A 25-a aniversare a Programului MEDIA sărbătorită la Cannes

Publicat de Andrei Cretoiu, 16 mai 2016, 10:30

Festivalul de film de la Cannes de anul acesta reprezintă o excelentă ocazie pentru a sărbători cea de a 25-a aniversare a Programului MEDIA, programul de sprijin al UE pentru industria audiovizuală europeană.

Programul MEDIA a jucat un rol major pentru a sprijini filmele europene să ajungă în faţa unui public nou, din alte ţări decât cea de origine.

În ultimii 25 de ani, 40 de filme finanţate din programul MEDIA au primit Palme d’Or, Premiul pentru cel mai bun regizor sau Marele premiu.

Vicepreşedintele Comisiei Europene, Andrus Ansip – prezent anul acesta la Festivalul de film de la Cannes – a discutat în cadrul unui simpozion despre realizările programului MEDIA şi a subliniat modul în care UE poate oferi un sprijin important sectorului audiovizual, care angajează peste 1,3 milioane de persoane în UE.

Andrus Ansip, vicepreşedinte pentru piasţa unică digitală, a declarat: “Normele UE despre care vorbim datează din anul 2007.  Astăzi, transmisiile TV, cele video la cerere şi platformele de partajare video se încadrează în reguli diferite. Este timpul să le actualizăm pentru a reflecta noile realităţi on-line şi  lumea digitală aflată în permanentă schimbare. Iar aici ne referim şi la crearea unui mediu concurenţial echitabil. Propunerea noastră va aduce o mai mare flexibilitate regulilor de publicitate, de susţinere şi promovare a creaţiei europeane.”

Strategia privind piaţa unică digitală a UE cuprinde măsuri care să stimuleze sectoarele cultural şi creativ din Europa şi să îi sprijine pe realizatorii de film şi pe creatorii de conţinut audiovizual să îşi prezinte operele în faţa unui public mai larg.

Programul MEDIA se adaptează în permanenţă la nevoile sectorului – astfel încât, în luna iunie va fi lansat un mecanism de garantare în valoare de 121 de milioane de euro pentru sectoarele cultural şi creativ, care va fi accesibil proiectelor audiovizuale.

Iar până la sfârşitul anului, Comisia Europeană va prezenta noi măsuri privind drepturile de autor şi de combatere a pirateriei.

Tarifele de roaming vor fi eliminate în Uniunea Europeană

Publicat de Andrei Cretoiu, 3 iulie 2015, 10:00 / actualizat: 6 iulie 2015, 12:55

La aproape doi ani de la propunerea Comisiei Europene de a crea o piață unică a telecomunicațiilor, Parlamentul European și Consiliul au încheiat un acord privind tarifele de roaming. Beneficiile pentru consumatori sunt directe. Ei vor plăti același preț pentru apeluri, mesaje scrise și date mobile, oriunde călătoresc în UE.

Dincolo de eliminarea costurilor suplimentare, momentul este considerat un pas important în dezvoltarea pieței unice digitale.

De la Reprezentanţa Comisiei Europene în România, ofiţerul de presă Mihai Roşioru:

”Pentru consumatori acest lucru înseamnă că tarifele de roaming vor fi eliminate complet, începând cu data de 15 iunie 2017. Ceea ce este important de reţinut este că eliminarea tarifelor de roaming se referă doar la ceea ce noi numim roaming-ul ocazional, adică la o perioadă de timp rezonabilă de utilizare a telefonului mobil în străinătate. Această eliminare a tarifelor nu se referă la roaming-ul permanent şi Comisia Europeană urmează să definească toate detaliile cu privire la ceea ce vom putea numi utilizarea rezonabilă a telefonului mobil în roaming.”

Timp de un deceniu, Comisia Europeană a lucrat permanent pentru a reduce tarifele de roaming în interiorul UE. Costurile pentru apelurile, mesaje text şi date mobile și au scăzut cu 80% din 2007. Urmează ca din aprilie 2016, costurile să fie din ce în ce mai mici, operatorii având libertatea de a oferi tarife mai bune pentru consumatori, iar din iunie 2017 aceste tarife să fie eliminate.

Mihai Roşioru: ” Până la data de 15 iunie 2017, tarifele de roaming, în vigoare, în acest moment, vor mai suferi o reducere substanţială, începând din luna aprilie 2016. Conform regulilor agreate, operatorii vor putea să perceapă o taxă de doar 5 eurocenţi/ minut pentru fiecare apel de ieşire, 2 eurocenţi pentru fiecare mesaj text transmis şi 5 eurocenţi pentru fiecare megabyte de transfer de date, iar apelurile de intrare în roaming nu vor mai fi tarifate.”

