Măsuri speciale pentru vizita Papei Francisc, în România

Publicat de Andra Radu, 27 mai 2019, 11:23

Călătoria apostolică va începe vineri, 31 mai, în Bucureşti. În a doua zi a vizitei, Suveranul Pontif va fi la Șumuleu Ciuc și la Iași.

Pelerinajul se va încheia pe 2 iunie, la Blaj, unde Papa va beatifica șapte episcopi greco-catolici pe Câmpia Libertăţii.

În Capitală au fost luate măsuri speciale pentru vizita Papei Francisc.

Numărul autobuzelor va fi suplimentat în zonele Gara de Nord şi Aeroportul Otopeni cu ocazia vizitei Papei Francisc, a declarat vineri Andrei Creci, director general al Societăţii de Transport Bucureşti.

Ciprian Miron, director general al Poliţiei Capitalei, a informat că măsurile de securitate sunt ample, Poliţia Capitalei participând cu aproape 2.000 de poliţişti la această misiune.

Laurenţiu Cazan, director general al Direcţiei Generale de Jandarmi a Municipiului Bucureşti, a menţionat că aproximativ 1.700 de jandarmi operativi au fost mobilizaţi pentru ziua de 31 mai.

Orlando Cătălin Şchiopu, inspector-şef al ISU Bucureşti-Ilfov, a declarat că instituţia va fi implicată în plan operativ cu peste 400 de ofiţeri şi subofiţeri şi peste 80 de mijloace de intervenţie.

Măsuri pentru asistarea medicală a pelerinilor, la spitalul din Miercurea Ciuc

Spitalul Județean de Urgență Miercurea Ciuc a luat o serie de măsuri pentru a asigura asistență medicală pelerinilor care sosesc în oraș cu ocazia vizitei Suveranului Pontif, precum și cu ocazia Pelerinajului de Rusalii de la Șumuleu Ciuc.

Unitatea medicală și-a suplimentat stocul de medicamente și de materiale sanitare, acumulând rezerva necesară, se precizează într-un comunicat de presă.

În perioada 27 mai – 9 iunie în Spitalul Județean de Urgență Miercurea Ciuc se limitează internările pacienților cu afecțiuni cronice, iar secțiile spitalului vor rezolva cazurile acute. Se limitează și activitatea ambulatoriilor de specialitate din clădirea principală a spitalului, iar pacienții vor fi reprogramați.

În ziua de 1 iunie, până la sfârșitul vizitei Papei nu vor fi preluate cazuri de urgență de la celelalte spitale din județ, acestea urmând a fi redirecționate către alte spitale județene, precizează sursa citată.

Slujba de la Șumuleu va fi transmisă în 4 limbi

Limba latină este cea în care vor fi rostite principalele părți din Liturghie, predica Papei Francisc urmând să fie rostită în italiană, cu traducere simultană în limbile română și maghiară. Corul, în schimb, va cânta doar în limba maghiară.

După încheierea Sfintei Liturghii, la ora 13:00, papa va fi găzduit pentru prânz la mănăstirea franciscană din Șumuleu, după-amiază urmând să ajungă cu elicopterul la Bacău, respectiv la Iași pentru o nouă întâlnire cu pelerinii.

IAȘI: Sarmale, colăcei, fructe și vin au fost împărțite pelerinilor veniți la hramul Sfintei Parascheva

Publicat de adinaiftime, 15 octombrie 2017, 11:30

Reprezentanții Primăriei municipiului Iași au oferit sarmale, vin, colaci și mere pelerinilor care au venit sâmbătă să se închine la racla cu moaștele Sfintei Cuvioase Parascheva de hramul acesteia.

Pentru acest eveniment, intitulat „masa pelerinilor”, reprezentanții municipalității, cei ai societăților aflate în subordine, dar și alte instituții sau întreprinzători au pregătit peste 60.000 de sarmale și au oferit câteva sute de kilograme de pâine și colăcei moldovenești, fructe, vin, sucuri și apă minerală.

„Ne continuăm tradiția, bună să spunem noi, de a răsplăti efortul pelerinilor care au venit la Iași în pelerinaj și fără de care aceste sărbători nu și-ar avea sensul”, a declarat primarul Mihai Chirica.

Câteva zeci de persoane s-au așezat în fața porților Cantinei de ajutor social cu aproximativ două ore înainte de împărțirea alimentelor pentru pelerini. La câteva sute de metri distanță, peste 40.000 de persoane au format un rând de câțiva kilometri lungime pentru a se închina la racla cu moaștele Sf. Cuvioase Parascheva.

