Adrian Gîtman (realizator rubrică): 23 de țări NATO din cele 32 vor atinge ținta de două procente din Produsul Intern Brut pentru cheltuielile de apărare în anul 2024, potrivit unei statistici publicate de Alianța Nord-Atlantică. Acest lucru arată faptul că aliații europeni își asumă partea lor de responsabilitate comună în cadrul NATO, a declarat liderul alianței, Jens Stoltenberg. Polonia se află în fruntea clasamentului cu 4,12 procente, urmată de Estonia, cu 3,43 și Statele Unite ale Americii, cu 3,38 procente. Letonia și Grecia sunt și ele peste pragul de 3%. Croaţia, Portugalia, Italia, Canada, Belgia, Luxemburg, Slovenia și Spania sunt țările care au alocat sub 2% din PIB pentru apărare. Germania, Olanda, Norvegia și Turcia se numără printre țările care au atins pragul de două procente pentru prima dată, România are estimat un buget de 2,25% din PIB pentru acest an. Din totalul cheltuielilor pentru apărare, țara noastră va cheltui 30 de procente pentru înzestrare, 43 pentru personal, 15 pentru operațiuni și mentenanță și aproape 11 procente pentru infrastructură.
Creşterea economiei mondiale va scădea la 2.9%. Prognoza optimistă pentru economia bulgară în anul 2019 este pentru o creştere de 3,9%, arată o analiză a UniCredit Bank. „Aşteptăm ca, în 2019, creşterea PIB-ului să se accelereze până la 3,9% în anul 2019, faţă de 3,5%, cât a fost în anul 2018. Printre principalii factori ai acestei accelerări se numără stimulentele fiscale moderate, investițiile accelerate și prețurile mai mici pentru produsele energetice. Scăderea efectelor negative ale crizei din Turcia va contribui, de asemenea, la restabilirea exporturilor în 2019 „, se arată în raport. Compania prognozează o încetinire a creșterii PIB-ului până la 3% în 2020, datorită încetinirii așteptate a economiilor și înăspririi condițiilor de finanțare. Potrivit datelor, inflația anuală medie este de așteptat să crească de la 2,8%, cât era în 2018, la 2,9% în anul 2019, iar în anul 2020, să scadă la 2,6%.
În vară, Banca Mondială a prognozat în o creştere a economiei bulgare de 3,6% în 2019. Însă, potrivit prognozei actualizate în raportul „Perspective Sumbre”, aceasta a scăzut cu 0,5%, iar aşteptările sunt pentru o creştere a PIB-ului de 3,1%. Conform datelor prognozate pentru 2020, se așteaptă ca ritmul economiei să scadă până la 3%, iar în 2021, să ajungă la 2,8%. Banca Mondială menţionează că tergiversarea exporturilor şi mâna de lucru insuficientă au amânat creşterea economică în Bulgaria, dar şi în Croaţia şi România.
Potrivit raportului, creșterea economiei globale va scădea de la 3% în 2018 la 2,9% în 2019. Principalii factori vor fi presiunile comerciale puternice, productivitatea scăzută și turbulențele financiare din economiile emergente. Se aşteaptă ca, anul acesta, economiile de piaţă cu o dezvoltare rapidă să obţină o creştere de 4,2%, iar economiile dezvoltate, una de 2%. „În prezent, rambursarea datoriilor erodează veniturile bugetare şi creează greutăţi guvernelor în privinţa finanţării principalelor servicii sociale”, a spus directorul executiv al Băncii Mondiale, Kristalina Gheorghieva, care va prelua temporar conducerea Băncii Mondiale de la 1 februarie 2019, după retragerea lui Jim Yong Kim.
Cea mai pesimistă prognoză pentru economia bulgară este ca rata de creştere să fie de 3%, estimează firma de asigurări Euler Hermes. Potrivit analiştilor, principalii factori sunt scăderea exporturilor în anul 2018 faţă de anii anteriori. Bulgaria se numără printre statele cu o cu creştere continuă a insolvabilităţii.
Uniunea Europeană E „trage de urechi”, din nou, Italia. Şi, încă o dată, obiectul supărării este datoria publică a ţării.
Comisia Europeană a trimis Ministerului Economiei de la Roma o scrisoare în care evidenţiază că „o datorie publică atât de ridicată limitează spaţiul de acţiune al guvernului pentru cheltuieli mai productive în beneficiul cetăţenilor săi. Având în vedere dimensiunile economiei italiene, este şi o sursă de îngrijorare pentru zona euro în totalitatea sa”. Scrisoarea, trimisă de delegatul pentru servicii economice al Comisiei Europene, Marco Buti, evidenţiază că „această traiectorie de buget, corelată cu creşterea PIB-ului nominal, va fi incompatibilă cu necesitatea de a reduce în mod decisiv raportul datorie-PIB din Italia”.
Buti cere, de asemenea, să primească un răspuns din partea Italiei, până pe 13 noiembrie. Nu întâmplător, MEF a comunicat imediat că vor fi respectate termenele limită şi ca până la data indicată” va fi justificată traiectoria de declin a raportului datorie-PIB indicat în Documentul privind Raportul Bugetar”.
În scrisoare, Buti aminteşte că Italia „a notificat Eurostat cu privire la o datorie brută a administraţiilor publice pentru 2017 egală cu 131,2% din PIB, confirmând astfel că Italia nu a realizat progrese suficiente faţă de respectarea parametrului de referinţă referitor la ajustarea raportului datorie-PIB în 2017”.
Şi nu numai. În scrisoare este dat şi un adevărat ultimatum guvernului italian. Comisia Europeană s-ar gândi să accelereze etapele pentru a pregăti o procedură împotriva Italiei pentru nerespectarea regulii de reducere a datoriei dacă guvernul nu va schimba soldurile bugetare pentru anul 2019.
După criza din 2008, în Europa nu se mai investeşte ca înainte
Publicat de Camelia Teodosiu,
24 mai 2018, 11:35 / actualizat: 25 mai 2018, 13:31
După criza economică din 2008, în Europa nu se mai investeşte ca înainte. Sau, cel puțin, aşa reiese din datele publicate într-un studiu realizat de Eurostat pentru 2017, în care au fost examinte atât investițiile din sectorul public cât și din cel privat în ultimul deceniu. Analiza efectuată la nivel european a luat în considerare procentul produsului intern brut (PIB) al fiecărei națiuni destinat să fie investit în ambele domenii și a fost comparat cu nivelul din 2007, ultimul an dinaintea crizei financiare.
