Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (ARBDD) a anunţat că începe procedura de autorizare a punctelor de debarcare şi a centrelor de primă vânzare a peştelui care vor funcţiona anul viitor în rezervaţie şi zonele limitrofe.
Pentru nominalizarea punctelor de debarcare şi a centrelor de primă vânzare pentru anul 2023, agenţii economici trebuie să depună, până la data de 30 noiembrie 2022, o cerere, autorizaţia sanitar-veterinară/document de înregistrare sanitar-veterinar, autorizaţia de mediu emisă de ARBDD sau Agenţia de Protecţie a Mediului Tulcea/permis de desfăşurare activitate emis de ARBDD, după caz, declaraţie privind activitatea desfăşurată în anul 2022 şi contract cu centrul de primă vânzare, dacă este cazul.
„Depunerea documentelor se poate realiza la sediul ARBDD, prin poştă, e-mail sau fax. Persoanele interesate se pot adresa instituţiei noastre prin telefon/fax sau prin e-mail la următoarea adresă: Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, str. Portului, nr. 34 A, Tulcea, România, e-mail: arbdd@ddbra.ro; tel.: +40 240 518945; fax: +40 240 518975″, se menţionează în comunicatul de presă.
Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (ARBDD) a început procedura de autorizare a punctelor de debarcare şi a centrelor de primă vânzare a peştelui care vor funcţiona anul viitor în rezervaţie şi în zonele limitrofe.
Este pentru prima dată în ultimii ani când instituţia din subordinea Ministerului Mediului demarează această procedură atât de devreme, iar guvernatoarea Rezervaţiei, Atena Groza, susţine că măsura a fost luată pentru ca actele normative în domeniul pescuitului să nu mai întârzie, aşa cum s-a întâmplat până acum.
Actele necesare autorizării punctelor de debarcare şi centrelor de primă vânzare a peştelui din Deltă trebuie să fie depuse până la sfârşitul acestei luni, prin poştă, e-mail sau fax.
După ce agenţii economici depun documentaţia la sediul ARBDD, acestea vor fi transmise ANPA care va transmite Ministerului Agriculturii propunerea de ordin de nominalizare şi autorizare a punctelor de debarcare şi a centrelor de primă vânzare a peştelui.
Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin,
6 august 2020, 05:00 / actualizat: 3 iulie 2023, 13:10
O mare sărbătoare în calendarul popular şi în cel ortodox este Probejenia, în Oltenia sub denumirea de Obrojenia. E zi de hotar între vară şi toamnă şi ca orice moment de hotar implică echilibrul gând-punte între azi şi mâine, între Aici şi Dincolo.
(varianta radiofonică a rubricii)
Grija pentru această zi? Să nu te superi şi să nu fii supărat, pentru că aşa va fi tot anul! Este ultima zi când se culeg plantele de leac: avrămeasa, împărăteasa, muşeţelul, leuşteanul şi usturoiul de sămulastră. Buchet de culori, mirosuri şi tării vindecătoare, reunite pentru a păstra trupul curat. Şi sufletul trebuie îngrijit. Florile de tigvă puse în apă neîncepută sunt leac peste an. În ziua de Obrejenie fructele sfinţite sunt strugurii. Primele boabe sunt gustate după un ritual. Se spune: „boabă nouă în gură veche” şi se face chiar colivă din struguri. Se dă de pomană. Sunt Moşii Schimbării la Faţă. Tot drept colivă în această zi se dau fagurii de miere. Azi se probejeneşte frunza codrului. Se spune „azi plâng copacii”, pentru că lăstarii încetează să mai crească. Frunza nu mai e în puterea ei. Apele se răcesc, jivinele pământului coboară în pământ. În această zi este dezlegare la struguri şi este şi dezlegare la peşte. În orice zi ar fi Schimbarea la Faţă (chiar şi miercuri sau vineri), se mănâncă peşte. Pe firul Jiului pescarii ştiu că dacă vor da de pomană o bucată de peşte, tot anul vor avea noroc la peşte.