În tot acest timp, un sobor de înalți prelați condus de Teofan, mitropolitul Moldovei și Bucovinei, a oficiat Slujba Sfintei Liturghii, ceremonie organizată special pentru a marca hramul Sf. Parascheva, considerată a fi ocrotitoarea Moldovei și a săracilor. La această manifestare religioasă au asistat peste 15.000 de persoane.

Pentru cei care nu au reușit să ocupe un loc în apropierea scenei pe care preoții oficiau slujba liturgică a fost amenajat un ecran panoramic.

Pelerinajul de hramul Sfintei Parascheva va fi până în cursul zilei de luni.

Iași: Sute de credincioși au luat parte la procesiunea de scoatere a raclei Sfintei Cuvioase Parascheva

Publicat de adinaiftime, 10 octombrie 2017, 17:00

Câteva sute de credincioși din țară și din străinătate au venit la Iași pentru a lua parte la procesiunea de scoatere a raclei Sfintei Cuvioase Parascheva, manifestare religioasă care a avut loc în această dimineaţă, în jurul Catedralei Mitropoliei Moldovei și Bucovinei.

După procesiune, racla cu moaștele Sfintei Parascheva a fost depusă în baldachinul special amenajat în Curtea Catedralei Mitropolitane.

Un sobor de preoți, conduși de Calinic Botoșăneanul, episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iașilor, a purtat baldachinul cu moaște în procesiune pe bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt, după care urmează oficierea, în curtea Catedralei Mitropolitane, a slujbei de sfințire a apei și Taina Sfântului Maslu, precum și Sfânta Liturghie.

La procesiune au luat parte câteva sute de pelerini care au venit încă de luni la Iași pentru a se închina la racla cu moaștele Sfintei Cuvioase Parascheva.

După amiază de la ora 16,00 se va săvârşi în catedrală Paraclisul Sfintei Cuvioase Parascheva, iar de la ora 21,oo până după miezul nopţii, va avea loc slujba de priveghere a Sfântului Mare Mucenic Gheorghe.

Cunoscută și sub numele de Sfânta Vineri, Cuvioasa Parascheva s-a născut în localitatea Epivat, astăzi Capul Kaliacra din Tracia, pe țărmul Mării Marmara, în prima jumătate a secolului al XI-lea. Tradiția spune că și-a împărțit hainele și hrana cu săracii, deși era mustrată de părinții ei. După moartea acestora, Parascheva a renunțat la avere și a părăsit casa părintească pentru a intra în monahism la o mănăstire din apropierea Constantinopolului. De aici a plecat la Ierusalim, retrăgându-se apoi în pustiul Iordanului, într-o mănăstire de maici, unde a rămas până la vârsta de 25 de ani, după care s-a întors în satul său natal, Epivat, unde a mai trăit încă doi ani, în post și rugăciune.

Moaștele Cuvioasei au fost păstrate aproape 200 de ani într-o biserică din Epivat, apoi la Tarnovo, iar în secolul al XVI-lea au fost duse la Constantinopol. În anul 1641, pe 13 iunie, voievodul Vasile Lupu a reușit să le aducă la Iași, așezându-le în biserica Mănăstirii ”Sfinții Trei Ierarhi”.

Racla Sfintei Parascheva a fost mutată în Catedrala Mitropolitană la sfârșitul secolului al XIX-lea, în 1888, după ce moaștele au scăpat neatinse din incendiul de la Biserica ”Trei Ierarhi”.

Deși Sfânta Cuvioasă Parascheva este sărbătorită în întreaga Patriarhie Română, ea este considerată ocrotitoarea Moldovei.

Canonizarea Cuvioasei Parascheva a fost hotărâtă de membrii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în anul 1955. Tot atunci a fost stabilită și data de prăznuire a Sfintei Parascheva, pe 14 octombrie. (Agerpres/ FOTO arhiva doxologia.ro)

Hram la Mănăstirea Hurezi

Publicat de adinaiftime, 15 august 2017, 20:13

Miercuri, 16 august, când Biserica Ortodoxă Română face pomenirea Sfinților Martiri Brâncoveni: Constantin Voievod cu cei patru fii ai săi: Constantin, Ștefan, Radu și Matei, și sfetnicul Ianache, Mănăstirea Hurezi va îmbrăca haine de sărbătoare.

Sfânta Liturghie va începe la ora 9.00, iar din soborul de arhierei, condus de către Înaltpreasfințitul Părinte Irineu, Arhiepiscopul Craiovei și Mitropolitul Olteniei.

