Prețul de producție al laptelui îl depășește pe cel de vânzare

Publicat de Andrei Cretoiu, 27 ianuarie 2017, 10:30 / actualizat: 1 februarie 2017, 11:10

Prețul de producție al laptelui îl depășește pe cel de vânzare chiar dacă acesta din urmă a cunoscut o tendință de creștere în ultimele luni, ca urmare a programului de reducere a producției.

Pentru o piața europeană a laptelui  în plină criză,  provocarea o  constituie intenția UE de a interveni pe piața laptelui pudră, ceea ce pune din nou presiune pe piață.

Măsura de intervenție  presupune cumpărarea de către CE a cantităților de produse eligibile din piață în vederea sprijinirii producătorilor și procesatorilor în perioadele în care prețul pe piața comună scade sub anumite limite. În cazul de față este vorba de circa 400.000 de tone de lapte praf, iar măsurile de intervenție ar urma să se deruleze în următoarele luni.

In acest context circa 60 de manifestanți, veniți din țări ca Belgia, Germania, Franța, Olanda sau Lituania la apelul sindicatului European Milk Board au „înzăpezit” cu un strat fin de lapte praf locul din fața clădirii Consiliului european de la Bruxelles, unde avea loc o reuniune a miniștrilor agriculturii din Uniunea Europeană si au contestat decizia Comisiei europene de a readuce treptat pe piață stocuri de lapte praf care au fost retrase pentru a încerca să stabilizeze prețurile într-un moment de criză de supraproducție.

Phil Hogan, comisar European pentru agricultură și dezvoltare rurală. Am prezentat Consiliului progresele făcute de statele mebre în implementarea pachetului suport aprobat in iulie 2016 și i-am reasigurat pe minștrii de managementul responsabil al Comisiei cu privire  eliberarea pieței laptelui de intervenții.

Mulți spun că ținând cont de atitudinea responsabilă pe care au avut-o Comisia și staele member la întâlnirea de astăzi și de creșterea semnificativă, în medie cu 25% din august 2016, a pieței, cel putin, în parte, ca urmare a acțiunilor Comisiei, mi-e foarte greu să înțeleg pe ce se bazează protestele de azi.

Prețul la lapte în prezent este în jur de 30 de cenți, în condițiile unor costuri de producție de 45 până la 50 de cenți pentru litrul de lapte. În Belgia, producătorii primesc 29 de cenți, față de costuri de 46 de cenți, iar în Germania 33 de cenți/litrul de lapte, la costuri de 45 de cenți. Producătorii sunt nevoiți să suporte diferența”, a declarat Sieta van Keimpema, producător olandez de lapte, care deține funcția de vice-președinte al  EMB.

În Bulgaria, Franța, Italia, Polonia și România, contractele scrise obligatorii se aplică doar relației dintre producători și primii cumpărători. În celelalte state membre, toate relațiile de furnizare din cadrul lanțului dintre fermieri și prelucrători fac obiectul unor condiții, chiar dacă există mai mulți intermediari între ei.

Viitorul politicii agricole comune este subiect de dezbatere la Bruxelles

Publicat de Andrei Cretoiu, 7 decembrie 2016, 11:30

Daca prima zi a fost consacrata discutiilor despre schimbarile climatice astazi cei 400 de invitati – reprezentanti si actori din domeniul agricol – se vor concentra asupra perspectivelor, in urmatorii 10 ani, a pietei cerealelor, produselor lactate si a celor din carne.

Comisarul european pentru agricultura, Phil Hogan se declara convins ca politica agricola comuna va asigura o mai mare flexibilitate pietei care sa-i permita sa faca fata crizelor dar si o productie agricola sustenabila care sa asigure securitatea alimentara in contextul schimbarilor climatice si al cresterii populatiei.

De asemenea, este nevoie de un progres in ceea ce priveste reinnoirea generatiilor de agricultori, spre exemplu din cei 22 de milioane de fermieri inregistrati in Europa in 2o13 doar 6 la suta erau tineri, sub 35 de ani, in timp ce mai bine de jumatate, 55 la suta, depaseau varsta de 55 de ani si chiar mai mult.

