Producătorul britanic de televiziune Charlie Ottley a lansat, luni după-amiază, la Tulcea, documentarul „Wild Danube”, realizat în ultimul an în Delta Dunării, filmul urmând să fie prezentat anul viitor şi pe BBC.
Filmul surprinde Delta în cele patru anotimpuri şi prezintă rezervaţia atât cu biodiversitatea ei, cât şi cu problemele cu care se confruntă comunităţile.
El a pledat pentru ca pescarii să fie mai bine plătiţi, iar turismul să fie făcut responsabil.
Producătorul de televiziune britanic şi-a exprimat speranţa de a continua colaborarea pentru a promova Delta Dunării ca Amazonul Europei, lucru confirmat şi de conducerea Asociaţiei de Management al Destinaţiei Turistice Delta Dunării (AMDTDD).
Documentarul „Wild Danube” urmează să fie prezentat anul viitor pe BBC, cu sprijinul financiar al Consiliului Judeţean.
Pescuitul în Delta Dunării s-a reluat, începând de astăzi, iar Administraţia rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (ARBDD) a prelungit până la începutul lunii viitoare valabilitatea actelor în baza cărora pescarii comerciali îşi desfăşoară activitatea.
Ordinul de prohibiţie a pescuitului emis de Ministerul Mediului şi cel al Agriculturii pentru 2021 menţionează zonele de protecţie pentru resursele acvatice vii şi zonele de refacere biologică din România în care pescuitul continuă să fie interzis până la finalul anului, în unele cazuri, fie până la 15 iunie, în alte cazuri.
În acest an, în Delta Dunării, în afara perioadei de prohibiţie, pescuitul recreativ al ştiucii, şalăului, somnului şi crapului este permis numai în sistem „prinde şi eliberează”.
Astăzi se deschide, oficial, Bursa de Peşte din Tulcea
Foto: Sursa foto: Cristina Ion
Publicat de Andra Radu,
8 aprilie 2019, 12:18 / actualizat: 2 mai 2019, 7:40
Eliminarea evaziunii fiscale din domeniul piscicol, monitorizarea capturilor reale de pește din Deltă, sprijinirea pescarilor ale căror capturi nu sunt primite de cherhanale și protejarea resursei piscicole, reprezintă obiectivele acestui proiect pe care pescarii din zonă îl aşteaptă de peste zece ani.
Bursa de Pește îi va ajuta să își vândă marfa, le va garanta un preţ minim şi pentru specii de peşti care îşi găsesc mai greu loc pe piaţă, iar cumpărătorii vor şti exact pe ce dau banii.
Ca să funcţioneze în adevăratul sens al cuvântului bursă, ar trebui ca pescarii să ştie să opereze pe bursă, iar cumpărătorii să ştie să cumpere de pe bursă. Deocamdată aceasta va funcţiona, în realitate, ca un Centru de primă vânzare.
Peştele va fi adus de pescarul autorizat la punctul ce colectare cel mai apropiat, cu mijloace proprii de transport. În punctul de colectare peştele este cântărit, sortat şi înregistrat electronic, apoi condiţionat cu fulgi de gheaţă şi încărcat în mijloacele de transport cu destinaţia Bursa de pește Tulcea. Pentru aceasta, statul român a achiziţionat trei ambarcaţiuni şi patru maşini frigorifice.
Oferta de peşte (dimensiuni, tipuri, calităţi şi preţuri) va fi prezentată pe un site, iar de acolo se pot informa şi aproviziona agenţii economici. Va exista chiar şi un punct de desfacere cu amănuntul de unde persoanele fizice vor putea cumpăra peşte la kilogram.
Aceasta este deja funcţională şi a înregistrat primele tranzacţii, susţine directorul Autorităţii de Management a Programului Operaţional pentru Pescuit, Ciceronis Cumpănăşoiu. El a mai spus că sancţiunile pe care România le-ar fi plătit dacă Bursa de Peşte nu ar fi fost funcţională erau echivalente cu bugetul total al proiectului.
Reprezentanţii Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură, beneficiarii investiţiei, au declarat că o astfel de bursă este necesară deoarece prin intermediul acesteia va fi licitată şi comercializată oferta de produse pescăreşti „obţinută preponderent din pescuitul comercial desfăşurat în Delta Dunării, implicit, pentru a crea o piaţă concurenţială funcţională care să permită asociaţilor de pescari şi pescarilor să obţină cele mai bune preţuri de vânzare.”