Text și lectură: Gabriela Rusu-Păsărin, realizator emisiuni în cadrul structurii centrale a Departamentului Studiourilor Teritoriale, Societatea Română de Radiodifuziune
Astăzi se deschide, oficial, Bursa de Peşte din Tulcea
Publicat de Andra Radu,
8 aprilie 2019, 12:18 / actualizat: 2 mai 2019, 7:40
Eliminarea evaziunii fiscale din domeniul piscicol, monitorizarea capturilor reale de pește din Deltă, sprijinirea pescarilor ale căror capturi nu sunt primite de cherhanale și protejarea resursei piscicole, reprezintă obiectivele acestui proiect pe care pescarii din zonă îl aşteaptă de peste zece ani.
Bursa de Pește îi va ajuta să își vândă marfa, le va garanta un preţ minim şi pentru specii de peşti care îşi găsesc mai greu loc pe piaţă, iar cumpărătorii vor şti exact pe ce dau banii.
Ca să funcţioneze în adevăratul sens al cuvântului bursă, ar trebui ca pescarii să ştie să opereze pe bursă, iar cumpărătorii să ştie să cumpere de pe bursă. Deocamdată aceasta va funcţiona, în realitate, ca un Centru de primă vânzare.
Peştele va fi adus de pescarul autorizat la punctul ce colectare cel mai apropiat, cu mijloace proprii de transport. În punctul de colectare peştele este cântărit, sortat şi înregistrat electronic, apoi condiţionat cu fulgi de gheaţă şi încărcat în mijloacele de transport cu destinaţia Bursa de pește Tulcea. Pentru aceasta, statul român a achiziţionat trei ambarcaţiuni şi patru maşini frigorifice.
Oferta de peşte (dimensiuni, tipuri, calităţi şi preţuri) va fi prezentată pe un site, iar de acolo se pot informa şi aproviziona agenţii economici. Va exista chiar şi un punct de desfacere cu amănuntul de unde persoanele fizice vor putea cumpăra peşte la kilogram.
Aceasta este deja funcţională şi a înregistrat primele tranzacţii, susţine directorul Autorităţii de Management a Programului Operaţional pentru Pescuit, Ciceronis Cumpănăşoiu. El a mai spus că sancţiunile pe care România le-ar fi plătit dacă Bursa de Peşte nu ar fi fost funcţională erau echivalente cu bugetul total al proiectului.
Reprezentanţii Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură, beneficiarii investiţiei, au declarat că o astfel de bursă este necesară deoarece prin intermediul acesteia va fi licitată şi comercializată oferta de produse pescăreşti „obţinută preponderent din pescuitul comercial desfăşurat în Delta Dunării, implicit, pentru a crea o piaţă concurenţială funcţională care să permită asociaţilor de pescari şi pescarilor să obţină cele mai bune preţuri de vânzare.”
În prezent, din cele aproape 40 de mii de hectare de amenajări piscicole din zonă, puţin sub 10 mii de hectare livrează efectiv peşte în pieţe. Pescarii spun că bursa va confirma şi calitatea peştelui, iar cumpărătorul va plăti exact pentru ceea ce cumpără.
Una dintre cele mai mari pieţe de peşte din lume funcţionează din anul 1935 la Tokyo, unde sunt aduse zilnic mii de tone de peşte, iar vânzările se ridică la milioane de euro.
O mare sărbătoare în calendarul popular şi în cel ortodox este Probejenia, în Oltenia sub denumirea de Obrojenia. E zi de hotar între vară şi toamnă şi ca orice moment de hotar implică echilibrul gând-punte între azi şi mâine, între Aici şi Dincolo.
(varianta audio a rubricii)
Grija pentru această zi? Să nu te superi şi să nu fii supărat, pentru că aşa va fi tot anul! Este ultima zi când se culeg plantele de leac: avrămeasa, împărăteasa, muşeţelul, leuşteanul şi usturoiul de sămulastră. Buchet de culori, mirosuri şi tării vindecătoare, reunite pentru a păstra trupul curat. Şi sufletul trebuie îngrijit. Florile de tigvă puse în apă neîncepută sunt leac peste an. În ziua de Obrejenie fructele sfinţite sunt strugurii. Primele boabe sunt gustate după un ritual. Se spune: „boabă nouă în gură veche” şi se face chiar colivă din struguri. Se dă de pomană. Sunt Moşii Schimbării la Faţă. Tot drept colivă în această zi se dau fagurii de miere.