Înainte de a putea intra în vigoare, acordul privind eliminarea tarifelor de roaming urmează să fie aprobat, în mod oficial, de către Parlamentul European și Consiliul de Miniștri, apoi va fi tradus în toate limbile UE şi publicat în Jurnalul Oficial.

Europenii vor putea face comerţ online de oriunde s-ar afla

Publicat de Andrei Cretoiu, 11 mai 2015, 10:00

Se spune că internetul a devenit un mod de viaţă, fără de care mulţi nici nu concep să trăiască. Jumătate din populaţia României foloseşte internetul, însă doar 17% dintre cetăţeni îşi fac cumpărăturile din faţa calculatorului. Cifrele sunt însă mici faţă de Uniunea Europeană, unde peste 60% cumpără bunuri şi servicii online. Românii se feresc să plătească online de teamă să nu le fie furate datele de pe cardul bancar sau să nu primească ce au comandat.

Pentru a răspunde acestor preocupări, Comisia Europeană a adoptat o strategie privind piaţa unică digitală care cuprinde măsuri clare. Se doreşte în primul rând facilitarea comerţului transfrontalier, protecţia consumatorilor şi datelor cu caracter personal.

Vicepreședintele pentru piața unică digitală, Andrus Ansip:

Digitalizarea a schimbat lumea în care trăim. Piaţa internă nu funcţionează aşa cum ar trebui şi trebuie să schimbăm lucrurile, să sprijinim crearea locurilor de muncă, dar şi creşterea. Piaţa unică digitală vine cu soluţii în acest sens, atât pentru cetăţeni cât şi pentru mediul de afaceri. Aş dori ca oamenii să poată cumpăra ca şi acasă, iar companiile să vândă ca şi cum ar fi acasă, să folosească piaţa unică digitală pentru a se dezvolta şi nu pentru a pleca. Strategia privind piața unică digitală cuprinde acțiuni specifice care urmează să fie întreprinse până la sfârșitul anului viitor. Strategia nu este linia de sosire, ci punctul de plecare.

Strategia privind piața unică digitală mai prevede servicii de coletărie mai eficiente şi accesibile ca preţ. În prezent, 62 % din companiile care încearcă să vândă online afirmă că o barieră în acest sens o reprezintă costurile de livrare prea ridicate. Se doreşte ca o persoană să poată cumpăra online de oriunde.

Comercianții nu vor mai putea să refuze nejustificat accesul consumatorilor la un site din cauza zonei geografice unde aceștia se află sau să îi redirecționeze către un magazin local cu prețuri diferite. Comisia Europeană este de părere că o astfel de practică este discriminatorie.

O piaţă unică digitală este mai mult decât necesară deoarece acum cele 28 de state membre ale Uniunii Europene au legislaţii diferite. De asemenea o piaţă unică digitală pe deplin funcţională ar putea să contribuie cu 415 miliarde de euro pe an la economia europeană.

Piața unică digitală în Uniunea Europeană

Publicat de Monica Slavici, 1 aprilie 2015, 09:05

Despre serviicii digitale cu siguranță, în Uniunea Europeană, se vorbește la timpul prezent. În schimb, despre o piața unică digitală și care să acopere întregul spațiu comunitar se vorbește la timpul viitor. Absența acesteia, lipsa unor norme pentru toți cei 28 de membri ai UE, determină autoritățile de la Bruxelles să gândească o serie de etape pentru rezolvarea discrepanțelor. Dezavantajele lipsei pieței unice digitale sunt resimțite din plin în rândul europenilor, ele ținând inclusiv de geo-blocare și de lipsa serviciilor de livrare transfrontalieră. Un material realizat de Horia Daraban, jurnalist la Radio România Iași.