Astfel, proporţia de 20,1% din PIB, sumă investită în total la nivel european în anul 2017, este cu 2,3 puncte procentuale mai mică decât cea din 2007 și cu un sold negativ pe întregul sistem al UE.
Dacă în ceea ce privește investiţiile de anul trecut, distribuția geografică arată atitudini diferite în funcție de anumite regiuni ale lumii, comparația cu deceniul precedent este neiertătoare pentru aproape toate țările analizate, cu excepția Suediei, Norvegiei, Austriei, Germaniei, Elveției și Belgiei.
În ciuda faptului că se pot lăuda cu un sold pozitiv față de 2007, cele șase țări menționate nu depășesc pragul de creștere dincolo de un singur punct procentual, cu excepţia Suediei care atinge obiectivul unității „rotunde“, sau Germania (0,2 puncte procentuale), Elveția (0,1) și Belgia (0,1).
Printre țările aflate în declin situația este mai eterogenă și, din păcate, nu într-un mod bun. Având în vedere că există cazuri în care, deși negativ, soldul de comparație de zece ani se stabilește într-o marjă de două puncte procentuale, cum ar fi de exemplu cazul Franței (-0,7 puncte procentuale), al Marii Britanii (-0,8), al Maltei (-1,0), Luxemburgului (-1,4), al Țărilor de Jos (-1,5) și al Finlandei (-1,6), pentru mulți alții, situația este mult mai critică. De fapt, șapte națiuni au închis comparația cu anul 2007 cu un sold negativ alcătuit din două cifre: Slovenia (-10,3) și Spania (-10,4) depășesc pragul de zece puncte procentuale, urmate de România (- 12,5), Estonia (-12,9), Grecia (-13,4), și de Letonia, care a suferit un declin de peste 16,5 puncte.
De asemenea, este interesant de constatat că, chiar și printre țările similare din punctul de vedere al schimbărilor din deceniul examinat, există atitudini diferite în ceea ce privește investițiile pentru 2017.
Proiectele care contribuie la coeziunea între regiunile UE trebuie să rămână în centrul politicilor UE de investiții, în ciuda presiunii asupra bugetului UE, au spus deputații marți.
Efectele negative ale crizei economice și financiare, mai ales asupra regiunilor cu creștere economică scăzută, au redus politicile bugetare, ducând la tăieri ale investițiilor publice, subliniază deputații în rezoluția adoptată marți cu 488 voturi la 90 și 114 abțineri.
Strategii adaptate
Alături de finanțările UE prioritare, aceste regiuni au nevoie și de strategii adaptate pentru a acoperi diferențele și a oferi perspective dinamice locuitorilor, mai consideră deputații.
Ei ceri măsuri care:
• să definească regiunile ”cu întârzieri în dezvoltare” la nivelul NUTS III și să țintească mai bine finanțarea lor
• să susțină educația și formarea profesională pentru a reduce șomajul și a ajuta tinerii să rămână în aceste regiuni
• să asigure un acces mai ușor la credite pentru afaceri
• să sprijine și să îmbunătățească administrarea instituțiilor regionale
• să sprijine activitățile de afaceri, inclusiv turismul sustenabil, economia circulară și agricultura
Raportorul Michela GIUFFRIDA (S&D, IT) a declarat: “Acest raport urmează unei inițiative pe care am luat-o, în 2015, cu comisarul Corina Crețu pentru a atrage atenția asupra provocărilor cu care se confruntă regiunile cu întârzieri în dezvoltare și a dificultăților pe care le-au înfruntat, exacerbate de recesiune. Cred că este foarte important pentru noi să fim conștienți de rolul important jucat de politica de coeziune în creșterea competitivității. Aceste regiuni sunt foarte dezavantajate și a le ajuta trebuie să fie o prioritate a UE.”
Background
Comisia a publicat un raport privind ”competitivitatea în regiunile cu venituri și ritmuri de creştere scăzute”, în aprilie 2017. Acesta s-a concentrat pe 47 de regiuni din 8 state membre: ”regiuni cu ritm de creștere scăzut” cu un PIB aproape de media UE, dar cu medii de creștere mici (în Italia, Spania, Grecia, Portugalia) și regiuni cu ”venituri mici” cu un PIB scăzut, dar tendințe de creștere încurajatoare (în Bulgaria, România, Ungaria, Polonia).
Aproximativ unul din şase locuitori UE trăieşte într-o regiune cu întârzieri în dezvoltare (83 milioane de locuitori), dintre care 32 de milioane locuiesc în regiuni cu venituri mici și 51 de milioane în regiuni cu ritm de creștere redus.
Cea mai săracă regiune din UE rămâne partea de nord-vest a Bulgariei, cu un PIB pe cap de locuitor de 29% din nivelul mediu al Uniunii, arată datele Eurostat. În urma acestei regiuni se află Mayotte din Franţa (33%), partea de centru-nord şi centru-sud din Bulgaria (câte 34%), precum şi partea de nord-est a României (36%). Dintre toate cele 21 de regiuni cu PIB pe cap de locuitor sub 50% din nivelul mediu pentru UE, cinci se află în Bulgaria. Tot atâtea sunt şi în Polonia, patru sunt în Ungaria, câte trei în România şi Grecia şi o regiune în Franţa. În anul 2016, PIB-ul regional pe cap de locuitor, calculat în funcţie de puterea de cumpărare, a variat de la 29% din nivelul mediu pentru UE în regiunea de nord-vest din Bulgaria la 611% din nivelul mediu pentru UE în zona Londrei de Vest (Marea Britanie). Principalele regiuni ca PIB pe cap de locuitor în anul 2016 după Londra – Vest sunt Marele Ducat de Luxemburg (257% din nivelul mediu pentru UE), Irlanda de Sud şi de Est (217%), Bruxelles-ul belgian şi Hamburg în Germania (sub 200%). În anul 2016, în UE au existat 19 regiuni cu PIB pe cap de locuitor de 50% sau mai mult decât nivelul mediu pentru Uniune. Cinci dintre acestea sunt în Germania, trei în Marea Britanie, două în Austria şi unul în Belgia, Cehia, Danemarca, Irlanda, Franţa, Olanda, Slovacia şi Suedia, precum şi Marele Ducat de Luxemburg.