La dezbatere a participat si presedintele Comisiei europene, Jean Claude Juncker

”Simplificare si modernizare sunt cuvintele de ordine si principalul obiectiv al strategiei viitorului politicii agricole comune pe care Comisia Europeană vrea sa o adopte inainte de sfarsitul anului 2017. Prima etapa va fi aceea a unei consultari publice ce va fi lansata la inceputul anului viitor si care va permite fiecaruia dintre voi sa contribuie la dezbaterea asupra directiei spre care trebuie sa se indrepte aceasta politica strategica de o importanta capitala”

Comisia europeana a finalizat detaliile pachetului de masuri privind stabilizarea sectorului lactatelor

Publicat de Andrei Cretoiu, 29 august 2016, 10:30

Mai precis fermierii europeni trebuie convinsi sa isi reduca productia daca vor sa mentina preturile si profitabilitatea afacerii.

In prima faza vor fi acordate compensatii directe de 15o de milioane de euro, in perioada octombrie- decembrie, fermierilor care accepta sa scada productia intr-un anumit procent.

Producatorii interesati pot solicita fonduri pentru o cantitate minima de o tona si jumatate de lapte. Cererile se depun pana la 21 septembrie iar statele membre trebuie sa verifice si sa decida cine este eligibil sa primeasca banii.

Reprezentantii principalului sindicat agricol european agreeaza acest sprijin in conditiile in care producatorii de lapte europeni sufera de lichiditati, laptele fiind in prezent cu 4o la suta mai ieftin comparativ cu preturile de acum 2 ani.

Comisarul european pentru agricultura, Phil Hogan crede ca aceasta masura va contribui semnificativ la ameliorarea increderii pe piata si ar putea antrena chiar o crestere de preturi pentru producatorii de lapte si produse lactate europeni

“Exista unele dificultati pe termen scurt, in mai multe domenii, in special in sectorul lactatelor. Cat de greu este pentru fermieri acum, multi dintre ei fiind nevoiti sa produca sub costurile de productie. Daca sunt 4 milioane de tone de lapte in acest moment in Uniunea europeana fara piata de desfacere inseamna ca avem o problema care se reflecta asupra preturilor. Ce avem de facut este sa gasim o noua piata si, de asemenea, sa-i incurajam pe fermieri sa isi reduca productia”

15 milioane de euro pentru finanțarea proiectelor din agricultură

Publicat de Andrei Cretoiu, 2 august 2016, 10:30

15 milioane de euro reprezintă suma pe care Banca Europeană de Investiții a împrumutat-o unei companii din România care se ocupă cu finanțarea proiectelor din agricultură. Beneficiarii acestor bani sunt IMM-urile care implementează în această zonă planuri de mici dimensiuni.

Împrumutul reprezintă  primul acord încheiat de țara noastră în cadrul Fondului european pentru investiții strategice, pilonul central al Planului de investiții pentru Europa.

Lansat de Comisia Juncker cu scopul de a stimula investițiile, acesta urmărește mobilizarea a cel puțin 315 miliarde de euro în investiții private și publice în decurs de trei ani.

Importanța programului a fost amintită recent chiar de inițiator, președintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker:

Fondul european pentru investiții strategice a început să producă schimbări structurale. Până acum, investițiile europene erau dominate de un număr mic de proiecte mari și scumpe. Astăzi începem să vedem mai multe proiecte locale, mai mici și mai diverse … Fondul nostru investește în afaceri mici pentru că acestea creează noi locuri de muncă. Planul de investiții este o parte vitală a strategiei noastre de creare de locuri de muncă și dezvoltare.

Ideea a fost exprimată și de comisarul european pentru agricultură și dezvoltare rurală Phil Hogan care a spus, referindu-se la acordul cu România, citez: „Anunțul făcut de BEI, de a furniza finanțarea de tip capital de stat pentru IMM-urile românești din agricultură, oferă un binevenit impuls investițiilor, creării de locuri de muncă și creșterii economice în zonele rurale. Acest proiect ar trebui să funcționeze drept model de bază pentru cele similare, în așteptare, în întreaga Europă rurală”, am încheiat citatul.

