Pescuitul în Delta Dunării s-a reluat, începând de astăzi, iar Administraţia rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (ARBDD) a prelungit până la începutul lunii viitoare valabilitatea actelor în baza cărora pescarii comerciali îşi desfăşoară activitatea.
Ordinul de prohibiţie a pescuitului emis de Ministerul Mediului şi cel al Agriculturii pentru 2021 menţionează zonele de protecţie pentru resursele acvatice vii şi zonele de refacere biologică din România în care pescuitul continuă să fie interzis până la finalul anului, în unele cazuri, fie până la 15 iunie, în alte cazuri.
În acest an, în Delta Dunării, în afara perioadei de prohibiţie, pescuitul recreativ al ştiucii, şalăului, somnului şi crapului este permis numai în sistem „prinde şi eliberează”.
Prohibiţia generală a pescuitului în România a început în habitatele naturale. Pescuitul urmează să fie interzis şi în apele care constituie frontieră din data de 24 aprilie, se arată în Ordinul de prohibiţie emis de Ministerul Mediului şi cel al Agriculturii.
Actul normativ prevede şi excepţiile privind prohibiţia, iar printre ele se află pescuitul pe râul Prut, frontieră cu Republica Moldova, zonă în care pescuitul va fi interzis din data de 24 aprilie.
Indiferent de zonă, prohibiţia se va încheia pe 8 iunie, atunci când toţi pescarii îşi vor putea relua activitatea, conform ordinului celor două ministere.
Preşedintele Asociaţiei de Management al Destinaţiei Turistice Delta Dunării, Cătălin Ţibuleac, este de părere că singurii care sunt afectaţi sunt cei care nu cheltuiau în zonele în care-şi petreceau vacanţa. Acesta a precizat că ordinul de prohibiţie nu va afecta decât într-o foarte mică măsură fenomenul turismului în Deltă.
Prohibiţia generală a pescuitului se desfăşoară în funcţie de specie, dar şi de perioada de reproducere şi are drept scop protejarea resursei.
La şalău şi biban, pescuitul a fost interzis de luna trecută, iar la scrumbie, prohibiţia a început în această săptămână şi se va desfăşura pe sectoare de Dunăre.
Pescuitul recreativ maritim în atenţia Uniunii Europene
Publicat de Camelia Teodosiu,
17 mai 2018, 08:17 / actualizat: 25 mai 2018, 13:27
Pescuitul recreativ din zonele maritime va fi mai bine reglementat și monitorizat la nivelul Uniunii Europene, după ce Comisia Parlamentară pentru pescuit a adoptat, acum două zile, raportul eurodeputatei liberale Norica Nicolai privind situația pescuitului recreativ în UE, cu o majoritate de 21 de voturi pentru și 2 împotrivă.
”Am propus și am lucrat acest raport de inițiativă deoarece la nivelul Uniunii avem din ce în ce mai multe discuții cu privire la importanța economică și socială a pescuitului recreativ maritim, dar și cu privire la impactul asupra stocurilor de pește pe care această activitate o are. Trebuie subliniat faptul că domeniul de aplicare al raportului se referă doar la pescuitul recreativ maritim, care se află într-o situație duală. Această activitate este reglementată la nivelul statelor membre, fiind de competența acestora și nu a Uniunii Europene. În același timp, pescuitul recreativ maritim vizează aceleași stocuri de pește capturate și de pescuitul comercial sau artizanal, stocuri ce se află sub reglementarea Uniunii. Din păcate, nu avem date complete cu privire la acest impact, nu avem date complete cu privire la importanța economică a acestei activități, deși pescuitul recreativ maritim este inclus din ce în ce mai mult în planurile multianuale sau în planurile de urgență”, a explicat Norica Nicolai (MEP, ALDE) motivul pentru care a promovat acest subiect.