Luxemburgul este țara care cheltuiește mai mult pentru sănătate, pe cap de locuitor, în comparație cu România, care cheltuie cei mai puțini bani la acest capitol. Spania se află în centrul clasamentului, cu o cheltuială per locuitor de 2.034 de euro. Țările care alcătuiesc Uniunea Europeană cheltuiesc circa un miliard de euro pentru sănătate, potrivit ultimelor date publicate de Eurostat. Această cifră reprezintă 7,2% din PIB-ul european și este al doilea element de cheltuieli cel mai important după „protecțiasocială” (19,2%). Țările care cheltuiesc cel mai mult în raport cu PIB-ul lor sunt Danemarca (8,6%), Franța (8,2%), Austria și Olanda (ambele 8%). Spania se află pe poziția 15, cu 6,2%.
Ce se întâmplă dacă analizăm cheltuielile pe cap de locuitor? În acest caz, potrivit Eurostat, clasamentul este condus de Luxemburg, cu 5.556 de euro per locuitor, urmat de Suedia, cu 4.966 de euro, şi Danemarca, 4.876 de euro. Pe de altă parte, cei care cheltuiesc cel mai puțin per cetățean sunt România (388 euro), Bulgaria (504 euro) și Letonia (650 euro). Spania, în acest caz, este situată pe poziția 13, cu 2.034 de euro per locuitor.
Luxemburg – 5.556; Suedia – 4.966; Danemarca – 4.876; Olanda – 4.297; Irlanda – 4.147; Germania – 3.973; Austria – 3.957; Belgia – 3.722; Franţa – 3.582; Finlanda – 3.575; Spania – 2.034. (Sursa: Eurostat)
BERD afirmă că guvernul a înţeles ce trebuie făcut şi va acţiona în consecinţă
Băncile estimeză că infrastructura şi fondurile UE de coeziune necesită atenţie sporită
Potrivit estimărilor Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), România trebuie să adopte un alt model economic pentru a evita o eventuală criză provocată de actuala sa dezvoltare economică bazată pe consum.
Cu o creştere economică ajunsă la limită prin reducerea impozitelor şi majorarea salariilor din sectorul public, guvernul ar trebui acum să se orienteze spre o traiectorie mai uşor de susţinut, a declarat Matteo Patrone, directorul regional al băncii de credit cu sediul la Londra. Oficialii pot face acest lucru impulsionând investiţiile în infrastructură şi îmbunătăţind gradul de absorbţie al fondurilor UE pentru dezvoltare, a mai spus el.
„Autorităţile par să înţeleagă întrutotul necesitatea de a schimba modelul de dezvoltare”, a subliniat Patrone într-un interviu. „Să sperăm ca acest lucru să se pună cât de curând în practică”.
Această ţară riverană Mării Negre a înregistrat ritmul economic cel mai rapid din UE în cel de-al treilea trimestru al anului 2017, când PIB-ul a atins la nivel anual o creştere de 8,8%. Dar tulburările politice, printre care şi schimbarea a trei guverne într-un singur an, au descurajat investiţiile, infrastructura şi sistemul de sănătate din România fiind catalogate de Eurostat drept cele mai slabe din uniune. Complicând şi mai mult lucrurile, deficitul bugetar începe să depăşească limita de 3% din PIB, stabilită de UE.
Noul premier, Viorica Dăncilă, afirmă că principala sa prioritate va fi aceea de a mări „dimensiunea europeană” a guvernului şi de a folosit banii primiţi de la Bruxelles pentru finanţarea unor mari investiţii. În primul său discurs rostit în faţa parlamentului, ea a spus că, până în anul 2020, doreşte să dechidă cel puţin 350 km. de autostradă, 250 km. de căi ferate şi mai multe şcoli, grădiniţe şi spitale.
Proasta infrastructură
„Proasta infrastructură a ţării a devenit o piedică serioasă în procesul de aliniere la standardele UE şi trebuie luate măsuri”, a mai spus Patrone. „În prezent, se poartă un dialog între instituţiile financiare internaţionale şi Comisia Europeană pe tema dezvoltării infrastructurii din România”, a subliniat el.
În acest an, creşterea economică ar urma să se încetinească pe măsură ce consumul începe să scadă, iar stimularea fiscală devine mai limitată. În ultimii ani, BERD, unul dintre cei mai mari investitori din România, cu o cifră de investiţii de aproximativ 1,7 miliarde euro ($2,1 miliarde), a finanţat mai ales proiecte din sectorul privat. În anul 2017, a finanţat 29 astfel de proiecte, totalizând aproximativ 500 milioane euro.
Danemarca este ţara europeană care produce cea mai mare cantitate de deşeuri urbane, în timp ce România generează cel mai puţin gunoi în oraşe, potrivit datelor Eurostat. Chiar dacă Danemarca este recunoscută ca lider european în energia regenerabilă – aproape 15% din electricitate provenind din deşeuri biodegradabile – ţara scandinavă produce cel mai mult gunoi urban, pe cap de locuitor. Potrivit datelor publicate de Eurostat, danezii au produs cele mai multe kilograne de deşeuri pe cap de locuitor, în 2016, şi anume 777 de kilograme de persoană, în timp ce românii au produs cantitatea cea mai mică de deşeuri, 261 de kilograme de persoană.
După Danemarca, Norvegia este al doilea stat care generează o mare cantitate de gunoi urban – 754 de kilograme de persoană, apoi Elveţia – 720 de kilograme de persoană, urmată de Islanda – 656 de kilograme de persoană. De cealaltă parte, după România, Polonia este a doua ţară care produce o cantitate mică de deşeuri urbane – 307 kilograme de persoană, urmată de republica Cehă – 339 de kiLograme de persoană şi Slovacia, cu 348 de kilograme. Media europeană de 480 de kilograme de deşeuri urbane este atinsă de Grecia (497 de kilograme), Italia (495) şi Marea Britanie (495). Spaniolii sunt uşor sub media europeană, cu 443 de kilograme de persoană.