La sfârșitul lunii martie, colegiul comisarilor europeni a avut pe ordinea de zi acest subiect al strategiei pentru piața digitală. Cifrele sunt grăitoare: în 2014, doar 15% dintre cetățenii europeni au folosit internetul pentru a cumpăra bunuri din alte țări membre ale Uniunii Europene, deși aproximativ 50% au făcut cumpărături online.
Reperele dau dimensiunea efectelor, un comerț ce are de pierdut, afaceri care nu se pot dezvolta dincoplo de granițe și, poate în primul rând, cetățeni europeni care sunt dezavantajați.
Și pentru că discuțiile dintre membrii executivului comunitare au adus câteva concluzii, într-o conferință de presă, vicepreședintele Comisiei Europene însărcinat cu agenda digitală Andrus Ansip a explicat pe ce paliere se va lucra:

”Oamenii vor să facă cumpărături online, în alte țări, dar numai 7% din întreprinderile mici și mijlocii din UE vând la nivel transfrontalier. În cazul în care normele erau identice sau similare în toate țările UE, mai mult de jumătate din companii ar vinde în întreg spațiul comunitar. Internetul pare fără margini, dar, astăzi, rețeau lucrurilor are granițele internaționale; spectru, standarde și sisteme, totul trebuie să fie unitar, dar nu e așa.
Nu avem încă o piață unică digitală în Europa; consumatorii și companiile din Europa sunt blocate din punct de vedere digital, și nu pot alege și să circule liber. În secolul 21, acest lucru este absurd.
În colegiul comisarilor am convenit că sunt necesare acțiuni în 3 zone. În primul rând: fixarea pieței unice în lumea online. Acest lucru înseamnă asăne asigurăm că oamenii pot accesa și folosi servicii online și bunuri digitale la nivel transfrontalier și că întreprinderile se confruntă cu mai puține obstacole atunci când vând în alte țări ale UE. În al doilea rând: setarea regulilor și condițiilor potrivite pentru cei din piață, atât jucători tradiționale cât și nou-veniți. În al treilea rând: abordarea problemei informaționale, a competențelor și standardelor comune pentru industriile europene și pentru cetățeni astfel încât să profităm din plin de economia digitală.”

De adăugat că, același vicepreședinte al Comisiei Europene, Andrus Ansip, a precizat că, la începutul lunii mai, va veni în fața europenilor cu soluții specifice, oficialul fiind conștient de provoăcările care îl așteaptă în acest interval de timp, dar și urgența cu care trebuie abordată ideea unei piețe unice digitale.

Europarlamentarii sustin că piaţa digitală trebuie să fie mai bine integrată

Publicat de Monica Slavici, 25 septembrie 2014, 09:04

Europa este încă departe de a dispune de o piaţă unică digitală, însă se depun eforturi în acest sens. Acest domeniu reprezintă o prioritate pentru Parlamentul, Consiliul și Comisia Europeană, deoarece poate duce la relansarea economiei şi implicit la crearea de noi locuri de muncă. Potrivit unui studiu, piaţa unică digitală ar putea genera 260 de miliarde de euro.

Comisarul european pentru piața internă, Michel Barnier, spune că pentru ca acest lucru să se întâmple ar trebui luate o serie de măsuri, cum ar fi desființarea tarifelor de roaming, promovarea comerțului electronic, asigurarea accesului liber la internet pentru utilizatori, un tratament egal faţă de furnizorii de servicii şi o mai bună protecție a datelor.
Dacă comerţul electronic ar reprezenta 15% din comerţul din interiorul pieţei unice, în loc de 5 procente, am avea un câştig suplimentar de 1,7%. Telecomunicaţiile, serviciile online şi drepturile de autor sunt trei domenii în care am făcut progrese mari atât pentru consumatori, cât şi pentru întreprinderi. Prin implementarea facturii electronice şi semnăturii electronice am putea economisi în fiecare an, prin digitalizare între 50 şi 71 miliarde de euro, bani care ar putea fi dirijaţi spre alte investiţii.

Comisarul european pentru piața internă, Michel Barnier a mai spus că în prezent, doar 14% din întreprinderile mici și mijlocii din Uniunea Europeană fac comerț on-line. Unul dintre scopurile pieței unice digitale este înlăturarea barierelor din calea tranzacțiilor online, astfel încât de exemplu, un român să poată cumpăra cu ajutorul internetului un produs din Germania, Italia sau orice altă ţară.
Intensificarea comerțului electronic ar putea genera beneficii concrete pentru consumatori, cum ar fi prețuri mai scăzute, o ofertă mai variată și o mai bună calitate a bunurilor și a serviciilor.
Piaţa unică digitală ar trebui să fie pusă în practică până la sfârşitul lui 2015. Un pas extrem de important a fost făcut în această vară când Uniunea Europeană a decis reducerea tarifele de roaming cu peste 50%.
România mai are de lucru la acest capitol. În prezent, doar 46% dintre români au acces la internet, deşi viteza de conectare este printre cele mai mari. România întrece Statele Unite ale Americii, Germania, Norvegia, Japonia, dar şi multe alte ţări dezvoltate.