Agricover Credit IFN, compania ce a primit împrumutul de 15 milioane de euro, este, în prezent, singura instituție financiară din România care finanțează exclusiv agricultorii și proiectele din acest domeniu.

Copiii din UE ar trebui să beneficieze curând de lapte, fructe și legume, împreună cu lecții despre alimentația sănătoasă

Publicat de Andrei Cretoiu, 9 martie 2016, 11:06

Proiectul care uneşte programul european de distribuţie a fructelor şi legumelor în şcoli cu cel care vizează laptele este cu un pas mai aproape de implementare. Parlamentul şi Consiliul European au ajuns la un acord comun, însă eurodeputaţii solicită mai mult accent pe partea educaţională.

Raportorul Marc Tarabella: Programul se bazează pe doi piloni, în primul rând sănătatea copiilor şi deprinderea unor obiceiuri alimentare corecte din copilărie prin intermediul şcolii, dar şi susţinerea agricultorilor locali. În viitor statele membre vor avea posibilitatea să lărgească lista produselor, dar în condiţii foarte stricte. Există interdicţia de a folosi arome artificiale şi coloranţi. Autorităţile naţionale de sănătate vor trebui să se asigure că se întâmplă aşa. Un obiectiv principal este să contracarăm obezitatea infantilă şi să întreţinem sănătatea copiilor. Sunt necesare măsuri educative, copiii trebuie învăţaţi care sunt obiceiurile alimentare sănătoase. Şcoala joacă un rol foarte important în formarea celor mici.

Raportorul Marc Tarabella a reiterat că obezitatea reprezintă o mare problemă la nivelul Uniunii Europene. Peste 20 de milioane de copii sunt supraponderali, în principal din cauza stilului alimentar. În 24 de state membre, consumul zilnic de fructe şi legume este sub media zilnică.

Tarabella a mai spus că este foarte important să fie organizate vizite în ferme şi livezi. Copiii consumă lapte, dar nu au văzut niciodată cum este produs.

Comisarul european pentru agricultură, Phil Hogan: Programul urma să se schimbe oricum ca urmare a evaluării Comisiei Europene şi a Curţii de Conturi. S-a ajuns la concluzia că cele două programe erau ineficiente, iar acum va exista doar unul singur, ceea ce înseamnă economie de bani. Este un moment extrem de important pentru acest program, dar este nevoie de un buget mai mare pentru că este o cerere mai mare din partea statelor membre. Este un program voluntar, ţările nu sunt obligate să participe. Marea Britanie participă de exemplu la programul de distribuire a laptelui.

Astfel, programele vor fi combinate, iar bugetul anual va crește la 250 milioane de euro pe an. Parlamentul European a câștigat în plus 20 milioane de euro pentru a finanța distribuția produselor lactate și măsurile educaționale. Eurodeputații s-au mai asigurat că fondurile vor fi împărțite mai echitabil între statele membre, stabilind două criterii principale – numărul copiilor cu vârste între șase și zece ani în ansamblul populației și gradul de dezvoltare a regiunii în interiorul statului membru. Noile reglementări se vor aplica de la 1 august 2017.

Programul de distribuţie a laptelui în școli a fost înființat în 1977, iar schema de fructe a fost introdusă în 2009.

Politica agricolă comună – unul dintre pilonii spațiu european comun

Publicat de Andrei Cretoiu, 11 ianuarie 2016, 09:30 / actualizat: 12 ianuarie 2016, 6:57

Politica agricolă comună a Uniunii Europene este unul dintre pilonii pe care este așezată ideea unui spațiu european comun veritabil. Domeniul mare al agriculturii este esențial pentru cele 28 de state membre.

Valabilitatea formulării este dată și de alocările semnificative de-a lungul timpului. Acestea au deținut pentru o lungă perioadă unul dintre primele locuri în cadrul finanțării politicilor comunitare. Spre exemplu, în 2013, 40% din bugetul european era rezervat măsurilor europene ce vizau agricultura. În perioada 2014 – 2020, agricultura și programele europene aferente se află sub semnul inovării. În cadrul mai multor întâlniri a fost subliniată nevoia că întregul domeniu, în Uniunea Europeană, trebuie să se adapteze viitoarelor necesități nutriționale. Tot legat de Politica Agricolă Comună, interesant este de văzut în ce măsură ea este percepută, cunoscută la nivel comunitar. În acest sens, un Eurobarometru scoate în evidență faptul că cetățenii europeni sunt tot mai conștienți de importanța acesteia. Câteva reper ne sunt oferite de domnul Paul Matei, coordonator al Centrului de Informare Europe Direct Iași. Așadar, domnule Matei, date, procente care scot în evidență o tendință.

