Prin Legea nr. 65/2017 adoptată de Parlamentul României ziua de 21 martie a fost instituită drept Ziua Olteniei. Și în acest an, Primăria Municipului Craiova împreună cu Filarmonica Oltenia și Consiliul Județean Dolj au organizat manifestări dedicate acestei sărbători. Spectacolul intitulat simplu și sugestiv Ziua Olteniei – 2019 a fost susținut pe scena Teatrului Național ”Marin Sorescu” din Craiova cu participarea artiștilor din cele cinci județe ale Olteniei.
A fost încă un moment de evidențiere a valorilor culturale oltenești circumscrise patrimoniului cultural românesc. Prima ediție (2018) a fost marcată de fiecare instituție cultural-artistică din județele Olteniei. În acest an s-a dorit reunirea acestor instituții într-un spectacol, care să evidențieze valorile culturii tradiționale și valorile culturale – simbol pentru fiecare județ din Oltenia. Spectacolul a fost structurat în trei tablouri, primele două ilustrând specificitatea folclorului oltenesc, cel de-al treilea dedicat artei culte. Au participat ansambluri folclorice, artiști de la teatrele din Tg.-Jiu, Slatina, Rm.Vâlcea, Drobeta Turnu-Severin și orchestra Filarmonicii Oltenia din Craiova.
Scenariul, regia și prezentarea spectacolului: Gabriela Rusu-Păsărin
Prima parte, pe care v-o oferim în această emisiune, a fost susținută de Ansamblul folcloric ”Maria Tănase” din Craiova. Au participat dansatorii ansamblului, orchestra și soliștii Niculina Stoican, Petrică Mîțu-Stoian, Constantin Enceanu și Mariana Ionescu Căpitănescu.
A consemnat Gabriela Rusu-Păsărin, realizator emisiuni în structura centrală a Departamentului Studiourilor Teritoriale, Societatea Română de Radiodifuziune.
După o viață dedicată cântecului de la munte, după o evoluție remarcabilă conturând un destin muzical irepetabil, Petrică Mîțu Stoian reprezintă imaginea cântecului dorit la momentele existențiale principale, în contexte de sărbătoare familială sau comunitară.
Invitat din nou la Galeria interpreților de muzică populară, Petrică nu s-a așteptat la tema ediției: amintiri despre cântecele din tinerețe înregistrate în studiourile Radiodifuziunii Române. Fonoteca radioului public este însă tezaurizatoarea acestor momente care, readuse în actualitate, vor fi înnobilate de amintirile păstrate în memoria afectivă, de emoțiile acelui început de drum. Petrică a răspuns cu sinceritate întrebărilor care uneori au răscolind trecutul și a lăcrimat la dulce-aducere aminte a unor secvențe emblematice pentru destinul său.
Vă oferim spre audiție această ediție a emisiunii radiofonice Galeria interpreților de muzică populară , o ediție dedicată unui mare interpret cu ocazia unei mari sărbători populare și religioase: sărbătoarea lui Sân Petru.
O emisiune de Gabriela Rusu-Păsărin, realizator emisiuni la Departamentul Studiourilor Teritoriale, Societatea Română de radiodifuziune
Centenarul Marii Uniri – celebrarea eroilor olteni în spectacoul N- auzirăţi de-un oltean?
Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin,
5 aprilie 2018, 06:17 / actualizat: 5 aprilie 2018, 16:02
Viaţa e un rotund al împlinirii. O viaţă începe În Lumea cea Mare şi devine fără de vârstă în Lumea cea fără de Dor. Şi totuşi, cei ce împlinesc rotundul destinului nostru sunt de-a pururi Dincolo de uitare. Iar implinirea este chiar unirea. Şi poate de aceea unirea are imaginea emoţionantă a unei hore, cât rotundul format din dorinţele noastre a fi fi împreună. Ctitorii acestui rotund al unirii s-au aşezat de-a pururi în panteonul valorilor umanităţii. Iar noi, la răstimpuri, poate neîngăduit de rar, îi amintim spre bucuria de-o clipă a unei sărbători. Unirea, un rotund al horei cât o licărire de-un veac.