La categoria deşeuri urbane se încadrează gunoiul colectat de oraşe de la locuinţe private, clădiri de birouri, magazine şi instituţii publice. Danemarca, un stat cu o populaţie de 5,7 milioane de persoane, este de mai mulţi ani unul dintre principalii generatori de deşeuri. În general, oamenii care produc cea mai mare cantitate de deşeuri trăiesc în cele mai bogate ţări din vestul Europei , precum ţările nordice. Statele care generează cel mai puţin gunoi au un Produs Intern Brut mai mic decât vecinele lor din nord. Cu un salariu mediu de 36.000 de euro pe an, Danemarca este unul dintre statele europene cu cel mai mare PIB pe cap de locuitor, raportat la puterea de cumpărare.
Media salariului european este de 29.100 de euro pe an. În România, PIB-ul pe cap de locuitor, raportat la puterea de cumpărare, este de 16.900 de euro pe an. În plus, România are una dintre cele mai numeroase populaţii rurale din Europa (51,7%), fiind depăşită doar de Bulgaria, conform celor mai recente date Eurostat. Prin contrast, în Danemarca, doar 15% din populaţie locuia în zonele rurale, în 2015. Banca Mondială afirmă că rezidenţii urbani produc de două ori mai multe deşeuri solide decât în zonele rurale şi există o legătură clară între nivelul ridicat al veniturilor şi urbanizarea, respectiv deşeurile produse, din cauza unei mai mari puteri de cumpărare.
Obiceiurile la cumpărături pot avea, de asemenea, un rol cheie în generarea deşeurilor, în condiţiile în care sud-europenii au tendinţa de a-şi cumpăra alimente din pieţe în aer liber, unde produsele nu sunt vândute întotdeauna în pungi de platic, ceea ce înseamnă mai puţin gunoi. În Europa, deşeurile municipale sunt tratate diferit, în funcţie de tipul de gunoi. În 2016, 30% din gunoi a fost reciclat, 27% – ars, 25% – depozitat în gropi de gunoi şi 17% – transformat în compost. Procentajul deşeurilor municipale reciclate a crescut cu o frecvenţă constantă, în ultimul deceniu, de la 17% în 1995, la 46% în 2016, potrivit Eurostat.
În zona Euro s-a înregistrat cea mai mare creştere economică, din ultimii 10 ani, depăşind-o pe cea din SUA
Publicat de Camelia Teodosiu,
1 februarie 2018, 12:53 / actualizat: 9 februarie 2018, 9:37
Emmanuel Macron a avut un efect mai mult decât benefic asupra economiei franceze, care a înregistrat în 2017 cea mai bună performanță de creștere din 2011 şi până în prezent, de 1,9%, într-un context european de accelerare generală a PIB-ului, context care a făcut ca zona euro să atingă recordul deceniului: +2,5 procente, depăşind astfel cele mai optimiste previziuni ale Comisiei UE.
Performanța franceză
Cifrele publicate marţi sunt cele preliminare pentru cel de-al patrulea trimestru din 2017 și pentru întregul an care de-abia s-a încheiat. Institutul francez de Statistică (ISEE) a constatat că PIB-ul a crescut cu 0,6% față de trimestrul precedent, fapt care duce la creșterea anuală la 1,9%.
Ministrul finanțelor, Bruno Le Maire, a subliniat faptul că acest rezultat a fost atins şi datorită contribuției pozitive a consumurilor și a încrederii firmelor din momentul în care Emmanuel Macron a preluat mandatul de la Elysee, cu un program reformist deosebit de atent la nevoile oamenilor de afaceri. Şi de fapt chiar din investiţiile în industria manufacturieră (şi din balanţa comercială) au sosit cele mai puternice contribuţii din cel de-al patrulea trimestru, în timp ce consumurile, în ciuda faptului că sunt în creştere, au încetinit ușor.
Toate meritele aparţin tânărului președinte, care a baneficiat în parte şi de reducerea taxelor, măsură adoptată de guvernul precedent. Macron va putea exploata aşadar fără nici o umbră de îndoială momentul pozitiv al economiei franceze pentru a consolida agenda internă și a promova revigorarea zonei euro, obiectivul principal al viziunii sale proeuropene. Pentru a începe – în prezența unei tendințe care va continua şi în 2018, potrivit ministrului Le Maire – să reducă deficitul la parametrii de 3%: bugetul francez a estimat pentru 2017 o creștere mai mică, de doar 1,7%.
UE întrece SUA
Primele estimări făcute la 11 ianuarie 2018 arată că în anul 2017, creşterea din Germania a fost de 2,2%, adică cea mai bună din ultimii şase ani.
În ceea ce privește Europa, datele preliminare furnizate de Eurostat arată la sfârșitul anului 2017 o creștere a PIB-ului conjunctural de 0,6%, cu revizuirea în sens ascendent în cel de-al treilea trimestru. Totuşi şi în acest caz, cele mai importante cifre sunt cele anuale, iar din acest punct de vedere s-a înregistrat o creştere a PIB-ului de 2,5%, aceasta fiind cea mai bună performanță din 2017, când economia a înregistrat o expansiune de 3%. Este al doilea an când creşterea economică din zona euro este mai bună decât cea din SUA, unde s-a înregistrat o creştere de doar 2,3%. În afara contribuției franceze, trebuie semnalată şi cea germană (+ 2,2%) și cea a Spaniei de + 3,1%, al patrulea an consecutiv de creștere.
Potrivit majorităţii analiştilor, perspectivele pentru anul 2018 continuă să rămână bune. După anii de declin sau de stagnare, urmaţi de criza datoriilor suverane, zona euro pare să fi devenit din nou – cu contribuția fundamentală a politicii monetare expansive a BCE – un pilon al economiei mondiale.
Autorităţile de la Bruxelles se bazează pe inovarea tehnologică.
Günther Hermann Oettinger ia în calcul realizarea proiectului pieţei digitale unice până la sfârșitul acestui an.
Comisia Europeană a publicat un raport în care a descris succesele economice ale Uniunii Europene. Documentul evidențiază, în special, atractivitatea investițională a organizației, precum și ratele de creștere stabile ale PIB-ului țărilor europene. În ceea ce privește perspectivele, sarcina principală a Uniunii Europene trebuie să fie acum crearea condițiilor pentru inovarea tehnologică, consideră autorii raportului.
„Cele 27 de țări ale Uniunii Europene și din zona euro i-au surprins pe economiști prin ritmurile neașteptate de redresare după recesiunea economică, iar previziunile sugerează că această recuperare va fi durabilă în viitorul apropiat“, arată raportul „Europa s-a întors“, publicat pe site-ul web al Centrului european al strategiei politice.