În prezent, din cele aproape 40 de mii de hectare de amenajări piscicole din zonă, puţin sub 10 mii de hectare livrează efectiv peşte în pieţe. Pescarii spun că bursa va confirma şi calitatea peştelui, iar cumpărătorul va plăti exact pentru ceea ce cumpără.
Una dintre cele mai mari pieţe de peşte din lume funcţionează din anul 1935 la Tokyo, unde sunt aduse zilnic mii de tone de peşte, iar vânzările se ridică la milioane de euro.
Vremea lui Mărţişor este capricioasă; întâi babele, ursuze, apoi moşii… cei blânzi. După primele nouă zile din Martie, zilele Babelor urmează nouă zile, ale Moşilor. Babele, ca babele, mai rele, reflectă nestatornicia timpului în trecerea lui de la iarnă la primăvară şi posibilitatea ca această nestatornicie să prevestească norocul de peste an.
(varianta audio a rubricii)
Şi cei 9 moşi fac parte din cortegiul divin al unui zeu-moş, care este confundat uneori cu Sfântul Cer, alteori cu Dumnezeu sau Sîntilie. Sub raport meteorologic sunt mai blânzi, aduc vreme mai bună. În Oltenia se spune că „moşii bat cu maile în pământ să iasă căldura şi să încălzească seminţele”. Cum moşii încep pe 10 martie, după Mucenici, când se ştie că se mănâncă 40 de mucenici şi se beau 44 de pahare, nici nu-i de mirare că sunt… blânzi. Copiii băteau cu ciomegele în pământ zicând:
Intră frig şi ieşi căldură
Să se facă vremea bună
Pe la noi prin bătătură
Se aşteaptă însă ziua de 17 martie, ziua lui Alexie cel cald.
Se crede că atunci pământul se deschide şi ies gângăniile şi şerpii. Ce ne învaţă bătrânii, ce-i învaţă mai ales pe gospodarii tineri?
Este bine să se înconjoare de trei ori gospodăria, afumându-se cu tămâie, busuioc, sămânţă de cânepă atât casa, cât şi grajdurile, grădina, livada, în speranţa că astfel nici o gânganie nu se va mai apropia. În dimineaţa de Alexii cei mai curajoşi e bine să ia un clopoţel, o coasă şi o pereche de foarfeci şi să înconjoare casa de trei ori în credinţa că fierul are puterea de a ţine la distanţă duhurile necurate. E bine ca de Alexii gunoiul să fie dus departe de casă şi să fie ars, iar casele să se muruie. Ziua de 17 martie e cunoscută şi ca Ziua Şarpelui. În această zi nu trebuie să i se spună numele. De nu, peste an va fi muşcat de şarpe.
Ziua de Alexii e bună şi pentru pescari, dacă ţin post negru. Aşa vor avea noroc la peşte şi la poveşti!
Destinul e cum ţi-l rânduiesc ursitoarele, dar un strop de ajutor din partea omului nu strică. Aşa şi cu pescarii. Dacă merg la râu în dimineaţa de Alexii şi prind un peştişor, cât ar fi de mic, că tot o să spună că-i mare, şi îl mănâncă viu, vor avea noroc! Să nu uite însă vorbele, că vorbele leagă şi dezleagă:
Alexie, Omul lui Dumnezeu,
Eu am venit la pârâu,
Să prind un peşte,
Să-l mănânc
Cum este el din pârâu,
Iar tu să te rogi lui Dumnezeu
Totdeauna pentru mine,
Să pot prinde peşte bine!
Aşa-i norocul. Să nu uităm însă că norocul calcă în urma minţii! Câtă e!
Text şi lectură: Gabriela Rusu-Păsărin, realizator, Departamentul Studiourilor Teritoriale, Societatea Română de Radiodifuziune
Capturile de peşte din Delta Dunării s-au înjumătăţit faţă de acum 15 ani, în primul rând din cauza colmatării canalelor, afirmă pescarii din Jurilovca.
Într-o întâlnire avută săptămâna trecută cu reprezentanţii Administraţiei Rezervaţiei Biosfera Delta Dunării (ARBDD), pescarii au cerut redeschiderea unei guri de legătură între Marea Neagră şi complexul lagunar Razim-Sinoe.