Azi se probejeneşte frunza codrului. Se spune „azi plâng copacii”, pentru că lăstarii încetează să mai crească. Frunza nu mai e în puterea ei. Apele se răcesc, jivinele pământului coboară în pământ. În această zi este dezlegare la struguri şi este şi dezlegare la peşte. În orice zi ar fi Schimbarea la Faţă (chiar şi miercuri sau vineri), se mănâncă peşte. Pe firul Jiului pescarii ştiu că dacă vor da de pomană o bucată de peşte, tot anul vor avea noroc la peşte.
Text și lectură: Gabriela Rusu-Păsărin, realizator emisiuni la Departamentul Studiourilor Teritoriale, Societatea Română de Radiodifuziune
Şalăul, una din speciile valoroase de peşte din Delta Dunării are din ce în ce mai puţini reproducători maturi.
Şi asta deoarece în Lacul Razim, spre exemplu, 8 din 10 peşti din această specie nu ajung la vârsta de 3 ani.
Pe lângă braconajul piscicol, un efect negativ asupra acestei specii îl au şi schimbările climatice, sunt de părere reprezentanţii Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunării.
„Avem două scenarii climatice în care avem situații de emisii de gaze cu efect de seră – 4,5 respectiv 8,5 – în aceste situații observăm că avem o creștere a temperaturii apei dulci cu impact asupra creșterii eficientului de mortalitate naturală la specia șalău”, a precizat unul din reprezentanții Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunării.
La propunerea ARBDD capturile de şalău, crap, ştiucă şi somn ar putea fi interzise pescarilor amatori.
Propunerea însă nu este pe placul Federaţiei Asociaţiilor de Pescari din Delta Dunării.
Poliţiştii de frontieră tulceni au depistat în zona de competență doi cetăţeni români care transportau, cu un autoturism, cantitatea de 140 kilograme de peşte, fără documente legale.
În data de 27.12.2017, în jurul orei 21.40, poliţiștii de frontieră din cadrul Sectorului Poliţiei de Frontieră Tulcea, aflându-se în exercitarea atribuțiilor de serviciu, au oprit în trafic, pe raza localităţii de frontieră Jurilovca, judeţul Tulcea, un autoturism marca Opel, model Vectra, în care se aflau cetățenii români C.G. și C.P, în vârstă de 37, respectiv de 46 ani, ambii domiciliaţi pe raza judeţului Tulcea.
În urma controlului efectuat asupra autoturismului, polițiștii de frontieră au descoperit cantitatea de 140 kg de peşte, din specia caras, în stare proaspătă, pentru care persoanele în cauză nu deţineau documente legale.
Persoanele au declarat că au obţinut peştele din Portul Jurilovca şi intenţionau să îl folosească pentru consum propriu.
Întreaga cantitate de pește a fost predată unei societăţi comerciale de profil, conform procedurilor legale, iar în cauză polițiștii de frontieră efectuează cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunii de „deţinerea, transportul sau comercializarea fără documente legale a peştelui şi altor vieţuitoare acvatice obţinute din pescuit ori produselor din peşte”.
Pe parcursul acestei săptămâni, polițiștii Serviciului de Poliție Delta Dunării au constatat 21 de infracțiuni, au aplicat peste 200 de amenzi și au confiscat aproape 900 de kg. de pește proaspăt, peste 100 de plase de pescuit, precum și 3 ambarcațiuni și 3 motoare de ambarcațiuni folosite la braconat.
În perioada 8 – 14 decembrie a.c., polițiștii Serviciului de Poliție Delta Dunării a Poliției Române au efectuat verificări și controale pe apă și uscat, în Delta Dunării și pe Marea Neagră, pentru prevenirea și combaterea comerțului ilegal cu produse piscicole și a pescuitului ilegal.
În cadrul acțiunilor organizate, au fost verificate 328 de obiective, dintre care 80 de societăți comerciale, 29 de amenajări piscicole și 219 de piețe și târguri.
