Numărul persoanelor private de libertate a scăzut la aproximativ 23.500, de la aproape 27.500 la sfârşitul lui 2016, peste 3.100 de deţinuţi fiind eliberaţi, până pe 17 decembrie 2017, ca urmare a Legii privind recursul compensatoriu, care este considerată de Federaţia Sindicatelor din Administraţia Naţională a Penitenciarelor (FSANP) o măsură de „graţiere mascată”.
Pe 31 decembrie 2016 existau 27.455 de deţinuţi în sistemul penitenciar românesc, luni, 1 ianuarie 2018 fiind 23.525.
Până pe 17 decembrie 2017, în baza legii recursului compensatoriu intrate în vigoare pe 19 octombrie 2017, care prevede că la 30 de zile executate în penitenciar în condiţii necorespunzătoare deţinuţii beneficiază de şase zile considerate executate, 833 de persoane au fost puse în libertate ca urmare a expirării duratei pedepsei în termen, iar instanţele de judecată competente au admis liberarea condiţionată pentru 2.297 de deţinuţi.
Cu o zi înainte să intre în vigoare legea recursului compensatoriu ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, semnala că în ultima perioadă numărul de intrări în penitenciar este mai mic decât cel de eliberări.
Pe 21 noiembrie 2017, deficitul de locuri de cazare în unităţile penitenciare româneşti se cifra la 5.075. „În ceea ce priveşte situaţia spaţiilor de cazare, precizăm că, la data de 28.11.2017, gradul de supraaglomerare era de 125,45%, înregistrându-se un deficit de 4.867 de locuri, calculat la 4 m”, informa ANP pe 28 decembrie 2017.
Proiectul de lege iniţiat de Guvern referitor la graţierea unor pedepse şi a unor măsuri educative privative de libertate a fost înregistrat la Senat pe 31 ianuarie 2017 şi a fost adoptat tacit pe 29 mai 2017, aflându-se în prezent în dezbaterea Camerei Deputaţilor, cu rol decizional în acest caz.
Proiectul de act normativ iniţiat de 11 senatori PNL, prin care se propune supravegherea cu brăţara electronică, echivalarea zilelor de muncă în folosul comunităţii şi executarea pedepsei în weekend ca măsuri alternative de executare a pedepselor privative de libertate, a fost adoptat tacit pe 7 noiembrie 2017 de Senat. Soarta acestui proiect va fi decisă tot de Camera Deputaţilor, care are rol decizional şi în privinţa acestei iniţiative legislative.
Blocul Național Sindical solicită Ministerului Finanțelor Publice să-și explice public decizia de a transfera în sarcina salariaților povara asistenței medicale pentru șomeri, pensionari, asistați sociali, personal monahal sau persoane private de libertate.
Într-un comunicat de presă remis vineri AGERPRES, BNS atrage atenția asupra faptului că, prin proiectul de Ordonanță de Urgență de modificarea a Codului Fiscal, lansat joi în consultare publică, Ministerul Finanțelor Publice propune ca, începând de la 1 ianuarie 2018, pensionarii, șomerii, persoanele asistate social, persoanele aflate în concediu medical, persoanele aflate în concediu de creștere a copilului, personalul monahal, străinii aflați în centrele de cazare în vederea returnării ori expulzării să beneficieze cu titlu gratuit de servicii medicale, toți fiind asigurați ai sistemului public de sănătate, fără obligația de plată a contribuției de sănătate.
În contextul în care, de la 1 ianuarie 2018, salariații vor fi singurii contribuitori ai sistemului de asigurări de sănătate, ei vor fi cei care vor trebui să suporte povara serviciilor medicale pentru pensionari, șomeri, asistați sociali, personal monahal, deținuți etc., afirmă BNS.
„Prin proiectul OUG de modificarea a Codului Fiscal, lansat ieri în consultare publică, Ministerul Finanțelor Publice propune modificarea categoriilor de contribuabili la sistemul de asigurări de sănătate. În prezent, conform art. 153, alin. (1), lit. h) — o), Codul Fiscal, o serie de instituții publice sunt contribuabili ai sistemului public de asigurări de sănătate pentru persoanele ce beneficiază de diverse prestații sau indemnizații asigurate de instituțiile în cauză, respectiv: pentru șomeri — plata contribuției pentru asigurări de sănătate este asigurată de către ANOFM, din fondul de șomaj; pentru pensionari, dar și pentru cei aflați în concediu medical, ca urmare a unui accident de muncă sau boală profesională — plata contribuției pentru asigurări de sănătate este asigurată de către CNPP, din bugetul asigurărilor sociale; pentru persoanele asistate social — plata contribuției pentru asigurări de sănătate este asigurată de către ANPIS, din bugetul de stat; pentru personalul monahal — plata contribuției de asigurări de sănătate este asigurată de Secretariatul de Stat pentru Culte, din bugetul de stat; pentru persoanele aflate în penitenciare — plata contribuțiilor de asigurări de sănătate este asigurată de Ministerul Justiției, din bugetul de stat. În 2017, pentru 9 luni, suma contribuțiilor plătite de instituțiile publice mai sus menționate, pentru aceste categorii de persoane, a fost de 574 milioane lei. Majorarea pensiilor ar fi ridicat considerabil această sumă”, se menționează într-un comunicat al BNS.
Astfel, de la 1 ianuarie 2018, MFP propune ca niciuna dintre instituțiile menționate să nu mai asigure contribuțiile de sănătate pentru persoanele pe care le asistă.
„Având în vedere că de la 1 ianuarie 2018 salariații vor fi singurii contributori ai sistemului de asigurări de sănătate, ei vor fi cei ce vor trebui să suporte povara serviciilor medicale pentru pensionari, șomeri, asistați sociali, personal monahal, deținuți etc. Nu numai că Guvernul a eliberat angajatorul de toată responsabilitatea finanțării colective a sistemului de securitate socială, acum statul s-a eliberat pe el însuși de obligațiile sociale, a considerat că e prea mult. Și, atunci, le-a transferat cuiva care are prea puțină forță pentru a reacționa față de astfel de decizii. Probabil, în perioada următoare vom primi de la Ministerul Sănătății Publice completarea acestui ‘cadou’, lista prestațiilor medicale ce nu vor mai fi acoperite de asigurarea medicală”, completează BNS.
Contribuțiile sociale vor trece de la angajatori la angajați începând cu 1 ianuarie 2018, se arată într-un proiect de Ordonanță de Urgență privind modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul Fiscal publicat, joi, de Ministerul Finanțelor Publice (MFP).
„Nivelul contribuțiilor scade cu 2 puncte procentuale, astfel că din totalul de 39,25% contribuții plătite la un salariu brut se vor plăti 37,25%. Din totalul de 22,75% contribuții datorate de angajator, 20 de puncte se transferă către salariat”, informează ministerul, într-un comunicat.
Potrivit acestuia, în total, din salariul brut, 35% vor fi contribuții reținute de angajator în numele salariatului, iar contribuțiile rămase în sarcina angajatorului, respectiv 2,75% (după transferul de 20 puncte la salariat), scad la 2,25% și vor acoperi riscurile de șomaj, accidente de muncă, concediu medical, creanțe salariale.
Ministerul mai arată că acestea din urma vor fi cuprinse într-o singură contribuție, care se va numi contribuție asiguratorie pentru muncă.
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