Cu ocazia Zilei Olteniei (21 martie 2018), Ansamblul folcloric Maria Tănase din Craiova a susţinut pe scena Teatrului Naţional „Marin Sorescu” din Craiova spectacolul „N-auzirăţi de-un oltean?” (scenariul şi regia – Gabriela Rusu-Păsărin, scenografia – Niculina Stoican). Au fost evocate patru personalităţi istorice originare din Oltenia: Mihai Viteazul, Tudor Vladimirescu Constantin Brâncoveanu, Iancu Jianu.
(emisiunea radiofonică Galeria interpreților de muzică populară – Ziua Olteniei, tablou istorico-folcloric)
Mihai Viteazul! Ales Ispravnic în locul banului de Craiova, nefiind ban – cum scrie cronicarul Radu Popescu – va fi „domn al Ţării Româneşti şi al Ardealului şi a toată ţara Modovei „. Iar Craiova rămâne locul cinstit de numele marelui voievod. Scria George Coşbuc despre Craiova: „Dacă nu ne-ar fi dat nimic alta decât pe Mihai Viteazul, ea tot ne-ar rămâne cuib sfânt dintru care ne-a ieşit viteazul cel cu şapte suflete”…
Cântecul lui Mihai Viteazul – Liviu Dică
Unirea prin cultură, unirea prin credinţă până la jertfa supremă. Astfel se poate contura portretul unui martiriu, care peste veacuri poartă nume sfânt: Brâncoveanu. Constantin Brâncoveanu dinspre tată trăgându-se din “vechia dungă a Craioveştilor”, născut la Brâncoveni, Olt, este cel ce a izbutit, cum scria marele istoric Nicolae Iorga “să păstreze nu numai Ţara Românească, ci întreaga naţiune, ca trup politic, ca suflet românesc, timp de mai bine de un sfert de veac”. Într-o zi sfântă, 15 august, de Sfânta Maria Mare, când doamna Marica trebuia să-şi aniverseze ziua numelui sfânt, iar domnitorul Constantin Brâncoveanu împlinea 60 de ani, s-a săvârşit cumplita tragedie: marele domnitor a fost mazilit împreună cu cei patru fii ai săi, Constantin, Ştefan, Radu şi Matei şi cu sfetnicul Ianache Văcărescu. A avut de ales între a renunţa la credinţa strămoşească sau a-şi vedea ucuşi cei patru fii. A ales să moară creştin, Brâncoveanu Constantin. O scenă de un darmatism cum rar istoria lumii a consemnat. Dar oare, câşi ştiu că la această cumolită scenă de execuţie a copiilor a asista chiar mamlor, doamna marica. Pee a nu a întebat-o nimeni ce să aleagă: A privit, cu sufletul cernit de durere cum pe rând fiii săi sunt ucişi în numele păstrării credinţei strămoşeşti.
Lavinia Bârsoghe – Balada lui Constantin Brâncoveanu
Lavinia Bârsoghe acompaniată de un grup de elevi de la Seminarul Teologic din Craiova,dirijor prof. Victor Șapcă, a interpretat cu emoție vădită Balada lui Brâncoveanu, amintind actul mazilirii domnitorului C Brâncoveanu și a fiilor săi, iar Petrică Mîțu Stoian împreună cu dansatorii Ansamblului folcloric Maria Tănase au redat o secvență din Hora de pomană, cântec grefat pe un act titual postfunerar specific zonei de N a Mehedinților, practicat înă și la românii din Bulgaria, de Paște, la Albotina.
Hora de pomană – Petrică Mîțu Stoian
Tudor Vladimirescu este cel ce a definit a fi patriot : a fi la un glas şi întru unire cu norodul, pornit numai pentru dreptate. Cererile norodului românesc sunt cuprinzătoare a noii ordini sociale. La 21 martie 1821 oastea revoluţionară în frunte cu Tudor Vladimirescu a intrat triumfător în Bucureşti pe Podul Calicilor. Iar mulţimea l-a întâmpinat cu opâine mare – semn al păcii şi belşugului şi l-a numit cu drag Domnul Tudor.
Cântecul lui Tudor Vladimirescu – Niculina Stoican
Iancu Jianu. Născut la Caracal, deci oltean get-beget, Iancu Jianu este craiovean prin mama sa, originară de aici, iar el a copilărit şi s-a format în Craiova. De aceea cântecul dedicat lui aminteşte că e “pui de craiovean”.