În consecință, raportul adoptat cere explicit statelor membre să își îndeplinească obligația de a culege datele necesare, cere Comisiei Europene să evalueze din toate punctele de vedere această activitate și să prezinte argumente dacă pescuitul recreativ maritim trebuie sau nu să fie inclus în Politica Comună în domeniul Pescuitului și astfel să devină o competență a Uniunii Europene.
***
În aceeași ședință a Comisiei Parlamentare pentru pescuit, a fost adoptat și raportul privind un sector durabil și competitiv al acvaculturii europene, unde eurodeputata Norica Nicolai, ca urmare a unui dialog constructiv cu Romfish, a reușit să promoveze o serie de amendamente de importanță majoră pentru România și pentru industria de piscicultură din țara noastră.
”Amendamentele pe care le-am depus, vizând sprijinirea sectorului piscicol din România, dar nu numai, au fost adoptate. O mare reușită o consider în același timp aprobarea, cu o diferență de un vot, a amendamentelor ce au eliminat din acest raport paragraful referitor la condiționarea accesului la Fondurile Europene pentru Pescuit și Afaceri Maritime (FEPAM) de îndeplinirea a cel puțin 50% din obiectivele definite în planurile strategice naționale”, a subliniat vicepreședinta grupului ALDE din Parlamentul European.
Cu 42,3 ore, Grecia are cea mai lungă săptămână de muncă, în vreme ce a Olandei e cea mai scurtă, de 30,3 ore.
Cea mai lungă săptămână de muncă o are Grecia (42,3 ore), în vreme ce cea mai scurtă îi revine Olandei (30,3 ore), fiind luate în calcul și slujbele cu normă întreagă și cele cu normă parțială.
Săptămâna de lucru medie era în 2016 de 37, 1 ore, dar ea se ridică la 40,3 ore dacă se iau în calcul doar slujbele cu normă întreagă.
În acest ultim caz, angajații din Regatul Unit petrec cel mai mult timp la muncă (42,3 ore), urmând Cipru (4,1), Austria (41,4) și Grecia (41,2).
Danemarca (37,8 ), Italia (38,8), Olanda și Franța (39) au cele mai scurte săptămâni de lucru.
Țările cu cele mai lungi săptămâni de lucru (cu normă întreagă): Regatul Unit 42,3 ore, Cipru 41,7, Austria 41,4, Grecia 41,2, Portugalia 41,1, Polonia 41,1.
Țările cu cele mai scurte săptămâni de lucru (cu normă întreagă): Finlanda 39,1 ore, Irlanda 39,1, Olanda 39, Franța 39, Italia 38,8, Danemarca 37,8.
Studiul a examinat de asemenea și rata angajării stabile în statele UE.
România, Regatul Unit și Cehia au cel mai mare număr de angajați cu locuri de muncă stabile./…/
Croația, Franța, Spania, Polonia și Slovenia au cel mai mare număr de persoane angajate pe termen scurt.
Un studiu UE dezvăluie care europeni au cele mai lungi și cele mai scurte săptămâni de lucru
Eurostat a examinat numărul contractelor de muncă pe durată mai mică de trei luni.
Studiul, bazat pe date din 2016, a constatat că 2,3% din angajații din UE au contracte de muncă pe termen scurt.
Conform acestuia, contractele pe termen scurt se regăsesc mai frecvent în agricultură, exploatarea lemnului și pescuit, afectând 8,1% dintre angajați.
Zona din apropierea râului Timiș poate oferi o mulțime de variante de petrecere a timpului liber. Plimbări cu bicicleta, ieșiri în zone mai puțin circulate de pe malurile Timișului și alte variante sunt luate în calcul pentru a amenaja multe locuri din proximitatea râului Timiş.
EcoTimiş va oferi turiştilor posibilitatea să se relaxeze, să exploreze noi arii naturale şi să viziteze frumuseţile oraşelor din vecinătate. Deja s-au făcut primele trasee, de pe cursul râului Timiş. Sunt multe puncte interesante de parcurs, unde oamenii se pot bucura de peisaj, pot face plimbări cu bicicleta şi pot vizita atracţiile turistice din localităţile situate in preajma Timişului. Expertul în cadastru Vasile Sabău s-a ocupat de o parte a traseului.