Astfel, polițiștii au constatat 21 de infracțiuni, pentru comiterea cărora sunt cercetate 27 de persoane.
Au fost aplicate 422 de sancțiuni contravenționale, în valoare totală de aproximativ 147.550 de lei, dintre care 16 prevăzute de O.U.G. 23/2008 privind pescuitul și acvacultura.
De asemenea, au fost confiscate 876 de kg. de pește proaspăt, 109 plase tip setci monofilament, 2 setci din fir textil, 8 alte unelte de pescuit, 3 ambarcațiuni, 3 motoare de ambarcațiuni și 3 rezervoare.
Exemplu:
La data de 9 decembrie a.c., polițiștii din Neamț au efectuat verificări la mai multe societăţi comerciale din municipiul Roman, pentru verificarea provenienţei peştelui şi produselor din peşte comercializate.
În urma verificărilor, la punctul de lucru al unei societăți , polițiștii au identificat și ridicat 200 kg. de peşte viu, din specia păstrăv, pentru care nu existau documente de provenienţă.
De asemenea, a fost identificată o cantitate de peşte care se afla spre vânzare cu denumirea de „scrumbie sărată”. Solicitându-se reprezentantului societăţii documentele de provenienţă pentru cantitatea de scrumbie comercializată, au fost prezentate mai multe facturi, pentru diferite cantităţi de peşte, specia hering – congelat.
Totodată, într-un recipient de inox au fost identificate alte 105 kg. de hering, decongelat, acoperit cu sare, ce urma a fi comercializat ca scrumbie sărată. Întreaga cantitate a fost confiscată, sigilată şi predată, de organele de specialitate, în vederea distrugerii autorizate.
În cauză a fost întocmit dosar penal cu privire la săvârşirea infracţiunilor de înşelăciune, procesarea, fără drept, de produse obţinute din pescuit şi acvacultură şi deţinerea, comercializarea de peşte fără documente legale de provenienţă.
Cele 305 kg. de peşte au fost confiscate, dintre care 105 kg. de hering urmează a fi distrusă de o societate specializată în acest sens.
Un echipaj de jandarmi a depistat ieri un bărbat în vârstă de 44 de ani care încerca să vândă 170 de kg de pește diverse specii (zargan, ştiucă, şalău, caras, biban, hamsie, sardină), fără documente legale, pe strada M.I. Dobrogeanu din municipiul Mangalia.
Întreaga cantitate de pește a fost confiscată.
„Deoarece fapta este prevăzută şi sancţionată de O.U.G. nr. 23 /2008 privind pescuitul şi acvacultura, (deţinerea, transportul sau comercializarea fără documente legale a peştelui, icrelor ori produselor din peşte obţinute din pescuit), jandarmii au întocmit procesul verbal de sesizare care au fost înaintate lucrătorilor Poliţiei Mangalia, în vederea continuării cercetărilor, peştele fiind predat unei societăţi comerciale specializate“, informează un comunicat al IJJ Constanța.
Jandarmii recomandă cetăţenilor să nu achiziţioneze peşte, icre ori produs din peşte ce nu îndeplinesc condiţiile legale de comercializare şi să sesizeze autorităţile atunci când observă astfel de fapte.
Crapul, somnul, ştiuca şi şalăul vor mai putea fi capturaţi în Deltă numai în regim „No kill” – vor fi prinşi şi apoi eliberaţi.
Cele patru specii de peşti răpitori se vor putea pescui doar cu năluci artificiale.
O propunere în acest sens a fost înaintată autorităţilor naţionale, de Administraţia Rezervaţiei Biosfera Delta Dunării.
Această nouă parte de lege referitoare la pescuitul sportiv nu se aplică şi la nivelul pescuitului familial, acolo unde se foloseşte o lansetă, a declarat guvernatorul Mălin Muşetescu.
Direcţia Silvică din Caraş Severin derulează o amplă acţiune de repopulare a apelor de munte cu păstrăv indigen.
