Menta era o plantă îndrăgită încă din Antichitate datorită aromei sale, precum și a gustului și proprietăților medicinale. Astfel, menta a fost folosită în medicină, cosmetică, aromaterapie, dar și în alimentație.
De asemenea are una dintre cele mai mari capacități antioxidante.
Beneficiile miraculoase ale consumului de mentă:
Alergii: Planta de menta continue un antioxidant cunoscut sub numele de acid rozmarinic, care a fost studiat pentru eficacitatea sa în ameliorarea simptomelor alergiilor sezoniere.
Răcelile comune: Menta conține mentol, care este un decongestionant natural, care ajuta la ruperea flegmei și a mucusului. Menta poate fi eficienta și când este combinata cu ceaiul pentru alinarea durerilor de gat.
Indigestie: Menta este o planta calmanta și liniștitoare, care a fost folosita mult timp în tratarea tulburărilor gastrice și a indigestiei. Menta accelerează și ușurează digestia.
Sindromul de colon iritabil: Uleiul de mentă s-a dovedit a fi eficient și în tratarea durerilor abdominale și a disconfortului asociat cu sindromul de colon iritabil.
Piele: Atunci când este prezenta în uleiuri, unguente sau loțiuni, menta are efectul de a calma și a răci pielea afectata de mușcături de insecte, erupții cutanate sau alte reacții.
Pielea, cel mai mare organ a ființei umane, cu o suprafață de aproximativ 2 mp și o greutate aproximativă de 5 kg, reprezintă învelișul care protejează restul organelor împotriva agresiunilor fizice, chimice sau biologice care pot veni din afară. De asemenea, la nivel metaforic și emoțional, pielea ne protejează de orice agresiune percepută într-un mediu ostil (chiar dacă ostilitatea este reală sau interpretată/imaginară).
În opinia cunoscutului psiholog Laura Maria Cojocaru, pielea reprezintă individualitatea noastră, prelungirea sentimentelor noastre, legătură între interior și exterior și echilibrul dintre aceste două aspecte. Atunci când, ceea ce este în interiorul nostru, la nivel de dorința, siguranță și împlinire, este susținut de exterior și viceversa, avem un bun echilibru emoțional, deci și o piele sănătoasă.
Totodată, pe lângă funcția senzitivă, pielea îndeplinește și următoarele roluri: termoreglare, prin secreția produsă de glandele sudoripare, rol important în metabolizarea vitaminei D, această producându-se la nivelul pielii prin expunerea la lumina solară, intervine în echilibrul acido-bazic, prin eliminarea acidului lactic, rol în absorbția unor vitamine liposolubile (A, E, K) și chiar a unor medicamente pe bază de corticosteroizi, de asemenea, liposolubili, sinteză keratinei și melaninei, substanțe necesare pentru sănătatea și frumusețea părului, pielii, ochilor.
“Orice dezechilibru emoțional legat de percepția noastră față de mediul exterior, de cât de în siguranță ne simțim și în ce măsură simțim că putem avea încredere în cei din jur, poate afecta în mod direct pielea și bunul mers al acestor roluri ale ei. Ca un alt aspect, sângele corpului nostru simbolizează bucuria de a trăi, setea de viață. Astfel, o piele palidă sau extremități reci pot arată o neîncredere în mediul înconjurător și un sentiment de insecuritate, deci o dorință mai mică de a face parte din acele aspecte de viață”, declară psihologul Laura Maria Cojocaru, președinte și fondator al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică Somato-Integrativă (INLPSI).
Cum se realizează somatizările la nivelul pielii?
Pielea este formată din epidermă, dermă și hipodermă. Epiderma este mereu în atenția noastră, pe ea o vedem în oglindă, ea este cea care face riduri când îmbătrânim, ea ne înfrumusețează dacă o ingrijm, ne ustură când suntem iritați și ne doare când suntem răniți. Pielea este ambalajul cu care ne prezentăm în lume și cei din jur tind să-și facă o prima părere despre noi după cum arată pielea.
“Din punctul de vedere al somatizării, în funcție de cum percepem părerea celorlalți despre noi și cât de prietenos sau ostil percepem un anumit context, pielea corpului nostru ne poate avertiza printr-o serie de afecțiuni mai mult sau mai puțin grave sau neplăcute, precum: psoriazis, eczeme, acnee, diverse alergii, diverse răni, infecții, chiar cancer al pielii. Fiecare celulă a pielii este alcătuită din nucleu și citoplasma. În fiecare nucleu se află cromozomii purtători ai mesajului genetic, adăpostiți într-o moleculă, numită ADN. Acesta este creierul celulei și conduce destinul acesteia. Epiderma este stratul cornos și dur de la suprafață, ale cărui celule trăiesc circa 20 de zile, după care cad și sunt înlocuite de altele. Urmând astfel conștient acest aspect specific și schimbând modul nostru de interpretare a realității înconjurătoare, putem aduce informație nouă și sănătoasă în noile celule”, explică psihologul Laura Maria Cojocaru, președinte și fondator al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică Somato-Integrativă (INLPSI).
În opinia specialistului, pentru a realiza acest lucru, sunt importanți 2 factori:
1. Să rămânem atenți la somatizări, respectiv la mesajele corpului fizic de la nivelul pielii, pentru a realiza într-un timp optim nevoia de schimbare
2. Să ne schimbăm perspectiva asupra mediului înconjurător din a-l percepe ostil, iritant, presant, indiferent sau chiar periculos, în a-l percepe liniștit, sigur, protector sau măcar neutru.
4 convingeri și comportamente recomandate pentru restabilirea echilibrului emoțional, respectiv a unei bune sănătăți a pielii:
1. dezvoltarea capacității de ascultare activă și empatică
2. studiul abilităților de comunicare și interacțiune socială
3. dezvoltarea capacității de acceptare, iertare, asertivitate
4. orientarea către sine prin diferite forme creative de exprimare a sinelui
3 afirmații, respectiv moduri utile de gândire:
1. “eu comunic, împărtășesc și-mi exprim cu ușurință, încredere și empatie cele mai profunde sentimente și emoții”
2. “eu sunt în deplină siguranță și am capacitatea să schimb ceea ce nu-mi place”
3. “mediul în care trăiesc mă ajută să învăț, să cresc, să-mi îmbunătățesc abilitățiile și resursele interioare”