“Un traseu l-am stabilit traversând Pădurea Verde, în apropriere de Dumbrăvița avem lacul de la Dumbrăvița, acumularea de apă e cunoscută de timișoreni pentru pescuit, pentru agrement. Vom traversa Calea Lugojului, aici avem un sens giratoriu, nu e atât de greu de traversat. Pe lângă centura Timișoarei avem râul Beregsău. Aici o să poziționăm un pod de lemn și pe sub podul de la centură vom traversa centura, după care intrăm în Covaci pe drum de localitate, nu e circulat. La ieșire din Covaci vom intra pe Bega Veche”, a explicat Vasile Sabău.
Proiectul EcoTimiş este realizat în parteneriat cu Camera Regională de Comerţ şi Industrie din Pancevo, Centrul de Voluntariat şi Mişcarea de Conservare a Naturii. In calitate de partener, Asociaţia pentru Promovarea şi Dezvoltarea Turismului Timiş intentioneaza să extindă proiectul şi pe alte ape naturale, spune managerul APDT, Delia Barbu.
“Vom avea un catamaran. Suntem în discuții cu specialiștii de la Apele Române pentru a găsi locația cea mai bună . Noi am vrut lacul Surduc pentru că este un obiectiv eligibil, se află pe valea râului Timiș, la 20 de km. Discuțiile arată că ar fi mai bine să ne orientăm spre canalul Bega, dar am face-o între Sânmihai și graniță unde sunt locurile cele mai sălbatice și ar oferi turiștilor experiențe interesante”, a declarat Delia Barbu.
Proiectul a demarat în vara acestui an şi este programat să se încheie în decembrie anul viitor.
Poliţiştii de frontieră tulceni au depistat în zona de competență doi cetăţeni români care transportau, cu un autoturism, cantitatea de 140 kilograme de peşte, fără documente legale.
În data de 27.12.2017, în jurul orei 21.40, poliţiștii de frontieră din cadrul Sectorului Poliţiei de Frontieră Tulcea, aflându-se în exercitarea atribuțiilor de serviciu, au oprit în trafic, pe raza localităţii de frontieră Jurilovca, judeţul Tulcea, un autoturism marca Opel, model Vectra, în care se aflau cetățenii români C.G. și C.P, în vârstă de 37, respectiv de 46 ani, ambii domiciliaţi pe raza judeţului Tulcea.
În urma controlului efectuat asupra autoturismului, polițiștii de frontieră au descoperit cantitatea de 140 kg de peşte, din specia caras, în stare proaspătă, pentru care persoanele în cauză nu deţineau documente legale.
Persoanele au declarat că au obţinut peştele din Portul Jurilovca şi intenţionau să îl folosească pentru consum propriu.
Întreaga cantitate de pește a fost predată unei societăţi comerciale de profil, conform procedurilor legale, iar în cauză polițiștii de frontieră efectuează cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunii de „deţinerea, transportul sau comercializarea fără documente legale a peştelui şi altor vieţuitoare acvatice obţinute din pescuit ori produselor din peşte”.
În Caraş-Severin pe barajul Secu braconajul piscicol este în floare.
Urmare sesizărilor primite la redacţie, cantităţi însemnate de peşte sunt recoltate necontrolat noapte de noapte din apele lacului de acumulare, administrat de Asociaţia Judeţeană a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi Caraş-Severin.
Pescarii amatori din Reşiţa au descoperit zilele trecute o serie de plase monofilament de câteva sute de metri lungime, le-au distrus şi au eliberat peştii captivi.
La începutul sezonului, conducerea AJVPS Caraş-Severin promitea intense controale cu jandarmii acum se văd depăşiţi de situaţie, iar rezultatele acţiunilor lor se lasă aşteptate.