”Conform rezultatelor ultimului Eurobarometru, peste 80% dintre respondenți consideră că această contribuție a Politicii Agricole Comune la stimularea creșterii economice, la creșterea numărului de locuri de muncă, la susținerea rolului fermierilor în lanțul alimentar, o consideră ca fiind importantă și foarte importantă. Phil Hogan, comisarul european pentru agricultură și dezvoltare rurală, a comentat rezultatele acestui Eurobarometru și a apreciat faptul că circa 70% dintre europeni consideră că Uniunea Europeană, în deplinătatea ei, își îndeplinește acel rol asumat pentru asigurarea securității alimentare și, mai ales, pentru modul în care Politica Agricolă Comună, contribuie la investiții, la creștere economică și la crearea de locuri de muncă. Acestea sunt o parte din decalogul, cele 10 probleme , 10 lucruri pe care și le-a propus Comisia Juncker. 87% dintre europeni consideră că Uniunea Europeană trebuie să subvenționeze în continuare fermierii pentru implementarea unor practici agricole care să fie prietenoase cu mediul. Mai este ceva de subliniat: rolul pădurilor. 66% conștientizează importanța acestora în absorbția emisiilor de carbon, iar 63%, rolul lor ca habitate naturale pentru specii de plante și animale, respectiv, conservarea biodiversității. Ar trebui să subliniez și faptul că, în continuare, în general, românii sunt peste media europeană în privința aprecierii importanței Politicii Agricole Comune. Ideea principală a acesteia, încă din 1962, ar fi că fermierul trebuie să producă cantități și calitate și să asigure livrarea de produse pe piață, către consumatori, la prețuri decente, pe care să și le permită fiecare cetățean european. Iar dezvoltarea rurală, care este parte integrantă din PAC, trebuie să asigure și fermierului un nivel de trai decent, corespunzător”.

Comisia europeana oferă peste 100 milioane de euro pentru promovarea agriculturii europene în 2016

Publicat de Monica Slavici, 22 octombrie 2015, 09:20

Savurează produsele europene!

Este indemnul pe care îl lansează Comisia  europeana și oferă peste 100 milioane de euro pentru promovarea agriculturii europene în 2016…

Claudia Ruse de la București fm ne oferă mai multe detalii în rubrica Euranet plus de astăzi…
Producătorii agroalimentari europeni vor avea la dispoziție anul viitor programe în valoare de 111 milioane de euro pentru a găsi noi piețe în afara Uniunii și pentru a promova consumul atât în interiorul, cât și în exteriorul acesteia.
Sloganul noii campanii este ”Savurează produsele europene!” iar obiectivul este de a avea o politică dinamică și proactivă, adaptată în fiecare an la noile oportunități de piață și la nevoile sectorului.
Măsurile de promovare reprezintă o parte esențială din obiectivele prezentate de Comisia Europeană în sprijinul agricultorilor.
Noua politica de promovare adoptată de Comisia Europeană va sprijini profesioniștii din sector să pătrundă pe piețele internaționale sau să își consolideze poziția pe aceste piețe și să sensibilizeze consumatorii europeni la eforturile depuse de agricultorii europeni.
Pentru a atinge acest obiectiv, Comisia va pune la dispoziție mai multe resurse, va crește rata de cofinanțare și va reduce formalitățile administrative pentru aprobarea proiectelor.
Aceste măsuri fac parte din efortul de creștere progresivă a bugetului UE disponibil pentru promovare, de la 61 de milioane EUR în 2013 (anul în care au fost propuse noile reguli), până la 200 de milioane EUR în 2019.
Potrivit noilor reguli, ratele de cofinanțare ale UE vor crește de la 50 % la 70-80 % ba chiar până la 85 % pentru Grecia și Cipru.
În același timp, cofinanțarea națională dispare, creând astfel condiții de concurență echitabile între statele membre. Formalitățile administrative se vor reduce în mod semnificativ în timpul procesului de selecție a proiectelor, făcând-o mai ușor de aplicat.