Argumentul pescarilor a fost scăderea dramatică a resursei piscicole.
„Pescarii din Jurilovca solicită intervenirea de urgență a Rezervației Biosfera Delta Dunării în ceea ce înseamnă decolmatarea tuturor căilor de acces și a canalelor care fac legătura între lacul Razelm și Dunăre. În proporție de 70% discutăm de toate canalele colmatate, la un nivel la care s-a pus în pericol foarte mult resursa piscicolă în ultimii 15 ani. Nici nu se mai poate face transferul de apă din Dunăre către lacul Razelm și invers“, spune primarul comunei Jurilovca, Eugen Ion.
Cătălin Balaban, preşedintele Asociaţiei de Pescari din Jurilovca, spune că reglementarea vitezei pe canale este o altă problemă care nu şi-a găsit rezolvare.
„Printr-o hotărâre de guvern din 2015, în anumite zone se impune o anumită restricție de viteză. Dar în momentul în care s-a dat acea hotărâre de guvern, ARBDD se obliga să implementeze un program cu aparate de tip radar pentru verificare. De aceea a fost acum o lună acel scandal cu un draft de proiect de hotărâre prin care să modifice, în loc de viteză, să pună limită pe motoare, să nu se mai vină în Deltă cu moatoare de peste 100 cp, dar mai mult a fost ca o scuză a ARBDD că nu a fost în stare să implementeze acest program“, afirmă Cătălin Balaban.
Aşa cum, pe piaţă, au apărut pepenii fără sâmburi şi piersicile fără puf, poate că există o speranţă şi pentru amatorii de peşte, speriaţi de oasele, prea multe oase şi oscioare ala carasului. Unul dintre cei mai gustoşi peşti, dar… plini de oase! La fel ca scrumbia.
Nu credem că asta îi va ţine în loc pe iubitorii de peşte din Dobrogea, care au prilejul să meargă, sâmbătă, 14 octombrie, la prima ediţie a Sărbătorii Carasului, organizată în oraşul tulcean Isaccea.
Nu este greu de ghicit care va fi vedeta meniului.
„Caras prăjit! Atât, o singură specie. E posibil să fie și saramură din caras, dar știți că, întotdeauna, saramura se face din mai multe specii de pește, ca să iasă mai bună”, a explicat viceprimarul Jenică Curcă.
Aşa cum se întâmplă de multe ori, unii se vor distra, în timp ce alţii vor munci. Mai exact, vor munci artiştii Casei de Cultură din Isaccea.
„Programul este asigurat de Casa de Cultură a orașului Isaccea, cu interpreți din localitate și cu echipa de dansuri populare. Va fi multă muzică populară. Doamna Popa Agapia, interpretă de muzică populară, iar la chitară, muzică folk, Bunghetu Valentin, alături de ansamblul de dansuri Dunăreanca, din Isaccea. Se vor acorda niște premii pentru pescari și se vor spune povești pescărești”, a mai declarat viceprimarul Jenică Curcă.
Serbarea va avea loc la o cherhana, situate pe strada Câmpia Libertății numărul 89 bis, mai exact la trei kilometri distanță de malul Dunării și la trei kilometri distanță de Isaccea. Manifestarea va începe la ora 11.00.
ARBDD: Sistem RADAR pentru bărcile care circulă cu viteză în DELTĂ
Publicat de adinaiftime,
23 septembrie 2017, 21:50
Guvernatorul ARBDD a retras propunerile privind noile reguli de circulaţie a navelor în Delta Dunării.
Acesta voia să impună limite în ceea ce priveşte puterea motorului ambarcaţiunilor, în zonele cu limite de viteze.
Propunerea a atras numeroase critici din partea agenţilor economici şi a pescarilor.
Acum, proiectul a fost retras de pe site-ul ARBDD, iar pe 3 octombrie, în cadrul unei dezbateri publice, acesta va fi discutat din nou.
Guvernatorul Mălin Muşatescu a declarat pentru Radio Constanţa că nu renunţă la proiectele menite să protejeze Delta.
El a precizat că săptămâna viitoare va avea întâlniri cu cei de la Autoritatea Navală şi de la Poliţia Rutieră pentru a aplica în Deltă, un sistem similar radarelor de pe şosele, pentru a putea monitoriza viteza ambarcaţiunilor.