Documentul subliniază faptul că rata de ocupare a forței de muncă în Uniunea Europeană este la cel mai înalt punct din istoria sa, iar reformele pentru consolidarea economiilor UE, după criza financiară din 2007, „dau roade”. Ritmul creșterii anuale a PIB-ului real al UE, remarcă autorii acestui raport, a depășit pragul de 2%. Astfel, organizația a reușit să depășească Japonia și Statele Unite ale Americii la acest indicator.
În plus, potrivit previziunilor, rata de creștere a PIB-ului UE nu va scădea sub nivelul actual nici în următorii doi ani.
„Intensificarea ratelor de creștere este cuprinzătoare, durabilă și va aduce beneficii tangibile majorității companiilor și gospodăriilor”, se afirmă în document.
Ratele de creștere ridicate din Uniunea Europeană sunt combinate cu un nivel adecvat de bunăstare. „Ținând cont de standardele mondiale, societățile europene sunt prospere și incluzive, au reușit, de asemenea, să creeze cele mai generoase sisteme de protecție socială din lume”, se afirmă în raport.
Uniunea Europeană atrage, de asemenea, mai multe fonduri din partea investitorilor străini, decât orice altă piață din lume. Astfel, în 2016, cele 27 de țări din UE au reușit să atragă investiții de 424 de miliarde de euro, în timp ce Statele Unite ale Americii – 394 de miliarde de euro. „Fluxul investițiilor directe în UE a jucat un rol important în creșterea productivității muncii, în consolidarea competitivității și eficienței economiei europene”, afirmă Comisia Europeană.
În același timp, forța economiei Uniunii Europene constă nu numai în cererea internă, ci și în atragerea investițiilor. Potrivit datelor Comisiei Europene, în 2016, ponderea exporturilor în structura PIB-ului UE a fost de aproape 50%. Acest lucru indică o semnificativă consolidare a competitivității țărilor comunității europene pe arena mondială.
Un rol important în succesul Uniunii Europene, în calitate de exportator, a fost jucat de politica comercială a Bruxelles-ului. Până în prezent, comunitatea a utilizat 45 de acorduri de liber schimb, care acoperă 76 de țări. Și în acest an, UE a aprobat în cele din urmă un acord privind eliminarea barierelor comerciale cu Japonia. Între timp, Comisia Europeană negociază noi acorduri cu uniunea sud-americană MERCOSUR, precum și cu Filipine.
Succesul economic este demonstrat nu numai în țările din Europa de Vest, ci și de membrii comunității est-europene, care au aderat la UE după 2004.
De exemplu, dacă în anul 2000, PIB-ul mediu al țărilor din Europa Centrală și de Est era puțin peste 50% din PIB-ul mediu al Uniunii Europene în ansamblul său, această cifră depășește acum 60%. „Până în prezent, țările din Europa Centrală și de Est sunt liderii europeni și mondiali într-o serie de domenii: Estonia – în tehnologii digitale, Polonia – în IT, Republica Cehă, Slovacia și România – în construcția de mașini“, a subliniat documentul Comisiei Europene.
Vorbind despre perspectivele comunității, cele 27 de țări trebuie să se alăture cursei mondiale a inovațiilor digitale, notează Comisia Europeană. Pași în această direcție au fost deja făcuți. Astfel, în anul 2016, țările Uniunii Europene au cheltuit în medie cu 7% mai multe fonduri pentru cercetare și dezvoltare, decât în anul 2015. Iar investițiile în sectorul tehnologic din 2017 s-au ridicat la 11,7 miliarde de euro – deci, de cinci ori mai mult decât în 2011.
De asemenea, Bruxelles-ul şi-a stabilit ca obiectiv pentru punerea în aplicare a proiectului de creare a unei piețe unice pentru serviciile digitale, care include 25 de propuneri.
Günther Hermann Oettinger, comisar european pentru buget şi resurse umane, a precizat că autorităţile de la Bruxelles vor pune în aplicare toate cele 25 de propuneri până la sfârșitul anului 2018. Crearea unor reguli unice, concurenţiale şi echitabile în mediul on-line pentru participanții pieței unice europene, aşa cum se menționează pe site-ul web al Comisiei Europene, în viitor, le-ar putea aduce suplimentar 415 miliarde de euro venituri anuale.
„Din punct de vedere economic, Uniunea Europeană rămâne desigur un jucător puternic și promițător, factorii de creștere rămân în comunitate“, a spus, pentru „Nezavisimaia Gazeta“, Alexandr Tevdoi-Burmuli, profesor asociat la Catedra pentru integrare europeană din cadrul Institutului de Stat pentru Relaţii Internaţionale de la Moscova.
Expertul a adăugat în acest context că există încă provocări pentru Uniunea Europeană, printre care lipsa controlului Bruxelles-ului asupra bugetelor țărilor din zona euro, îmbătrânirea populației și pierderea locurilor de muncă din cauza robotizării.
„Însă trebuie să se dea strategilor UE tributul cvuvenit: de regulă, ei încearcă să rezolve problemele înaintea timpului“, a concluzionat Alexandr Tevdoi-Burmuli.
Sănătatea, educaţia şi infrastructura sunt ‘bazele’ bugetului pe anul 2018, a afirmat, astăzi, premierul Mihai Tudose, după ședința Guvernului, precizând că se păstrează şi 2% din PIB pentru apărare.
Potrivit şefului Executivului, săptămâna viitoare vor fi disponibile toate cifrele referitoare la bugetul pe anul viitor.
Tudose a precizat că se va renunța la măsurile restrictive în privinţa angajărilor, respectiv, o angajare la două ieşiri din sistem.
În ceea ce priveşte tichetele de vacanţă, şeful Guvernului a mai spus că acestea se vor da în primele două luni ale anului viitor, iau în domenii precum sănătatea nu vor exista măsuri de austeritate.
Premierul Mihai Tudose a mai afirmat că Statele Unite sunt şi trebuie să rămână principalul aliat strategic al României, atât pe partea militară, cât şi din punct de vedere economic.
Totodată, şeful Executivului a spus că în mesajul transmis de Departamentul de Stat al SUA nu s-a regăsit Guvernul. Mihai Tudose a adăugat că nu a avut nicio comunicare cu reprezentanţii Statelor Unite după comunicatul Departamentului de Stat al SUA.