Programul pentru 2016 vizează o listă de țări selectate care prezintă cel mai mare potențial de creștere, în special pentru sectoarele care se confruntă cu o situație deosebit de dificilă pe piață, cum ar fi sectorul produselor lactate și sectorul cărnii de porc.
Din suma totală, 30 de milioane EUR au fost alocate cu precădere în pachetul de sprijin prezentat de Comisarul Hogan la începutul lunii septembrie pentru a sprijini acțiunile de promovare în aceste două sectoare.
Comisarul UE pentru agricultură și dezvoltare rurală,

a declarat că producția agroalimentară europeană deține locul întâi pe piața mondială. Piața de export a UE, în valoare de 110 miliarde de euro este creatoare de locuri de muncă și de creștere economică în zonele rurale din întreaga Europă. Pentru a încuraja acest efort al activităților de export oficialul european a prezentat acest nou sistem de promovare, care va face ca cele 111 miloane de euro să creeze oportunități suplimentare pentru producția agroalimentară a UE pe piețe noi și să sporească prezența noastră pe piețele existente.
Phil Hogan…
”Stiți că Europa are alimente de înaltă calitate, are sisteme de alimente de înaltă calitate și producători excelenți. Dar, într-o eră în care avem ofertă în exces la nivel global și european, avem nevoie de noi oportunități de piață pentru aceste produse europene de calitate. Iar eu sunt hotărât să mă implic într-o ofensivă diplomatică, care va conduce misiuni comerciale pentru deschiderea de noi oportunități pentru producătorii din UE pe plan mondial.”
Un element-cheie al noii politici de promovare este stabilirea unui program anual de lucru care prevede prioritățile strategice pentru măsuri de promovare în ceea ce privește produsele, sistemele și piețele vizate și bugetele alocate corespunzătoare.
Obiectivul este de a avea o politică dinamică și proactivă, adaptată în fiecare an la noile oportunități de piață și la nevoile sectorului.

Uniunea Europeană îşi va reafirma sprijinul pentru Balcanii de Vest

Publicat de Andrei Cretoiu, 27 august 2015, 10:20

Uniunea Europeană îşi va reafirma sprijinul pentru Balcanii de Vest, în cadrul summit-ului care se va desfaşura astăzi la Viena.

Reuniunea la nivel înalt se va baza pe progresele realizate de la Summit-ul de la Berlin, din luna august a anului trecut, şi va căuta să dezvolte în continuare cooperarea dintre cele 6 ţări din Balcanii de Vest.

Comisarul european Phil Hogan a precizat că la Viena Comisia Europeană va avea o puternică reprezentare, iar întâlnirea oferă o importantă oportunitate pentru a discuta despre provocările actuale din zonă:

“Colegii mei Federica Mogherini, înalt reprezentant al UE pentru Afaceri Externe şi politică de securitate, Johannes Hahn, comisar pentru Politică de vecinătate şi negocieri de extindere, şi Maros Sefcovic, vicepreşedintele uniunii energetice, vor reprezenta UE la acest summit.

Principalele subiecte, abordate vor fi cele legate de migraţie, de cooperarea regională, de dialogul religios şi de anti-extremism.”

Înaintea summit-ului, Comisia Europeană a anunţat o suplimentare de 1,5 milioane de euro ajutor umanitar pentru a asista refugiaţii şi imigranţii în Serbia şi Macedonia.

Ajutorul va consta în furnizarea unor servicii de bază precum apă potabilă, produse de igienă, asistenţă medicală, adăpost, protecţie pentru refugiaţi şi imigranţi şi ameliorarea condiţiilor în centrele de primire.

Comisia Europeană va prelungi măsurile de siguranță pentru sectoarele lactatelor, fructelor și legumelor

Publicat de Andrei Cretoiu, 13 august 2015, 09:45

Ajutoarele destinate agricultorilor europeni au fost prelungite până în iunie 2016 pentru a atenua efectele embargoului impus de Rusia. Extinderea acestui embargo este echivalentă cu închiderea unei piețe de export importante pentru producătorii europeni.