Amintim că, dacă sunt prinşi braconierii riscă o amendă de la 6 la 10 mii de lei şi interzicerea dreptului de a pescui pe o perioadă cuprinsă între unu şi 3 ani.
Factorii de decizie din zona Deltei Dunării se întânesc marți la o dezbatere publică cu privire la problemele din zona Rezervației Biosferei Delta Dunării.
Temele discuțiilor sunt legate de turism, pescuit şi celelalte activităţi economice din acest areal dar şi despre modul în care putem proteja în mod real Delta Dunării prin intermediul locuitorilor săi.
La dezbatere au fost invitaţi locuitori ai deltei, agenţi economici și oficialităţi.
Unul dintre organizatori, Daniel Ilușcă, președintele Asociaţiei Patronatului din Turism Delta Dunării a spus că această dezbatere este o ocazie pentru ca locuitorii deltei să fie consultați cu privire la deciziile care urmează să îi afecteze.
„Sperăm noi să avem o dezbatere cu celelalte organisme și mă refer la Autoritatea Sanitar-Veterinară, cu operatorii din turism din Delta Dunării care întâmpină alt tip de probleme, cu Rezervația Biosferei Delta Dunării. Mă bucur de proiectul acesta de lege (n.r. proiectul Legii Turismului aflat în dezbatere publică) privind înființarea OMD-urilor (n.r. OMD – Organizații de Management al Destinației) care nu ar mai putea permite oricui, oricând, în orice fel să intervină asupra unor reglementări prin care, efectiv, să poată bloca turismul în Delta Dunării. Una dintre ele a fost proiectul actualei Rezervații a Biosferei Delta Dunării pe care dorea să-l modifice, propunând niște soluții în care noi, mai ales cei din inima Deltei Dunării, efectiv ne-ar fi scos în afara pieței“, a declarat Daniel Ilușcă.
Gastronomie acreditată în Delta Dunării şi un festival de pescuit dedicat exclusiv femeilor sunt câteva dintre ideile localnicilor din Chilia Veche şi Mila 23, care s-au întâlnit cu reprezentanţii Asociaţiei „Ivan Patzaichin-Mila 23”.
Printre proiectele care ar putea fi făcute la Chilia Veche cu sprijinul financiar al GAL „Oamenii Deltei”, se numără construirea unor trasee pentru biciclete, refacerea singurei mori din Deltă şi amenajarea unui centru gastronomic.
Şi localnicii din satul Mila 23 doresc un centru gastronomic şi un magazin cu produse locale şi suveniruri pentru turişti.
Proiectele pot beneficia de finanţare europeană, pentru că stimulează investiţiile de mici dimensiuni care valorifică resursele locale.
Fondurile pot fi accesate atât de autorităţi, cât şi de persoane fizice autorizate.
Antreprenorii cu afaceri în domeniul pescuitului pot cere, începând din această săptămână, fonduri europene de până la 75.000 de euro pentru restaurante cu specific pescăresc, agrement și alte astfel de mici afaceri finanțate din Programul Operațional Pescuit (POP) 2014-2020, pe măsura I.6 – diversifiarea veniturilor și noi forme de venit, din cadrul POP.
Cererile de finanțare se pot depune în sistemul electronic MySMIS 2014, până pe 18 august 2017, ora 14.00, a anunțat Autoritatea de Management pentru acest program, din subordinea Ministerului Agriculturii.
Prin această măsură, persoanele fizice autorizate (PFA), societățile cu răspundere limitată (SRL) și întreprinderile individuale care fac mici afaceri în domeniul pescuitului vor putea obține fonduri europene de până la 75.000 de euro pentru restaurante pescărești sau alte investiții în agrement cu acest specific.
Valoarea minimă eligibilă a unui proiect este de 5.000 euro, iar valoarea maximă eligibilă este de 150.000 euro. Astfel, la valoarea maximă eligibilă, solicitantul va trebui să își asigure din surse proprii 75.000 de euro, pentru a primi fonduri nerambursabile de încă 75.000 de euro, finanțarea având o intensitate de 50%.