Sute de pelerini din întreaga Oltenie, dar şi din ţară, sunt aşteptați să participe la hramul acestei vetre monahale şi să se închine cu evlavie moaştelor Sfântului Voievod Martir Constantin Brâncoveanu, domnitorul român ce a fost martirizat pe 15 august 1714, împreună cu cei patru fii ai săi (Constantin, Ștefan, Radu și Matei) și cu sfetnicul Ianache Văcărescu, de către turci, pentru că nu a vrut să renunțe la credința strămoșească.

Având în vedere sfârșitul martiric al voievodului Constantin Brâncoveanu și a celor patru fii ai săi împreună cu sfetnicul Ianache, și apreciind viața sa mărturisitoare, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în ședințele de lucru din 20-21 iunie 1992, a hotărât trecerea în rândul sfinților a celor șase martiri Brâncoveni.

Sfinții Martiri Brâncoveni Constantin Vodă și cei patru fii ai săi: Constantin, Ștefan, Radu, Matei și Sfetnicul Ianache sunt pomeniți în calendarul creștin ortodox la 16 august.

14 OCTOMBRIE – SFANTA PARASCHIVA

Publicat de Mihaela Costache, 14 octombrie 2015, 07:00

Parascheva cunoscută în popor şi ca „Sfânta Vineri”, dar și sub numele de Paraschiva, este o sfântă venerată în Biserica Ortodoxă Română și în alte biserici de rit oriental, patroana spirituală a Moldovei. Ziua ei de pomenire este 14 octombrie.

În anul 1641, moaștele sale au fost aduse la Iași de către domnitorul Vasile Lupu și așezate în ctitoria sa, Biserica Sfinții Trei Ierarhi. Aducerea moaștelor la Iași a fost un gest de recunoștință din partea patriarhului Partenie I și a membrilor Sinodului Patriarhiei Ecumenice de la Constantinopol pentru faptul că domnitorul Vasile Lupu a plătit toate datoriile Patriarhiei Ecumenice.

Începând din anul 1889, moaștele sale au fost mutate în Catedrala Mitropolitană din Iași unde peste 90.000 de pelerini o vizitează anual.

Datele statistice arată că peste 54 de mii de români poartă acest nume şi îşi sărbătoresc astăzi onomastica. Cele mai frecvente prenume pentru femei sunt Paraschiva, Parascheva, Chiva şi Chivuţa, iar pentru bărbaţi: Paraschiv, Chivu şi Paraschev.

La Nicula sunt aşteptaţi mii de pelerini

Publicat de Mihaela Costache, 14 august 2015, 14:00

Fără să ţină cont de caniculă, credincioşi din întreaga ţară se îndreaptă începând de joi, către Mănăstirea Nicula,unde an de an, de Sfânta Maria, sute de mii de pelerini respectă o tradiţie de peste 100 de ani şi vin să se închine în faţa icoanei Făcătoare de minuni a Maicii Domnului.

Şi în acest an, Arhiepiscopia Vadului, Feleacului şi Clujului se aşteaptă la un număr impresionant de credincioşi. Preotul Bogdan Ivanov ne oferă mai multe detalii despre pelerinajul ortodocşilor.

Practic, de astăzi, credincioşii care vor să participe la sarbătoarea Adormirii Maicii Domnului vor porni în pelerinaj. Mai demult existau comunităţi de toate vârstele şi tineri şi mai puţin tineri, care porneau cântând cu prapori şi cu două sau trei zile înainte, mergând pe jos spre Mănăstirea Nicula, făcând poate aproape 100 de kilometri. Este un pelerinaj condus de înalt Preasfinţitul părinte Arhiepiscop şi Mitropolit Andrei şi care va parcurge acest drum final de la Gherla spre Mănăstirea Nicula, aproximativ 8 sau 9 kilometri. Vom avea un invitat, Episcopul Andrei, vicarul Mitropoliei Kievului dar şi doi episcopi români, episcopul Lucian al Caransebeşului şi episcopul Timotei al românilor ortodocşi din Spania şi Portugalia. Ne aşteptăm la aproximativ 100 de mii de credincioși. Mulţi vin deja de foarte mulţi ani. E deja o tradiţie pentru ei. (Bogdan Ivanov, preot)

Această sărbătoare a Sfintei Marii este sărbătorită, ca în fiecare an, şi de pelerinii greco-catolici, tot la Nicula, însă slujbele se vor ţine la biserica parohială greco-catolică din sat şi nu la cea din incinta Mănăstirii.