Marius Magureanu – Balada lui Iancu Jianu
Istoria cântecului “M-a făcut mama oltean”este mai puţin cunoscută. Cântecul este mândria oltenilor şi a fost creat în cinstea haiducului Iancu Jianu, în 1809 de către vestitul lăutar al Craiovei, Niţă Băloi, din Işalnita ca un gest de apreciere pentru vestitul haiduc după ce a învins oastea lui Paşa Pazvant Oglu la Vidin, răzbunându-se astfel faţă de ororile făcute de acesta oraşului Craiova, incendiind mai multe case şi moşii de pe teritoriul Craiovei. În urma acestei bătălii de la Vidin, se pare că însuşi Iancu Jianu a fost cel care l-a rănit pe Pazvante, lăsându-l fără un ochi. Cine nu ştie de numele Pazvante Chioru’?
La întoarcerea de la Vidin, în Craiova Iancu Jianu a fost primit ca un erou. Iar cântecul a rămas în memoria colectivă drept imnul oltenilor. Tabloul folclorico-istoric a reamintit că eroii neamului au rămas în memoria colectivă, iar în cultura tradiţională sunt multe creaţii care, prin valoarea textelor şi melosul specific, au păstrat amintirea acelor vremuri şi a acelor eroi ,cărora le datorăm unitatea neamului românesc.
O emisiune de Gabriela Rusu-Păsărin, realizator , Departamentul Studiourilor Regionale, Societatea Română de Radiodifuziune
Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin,
24 martie 2018, 09:45 / actualizat: 24 martie 2018, 17:56
Președintele României Klaus Iohannis a promulgat la 13 aprilie 2017 Legea privind instituirea zilei de 21 martie – Ziua Olteniei. Proiectul a fost inițiat de 27 de deputați și senatori de la PSD, PNL, minorități, UDMR și parlamentari neafiliați.
La Craiova, întreaga săptămână a fost animată de evenimente culturale organizate de instituțiile culturale care au dorit să evidențieze valorile oltenești intrate în patrimoniul cultural național și universal.
Ziua de 21 martie 1821 este semnificativă pentru istoria românilor: este ziua când Tudor Vladimirescu, după elaborarea celui mai important document programatic al Revoluției de la 1821, Cererile norodului românesc, intră în București. În zilele de 16 și 20 martie ale aceluiași an se adresează prin două proclamații locuitorilor Capitalei. Pe 21 martie, Tudor Vladimirescu intră în București și coboară pe Podul Calicilor. Acesta este momentul care va consfinți rolul lui Tudor Vladimirescu și al pandurilor săi în formarea statului român modern.
Pentru a marca acest moment, Ansamblul folcloric ”Maria Tănase” a susținut pe scena Teatrului Național ”Marin Sorescu” din Craiova spectacolul N-auzirăți de-un oltean? (scenariul și regia: Gabriela Rusu-Păsărin, scenografia: Niculina Stoican). A fost un spectacol complex menit să evidențieze două componente esențiale: spiritul oltenesc și repere din istoria unității românilor. Membrii ansamblului s-au dovedit a fi adevărați artiști. Nu doar au interpretat sau dansat jocurile de altădată știute de bătrânii satului, dar au intrat în rolul scenei tematice și au produs emoția artistică atât de așteptată de publicul iubitor de folclor autentic.
Primul tablou a fost conceput ca o clacă, la care participă toate neamurile, argument pentru a ilustra specificitatea folclorului din toate cel 5 județe ale Olteniei: Dolj, Gorj, Olt, Mehedinți și Vâlcea. Ca la clacă, au fost nelipsiți copiii, bătrânele care le învață pe cele tinere rostul vieții (și mai ațipesc după miezul nopții), bătrânii care nu se lasă și intră în joc. Gazda clăcii a fost Niculina Stoican, reputată interpretă, om de televiziune (cu simțul intrării în rol) și managerul Ansamblului folcloric ”Maria Tănase”.
Al doilea tablou a marcat patru momente importante din istoria Olteniei, personaje istorice originare din această regiune sau din familii oltenești.