Această linie de finanțare are un buget total de 3,6 milioane euro pentru acest apel de proiecte.
De asemenea, în perioada 04.07.2017, ora 14.00 – 02.09.2017, ora 17.00, se depun în MySMIS și proiectele pentru o linie de finanțare în valoare totală de 66 milioane euro: Măsura II.2 – investiții productive în acvacultură.
În această măsuri, se vor putea obține fonduri nerambursabile de 2.500 euro – 2 milioane euro. Sprijinul este de 50%.
Solicitanții eligibili sunt firmele și organizațiile non-guvernamentale cu activitate economică în acvacultură.
Aceștia își vor putea finanța investiţii noi productive, investiții privind modernizarea fermelor, diversificarea producţiei şi a speciilor de cultură, diversificarea surselor de venituri şi creşterea profitabilităţii fermelor prin dezvoltarea turismului şi pescuitului recreativ.
Asociaţia Judeţeană a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi Caraş-Severin a dispus şi a hotărât organizarea Cupei Vacanţa Mare, ajunsă anul acesta la cea de-a doua ediţie.
Acţiunea va avea loc vineri, 7 iulie la Balta Iaz din localitatea Var, situată între municipiul Caransebeş şi oraşul Oţelu-Roşu.
La concurs pot participa copii cu vârsta cuprinsă între 7 şi 15 ani, iar înscrierile pentru concurs se fac la fiecare club de vânătoare şi pescuit sportiv din judeţ până în data de 30 iunie, a precizat pentru Radio Reşiţa Tima Andrei – vicepreşedintele AJVPS Caraş-Severin.
Condiţii de participare: să fie membru al AJVPS, să aibă în dotare: lansete, vergi de până la 4 m, minciog, juvelnic, scaun şi nadă. Se poate pescui cu o lansetă sau vargă prevăzută cu o plută şi un cârlig. Durata concursului este de 2 manşe, iar o manşă durează 2 ore. Capturile sunt cuprinse în specii, precum: caras, crap, clean şi babuşcă.
Data de 27 iunie marchează Ziua Internaţională a Pescarului, sărbătoare instituită în anul 1984, la Conferinţa Internaţională pentru Reglementare şi Dezvoltare a Pescuitului de la Roma.
Pescuitul reprezintă o îndeletnicire şi o pasiune împărtăşită de foarte multe persoane. Pescarii se reunesc, uniţi de aceeaşi pasiune, indiferent de mediul din care provin, de profesia sau cariera lor.
Cu ocazia acestei zile, numeroase ţări organizează concursuri de pescuit şi diverse seminarii, la care pot participa pescari cu experienţă, dar şi amatori.
Turiștii îndrăgostiți de sudul extrem al litoralului românesc au la dispoziție documentul care reglementează activitatea în aria protejată „Acvatoriul litoral marin Vama Veche – 2 Mai”.
Iată cele mai importante prevederi ale REGULAMENTULUI REZERVAŢIEI MARINE VAMA VECHE – 2 MAI:
În zona A sunt permise următoarele activităţi:
– desfăşurarea activităţii Serviciului Salvamar;
– accesul navelor Custodelui, Gărzii de Coastă și Marinei Militare aflate în misiune,
precum şi a celor cu misiuni de salvare;
– cercetarea științifică și activitatea de monitoring.