Până acum au fost eliberaţi 20.000 de puieţi, pe Cerna, Bistra şi Bârzava, precum şi pe afluenţii acestora. În prezent, acţiunea de populare se desfăşoară în zona Băile Herculane, unde urmează să fie eliberaţi 4.000 de puieţi.
Păstrăvul indigen este singura specie de peşte care populează în mod natural şi se pretează la condiţiile propice pe care le oferă apele de munte. În context, reprezentanţii Direcţiei Silvice amintesc că este cu desăvârşire interzis pescuitul păstrăvilor care nu măsoară minimum 20 de cm.
Capturile de peşte din Delta Dunării s-au înjumătăţit faţă de acum 15 ani, în primul rând din cauza colmatării canalelor, afirmă pescarii din Jurilovca.
Într-o întâlnire avută săptămâna trecută cu reprezentanţii Administraţiei Rezervaţiei Biosfera Delta Dunării (ARBDD), pescarii au cerut redeschiderea unei guri de legătură între Marea Neagră şi complexul lagunar Razim-Sinoe.
Argumentul pescarilor a fost scăderea dramatică a resursei piscicole.
„Pescarii din Jurilovca solicită intervenirea de urgență a Rezervației Biosfera Delta Dunării în ceea ce înseamnă decolmatarea tuturor căilor de acces și a canalelor care fac legătura între lacul Razelm și Dunăre. În proporție de 70% discutăm de toate canalele colmatate, la un nivel la care s-a pus în pericol foarte mult resursa piscicolă în ultimii 15 ani. Nici nu se mai poate face transferul de apă din Dunăre către lacul Razelm și invers“, spune primarul comunei Jurilovca, Eugen Ion.
Cătălin Balaban, preşedintele Asociaţiei de Pescari din Jurilovca, spune că reglementarea vitezei pe canale este o altă problemă care nu şi-a găsit rezolvare.
„Printr-o hotărâre de guvern din 2015, în anumite zone se impune o anumită restricție de viteză. Dar în momentul în care s-a dat acea hotărâre de guvern, ARBDD se obliga să implementeze un program cu aparate de tip radar pentru verificare. De aceea a fost acum o lună acel scandal cu un draft de proiect de hotărâre prin care să modifice, în loc de viteză, să pună limită pe motoare, să nu se mai vină în Deltă cu moatoare de peste 100 cp, dar mai mult a fost ca o scuză a ARBDD că nu a fost în stare să implementeze acest program“, afirmă Cătălin Balaban.
Aşa cum, pe piaţă, au apărut pepenii fără sâmburi şi piersicile fără puf, poate că există o speranţă şi pentru amatorii de peşte, speriaţi de oasele, prea multe oase şi oscioare ala carasului. Unul dintre cei mai gustoşi peşti, dar… plini de oase! La fel ca scrumbia.
Nu credem că asta îi va ţine în loc pe iubitorii de peşte din Dobrogea, care au prilejul să meargă, sâmbătă, 14 octombrie, la prima ediţie a Sărbătorii Carasului, organizată în oraşul tulcean Isaccea.
Nu este greu de ghicit care va fi vedeta meniului.
„Caras prăjit! Atât, o singură specie. E posibil să fie și saramură din caras, dar știți că, întotdeauna, saramura se face din mai multe specii de pește, ca să iasă mai bună”, a explicat viceprimarul Jenică Curcă.
Aşa cum se întâmplă de multe ori, unii se vor distra, în timp ce alţii vor munci. Mai exact, vor munci artiştii Casei de Cultură din Isaccea.
„Programul este asigurat de Casa de Cultură a orașului Isaccea, cu interpreți din localitate și cu echipa de dansuri populare. Va fi multă muzică populară. Doamna Popa Agapia, interpretă de muzică populară, iar la chitară, muzică folk, Bunghetu Valentin, alături de ansamblul de dansuri Dunăreanca, din Isaccea. Se vor acorda niște premii pentru pescari și se vor spune povești pescărești”, a mai declarat viceprimarul Jenică Curcă.
Serbarea va avea loc la o cherhana, situate pe strada Câmpia Libertății numărul 89 bis, mai exact la trei kilometri distanță de malul Dunării și la trei kilometri distanță de Isaccea. Manifestarea va începe la ora 11.00.