„Alternativa nu este decât una singură: de a monitoriza bărcile așa cum sunt monitorizate mașinile pe șosele. Este puțin mai dificil. Săptămâna viitoare voi avea întâlniri cu cei de la Autoritatea Navală Română și cu cei de la Poliția Rutieră din Tulcea și voi discuta cu ei pentru a vedea exact cum putem să punem în acțiune un corp de control care să monitorizeze traficul de bărci, vitezele cu care bărcile circulă în Deltă. Vreau să le spun tuturor celor care iubesc Delta și care încă speră că Delta va putea fi văzută așa cum este ea și de generațiile viitoare, că vom face tot ce ne stă în putință pentru a o proteja”, a declarat pentru Radio Constanța guvernatorul Mălin Muşatescu.
Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin,
13 martie 2017, 05:00 / actualizat: 13 martie 2017, 6:23
De mucenici, la 9 martie, bătrânii noştri invocau vremea bună. Şi credeau că aşa cum este în ziua de mucenici, aşa va fi încă patruzeci de zile. Copiii băteau cu ciomegele în pământ zicând:
Intră frig şi ieşi căldură
Să se facă vremea bună
Pe la noi prin bătătură.
Vremea lui Mărţişor este capricioasă; întâi babele, ursuze, apoi moşii… cei blânzi. Se aşteaptă însă ziua de 17 martie, ziua lui Alexie cel cald.
Se crede că atunci pământul se deschide şi ies gângăniile şi şerpii. Ce ne învaţă bătrânii, ce-i învaţă mai ales pe gospodarii tineri?
Este bine să se înconjoare de trei ori gospodăria, afumându-se cu tămâie, busuioc, sămânţă de cânepă atât casa, cât şi grajdurile, grădina, livada, în speranţa că astfel nici o gânganie nu se va mai apropia. În dimineaţa de Alexii cei mai curajoşi e bine să ia un clopoţel, o coasă şi o pereche de foarfeci şi să înconjoare casa de trei ori în credinţa că fierul are puterea de a ţine la distanţă duhurile necurate. E bine ca de Alexii gunoiul să fie dus departe de casă şi să fie ars, iar casele să se muruie. Ziua de 17 martie e cunoscută şi ca Ziua Şarpelui. În această zi nu trebuie să i se spună numele. De nu, peste an va fi muşcat de şarpe.
Ziua de Alexii e bună şi pentru pescari, dacă ţin post negru. Aşa vor avea noroc la peşte şi la poveşti! Destinul e cum ţi-l rânduiesc ursitoarele, dar un strop de ajutor din partea omului nu strică. Aşa şi cu pescarii. Dacă merg la râu în dimineaţa de Alexii şi prind un peştişor, cât ar fi de mic, că tot o să spună că-i mare, şi îl mănâncă viu, vor avea noroc! Să nu uite însă vorbele, că vorbele leagă şi dezleagă:
Alexie, Omul lui Dumnezeu,
Eu am venit la pârâu,
Să prind un peşte,
Să-l mănânc
Cum este el din pârâu,
Iar tu să te rogi lui Dumnezeu
Totdeauna pentru mine,
Să pot prinde peşte bine!
Aşa-i norocul. Să nu uităm însă că norocul calcă în urma minţii! Câtă e!
Text și lectură: Gabriela Rusu-Păsărin, Grupul operativ, Departamentul Studiourilor Regionale, Societatea Română de Radiodifuziune
La Pavilionul Expozițional din Mamaia va avea loc, în weekend, Festivalul Național al Peștelui.
În cadrul evenimentului “Pescia 2014”, pescarii amatori și profesoniști vor putea face schimb de impresii cu alți pasionați de pescuit, vor avea ocazia să învețe noi reţete de preparare a peștelui și vor obţine informații despre beneficiile consumului de pește.
Nu vor lipsi preparatele tradiționale din pește, cum ar fi icrele, zacusca de pește și varza călită cu pește, alături de mâncărurile exotice, precum sushi, toate preparate în fața vizitatorilor.
Festivalul Naţional al Peştelui va fi deschis între 15 şi 17 august, între orele 10.00 și 20.00, iar duminică, în ultima zi, până la ora 16.00. Intrarea va fi liberă.
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