În zona B sunt permise toate activităţile specifice zonei A, precum şi următoarele
activităţi:
– pescuitul tradiţional/de subzistenţă al localnicilor, cu următoarele tipuri de
unelte: talian, setci, paragate, năvod de plajă şi undiţe. Este interzisă recoltarea
nevertebratelor;
– libera navigaţie a ambarcațiunilor pescărești tradiționale, numai cu vâsle sau
vele, şi numai în scopul practicării activităților tradiționale;
– îmbăierea și înotul, numai în perimetrul plajelor amenajate, în punctele Vama
Veche și 2 Mai;
– navigația ambarcaţiunilor de agrement, de cel mult 12 m lungime, numai cu
vasle, vele, sau hidrobiciclete, pescuitul sportiv, activitățile subacvatice și cele
educaționale, în condițiile stipulate în prezentul Regulament;
Toate activitățile care nu sunt explicit permise prin prezentul Regulament, în zonele A şi B, sunt strict interzise.
În interiorul Rezervației Marine Vama Veche – 2 Mai, orice activitate care ar putea pune
în pericol siguranța elementelor de mediu protejate și a obiectivelor instituționale ale
Rezervației, conform prezentului Regulament, este interzisă. Sunt interzise în mod special
activitățile următoare:
a. navigația liberă, cu excepția a ceea ce este explicit stipulat în regulile privind
regimul de siguranță în diferitele zone ale Rezervației;
b. vânătoarea (inclusiv subacvatică), capturarea, colectarea, distrugerea speciilor de
plante și animale prin orice mijloace și orice altă activitate care ar putea prezenta
un pericol pentru aceste specii;
c. activitățile de acvacultură și/sau introducerea de specii exotice;
d. modificarea directă sau indirectă, prin orice mijloace, a caracteristicilor geofizice
ale mediului (colectarea și distrugerea substratului pietros) și a celor biochimice ale
apei, ca și deversarea de reziduuri lichide și solide și introducerea oricăror substanțe
care ar putea schimba, chiar și temporar, caracteristicile mediului marin;
e. activitățile de pescuit care pot genera efecte distructive asupra biocenozelor și
habitatelor bentale;
f. traularea de orice fel, utilizarea oricăror unelte de pescuit care nu sunt explicit
stipulate în prezentul Regulament (cu excepția celor prevăzute în autorizațiile
speciale de pescuit în scop științific);
g. scufundările de orice fel, cu excepția celor explicit stipulate în regulile privind
regimul de siguranță al diferitelor zone ale Rezervației;
h. înotul, cu excepția celor explicit stipulate în regulile privind regimul de siguranță
al diferitelor zone ale Rezervației;
i. utilizarea armelor, explozivilor și a oricăror alte mijoace destructive, ca și a
substanțelor toxice și poluante în mediul acvatic.
j. distrugerea sau degradarea panourilor informative și indicatoare, precum şi a
plăcilor sau a semnelor de marcaj privind delimitarea Rezervației.
„Rezervatia Marină Vama Veche – 2 Mai“, a fost înființată în anul 1980, prin Decizia
31/1980 a Consiliului Județean Constanța, și confirmată ca arie protejată de Legea nr.
5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național, având codul 2.345.
Conform Deciziei Comisiei Europene 2009/92/CE privind instituirea regimului de arie
naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară ca parte integrantă a reţelei
ecologice europene Natura 2000, precum și prevederilor Ordinului Ministrului Mediului şi
Pădurilor nr. 2387/2011, zona este trecută în regim special de conservare ca sit
component al reţelei ecologice europene Natura 2000.
Ziua de 1 mai a coincis anul acesta cu debutul sezonului de pescuit pe bălțile de la Sântioana de Mureș.
Deși este perioadă de prohibiție la pescuit pe apele colinare și de șeș pe domeniul privat de la Sântioana, care însumează aproximativ 30 de ha de luciu de apă, s-a dat startul oficial la pescuit încă de azi.
Administratorul domeniului, Ioan Cenan, a ținut să marcheze startului noului sezon printr-o petrecere câmpenească la care au luat parte câteva zeci de pescari.
Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării informează că în conformitate cu Ordinul comun al Ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi Ministrului Mediului cu nr. 12/144 februarie 2017 privind stabilirea perioadelor şi zonelor de prohibiţie a pescuitului, precum şi a zonelor de protecţie a resurselor acvatice vii în anul 2017, se instituie măsuri de prohibiţie pentru pescuitul în scop comercial, recreativ şi familial al oricăror specii de peşti, crustacee, moluşte şi al altor vieţuitoare acvatice în habitatele piscicole naturale, pe o durată de 60 de zile, în perioada 1 aprilie – 30 mai inclusiv, iar în apele care constituie frontieră de stat, inclusiv golful Musura, pe o durată de 45 de zile, în perioada 1 aprilie – 15 mai inclusiv, cu excepţiile prevăzute în prezentul ordin.
În Complexul Razim – Sinoe şi lacurile litorale se instituie măsuri de prohibiţie pentru pescuitul în scop comercial şi recreativ al oricăror specii de peşti şi alte vieţuitoare acvatice, pe o durată de 60 de zile, în perioada 1 aprilie – 30 mai inclusiv.
Se interzice pescuitul în scop comercial, recreativ/sportiv şi familial al oricăror specii de peşti, crustacee, moluşte şi al altor vieţuitoare acvatice în faţa gurii Dunării – Meleaua Sfântu Gheorghe până la Ciotic, pe o durată de 60 de zile, în perioada 1 aprilie – 30 mai inclusiv.
La art. 8 din Ordinul privind stabilirea perioadelor şi zonelor de prohibiţie a pescuitului, precum şi a zonelor de protecţie a resurselor acvatice vii în anul 2017, se stabileşte prohibiţia pescuitului în scop comercial, familial și recreativ/sportiv al scrumbiei de Dunăre, pe sectoare, astfel:
a) pe sectorul de Dunăre şi braţele sale, de la Marea Neagră până la Ceatal Chilia, Mm 43, pe o durată de 10 zile, în perioada 14 aprilie – 23 aprilie inclusiv;
b) pe sectorul de Dunăre şi braţele sale de la Ceatal Chilia, Mm 43, până la Vadul Oii, km 238, pe o durată de 15 zile, în perioada 15 aprilie – 1 mai inclusiv;
c) pe sectorul de Dunăre şi braţele sale, de la Vadul Oii, km 238, până la Gura Timocului, km 845,6, pe o durată de 30 de zile, în perioada 15 aprilie -15 mai inclusiv;
d) în conformitate cu prevederile legale în vigoare în perimetrul Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării” se admite pescuitul în scop familial al scrumbiei folosind maximum 2 setci în perioada 4 aprilie – 13 aprilie inclusiv, în zonele aprobate prin Hotărârea de Guvern nr. 763/2015 pentru aprobarea Planului de Management și a Regulamentului Rezervației Biosferei ,,Delta Dunării,,.
Ţinând seama de prevederile Ordinului ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 449/2008 privind caracteristicile tehnice, condiţiile de folosire a uneltelor admise la pescuitul comercial şi metodele de pescuit comercial în apele maritime şi continentale, cu modificările şi completările ulterioare, Ordinul privind prohibiţia pescuitului în anul 2017 interzice:
– folosirea năvoadelor în delta şi în lunca inundabilă a Dunării și în complexul Razim – Sinoe şi în celelalte lacuri litorale, în perioada 1 aprilie – 30 septembrie inclusiv;
– folosirea uneltelor de pescuit de tip setcă în bălţile, lacurile, gârlele şi canalele de pe teritoriul Rezervaţiei Biosferei “Delta Dunării”, în perioada 1 iunie – 30 septembrie inclusiv;
– folosirea uneltelor de pescuit de tip setcă în complexul Razim – Sinoe şi în celelalte lacuri litorale, tot timpul anului.
– prin excepție, se poate prelungi perioada de interzicere a folosirii uneltelor de pescuit de tip setcă în perimetrul Rezervației Biosferei ,,Delta Dunării,, în condiții hidrologice nefavorabile, prin Decizia Guvernatorului R.B.D.D.