Mihai Viteazul este cel ce a înfăptuit prima unire a românilor. Scria George Coșbuc despre Craiova: ”Dacă nu ne-ar fi dat nimic alta decât pe Mihai Viteazul, ea tot ne-ar rămâne cuib sfânt dintru care ne-a ieșit viteazul cel cu șapte suflete”. Secvența cinematografică din filmul ”Mihai Viteazul” a adus un argument în plus: personajul istoric a fost interpretat de Amza Pellea, un alt oltean, iar regizorul filmului a fost Sergiu Nicolaescu, tot oltean. Doina lui Mihai Viteazul a fost interpretată de Liviu Dică.
Un al doilea moment al acestui tablou a creat emoția retrăirii unei istorii tragice: mazilirea lui Constantin Brâncoveanu împreună cu cei patru fii ai săi și cu sfetnicul Ianăchiță Văcărescu. Puțini sunt cei ce știu că la cumplita scenă a asistat chiar Doamna Marica, privind cu sufletul cernit cum pe rând sunt uciși sub ochii săi cei patru fii. Pe ea nu a întrebat-o nimeni dacă renunță la viața copiilor săi sau acceptă să-și schimbe credința. Domnitorul Constantin Brâncoveanu a rămas în istorie drept exemplul de unire prin cultură și credință până la jertfa supremă. Balada lui Brâncoveanu a fost interpretată de Lavinia Bârsoghe, iar ”Hora de pomană” (specifică acestei regiuni) a fost cântată de Petrică Mîțu Stoian.
Tudor Vladimirescu a fost personajul principal al tabloului. Pentru ilustrarea personalității sale au participat membrii fanfarei Militare a Garnizoanei Craiova, elevii Colegiului Național Militar ”Tudor Vladimirescu”, membrii Ansamblului folcloric ”Maria Tănase” în haine de epocă și Petrică Mâțu-Stoian în rolul lui Tudor Vladimirescu. Un rol dificil dus cu demnitate și profesionalism până la final. Doina lui Tudor a fost interpretată cu emoție de Niculina Stoican și pentru că piesa face parte din repertoriul mamei ei, Angelica Stoican.
Născut la Caracal, deci oltean get-beget, Iancu Jianu este craiovean prin mama sa, originară de aici, iar el a copilărit şi s-a format în Craiova. De aceea cântecul dedicat lui aminteşte că e “pui de craiovean”.
Cântecul lui Iancu Jianu a fost interpretat de Marius Măgureanu.
Puțini știu că ”M-a făcut mama oltean” este cântecul creat în cinstea haiducului Iancu Jianu, în 1809 de către vestitul lăutar al Craiovei, Niţă Băloi, din Işalnița ca un gest de apreciere pentru vestitul haiduc, după ce a învins oastea lui Paşa Pazvant Oglu la Vidin.
Viaţa e un rotund al împlinirii. O viaţă începe În Lumea cea Mare şi devine fără de vârstă în Lumea cea fără de Dor. Și totuși, cei ce împlinesc rotundul destinului nostru sunt de-a pururi Dincolo de uitare. Iar împlinirea este chiar unirea. Și poate de aceea unirea are imaginea emoționantă a unei hore, cât rotundul format din dorințele noastre a fi împreună. Ctitorii acestui rotund al unirii s-au aşezat de-a pururi în panteonul valorilor umanității. Iar noi, la răstimpuri, poate neîngăduit de rar, îi amintim spre bucuria de-o clipă a unei sărbători. Unirea, un rotund al horei cât o licărire de-un veac.
Cel de-al treilea tablou al spectacolului a creat buna dispoziție prin spiritul hâtru al olteanului și prin cântecele de neuitat. Unde îl cunoști mai bine pe oltean? La MAT. Cârciumar (actor în adevăratul sens al termenului) a fost Constantin Enceanu. Iar simbolurile oltenești nu au lipsit; cobilița, prazul, zaibărul, pâinea în țăst și bucatele tradiționale. Iar glumele s-au ținut lanț, intrând în rol nu numai interpreții și dansatorii, ci și membrii orchestrei.
Finalul spectacolului a fost marcat de aplauze la scenă deschisă. Binemeritate momente după un spectacol, în care membrii Ansamblului folcloric ”Maria Tănase” au trăit intens fiecare clipă, oferind publicului un spectacol complex.
Spectacolul a fost transmis în direct la TVR Craiova, va fi difuzat la TVR3 în Săptămâna Luminată. Iar noi vom transmite spectacolul la MTVA, Radiodifuziunea ungară, emisiunile în limba română, sperăm, spre bucuria românilor din jurul României.