Duel în Delta Dunării la „Serbarea Borşului Pescăresc”
Publicat de adinaiftime,
10 septembrie 2017, 11:10
În Delta Dunării este un adevărat duel în cadrul Serbării Borşului Pescăresc ce se desfășoară pe 9 şi 10 septembrie la Jurilovca şi Crişan.
Aici, bucătari pricepuţi se întrec în pregătirea celui mai bun borş de peşte.
La Jurilovca, organizatorii evenimentului se laudă cu un adevărat regal al tradiţiilor locale: parada costumelor tradiţionale, momente artistice reprezentative, ateliere interactive şi expoziţii de fotografie.
„Pentru eveniment noi am pregătit peste 1.300 de kilograme de pește – toate speciile de pește din Delta Dunării – și aici vorbim de caras, plătică, babușcă, crap, somn, fito, biban, știucă. De aceea și borșul de pește de Jurilovca putem să spunem că este cel mai bun pentru că se folosesc mai multe specii de pește”, a declarat Cătălin Balaban, preşedintele Asociaţiei de pescari Goloviţa.
Festivalul Borşului de Peşte de la Crişan îşi îmbie oaspeţii nu doar cu tradiţionalul borş, ci şi cu alte preparate culinare specifice.
„Primăriile locale desemnează cei mai buni bucătari care vin în cadrul festivalului nostru și pregătesc o bucătărie de sărbătoare pe care o oferă turiștilor noștri acolo. De asemenea, este important că reușește să adune pe întreg teritoriul Deltei echipe reprezentative ale tuturor etniilor și aproape tot ce înseamnă ansamblu folcloric existent în Delta Dunării, vine și se produce la noi în cadrul festivalului”, a precizat directorul evenimentului, Silviu Gheorghe.
Ministerul agriculturii a identificat nouă produse alimentare cu alt standard calitativ comparativ cu alte ţări din Uniunea Europeană.
Au fost prelevate 29 de probe din ţări europene şi tot 29, identice, din magazinele româneşti, din categoriile lactate, carne, peşte şi ciocolata. Dintre acestea, nouă produse au prezentat unele diferenţe din punct de vedere al conţinutului energetic, a explicat ministrul agriculturii, Petre Daea.
De exemplu, cantitatea de peşte este mai mică în conservele din România, decât în cele din Germania sau valoarea de kilocalorii din şunca de porc este mai mică la noi cu aproximativ 80 de kilocalorii. Produsele respective nu pun în pericol sănătatea consumatorului şi nu vor fi retrase de pe piaţă deoarece nu există reglementări europene cu privire la dublul standard, a explicat preşedintele Autorităţii Naţionale pentru protecţia Consumatorului, Bogdan Pandelică.
Specialiştii atrag atenţia că peştele vândut pe litoral drept hamsie, este, de cele mai multe ori, o altă specie.
„Este altceva. Tot o specie mică, tot planctonofag, tot de cârd, dar nu este hamsie. Este de import, este un peşte pelagic care nu este la noi în mare”, a declarat directorul Acvariului din Constanţa, Adriana Chiorean.
Deja preparată, hamsia este mai greu de recunoscut. Forma poate fi, însă, un indiciu bun pentru ce avem, de fapt, în farfurie.
„Ajunge până la 12 centimetri, atunci când este matură. Partea de sus a corpului, este un albastru-închis, bleumarin-verde, cu reflexe argintii. Are o gură mare, ca un peşte răpitor, deşi nu este răpitor. De asemenea, are un cap mare, iar corpul este rotund şi robust”, a mai precizat aceasta.
La ieşirea din satul Băcâia, înspre Cheile Cibului, pe partea stângă, lângă pârâul Cib, un investitor din oraşul Geoagiu a avut inspirata idee de a amenaja o crescătorie de păstrăv, singura, după cunoştinţele noastre, din zona Orăştiei.
Proiectarea a fost făcută în anul 2012, iar execuţia s-a realizat în toamna aceluiaşi an. Păstrăvăria dispune de cinci bazine cu o capacitate de 80 de metri cubi de apă fiecare, fiind în construcţie un al şaselea bazin.