Pe teritoriul Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării” este permis pescuitul cu cârlige cu nadă (paragate şi pripoane), cu interzicerea folosirii ca momeală a speciilor de peşti şi alte vieţuitoare acvatice protejate.
Ordinul privind prohibiţia pescuitului prevede că dimensiunile minime ale peştilor şi ale altor vieţuitoare acvatice vii care pot fi pescuite să fie conforme cu cele aprobate prin Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 342/2008 privind dimensiunile minime individuale ale resurselor acvatice vii din domeniul public al statului, pe specii, care pot fi capturate din mediul acvatic.
Art. 11, alin. 1, 2 şi 3 prevăd condiţiile care permit desfăşurarea activităţii de pescuit, în perioada de prohibiţie, în amenajările piscicole situate pe teritoriul Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării“.
Textul integral al Ordinului privind prohibiţia pescuitului în anul 2017 este disponibil pe site-ul oficial al ARBDD: http://www.ddbra.ro/documente/admin/2015/ORDIN_PROHIBITIE_2017.pdf.
Un nou tip de turism prinde contur – pescaturismul – prin care vizitatorii Deltei pot trăi o zi din viaţa unui pescar, cu tot ce presupune acest lucru.
Asociaţia Ivan Patzaichin va lansa oficial, pe 12 august, un proiect care îşi propune dezvoltarea pescaturismului.
Deja 5 familii din localitatea Mila 23 au fost incluse în proiectul care are o valoare de 20.000 de euro, în mare parte finanţare germană.
Reprezentanţii asociaţiei au accesat o altă finanţare europeană prin care vor ca exemplul celor cinci familii să fie replicat la nivelul altor 15 comunităţi din Delta Dunării.
În colaborare cu autorităţile, vor pune la punct şi un regulament privind pescaturismul, pentru că această activitate nu este reglementată în prezent.
Miniștrii europeni ai Agriculturii și Pescuitului și Comisarii europeni pe probleme de agricultură și mediu s-au întâlnit ieri la Bruxelles la Consiliul dedicat acestor domenii
Stocurile de peşti din nordul şi vestul Europei sunt în curs de refacere, dar în Marea Mediterană persistă încă probleme grave legate de pescuitul excesiv.
Conform raportului din acest an al Comisiei Europene, şi Marea Neagră se confruntă cu pescuitul excesiv.
Comisia a putut lua în considerare, pentru prima dată, avizele ştiinţifice referitoare la starea stocurilor din Marea Mediterană şi din Marea Neagră. Oamenii de ştiinţă au evaluat mult mai multe stocuri de peşti în ultimii cinci ani, iar verdictul lor este categoric: Marea Mediterană este grav supraexploatată. Şi Marea Neagră are stocuri de peşti exploatate excesiv.
Pescuitul intensiv aduce în discuţie şi tema capturilor accidentale şi obligaţia de a le rearunca în mare.
Comisia intenţionează, în principal, să elimine treptat pescuitul excesiv, practica de aruncare a capturilor nedorite înapoi în mare şi să restituie puterea de decizie la nivel regional.
În prezent, părţile interesate îşi pot exprima opiniile prin intermediul unei consultări publice online. Consultarea are loc înainte de prezentarea, în toamnă, a propunerilor Comisiei privind posibilităţile de pescuit pentru anul 2015.
Fără plase de pescuit în derivă în apele Uniunii Europene
Foto: arhiva
Publicat de Monica Slavici,
29 mai 2014, 11:19 / actualizat: 30 mai 2014, 4:53
Comisia Europeană crea să interzică, de la 1 ianuarie 2015, utilizarea oricărui tip de setcă în derivă pentru pescuitul în apele UE. În pofida normelor în vigoare, în aceste plase se fac capturi accidentale de mamifere marine, de broaşte testoase şi de păsări de mare, unele specii capturate fiind protejate prin legislaţia europeană.
Detaliază subiectul Dana Sterghiuli de la Radio Constanţa, în rubrica Local-Regional-European, EuranetPLus.
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
