorului 5, Marian Vanghelie, este acuzat de procurorii anticorupție că ar fi creat, la nivelul primăriei pe care o conducea, un sistem prin care agenții economici care aveau contracte cu autoritatea locală trebuiau să plătească un comision. Cei care nu plăteau comisioanele, nu mai aveau acces la contracte cu Primăria Sectorului 5. Același lucru l-ar fi făcut, potrivit procurorilor, și primarul sectorului 1, Andrei Chiliman, și primarul suspendat al Capitalei, Sorin Oprescu. Desigur, în aceste fapte ar fi implicați și consilieri locali și municipali și funcționari din cadrul celor trei primării, susțin procurorii.

Ei bine, toate aceste fapte de corupție, care implică adevărate rețele organizate formate din funcționari publici, după cum reiese din referatele întocmite de către procurorii anticorupție, implică, de cealaltă parte, agenți economici privați care au fost dispuși să facă acest joc, să plătească respectivele comisioane, adică mita, pentru a obține contractele. Și lucrurile au mers așa ani și ani la rând, fără ca agenții economici să reclame organelor specializate ale statului sau în mod public faptul că sunt obligați să plătească sume mari de bani drept comisioane pentru obtinerea contractelor.

Totul a ieșit la lumină abia atunci când au intervenit procurorii anticorupție sau când respectivii agenți economici au fost „strânși cu ușa” de FISC, pentru anumite infracțiuni economice.

Această complicitate de lungă durată între funcționarii corupți și afaceriști la fel de corupți poate ar trebui să ne facă să ne gândim că este ceva în neregulă și cu mediul privat de afaceri. De ce, oare, nu au demascat reprezentanții acestuia corupția? De ce nu au reclamat public faptul că li se cere mită, la nivelul unor autorități locale? Și, mai ales, ce garanție avem că această „simbioză” corupți-corupători nu se va relua, cu alți actori implicați?