De asemenea, premierul a precizat că nu a citit scrisoarea transmisă de preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, şi de preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, ca urmare a comunicatului Departamentului de Stat al SUA privind modificările aduse legilor justiției.
Comisia Europeană avertizează România asupra modului în care Guvernul cheltuieşte banii publici. Mai precis, oficialii europeni atrag atenţia că Executivul nu a luat măsuri suficiente pentru a echilibra balanţa venituri-cheltuieli, aşa cum Bruxelles-ul ceruse în iunie, anul acesta. Comisia Europeană cere României să facă o corecţie de cel puţin 0,8 la sută din PIB, adică să reducă masiv cheltuielile. Forul comunitar recomandă de asemenea României să utilizeze toate câștigurile pentru reducerea deficitului bugetar, în timp ce măsurile de consolidare bugetară ar trebui să asigure o îmbunătățire de durată a structurii balanței guvernamentale într-o manieră care să susțină creșterea economică. România trebuie să raporteze Consiliului European, în luna aprilie 2018, acțiunile adoptate de autorități ca răspuns la noile recomandări ale Comisiei.
Cea de-a doua rectificare bugetară pe acest an va fi una pozitivă, se va realiza cu încadrarea în deficitul de 2,96% din PIB şi va fi finalizată luna aceasta, a anunţat vineri seară Ministerul Finanţelor.
Bani în plus vor primi Ministerele Muncii, Afacerilor Interne, Transporturilor, Sănătăţii, Justiţiei şi Educaţiei Naţionale.
Diminuări de fonduri vor fi operate la Ministerele pentru Mediul de Afaceri, Finanţelor Publice, Dezvoltării Regionale, Culturii şi Mediului.
Proiectul Ordonanţei de Urgenţă privind a doua rectificare bugetară pentru anul 2017, poate fi consultat pe site-ul Ministerului Finanţelor şi va fi pe ordinea de zi a următoarei şedinte de Guvern.
România se clasează pe ultimul loc în rândul statelor din UE în ceea ce priveşte fondurile cheltuite pentru învăţământ, informează Agerpres, care citează date de la Eurostat. România a cheltuit câte 248 de euro pe cap de locuitor pentru învăţământ, în anul 2015, nivelul mediu european fiind de 1.400 de euro pe cap de locuitor. Pe penultimul loc se află Bulgaria, cu 250 de euro pe cap de locuitor pentru învăţământ. Urmează Croaţia, cu 494 de euro. Luxemburg alocă cea mai mare sumă pentru învăţământ – 4.685 euro, Danemarca – 3.368 euro şi Suedia – 2.977 euro.
România se situează pe ultimul loc în UE şi atunci când se pune problema procentului din PIB alocat pentru învăţământ. Ţara a alocat 3,1% din PIB în anul 2015 pentru învăţământ, fiind urmată de Irlanda cu 3,7% din PIB, precum şi de Bulgaria şi Italia – ambele cu câte 4% din PIB alocaţi pentru învăţământ. Nivelul mediu în UE este de 4,9%. Danemarca alocă cei mai mulţi bani din PIB pentru învăţământ (7%), fiind urmată de Suedia – 6,5% şi Belgia – 6,4%.
În ansamblu, în anul 2015, statele membre UE au cheltuit peste 716 miliarde de euro pentru învăţământ, acest sector fiind cel de-al patrulea domeniu mare pentru cheltuieli publice după sectorul social – cu cheltuieli de 19,2% din PIB, sănătate – 7,2% din PIB şi servicii sociale – 6,2% din PIB.
Consiliul Suprem de Apărare a Țării a aprobat Planul de înzestrare a Armatei Române pentru perioada 2017-2026.
Documentul fusese retras de pe ordinea de zi a sedinței CSAT din 4 iulie, pentru că nu respectă acordul politic de alocare a 2% din PIB pentru Apărare.
În luna mai, Parlamentul României a aprobat inițierea procedurilor de atribuire a contractelor aferente pentru opt programe care depășesc 100 de milioane de euro fiecare.
Pentru realizarea acestor programe cu fonduri multianuale planificate în valoare de 9,8 miliarde de euro, va fi implicată și industria națională de apărare, care trebuie să-și modernizeze și să-și dezvolte capacități militare de producție adecvate.
În privința Serviciului de Telecomunicații Speciale, CSAT a aprobat eliberarea din funcție a generalului Marcel Opriș, directorul serviciului, dar și a adjunctului acestuia.
La propunerea președintelui Klaus Iohannis, CSAT a aprobat numirea generalului-maior ing. Ionel-Sorinel Vasilca în funcția de director.
Acesta a ocupat până acum funcția de adjunct tehnic al directorului STS.
MApN va demara în acest an o acţiune de modernizare a Bazei 71 Aeriană de la Luna de lângă Câmpia Turzii, a declarat secretarul de stat, Mircea Duşa.
Prezent la mitingul aviatic organizat ieri la această bază, el a adăugat că ministerul are şi alte proiecte care privesc forţele aeriene, având în vedere alocarea a 2% din PIB pentru Apărare.
La evenimentul de lângă Câmpia Turzii, la care au asistat peste 7.000 de persoane, piloţi pe aparate F16, MIG 29 LANCER sau elicoptere IAR, au oferit un adevărat spectacol aviatic.
Conferința ”Oportunități de dezvoltare regională prin transport și turism” organizată de europarlamentarul Maria Grapini la Timișoara s-a concentrat pe prezentarea oportunităților în domeniul turismului și analizei în privința situației din prezent.
Conform estimărilor, contribuția directă a turismului la Produsul Intern Brut din România va crește cu 3,8% pe an până în 2025 când turismul ar putea să creeze 207.000 de locuri de muncă în mod direct. Una dintre condițiile succesului este aceea a accesului la programele europene de susținere financiară. Michael Cramer, deputat în Parlamentul European, președinte al Comisiei pentru transport și turism.
Posibilitățile sunt bine cunoscute dar modul de a ajunge direct la bani, programul, nu este atât de bine cunoscut. Avem multe proiecte prin care să susținem dezvoltarea sustenabilă a turismului. Depinde de regiuni și de orașe să ceară banii europeni pentru acele proiecte. Bineînțeles este o cale birocratică, poate fi rezumată, este necesar să fie făcută mai accesibilă dar dacă cineva dorește să cunoască aceste șanse se poate adresa Mariei Grapini sau mie, vom ajuta.