Pelerinajul efectiv al greco-catolicilor începe vineri, 14 august la ora 16:00. Atunci când presfinţia sa Florentin, împreună cu sute de credincioşi din parohiile din Gherla, dar şi din alte locuri, vor parcurge drumul de la capela noastră din Gherla, până la biserica noastră greco-catolică din satul Nicula. Noi îi chemăm şi îi invităm pe toţi credincioşii noştri greco-catolici, dar sigur, la acest pelerinaj nu vor fi foarte mulţi, probabil câteva sute. Probabil pentru că şi ne aflăm într-o perioadă mai călduroasă. (David Avram, preot Eparhia Greco-catolică Cluj)

Pentru a veni în sprijinul credincioşilor care, an de an, iau parte la pelerinajul de la Mănăstirea Nicula, Agenţia CFR Cluj a suplimentat garniturile pentru a face faţă afluxului de călători din acest weekend cu ocazia Sărbătorii Sfintei Maria.

Astfel, pe ruta Bistriţa – Cluj va circula trenul Regio 4107, iar la întoarcere, Cluj – Bistriţa – Regio 4108.
De asemenea, pe ruta Ilva – Cluj va circula Regio 4703, respectiv Dej – Ilva Mică, trenul Regio 4484.

Destinaţia zilei – Peştera Sfântului Andrei

Publicat de Stefania Grigore, 17 iulie 2014, 20:12

EU aleg ROmania, 80 de locuri pe care TREBUIE sa le vezi!
Un proiect al retelei studiourilor Radio Romania Regional

 Bethleemul românesc

“Mii de pelerini din toată ţara au venit la Mănăstirea Sfântului Apostol Andrei”. Îţi răsună în urechi, în fiecare an, ca un clişeu, la sfârşit de noiembrie, în preajma hramului Sfântului Apostol, după care se aşterne liniştea peste lăcaşul sfânt din Sud-Vestul judeţului Constanţa. Scrierile bisericeşti îl numesc Bethleemul românesc, şi pe bună dreptate, pentru că aici s-a născut creştinismul românilor. Preoţii locului spun că pelerinii vin aici ca şi cum ar veni la Sfântul Andrei.

Peştera şi izvorul tămăduitor
Ce este mit şi ce este adevăr

În mijlocul naturii neşlefuite, la poalele dealului Urluiului de lângă localitatea Ion Corvin, judeţul Constanţa, a fost descoperit ceea ce astăzi numim Mănăstirea Peştera Sfântului Apostol Andrei. Meritul este al unui avocat din Constanța, căruia Sfântul i-ar fi apărut de mai multe ori în vis indicându-i locul peșterii. Dar mănăstirea nu este vestită doar pentru peştera în care a trăit apostolul, ci şi pentru cele 9 izvoare considerate tămăduitoare. La mai puţin de 80 de kilometri de Constanța este locul unde Sfântul Andrei a propovăduit cuvântul Domnului barbarilor din Scitia Minor. Tradiţia spune că atunci când Apostolul a ajuns aici, zona era seacă şi atunci a lovit cu toiagul în stâncă. În locul acela a izvorât un părâu, care n-a secat niciodată.

Vindecare prin credinţă

Imediat ce treci pragul peşterii, pământ sfânt, observi cum pereţii asprii sunt încărcaţi de icoane, luminate de candele, care parcă nu se sting niciodată. Cu credinţa că locul este făcător de minuni, oameni din toată lumea se îndreaptă către acest lăcaş, să se regăsească ori să-şi aline suferinţele, de cele mai multe ori, sufleteşti. Se închină, rostesc rugăciuni şi îşi lasă dorinţele scrise pe bucăţi de hârtie, pe care le ascund în scobiturile din pietrele peşterii. Tot aici se află şi o parte din moaştele Sfântului Apostol Andrei. În actuala biserică din peşteră există şi patul scobit în piatră, pe care se odihnea Apostolul. Astăzi, bolnavii vin de pretutindeni şi se aşează acolo pentru a-şi redobândi sănătatea. Locul este încărcat de spiritualitate şi de linişte, o linişte care potoleşte durerea şi alină sufletul.
Pentru cei care nu au fost niciodată aici, dar şi pentru cei care cunosc bine locul, mănăstirea şi împrejurimile ei pot fi o oază de linişte şi, de ce nu, o terapie pentru vindecarea spiritului.

Această prezentare necesită JavaScript.