A consemnat: Gabriela Rusu-Păsărin, realizator, Departamentul Studiourilor Teritoriale, Societatea Română de Radiodifuziune
Publicat de Cristina Ion,
28 octombrie 2017, 03:29
Petrică Mîţu Stoian este interpretul de muzică populară care are talentul de a transmite printr-un cântec acea forţă de identificare a ascultătorului cu un episod din viaţa personală sau a comunităţii. Descendent dintr-o familie celebră păstrătoare de tradiţii, mătuşa sa este cunoscutul rapsod popular Domnica Trop, căreia i s-a acordat titlul de ”tezaur uman viu”,
Petrică Mîţu Stoian a adus de la munte în atenţia iubitorilor de cântec acele melodii, care au devenit de nelipsit la sărbătorile familiale şi comunitare. O voce uşor recognoscibilă, cu un respect deosebit pentru rostirea în grai, prezenţa scenică a interpretului din Izverna Mehedinţilor este dorită şi memorabilă. Poate de aceea, cântece de dată recentă au fost îndrăgite de public şi au devenit foarte cunoscute şi receptate cu mare plăcere, cu toate că au o istorie scurtă, sunt ”de acum” şi totuşi par a fi dintotdeauna.
Cântecul ”Mi-o lăsat moşu cănuţa” a avut un succes nesperat la public. Istoria interioară a acestui cântec face trimitere la două registre de referință: expresia populară ”a lăsa cu limbă de moarte” (testament verbal în mentalitatea populară) şi petrecerea în dublă accepţiune (a bea şi a se petrece prin viaţă).
Descendent din familia celebrului rapsod Dominca Trop, încununată cu titlul de Tezaur uman viu, Petrică Mîţu Stoian duce cu sine în lume cântecele ce par că aureaolează crenelurile Munţilor Mehedinţilor şi sunt imaginea sonoră a unei lumi care şi-a păstrat puritatea sentimentelor de respect pentru tradiţie şi pentru locurile amintirilor de neuitat. La apariţia sa pe scenă, publicul a rămas impresionant de rostirea în grai, de tonalităţile care parcă urmau unduirile vălurite ale norilor ce aduc răcoarea muntelui într-o clipă. Cântecul doinit, specific acestei zone, are, în interpretarea lui Petrică, acea rezonanţă care nu se uită, pentru că te duc cu gândul la melodiile care urmează parcă unduirile lăsătorilor şi vivacitatea moderată a oamenilor de la munte. Remarcat de celebra realizatoare de emisiuni folclorice Marioara Murărescu, sensibilă la tot ceea ce semnifica inedit în interpretare şi repertoriu, Petrică va face primele înregistrări la radio în 1995. Aici, la radio, va mărturisi peste timp ce semnificaţii au textele cântecelor culese din Plaiul Cloşani, cum rezistă în timp variantele care se pliază pe particularităţile vocii unui interpret şi cum se pot face declaraţii emoţionante prin versuri cu potenţialitate simbolică, dar într-un firesc ce te face să te simţi transpus într-o lume de basm. Ascultaţi rostirile muzicale şi confesive ale celui ce ştie să cânte şi despre cele lumeşti, dar ştie să repecte rolul radioului public de transmitere a valorilor culturii tradiţionale şi de tezaurizare a lor prin emisiuni-document.
Asociația Creștini din Craiova, cu binecuvântarea IPS acad. Irineu, Arhiepiscop al Craiovei și Mitropolitul Olteniei, oferă iubitorilor de folclor spectacolul Povești la gura sobei – ediția a II-a la Teatrul Național ”Marin Sorescu”Craiova, miercuri, 21 decembrie 2016, la ora 18.30. Tema spectacolului este familia, simbol pentru sărbătorile românilor. Vor evolua interpreți de muzică populară, care vor veni însoțiți de membrii familiilor lor și vor reda atmosfera care genera bucuria întâmpinării Marii Sărbători a Creștinătății, Nașterea Domnului: Petrică Mîţu Stoian, Ion Ghițulescu, Constantin, Marius și Răzvan Măgureanu, Victorița și Alina Lăcătușu, Zorina Bălan și familia (Floarea, Vanesa Maria, Rareș și Ilinca), Lavinia și Sofia Bîrsoghe, Maria Rotaru și Grupul „Voci oltenești”, Corul de Copii “Glasuri cristaline” al Asociației „Părinţi pentru Copii-Oltenia”, Grupul vocal „Elpida”, Roxana Croitoru şi Denis Drăghici. Acompaniamentul spectacolului va fi susţinut de orchestra Ansamblului Folcloric „Maria Tănase” condusă de maestrul Nicu Creţu.