Care sunt motivele dezvoltării insuficiente a turismului transfrontalier, europarlamentarul Maria Grapini, membră a comisiei pentru transport și turism, co-președinte al grupului pentru IMM-uri din Parlamentul European.
Așa cum a rezultat din votul secret din sală, a rezultat foarte clar lipsa de cunoaștere a potențialului de cunoaștere care există prin dezvoltare regională și atunci vom folosi și noi aceste răspunsuri, parlamentarii europeni care suntem astăzi aici, colegii mei din Germania și din Bulgaria, ca un argument pentru a bugeta, pentru a pune mai mulți bani pentru informare foarte importantă în regiune Aud pe multă lume ”Dar de ce nu ne dă Uniunea Europeană?” Uniunea Europeană dă bani pe proiecte dacă proiectul este fezabil, dacă proiectul este bine gândit, dacă este calculat acolo cum se întorc banii prin acea investiție, categoric va fi aprobat. Avem o criză de proiecte acum! Din mediul privat, demotivat fiind că a mers foarte greu metoda de atragere pe fonduri europene, multă birocrație, multe costuri, banii au venit foarte târziu; administrațiile locale sunt cumva blocate, rigide, temătoare să nu dea cu subsemnatul prin altă parte, și atunci avem această închistare în a trece peste barierele care au fost … eu, întotdeauna, și ca fost întreprinzător am spus, bine, a fost greu, nu mă opresc, merg mai departe și încerc o altă cale. Încurajez, și prin această conferință, ca și primăriile mediul privat să se apuce să scrie proiecte. Altfel România nu va primi bani.
”Traversăm râul fiindu-ne sete” a descris situația europarlamentarul bulgar Georgi Pirinski care și-a exprimat satisfacția pentru păstrarea strategiei Dunării ca strategie europeană și pentru recentele înțelegeri bilaterale româno-bulgare privind circulația vaselor pe Dunăre. Conferința ”Oportunități de dezvoltare regională prin transport și turism” desfășurată la Timișoara a mai subliniat oportunitatea de care se bucură România și Serbia care au câte un oraș desemnat capitală culturală europeană pentru anul 2021.
Potrivit documentului, Comisia Europeană are patru mari recomandări pentru România, fiecare cu mai multe subpuncte, de la consolidare fiscală si bugetară până la continuarea reformei în domeniul sănătății, educației si administrației publice.
În domeniul macroeconomic, recomandarea Comisiei se referă la evitarea abaterii, în 2016, de la obiectivul bugetar pe termen mediu și realizarea unei ajustări fiscale de 0,5% din PIB în anul 2017.
De asemenea, se recomanda consolidarea cadrului bugetar și fiscal, precum și cresterea gradului de colectare a taxelor si impozitelor.
În domeniul social, Comisia recomanda adaptarea serviciilor furnizate de către Agenția Națională pentru Ocuparea forței de Muncă la profilul celor care își caută un loc de muncă.
De asemenea, executivul comunitar solicita adoptarea unor criterii obiective pentru stabilirea salariului minim; egalizarea vârstei de pensionare pentru femei și bărbați; combaterea abandonului școlar timpuriu și sporirea calității educației, în special în rândul populației rome.
Recomandările Comisiei includ, de asemenea, limitarea plăților informale în sistemul de sănătate și creșterea ponderii îngrijirii în regim ambulatoriu.
În privința administrației publice, în viziunea Comisiei este necesară creșterea independenței și transparenței gestionării resurselor umane si simplificarea procedurilor administrative pentru mediul de afaceri si cetățeni, precum și consolidarea guvernanței corporative a întreprinderilor de stat.
Alte aspecte vizate de recomandările Comisiei prevăd: îmbunătățirea accesului la servicii publice integrate, extinderea infrastructurii de bază și diversificarea economică, în special în zonele rurale, adoptarea și punerea în aplicare a planului general de transport și o mai bună prioritizare a proiectelor publice de investiții.
Recomandările specifice fiecărei țări reflectă, eforturile pe care Comisia le depune pentru ca semestrul european pentru guvernanță economică să fie mai eficient și mai pertinent.
Valdis Dombrovskis, vicepreședintele pentru moneda euro și dialog social, spunea că pachetul economic semestrial pune un accent deosebit pe reformele structurale necesare pentru a consolida redresarea economică a UE, de a reduce obstacolele din calea creșterii economice și a stimula crearea de locuri de muncă.
“Pachetul de primavară este un pas cheie în semestrul european şi serveşte drept ghid pentru toate ţarile membre în urmatoarele 12 luni. Pachetul de primăvară este încă un pas în încercarea noastră de a face semestrul European mai efficient şi include mai puţine recomandări şi o abordare mai concentrată pe elemente esenţiale. În principal am plecat de la ideea că nu putem să ne bazăm pe situaţia economică şi pe sprijin economic şi trebuie să contăm doar pe noi înşine. Trebuie să rămânem pe făgaşul cel bun, asta înseamnă să întărim eficienţa, pe calea ajustării econoomice, să ne modernizăm economia şi să atragem mai multe investiţii.“
Comisia invită Consiliul să aprobe abordarea propusă pentru perioada 2016-2017 și să adopte recomandările specifice fiecărei țări și solicită statelor membre să le pună în aplicare integral și în timp util.
Miniștrii UE vor discuta recomandările specifice fiecărei țări înainte de adoptarea lor de către șefii de stat și de guvern ai UE. Apoi, le revine statelor membre sarcina de a pune în aplicare recomandările specifice fiecărei țări, prin intermediul politicilor lor economice și bugetare naționale, în 2016-2017
UE face pași importanți în ceea ce privește schimburile comerciale
Publicat de Andrei Cretoiu,
2 iunie 2015, 10:00 / actualizat: 16 iunie 2015, 0:28
Uniunea Europeană în ansamblu face pași importanți în ceea ce privește schimburile comerciale, înțelegerile financiare. Un exemplu este proiectul de înțelegere între spațiul comunitar și Statele Unite.