Investiţia este sută la sută privată, nu este realizată, cum probabil ar crede unii, din fonduri europene şi se ridică la câteva zeci de mii de euro.
Alimentarea bazinelor cu apă se face în sistem gravitaţional (prin cădere) din albia pârâului Cib şi tot gravitaţional apa ajunge înapoi în albia pârâului.
Păstrăvăria este populată cu păstrăv din specia „curcubeu“, o specie care este mai tolerantă la variaţii de temperatură, puietul fiind adus din judeţele Timiş şi Bihor.
Întrebându-l pe investitorul din Geoagiu de ce a ales să investească într-o asemenea păstrăvărie, acesta ne-a spus:
„Am vrut să fac această crescătorie, deoarece nu trebuie depusă o muncă fizică deosebită, nu este nevoie de o suprafaţă mare de teren şi reprezintă o activitate chiar relaxantă. Ţinta mea este să ajung la 500 de kilograme de peşte/bazin, la o greutate medie a acestuia de 250 de grame/bucată, neviscerat. Trebuie precizat că păstrăvul ajunge la această greutate în circa 7 luni de zile, puietul având o greutate de aproximativ 5 grame/bucată. Pe viitor mă gândesc la desfacerea păstrăvului viu în pieţele din Orăştie şi eventual în alte oraşe din judeţ.“ Cei care sunt curioşi să vadă această păstrăvărie se pot deplasa la Băcâia, de unde se pot întoarce şi cu câteva kilograme de peşte, acesta fiind comercializat la un preţ de 22 de lei/ kilogram (viu). La această păstrăvărie se află în permanenţă o persoană care stă la dispoziţia celor interesaţi, iar programul de deservire este zilnic între orele 14-18.(Marcel Haţegan – Ioan Vasiu – Palia Expres Orăstie)
Garda de Mediu Mehedinţi şi Sistemul de Gospodărire a Apelor Române au deschis o anchetă după ce în râul Topolniţa şi un afluent al acestuia, în apropiere de Drobeta Turnu Severin, au fost găsiţi, joi, peşti morţi, primele verificări arătând că parametrii apei sunt modificaţi, informează Mediafax.
Garda de Mediu Mehedinţi a fost anunţată, joi, că pe cursul râului Topolniţa, în apropierea platformei Romag Prod a Regiei Autonome pentru Activităţi Nucleare, sunt foarte mulţi peşti morţi. Acolo au ajuns mai multe echipe ale Gărzii Naţionale de Mediu şi Sistemului de Gospodărire a Apelor Române Mehedinţi care au descoperit că poluarea se întinde pe o distanţă de şapte kilometri, de-a lungul râului Topolniţa şi al unui afluent al său, râul Pleşuva.
Potrivit reprezentanţilor Sistemului de Gospodărire a Apelor Române, încă de miercuri, analizele care se fac periodic au arătat indicatori depăşiţi şi tulburări ale apei râului Topolniţa.
În cadrul anchetei care a fost deschisă de autorităţile de mediu, s-au prelevat probe şi urmează să se stabilească sursa de poluare, existând suspiciuni în ceea ce priveşte staţiile de sortare care se află în amonte de zona poluată şi agenţii economici din apropiere.
La Pavilionul Expozițional din Mamaia va avea loc, în weekend, Festivalul Național al Peștelui.
În cadrul evenimentului “Pescia 2014”, pescarii amatori și profesoniști vor putea face schimb de impresii cu alți pasionați de pescuit, vor avea ocazia să învețe noi reţete de preparare a peștelui și vor obţine informații despre beneficiile consumului de pește.
Nu vor lipsi preparatele tradiționale din pește, cum ar fi icrele, zacusca de pește și varza călită cu pește, alături de mâncărurile exotice, precum sushi, toate preparate în fața vizitatorilor.
Festivalul Naţional al Peştelui va fi deschis între 15 şi 17 august, între orele 10.00 și 20.00, iar duminică, în ultima zi, până la ora 16.00. Intrarea va fi liberă.
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.