Scenariu, regia şi prezentarea: Gabriela Rusu – Păsărin
Se alătură acestei manifestări cu un mesaj și Asociația Pedagogilor Creștini:
”Dragi stăruitori întru credinţă,
Nu există mai mare bucurie decât aceea a Sfintelor Sărbători.Prin ele trăim şi retrăim cea mai vie comuniune.A II a ediţie a Poveştilor de la gura sobei se înscrie între marile dovezi.Ne alăturăm acestei duhovniceşti manifestări închinate Naşterii Mântuitorului, prim mesajul încredinţat Doamnei prof. univ. dr. Gabriela Rusu – Păsărin, vicepreşedinte al Asociaţiei noastre. Suntem acolo cu laudă pentru organizatori, Asociaţia Creştini, cu deplină recunoştinţă pentru binecuvântarea IPS Irineu, cu preţuire pentru artiştii şi toţi participanţii, ce dau strălucire manifestării de la Teatrul Naţional „ Marin Sorescu” din Craiova.Cântului de Slavă, rugii de izbândă, versului închinat Cuvântului, alăturaţi nădejdea noastră întru Lumina mereu nepieritoare a credinţei străbune! La mulți și binecuvântați ani!
Asociaţia Pedagogilor Creştini
Preşedinte,
Prof. univ. emerit dr. Laurenţiu Şoitu”
Colindele și cântecele despre familie și satul natal ne aduc aminte că de sărbători nimeni nu trebuie să fie singur, cântecele de slavă, colindele purifică spațiul, iar datinile și obiceiurile din străbuni aduse în actualitate dau speranța într-un timp mai bun.
Sub semnul aniversar al celor 86 de ani de la difuzarea primei emisiuni a serviciului public de radio, instituţie ce se numeşte astăzi Societatea Română de Radiodifuziune, Radio România organizează duminică, 23 noiembrie (ora 17:00), la Sala Radio, un concert folcloric sub titlul 86 de ani de folclor la Radio – Laureaţii Radioului.
Susţinut de Orchestra de Muzică Populară Radio, sub bagheta dirijorului Adrian Grigoraş, evenimentul aniversar aduce în faţa publicului mari artişti ai folclorului românesc, lansaţi pe drumul succesului de către Radio România.
Ieri muzicieni la început de drum, astăzi vedete, Laureaţii Radioului revin pe scena debutului lor artistic, la Sala Radio: Constantin Enceanu, Mariana Ionescu Căpitănescu, Petrică Mîţu Stoian, Cristian Pomohaci, Cornelia şi Lupu Rednic, Constantin şi Marius Măgureanu, Maria Butilă, Cornel Borza, Emilia Drăgotoiu Nanu, Ion Drăgan, Claudia Torop, Marcel Părău, Victoriţa Lăcătuşu, Constantin Bahrin, Daniela Cernea, Maria Loga.
Iubitorii muzicii populare sunt invitaţi la concertul de gală al Orchestrei de Muzică Populară Radio Laureaţii Radioului. Evenimentul va fi prezentat de Nataşa Raab.
Biletele sunt disponibile pe www.bilete.ro, în oficiile Poştei Române, în magazinele Inmedio semnalizate Bilete.ro, în magazinele Germanos şi la casa de bilete a Sălii Radio.
Accesul la Sala Radio, cu transportul în comun, se poate face cu liniile de tramvai nr. 24 şi 44 până la staţia Radio România – Piaţa Virgiliu (Str. Berzei la intersecţia cu Ştirbei Vodă, în apropierea străzii Berthelot). Puteţi de asemenea alege mijloacele de transport care circulă în apropiere – Str. Mircea Vulcănescu, Str. Berzei, Str. Ştirbei Vodă, Bd. Eroilor, Calea Plevnei, Bd. Dinicu Golescu – autobuzele 133, 178, 126, 168, 226, 368 etc
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