Decizia luată de Comisia Europeană pentru a-i ajuta pe agricultori, vizează sectoarele de legume, fructe şi lapte şi vine ca răspuns la anunțul autorităților din Federația Rusă de prelungire a interdicţiilor la produsele agroalimentare occidentale. Decizia Comisiei Europene survine într-o perioadă în care nemulțumirile agricultorilor europeni față de prețurile tot mai joase de pe piață, sunt din ce în ce mai evidente.

Aceasta este doar una dintre provocările pe care Uniunea Europeană le are în acest moment, însă nu lipsesc temerile legate de securitatea alimentară, practicile agricole şi profitabilitatea sectorului.

Comisarul european pentru agricultură, Phil Hogan:

„UE are responsabilitatea de a aborda securitatea alimentară, aceasta este o provocare uriașă la nivel mondial. Există o estimare la 11 procente a populației mondiale aflate în insecuritate alimentară cronică. Europa are responsabilitatea de a reduce acest număr, prin crearea unei abordări mai productive a practicilor agricole. De asemenea, UE trebuie să se concentreze pe o mai bună cercetare și inovare în ceea ce privește practicile agricole europene și mondiale. O aprofundare a bazei noastre de cunoștințe va duce la o folosire mai eficientă a resurselor și o industrie alimentară durabilă, care poate prospera la nivel global.”

Aşadar, ajutoarele destinate agricultorilor europeni sunt prelungite până în iunie anul viitor.

Pentru sectorul produselor lactate, unt și lapte praf degresat, măsurile constau în achiziții publice și ajutor pentru depozitarea privată, măsurile fiind aplicate până la data de 29 februarie 2016.

Pentru fructe și legume, Comisia propune extinderea măsurilor până pe 30 iunie 2016, inclusiv piersici și nectarine.

Urmează ca miniștrii europeni ai agriculturii să se reunească, la toamnă, într-o sesiune extraordinară fixată pentru 7 septembrie pentru a examina noi măsuri de susținere a agricultorilor.

Comisia Europeana a aprobat 24 de programe de dezvoltare rurala

Publicat de Andrei Cretoiu, 27 mai 2015, 18:30 / actualizat: 17 iunie 2015, 0:27

Programele sunt destinate imbunatatirii competitivitatii agriculturii, protectiei mediului si climei si consolidarii structurii economice si sociale a comunitatilor.

Se estimeaza ca programele vor crea peste 4o de mii de locuri de munca si 7oo de mii de locuri de formare pentru a incuraja inovarea, transferul de cunostinte si practicile agricole durabile.

Modernizarea exploatatiilor agricole, sprijinul acordat tinerilor, gestionarea durabila a terenurilor si imbunatatirea infrastructurii sunt alte obiective prioritare ale programelor nationale si regionale adoptate.

Comisarul european pentru agricultura, Phil Hogan a declarat ca programele ofera finantare pentru o serie de initiative dinamice care variaza de la proiecte de modernizare si de reinnoire a generatiilor in Croatia si Romania pana la extinderea conexiunilor de banda larga in zonele cu densitate scazuta a populatiei in Italia, la sprijinul pentru agricultura ecologica in Suedia sau consolidarea gestionarii ecologice a 1 milion de hectare de teren agricol in Irlanda.

Ecologie a fost dealtfel unul din subiectele la care s-a facut referire adesea si la recentul Consiliu pentru agricultura si pescuit unde statele membre au convenit ca politicile agricole comune trebuie simplificate

Dupa cum stiti este o prioritate in programul meu de lucru pe 2o15 si voi profita de oportunitatea de a anunta o serie de schimbari in ceea ce priveste regulile implementarii politicii agricole comune, mai ales in privinta subiectelor legate de dezvoltarea agriculturii ecologice.

Forum privind Viitorul Agriculturii

Publicat de Monica Slavici, 6 aprilie 2015, 09:39

Săptămâna trecută a avut loc la Bruxelles cea de-a opta ediţie a Forumului privind Viitorul Agriculturii, având ca temă principală obiectivele de dezvoltare durabilă ale Organizaţiei Naţiunilor Unite şi impactul lor asupra agriculturii europene.
Detalii ne oferă colegul nostru Papp-Zakor András de la Radio România Cluj, în cadrul rubricii Local, regional, European – EuranetPlus.