În aceeași cheie poate fi privit și recentul summit Uniunea Europeană – Japonia. Părțile doresc un acord de liber schimb care să vină în sprijinul ambelor. Ca elemente în susținerea unui astfel de demers poate fi menționat faptul că, împreună, economia UE și cea a Japoniei reprezintă peste o treime din PIB-ul mondial. Japonia este cel de al doilea mare partener comercial al UE din Asia. În vreme ce Japonia reprezintă un investitor major în UE, investițiile străine directe ale UE în Japonia rămân modeste. Odată intrat în vigoare, acest acord de liber schimb ar putea să stimuleze economia UE cu 0,6 – 0,8 % din PIB, să crească exporturile UE către Japonia cu peste 30 %, să creeze 420 000 de locuri de muncă numai în spațiul comunitar.
Cu aceste cifre pe fundal, la summitul de la Tokyo, părțile s-au înțeles să dea un impuls veritabil negocierilor pentru încheierea unui astfel de acord până la finalul lui 2015.
Într-o conferință de presă, comisarul pentru comerţ, Cecilia Malmström, a sintetizat care ar putea fi avantajele unei astfel de înțelegeri, dar a pus accent și pe ideea calității acordului.
Japonia și Uniunea Europeană se confruntă cu provocări economice. Vrem ca popoarele noastre să poată lucra, dorim să asigurăm prosperitatea societăților noastre pentru deceniile următoare. Pentru a face toate acestea, avem nevoie de de creștere. Amble părți folosesc cea mai largă gamă de instrumente pentru a atinge acest scop.
Comerțul mai deschis va stimula cererea pentru exporturi de ambele părți, fie pentru masinile și utilajele noastre, pentru cosmetice, servicii financiare, produse alimentare. Amploarea acestui efect va fi foarte mare, deoarece Uniunea Europeană și Japonia sunt cea mai mare, respectiv a patra economie la nivel global.
Ar trebui să urmărim scopul de a scăpa de tarife pentru ambele părți, inclusiv pe produse alimentare și agricultură, precum și pentru masini. Bineînțeles că trebuie să ne respectăm reciproc nucleele de priorități, dar în Europa nu putem accepta un acord care este inferior a ceea ce am negociat cu alte țări.
Cooperarea în domeniul reglementării este viitorul politicii comerciale și avem nevoie de ambele. Deci, ca să fie clar, cooperarea în domeniul reglementării nu înseamnă subminarea normelor care protejează cetățenii noștri sau mediul nostru. Oamenii din Europa și Japonia trebuie să se simtă în siguranță, ei au nevoie să știe că serviciile pe care le folosesc sunt sigure, eficiente și ecologice, dar asta nu înseamnă că nu putem elimina diferențele tehnice inutile între sistemele noastre pe baza standardelor internaționale.
De adăugat la cele spuse de comisarul european pentru comerţ, Cecilia Malmström, că Uniunea Europeană şi Japonia au găsit limbaj comun şi în privinţa schimbărilor climatice la nivel global, dar și în ceea ce privește aprofundarea cooperării dintre cele două părți în combaterea terorismului.
Creşterea produsului intern brut nu este spectaculoasã şi, de aceea, creşterea economicã rãmâne fragilã, mai ales în zona euro, spun aceste previziuni. Sperantele pentru o creştere economicã puternicã în Europa, sunt, însã, mai mari pentru 2015 şi 2016. Pentru anul 2014 în ansamblu, creșterea reală a PIB-ului va atinge, potrivit estimărilor Comisiei europene, 1,3% în UE și 0,8% în zona euro.
Claudia Ruse de la Bucuresti Fm ne prezinta toate datele in rubrica Euranet de astazi..
Previziunile de toamnă ale Comisiei Europene indică pentru restul anului o creștere economică redusă, atât în UE, cât și în zona euro.
Creșterea ar urma să se accelereze ușor în cursul anului viitor pe fondul îmbunătățirii cererii externe și interne. În 2016 se așteaptă o intensificare a activității economice datorită consolidării sectorului financiar precum și recentelor reforme structurale care încep să dea roade.
Totuşi, redresarea economică începută în cel de-al doilea trimestru al anului trecut este încă fragilă, iar relansarea economică este încă slabă în multe state membre, apreciază Comisia Europeană. În ciuda condițiilor financiare favorabile, redresarea economică din 2015 va fi lentă.
În 2016, consolidarea cererii interne și străine și continuarea unei politici monetare flexibile, asociată cu costuri de finanțare scăzute, ar trebui să întărească și mai mult creșterea.
Întrucât se așteaptă ca procesul de creștere economică să cunoască treptat o dinamică tot mai importantă, spre sfârșitul perioadei de prognozare ar trebui să aibă loc ameliorări mai consistente pe piața muncii.
, vicepreședinte al Comisiei responsabil pentru locurile de muncă, creștere, investiții și competitivitate, declara că situația economică și a locurilor de muncă nu cunoaște o îmbunătățire destul de rapidă. Comisia Europeană este hotărâtă să utilizeze toate instrumentele și resursele disponibile pentru a crea mai multe locuri de muncă și pentru a stimula creșterea economică în Europa.
Pe de alta parte Pierre Moscovici, comisarul pentru afaceri economice și financiare, impozitare și vamă spunea ca accelerarea investițiilor este un element crucial al redresării economice. Oficialul European a precizat că redresarea economică ia avânt în mare parte din Europa…
“Considerăm că toate nivelele administraţiei trebuie să-şi asume raspunderile şi să mobilizeze politicile atât pe partea de cerere cât şi de ofertă pentru a stimula creşterea şi ocuparea forţei de muncă. Prima noastra prioritate acum este să stimulăm investiţiile , să declanşăm creşterea economică în timp. Vom lucra la mare viteză sub coordonarea vicepreşedintelui Jyrki Katainen, pentru a aplica planul de investitii de 300 de miliarde EURO anunţat de preşedintele Junker.”
Comisarul pentru afaceri economice și financiare, impozitare și vamă – Pierre Moscovici mai preciza că toate statele membre au nevoie de reforme structurale hotărâte, de politici fiscal credibile şi de susţinere a investiţiilor, mai ales pentru zona euro. Acestea vor fi eficiente doar dacă sunt strâns coordonate, a mai adaugat oficialul European.
Pentru România, executivul comunitar constatã cã investiţiile au ajutat la creşterea economicã şi, tot pentru ţara noastrã, se aşteaptã o revenire a creşterii economice şi o creştere uşoarã a inflaţiei, dupã ce a scãzut foarte mult în 2014. Comisia prognozeazã, pentru România, o creştere pentru 2015.
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