Cotele de lapte vor fi eliminate dupa 3 decenii de restrictii

Publicat de Andrei Cretoiu, 27 martie 2015, 09:22

In ultimii 5 ani exporturile Uniunii europene s-au majorat- cu 45 la suta ca volum si cu 95 la suta ca valoare- iar previziunile arata ca exista conditii ca ele sa creasca in continuare.

Cotele de lapte au fost introduse pentru prima oara in 1984 cand productia tarilor Uniunii europene depasea cu mult nevoile de consum.

Regimul cotelor viza eliminarea surplusului de lapte si orientarea sectorului catre piata.

Ulterior, in 2oo3 s-a stabilit un termen limita pentru eliminarea acestor cote pentru a permite producatorilor sa raspunda intr-un mod flexibil cererii tot mai mari de lapte si produse lactate, in special de pe piata mondiala.

Decizia a fost reconfirmata in 2oo8 si iata, pe 31 martie 2o15, adica peste cateva zile aceste cote vor disparea iar tarile europene vor putea produce cat de mult doresc.

Eliminarea regimului cotelor de lapte este atat o provocare cat si o oportunitate pentru producatori, spune comisarul european pentru agricultura, Phil Hogan:

“Saptamana viitoare vom pune capat sistemului de 3o de ani al cotelor de lapte si ne vom indrepta spre politici de piata. Asta nu este o surpriza pentru nimeni intrucat este urmare a unei decizii luate in urma cu 12 ani. Si pentru prima oara in ultimii 3o de ani producatorii europeni vor raspunde doar la regulile pietei. Situatia este complet diferita astazi- cu acest sector mai orientat catre piata- fata de ceea ce se intampla in 1984”(hogan).

Corina Creţu în vizită în România împreună cu Phil Hogan, comisarul european pentru agricultură

Publicat de Monica Slavici, 13 martie 2015, 09:21

Comisarul pentru politici regionale, Corina Creţu, aflată într-o vizită în România împreună cu Phil Hogan, comisarul european pentru agricultură, a explicat de ce este vital ca IMM-urile să beneficieze de sprijin, în această perioadă dificilă, economic şi financiar.

Ieşirea din criză şi repornirea motoarelor Europei nu pot avea loc fără implicarea IMM-urilor. 99% din întreprinderile europene sunt întreprinderi mici şi mijlocii, iar 8 slujbe din 10 sunt create de către IMM-uri.
Pentru perioada 2014-2020 există un pachet de investiţii pentru toate ţările europene, de 350 de miliarde de euro, din care, mai mult de jumătate, se vor duce către ţările mai puţin dezvoltate.
România va beneficia de 23 de miliarde de euro în această perioadă-fonduri de coeziune, la care se vor adăuga fonduri destinate agriculturii şi 10 miliarde, special, din fondul de dezvoltare regional.
Corina Creţu:
Fondul European de Dezvoltare regională poate sprijini, în următorii 7 ani, printre altele, următoarele domenii de investiţii: promovarea antreprenoriatului, inovaţia şi exploatarea economică a ideilor noi, crearea de noi întreprinderi, sprijinirea capacităţii de dezvoltare a produselor şi serviciilor, sprijinirea capacităţii de creştere pe pieţele locale, naţionale şi cele internaţionale.
În acest scop, Fondul de Dezvoltare Regional a alocat deja, pentru următorii 7 ani, 800 de milioane de euro pentru sprijinirea directă a IMM-urilor şi încă un miliard de euro pentru cercetare şi inovaţie, prin transfer tehnologic, care include cooperarea între IMM-uri şi cercetători.
Din păcate, nu va fi posibil să sprijinim toate proiectele, ceea ce urmărim este să găsim proiecte de mare calitate, acelea care pot produce, cu adevărat, creştere economică şi locuri de muncă.
Autorităţile de la Bucureşti aşteaptă acum aprobarea Comisiei Europene pentru următorul program de dezvoltare rurală.